Filiera grau pentru morarit

Producerea materiei prime

Principalele materii prime folosite pe plan mondial pentru morarit, din

care sa rezulte faina pentru destinatia panificatie sunt graul, secara,
triticale si intr-o masaura mai redusa orzul.
Ponderea cea mai mare o are insa graul.

Situatia graului pe plan mondial

Productia mondiala de grau a inregistrat a inregistrat o scadere

semnificativa pentru sezonul 2001-2002, cu 3,2 % fata de sezonul
precedent, respectiv 568 milioane de tone si cu 5,6% fata de recordul
atins in 1997-1998 de 600 milioane de tone.
Cele mai mari productii de piata s-au inregistrat in Uniunea Europeana
( 103,8 milioane tone ), China ( 89,3 milioane tone ), India ( 71,5
milioane tone ), Rusia ( 60,3 milioane tone ), SUA ( 60,1 milioane tone ),
Ucraina ( 20,5 milioane tone ).
Nivelurile inferioare ale productiei s-au inregistrat in Australia ( -14
milioane tone ), SUA ( -9,3 milioane tone ), Canada ( -4,9 milioane
tone ), Argentina ( -2,3 milioane tone ), ca urmare a reducerii
suprafetelor cultivate si a secetei.
Consumul mondial de grau a crescut in sezonul 2001-2002 la 608,2
milioane tone fata de sezonul 1998-1999 cand a inregistrat valoarea de
591,6 milioane tone.
In sezonul 2002-2003 se inregistreaza o crestere a consumului mondial
de grau cu 10 milioane tone, reflectand in principal mentinerea
tendintei de sporire a consumului alimentar.
Cele mai importante cresteri ale consumului sunt semnalate in Uniunea
Europeana ( 96,6 milioane tone ).
In 2001-2002 schimburile internationale au fost de circa 70 milioane
tone.

Producatori, importatori si exportatori de grau

Mari (mil. t) Exportatori ( mil.t) Importatori ( mil. t)

producatori
U.E. 103,8 S.U.A. 25,2 Egipt 6,8

1
 China 89,3 UE 15,2 Brazilia 6,8
India 71,5 Canada 9,5 Iran 5,9
Rusia 60,3 Australia 8,6 Japonia 5,7
S.U.A. 60,1 Argentina 8,2 Algeria 4,4
Ucraina 20,5 Tarile de 2 Mexic 3,1
est
Canada 18,6 Alte state 1 Maroc 3,0
Australia 15,1 Yemen 2,0
Argentina 13,0 China 2,0

Niveluri usor inferioare sunt apreciate in Algeria ( 200 mii tone ) si in

tarile est-europene.
Totalul importurilor de grau in Africa se cifreaza la 26 milioane tone,
cu un million tone mai mult fata de sezonul 2001-2002, in timp ce in
Asia se inregistreaza un import total de 44 milioane tone, cu 3 milioane
tone mai putin fata de 2001-2002.
La nivel mondial pretul graului a continuat sa aiba o evolutie destul de
fluctuanta.

Date sintetice privind cultura graului la cativa mari cultivatori

Cultivatorul Suprafata cultivata Productia anuala Productia medie

(mil. ha) (mil.t) q/ha
S.U.A. 25,7 68,7 27
Franta 4,1 33 80
Canada 11,4 23,5 20
Germania 2,7 19,7 73
Australia 23
Anglia 1,88 14,8 78
Argentina 6,2 13 21

In noiembrie 2002 in S.U.A. pretul graului a fost de 180 USD/tona,

pentru ca in ianuarie 2003 sa scada la 153 USD/tona.
Cotatiile pentru grau la Chicago Broad of Trada ( CBOT ) in prima
saptamana a lunii ianuarie 2003 au fost de 116 UDS/tona, pentru ca in
martie 2004 sa ajunga la 240 USD/tona, datorita deficitului de grau pe
piata mondiala in anul 2003.

Situatia graului in Romania

2
Suprafata cultivata cu grau la nivelul anului 2001 a fost de 2.540.354 ha
cu circa 600.000 ha mai mult fata de anul 2000, cunoscand o usoara
scadere ( - 340.000 ha ) la nivelul anului 2002.
Scaderea suprafetei este determinata de mai multi factori, printre care
cel mai important este deficitul financiar al producatorilor agricoli,
acesta fiind generat de imposibilitatea valorificarii graului ca urmare a
preturilor neatractive oferite.

Evolutia suprafetei, productiei globale si randamentul la nivelul anilor 1997-2002

ANUL
Specificare
1997 1998 1999 2000 2001 2002
Suprafata 2,409 1,996 1,665 1,928 2,540 2,200
mil. ha
Productia 7,156 5,182 4,661 4,434 7,735 4,382
mil. ha
Randamentul 29,712 25,961 27,993 22,996 30,449 19,918
q/ha

Balanta graului 2001-2002 in Romania

Specificare U.M. Previziuni M.A.A.

1. TOTAL OFERTA Mii tone 4.744
Suprafata recoltata Mii ha 2.200
Productia medie Kg/ha 1.991
Productia totala Mii tone 4.382
Stoc initial Mii tone 362
Import Mii tone 0
2. TOTAL CERERE Mii tone 4.681
Consum alimentar Mii tone 3.500
Samanta Mii tone 681
Furaje Mii tone 500
3. STOC FINAL Mii tone 63

Calitatea graului
Notiuni generale
Conform normelor internationale ISO 8402 notiunea de calitate
cuprinde ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs sau
serviciu care ii confera aptitudinile de a satisface nevoile exprimate sau
implicite.

3
In cazul graului, calitatea este greu de definit, deoarece utilizarile sale
sunt multiple si fiecare dintre acestea cere caracteristici tehnologice
specifice pentru bobul de grau.
Principalele intrebuintari se regasesc in sectoarele de morarit si
panificatie, producerea de biscuiti si paste fainoase, fabricarea
amidonului si glutenului, nutret pentru animale, alcool alimentar,
bioetanol, etc.
Toate aceste sectoare, controleaza de regula, aceeasi indici de calitate,
fiecare cu exigente specifice in ce priveste continutul de proteine si
compozitia acestora.
Cultivatorii de grau trebuie sa faca un compromis intre calitatea
agronomica si calitatea tehnologica a recoltei.
Pentru grau si faina se distinge :
→ calitatea comerciala, care se refera la relatia intre caracteristicile
unui lot de grau si restrictiile calitative ale cumparatorului impuse prin
contract si poate evolua in functie de disponibilitatile pietei, numarul de
clienti si presiunea pretului ;
→ calitatea reglementara, definita de maniera administrativa, care
inglobeaza ansamblul de elemente calitative care fac ca lotul sa fie
sanatos, loial si vandabil si care permite de a evita scoaterea pe piata de
produse inapte consumului uman sau animal ;
→ calitatea industriala, singura care ia in consideratie ansamblul de
elemente obiective si depinde de comportamentul graului sau a fainii pe
parcursul procesului de transformare si de consum de la agricultor la
consumator : valoarea de morarit, panificatie, transformarea in biscuiti,
paste fainoase. Aceasta este o notiune relativa, fara referinte absolute,
deoarece itinerarul tehnologic permite ca din calitatile diferite ale
graului si fainii sa ajunga la acelasi produs finit ;
→ calitatea intrinseca care se refera la patrimoniul ereditar al unui soi,
care reprezinta primul factor de variatie a calitatii ;
→ calitatea igienica sau sanitara, care garanteaza absenta produselor
patogene in boabe si in produsele derivate ( microorganisme, toxine,
reziduri de produse chimice folosite la diferite tratamente ) ;
→ calitatea nutritionala, produsele cerealiere ( painea, patele fainoase,
biscuitii, cous-cous, orez, mamaliga si mai recent graul leguma ) trebuie
sa constituie baza piramidei alimentelor, elaborata in 1992 de US
Departament of Agriculture, pe baza studiilor epidemiologice si
fiziologice umane.

4
 Zahar
grasimi

Carne si oua

Lapte si derivate

Fructe si legume

Produse cerealiere

Piramida alimentelor

Fiecare indice de calitatea furnizeaza o anumita informatie, iar prin

studiul interactiunii indicilor de calitate rezulta calitatea tehnologica a
graului care reflecta : valoarea de morarit, valoarea de panificatie,
valoarea biscuitiera si pastiera sau valoarea furajera a graului.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate