Craciun Cristina Mihaela

AMF2

Cercetarea de piata
         

  Companiile mari si de succes realizeaza constant cercetari de piata si teste pentru a

descoperi ceea ce se cere pe piata pe care opereaza. Ele au invatat cu mult timp in urma ca e
imposibil sa ghicesti intotdeauna ceea ce vrea clientul sa cumpere.

            O afacere nou creata trebuie sa afle ce vor clientii sa cumpere. Aceasta piesa a
planului descrie rezultatele testarii pietei, precum si intentiile viitoare de cercetare a pietei.
Grupurile potentialilor clienti vor trebui testate, vor fi analizate reactiile lor privitoare la
produsul / serviciul oferit, preferintele si ideile lor referitoare la acesta.

            Obiectivul principal pentru care un plan de afaceri cuprinde si se bazeaza pe o

cercetare de piata este acela de a permite intelegerea pietei de catre intreprinzator si
examinator, ducand si la consolidarea credibilitatii afacerii respective in fata examinatorului.
De asemenea, cercetarea de piata contribuie la formarea unei strategii de marketing,
identificand persoanele / firmele ce au reactii favorabile pentru produsul vizat.

Metode și tehnici de cercetare

Specialiștii din cercetarea de piata au la indemână un panel impresionant de

metode si tehnici pe care le pot utiliza in culegerea si interpretarea datelor.
O primă dihotomie frecvent întâlnită este gruparea cercetărilor in cantitative și
calitative. Cercetarea cantitativă implică utilizarea numerelor, a statisticilor. In general, se
bazează pe culegerea si prelucrarea datelor din populații mari (de oameni, produse, firme,
etc). Rezultatul cercetării se exprimă in formă de indicatori (medii, procente, cuartile, etc),
grafice și tabele. Se folosesc frecvent principii ale statisticii inferențiale, deoarece se lucrează
cu eșantione și se produc estimări. Întrebările la care se raspunde în mod tipic prin cercetări
cantitative sunt: Ce? Cât? Care? Se estimează structuri de piață, indicatori de creștere,
volume.
Este fundamentală în luarea deciziilor Cercetarea calitativă implica mai mult nuanțele,
creează legaturi cu zone mai puțin tangibile. Se bazează cu precădere pe cunoștinte provenind
din sociologie și psihologie. Rolul ei este puternic interpretativ, încercând sa ajute la întrebări
precum: Cum? În ce fel? De ce? Rezultatele sunt rapoarte descriptive, deseori însoțite de
citate ale clienților (verbatimuri), imagini, fotografii. Este mai puțin utilizată ca suport al unor
decizii radicale dar ajuta foarte mult în înțelegerea fenomenelor de piață. Majoritatea
specialiștilor susțin că cele două abordări se completează reciproc. O cercetare care îmbina
ambele perspective poate fi de mare ajutor în înțelegerea unui fenomen de piață.

Metodele cantitative cel mai frecvent întalnite sunt sondajele statistice si anchetele de
opinie. Pentru a derula cu rigurozitate un sondaj, trebuie îndeplinite anumite criterii care sa
facă posibila utilizarea statisticii matematice. În măsura în care aceste criterii nu sunt
respectate, posibilitatea estimărilor este redusă.
 Metodele calitative cel mai frecvent întâlnite sunt discuțiile de grup (focus grupurile) si
interviurile în profunzime (in depth interviews).
Pe ambele direcții există mult mai multe opțiuni, fiind la latitudinea cercetătorului alegerea
metodei optime pentru atingerea anumitor obiective.
În ultimii ani, exista o varietate de abordari care fac dificilă chiar separarea metodelor în
cantiative și calitative. Pe de o parte este o flexibilitate și o inovare continuă in metodologie.
Pe de alta parte, mediul este în schimbare și apar noi oportunitați, sau noi realități, care nu
existau în urma cu câțiva ani .

Etapele cercetarii de piata

I. Identificarea problemei-tema de cercetat

  

II. Stabilirea obiectivelor

         

III. Stabilirea locului cercetarii

         

IV. Marimea esantionului

         

V. Stabilirea probabilitatii de garantare a rezultatelor

         

VI. Elaborarea chestionarului

         

VII. Stabilirea corelatiilor dintre întrebari si efectuarea tabloului corelatiilor

VIII. Tabelul corelatiilor si analiza acestora

IX. Analiza întrebarii deschise de motivatie

X. Raspunsurile la obiectivele stabilite 

           

         
 I. Identificarea problemei-tema de cercetat

            In conditiile trecerii la economia de piata în România, întreprinderile trebuie sa se

adapteze noilor conditii pentru a face fata concurentei venite din partea altor firme si pentru a
supravietui. In acest cadru se includ si mijloacele de informare în masa, care dupa 1990 se
caracterizeaza printr-o mare diversitate, de diferite orientari politice sau independente,
adresându-se diferitelor categorii ale populatiei, atât tinerilor cât si celor mai în vârsta, atât
specialistilor într-un anumit domeniu cât si oamenilor obisnuiti, tratând fie probleme de stricta
specialitate fie problemele de zi cu zi cu care se confrunta fiecare.

            In cadrul acestor mijloace de informare, posturile de radio (în special cele
particulare)    s-au afirmat, la început timid, apoi din ce în ce mai mult, ca un element de baza
în asigurarea atât a informarii populatiei prin programele de stiri si buletinele infirmative, cât
si a destinderii unei categorii largi a polulatie 121f51b i, prin emisiuni de divertisment.

            In prezent, exista o multitudine de posturi de radio care prin emisiunile realizate si prin
aducerea în discutie a unor probleme diverse, au un mare impact asupra tinerilor, dar nu
numai, între aceste posturi manifestându-se o concurenta acerba pentru câstigarea
ascultatorilor.

            Cercetarea de fata îsi propune sa scoata în evidenta tendintele, parerile, opiniile ce se
manifesta în rândul studentilor în legatura cu acest subiect, tema de cercetat intitulându-se:

"AUDIENŢA POSTURILOR DE RADIO IN RANDUL STUDENŢILOR"

II. Stabilirea obiectivelor

Pe parcursul acestei cercetari s-au urmarit obiectivele de mai jos:

a)Cercetarea profilului ascultatorilor

b)Nemultumirile existente în legatura cu emisiunile posturilor de radio

c)Orele si perioadele din saptamâna cu cea mai mare audienta în rândul studentilor

d)Obtinerea de pareri, opinii, sugestii în legatura cu emisiunile, prezentatorii, temele

abordate

e)Aflarea celor mai ascultate emisiuni si a celor mai indragiti prezentatori

III. Stabilirea locului cercetarii

Locul cercecetarii îl reprezinta grupa 623, din seria A, anul II, Facultatea de Contabilitate si
Informatica de Gestiune.
 IV. Marimea esantionului

Esantionul este format din cei 24 de studenti ai grupei 623 (n=24).

V. Stabilirea probabilitatii de garantare a rezultatelor

           

            Eroarea de calcul este cuprinsa intre -3% si 3% , probabilitatea de garantare a

rezultatelor fiind de 97%.

            VI. Elaborarea chestionarului

Chestionarul folosit în cadrul cercetarii este format din 20 de întrebari.

VII. Stabilirea corelatiilor dintre întrebari si efectuarea tabloului corelatiilor

    VIII. Tabelul corelatiilor si analiza acestora

Datele numerice din tabele sunt exprimate in procente.