111]'.1"0:'qe dffi"l::,lYor psp'p1"s:1iol;:;#:1".X.:#ffi:iffi: ;:r1lll#H::?;!'Ji?

l:":Ttt, n-er'rq inpo- eJ ruo^ FreJer eu1 ,d 'r8oloicos) ui,[,]r*

Z eJp-jtrrdn ,A ^_--^n

;il,*

rlslsor roloir

sp lrqrsod

::#;:;:;::,#,,,,T,;r*::lr,,r* ,,#;";r:::i::i :::

-* twrl,

nu su'lunorcos eJeiurrl

,,311 :,1*rn'',,p1e3s,. lli^olouluuel 'g1du's ;;* rcr11 a$Breao o l rs )uerun4sur rnltu?uorlseqJ -r"olr* uJ eoJruuoc aFculiulll$ aJelocJac Jeuol op lsaqc un olsa oc

,nr_"r"iOq, *"*ylnru eS.purelqo.rd .11.1 Ar;";;;j;, .,,E1uoAu1.. .,,1So1,.

,U."" n."",1

pc;Fogorcos esJelocJoc nJeuoflsorf uJ f C

e tntoJ-ldvc

Inilierein celcetareasociologicA 106

concrete abia 9i la zate:maiintdi seva rdspunde intrebarile esteaceladat de gradul de abstracti anchetei'va prevalaordinealogicd deuniversul in apoi la celemai abstracte. func1iede tem6, adultecu inalt gradde culturdaccentueaza in randulpersoanelor o sauceapsihologicS. ancheti de adolescen{ilor' exemplu' ralionaleale ordon6riistimulilor,in timp ce investigarea elementele oricum' chestionarului' ale psihologice structurarii trebuies[ rezolvein primul r6ndproblemele de riguroasb. ,,Ploaia intrebdri" nu acoo stimulii - intreb6risauimagini urmeaza succesiune o selec(iea stimulilor in ar fi ea' Se impune per6problematicacercet#, oricdt de abundentd socialeprin intermediulchestioinvestigdriifenomenelor raportcu ipotezelecercetdrii.Ciclul narului esteredat in Figura 6' l '
./ ',., / \ Formularea intrebdrilor lntervievare (aPlicare)\ Codificare I

Al I

Obiectul specilic

lY
\,/

AnalizA ,/

\,/

- ?::"i:ru'

(dup[ R'L' Kahn 9i Ch' F Cannell' 1967) sociologice Fig. 6.1. Ciclul anchetelor nu chestionarul arenici o valoare'Chiar in explicative, afaratestdriiipotezelor, in cercetdrile cu ipotezele anterior stabilite' gi cele mai banale intrebari sunt formulate in conformitate cumpdrd c5 pdine? con\ineipoteza nu toatdpopula{iaanchetatd eunde cumpdrapi intrebareaD in eqantioncoc p6ine acasl' brutdrie gfexclude supoziliacd cei cuprinqi pdine de la aceeaqi mai de caresdnu porneascd la ipotezemai mult sau Expticit sauimplicit, nu exisidchestionar chestio(1961),c6 in alcdhrirea Stephan de Se pulin clar conturate. poatespune, acordcu Erhard gi pozi{iateoreticS ideologica'reprezent[rile' D narului,mai pu{in in intrebarile e ce?,sereflecti de afirma{ie,sprijinindu-neEi pe^datele atitudinile Ei opiniile autorului.Pornind de la aceasti foafie fructuoasd ca pentruo populaliecu nivel ridicat de qcolarizare' fiind consideram, cercetare, 2)' (Cdtdlin Mamali, 19'7 tehnicaautochestiondrii de declanqatori comporde au in imaginilecuprinse chestionar frurc{ia stimuli intrebdrilesau - rSspunsurile intrebali 9i exprimdrile la comportamentulverbal tamenteverbalesaunonverbale. - var\azddela individ la individ' Asupraaccstuicomportanent de verbaledeterminate stimuli de situalia'lcadru desfrgurare celui o multitudinede factori:personalitatea anchetat, influenfeazd chestionarului' structura tema celui cerealizeazdancheta, investigaliei' personalitatea a anchetei, (Figura 6'2)' timpul cAndare loc ancheta trimis prin po9t6saual procedeului in Rdspunsurile, cazulautoadministrlriichestionarului subiect'Dozareaspaliului corespunzdtor de sunt chestionarului-extemporal, inregistrate c[tre de libertatede rdspuns' mie ridicb problemede econo apunerii in pagind, dar Ei fiec5ruirdspuns de anchet6,comportamentulverbal' ca in cazul administr6rii chestionaruluide cdtre operatorii

'e]ndecuoc souoq"l eut -etdeJ )Dlnuuo[eJrJO du g e ep ellq alls .3juorlsaq3 r"inv .eueosred 3p rs alecgusn rs lceJlp sls^Jesqo Jp uI elsuel (eIsnlJEJ elsp op elaJBuollseqJ dr1ep ,eArlcarqo _ndecsns "10e3'ni"rnoirreSer,nqe4slurupu .eJuollseqceprrndqgnopSurlsrpas.etepelteplcundlsssulo.roltrieurro;ulel?]Ile o 'oPtDuotlsaqc atocr{tsopap ruratu) lntulrd el'rmpn ,o1r,i,iiSi 1nt'u4uotPdnP pzEezrA 'uro"rio up 1'po* t* owto!'inlnutluot pdnpepcgrstlc g lod eloruoqseqt )IsosJolslueum4sulJoJqn]eeJesglselstseereucsapulpcgliqpseareo8uqlesece eredesryl.crlduc|.eqwttu,.*g'llp..gsolnqel.rnlnrzuorlseqcIIsIuqe}eaIeZII

:,rj'?:':{Tlff :"j:**::xr,:*,':Jl*::ffi;:?:;fi :TjilJ'"':

loleleuo!lsaqc earec!l!selc

'snsuI 91sJ9^ rs PrnlPc ePIaAII eP

atoc pzoaluang[w Jnuotlsalpun Dl alLmsundspt

(9961 'ureqrsonggdnP) 'Z'9 'z\J ltJolJol

EJnpnjls InlnJPUOllseqc

eloqcue co1 ele Pugc 1ndu11

leraqcu' lnlac Bolellleuosled

o *0,"^tlli,'J.iiil10,,",
gcr6ololcosEolElaoioc u! lnleuollseqC

L0r

108

lnifierein cercetareasociologici

in cu formularelorva fi lapidari, dar suficientde ldmuritoare legbturd scopulurmdrit. Estebine prin iniliale sauprin abrevierigreu descifrabile.Formatul sd se evite denumireaformularelor La criteriilor de func{ionalitate. fel sd imprimatelor- standardizat estenecesar corespundb scute$te de gi culoarea. formularelor diferiteculori mlreqteputerea discriminare, de Introducerea timpul de ciutare a diferitelor tipuri de imprimate.Formularelede tip administrativ,cu rare exceptii,suntimprimatecu negrupe hdrtiealbd.Sepot introduceEiimprimatenegrupe galben - corespunzdnd Efectul celui mai putemic contrastde culori - saunegrupe verdepal g.a.m.d. a monotonaatmosferd arhivelor. psihic al culorilor ar puteasparge chestionarelor tip administrativnuvizeazdnumai aspectele de Analizasociologicdasupra imprim ateintr6.in raportcu circuitul, circuitul saucircuitelein careaceste formale:sestabileqte precodifia seurmdreqte se evidenfia:men{iunileinutile, omisiunile,dublurile,corectitudinea dupdsine modificbri ale altor imprimate unui imprimat atrage schimbarea cdrilor.Totdeauna, unui singurformular,ci reproiectarea circuit. De aceea, va propunenu refacerea se din acelagi qi formularisticiilanivel central,standardizarea precodifiunui grup de imprimate.Coordonarea qi ar dincolo de eficienfaadministrativd economicd, facilita in cel careafigelor de inregistrare, sociologicd. mai autenticsenscercetarea nu fenomenelor socioumane existdchestionar Estejudicios sI seafirme cd in investigarea caresd nu cuprinddEi tntrebdrifactuale.Informalia oblinutdprin astfel de intrebdri nu poate de fi pusi la indoialS - cu exceplia cazurilor inten{ionate eroaredin partea celui anchetat. psihic normalS, gtieqi nu vrea nu adultS, intr-adevbr, avemmotive sEcredemcd o persoand nu s6-Eideclareprofesia,vdrsta,componenlafamiliei, ocupaliile din timpul liber etc. Desigur, informafiei poate fi pusl la indoial5. Intervine aici din plin reacpiade prestigiu. exactitatea vdrsta,mai ales sd-gideclarecu exactitate de Persoanele sexfeminin par a fi mai pulin dispuse cu studenrealizate concursul tineri.in cercetirilenoastre, unor operatoride anchetd in prezen{a informalia cu privire la vdrstacelor Secliei de sociologiea Universitdtii din BucureEti, lilor estima anchetalinu era oblinuti printr-o intrebarede tipul Cdli ani aveli? Operatorulde anchetE cu vdrstacelor anchetaligi apoi, micaordnd-o 4-6 ani, declaraD-voastrd aveli probabil pdnd Am anchetati, mdgulitd, declara, multeori, cu exactitate implinit de in 40 de ani. Firesc,persoana deja 43 sa;lPesteo lund tmplinesc46. in cazrri formuintrebdrilorlasdo maremarjdde libertateoperatorului, aceste Formularea intrebdrii, sd Iarea nejucdnd rol preainsemnat. un Principalulesteca cel anchetat fi intelessensul iar operatoruls'ensul rdspunsului. fenomenelorsocialeseintdlnescpuline cazvride lansarea chestionarelor in investigarea reprezintdo implede exclusivde datefactuale.De celemai multe ori, chestionarele cercetare tire de intreblri de opinie Ei de date factuale.intrebdrile de date factualepot fi grupatein: gi civil6, intrebdri de cunoStinle intrebdri de clasificaresaude identificare (vdrstd,sex,'stare a situalie Ecolard profesionaldetc.). Problemacareseridicd este aceea locului amplasdrii sau acestorintrebdri in economia chestionarului.intrebdrile de cunoStinfe,vizhnd stabilitatea printreintrebd(cunoEtinle nafurdgi societate), fi diseminate vor nivelului de cunoagtere despre impresiacd estesupusunui test de intelirile de opinie, pentru a nu creacelui carerdspunde genfd,fapt carear puteagenera starede disconfortpsihic,reac[iade apdrare eului. Consider a o rdspunsurile nemaipucd intrebdrilede identificaretrebuieintroduse sfdrEitul la chestionarului, tdnd fi astfel modificate de reacfiade securitatea celui anchetat. aceasti situalie, li se va in anchetate: explica persoanelor

l('c1eglercoseellrlrqerrzep ro1erurdoe;1urpreiuudoJosrp rS eorezrlue -p$uoc'p1eqcuu ep uJ u1eJopoJJuJau'qiuem8rseu,gueel) 1ruo1eredoeJepeJcuJeu'e1e1rpnu4'eurs (peJcec 3u ps 3s JSeJop nldurs rs rnd e:ec rzr^rpu ls luns (g nu Inlls nesnrlou un-4ulp i,,m1s prderg.relcsp percecgiuFnsnnc euudxe e ep eelulrcedeo nu rueruo nu" rs n run (z lerecereo sundsqrur.gzeezrlordrur,,,nr1S nldturseJlcap nu.. 'rounlers e.tec eundsps eJeces rl porrrues 1S1 nup '1e:p.Lepe peJcec nrlSnu (1 nc ?s ool uJ :peJJ undsnu rruouro ec arecn-r1ued ele^rlolu re ru1ed epeJc g ec (tSOt).{seuueg pJeluog 'Ieleqcuu ug no eu InsJeAIun uapuJrdnJIJ eJ?ced:olac erurdoep IJgqe4uJ r[BSaJp es ernqel 'eletcoseuououeJep 'Jolrzrnrpur u e 'roprieJndod ealetrn4cargns leJlsecgtiurrlSulecJeJ ulued sd tuucol pzeel4uec 'p'ure'$ I?Jolcele es plueuregoduoc 'alerrqlncaleiuuegerd'gcrlqnd ururdo :umce:d'eletcos eueuoueJ req 'rifgpeJlelseo equ lolueureoelruqSuoc eerelcager aqu rS rn rode 'e1e1de3 gAllcelqo pugr :roprurdoeaJerrruesuor ruqlrurl eu ss el lnurrrduJpzeesoJelut "el"lIIeJ else('e'S ecrSoyodo4ue'ecgurSoruep'ecttuouoca) JoleuououoJ alercos lrse-6 ee:e8rlsaaur u1 'olqcelqo elelepl ml{rllllelqns llrgiloderEelu}rsaJeu ps urpzrcerd unur8rqur 'enrlcerqns eu JolaueruoueJ elllcelqo tuel$uounc u ttiprqtqrsod uurelqord epJoqe prgg 'elrlcerqnsre elrlrg4 e 'teuuosred 'lugnnc gtuzerderec eeJ1o1 erSoloqrsd rm nc 'eg{eullJt4 ISalrrirzodsp'eleserelur r$ eqe,rqour'epulpnluE pz1pnls Jol es ep 1ruopfenc ierurdooprctunultms nu eJuorlseqc dp uelropJB ul 'peJlpl?^resqo Jrqrsodun ap urproepelolspel qJeJer a1uldo elarcuo.rlseqJ lsecu'puoJ es ap 'p1eqcue e1epundsur ep rnJnldeS o e alelnou ns siurnusrqoeJepe^uj pql s ornqeJl ea gc 'rieleqcuJoles I IJnlln3rnlnle^ru ElEAssp eg ps elnqel tedectJdxe gc eJlnlruoJ e8elaiug 'el?uorseJordorcos eS ruo8elecelelrJoJrp nc goderr[ rolttutdotSro1e1de3 erirgeder uud reurnu ?zeserelur (atocg[tso1c nus)a.ucgfquapt sp ep elelepec pl?leqcu"eriepdod eSurrruoc orngsJlee oreriecqdxe s eJlrutuoJ Je eJscuo g
-eos:adlnuo4ue$e noJtql urgtrel pleodas gs lgJug'elunuque?AJolgr erdnseqerlurqA es umce rielruled rurl

'Gtt'DAUAS61 tasoy$ rue-el ed.roleu teuortsoqc erer

:r{ecqdxeelero}rrrJn os dn11e9 rrp elelupuosu1

'ulqtol e;s) nc eleueosred e:dsep1e3 enelucrun$ gs uop uu 'pier,rep lseJ?ep e1de3 'eriednco'g;srga ele;eue3 pdnp troeunezerJ? rolruelueo elrrurdorSepo.teu'eleiurnuSrqo ?zneJur(I ec I0lpuoc

nes
'c1e ariednco'xes 'Elsle^ :tuelrJJeleun pdnp ecgts?lr ualnd o1ps eoJA Jep 'eleuoqseqc tuu Joleuuosred eIotunuruquoriueur qlepolcru'releqcue nu olele]lnzeJ EZ!ezrlures pupC

:gzeezrcetd er13uy es ulp eplueueurenn8 elulsos eleleqcueul 'pzeue^IJpqeJluJ Jolseceruecnpo-r1ur EolureuJ nep esec epriecrldxg'rnlrueuorlsoqc l ep ru1uedezeeldo FqrSJq+s aJ?curselo rolrJpqe4q uerpseld Joluolglecnceeleluofuur'e1oc ruquorlueSe ed ecruqel uud elezrleer Joleleqcu eridecxen3
'ugqeJ]uJeJerEolquun e1t$ tiepundsgrtur eu ps urp8nr g^'!qJo^ ep l?ls ur? erec nc Jolec Jle erse;o:d'elsren gdnp elunsundsgr ugdnr8 ps psureelnd e rulued -?u?eqJ tunc IUBUe ?zeeseJelur nu 'lndacure1ep sndsue-,r unc e$y Es eu ?A

60t

eeJeloCiAs U! InIEUOIISOUC ECTOOIOTCOS

110

Inifierein cercetareasociologicd

adevSrului 4) in fine, unele persoane simt cd existdo presiunesocialbpentru ascunderea gdndindcb o ,,rninciund gi declardneadevdruri, inocentS"nu-i un lucru chiar atdt de rdu, mai alescb rbm6neanonim6. trebuieimaginatun sistemde intreblri caresApermitd totdeauna Date fiind toateacestea, qi consistenfa centralitatea opiniei.Autoanalizape care concluzii despredirec[ia,intensitatea, a o implicd un rbspunsla o intrebarede opinie se dovedegte fi foartedificild: poli fi intru totul pentru lipsa lui de de acord cu stilul de conducereal 9efului tbu, dar sdJ dezaprobica persoand in De artisticd.Se ceretotuEiun singurrdspuns: acord sauimpotrivri. $i aceasta sensibilitate de ,,rbspuns corect"nici nu existd(C.A. Moser,1958). unic Probabilcd un astfel oricesituafie. dup6conlinut viza calitateainformaliei Dacdprimul criteriu de clasificarea chestionarelor dobdndite,cel de-al doilea criteriu se referbla cantitateainformaliei. in acestsens,se poate vorbi de doui tipuri de chestionare. tem[. in practici, estefoartegreusi sedistingdchestiocu Chestionarespeciale, o singurd privind carieraprofesionald Un narele specialede celelaltefeluri de chestionare. chestionar Are o singurdtemd.TotuEi,sunt abordategi alte teme,de estesau nu un chestionarspecial? a concomitentd fenomenelor socialeimpunecercetarea exemplu,timpul liber. Complexitatea se factori, fapt pentrucarechestionarele speciale ttllizeazi foarte rar. Ele unei multitudini de pielei saua comportamentului electoral,situalii in careimportanti seaplicdmai mult in studierea sunt destinatea pune in esteviteza oblinerii gi prelucrdrii informa{iei.Astfel de chestionare qi mai eviden{i anumitefenomene, pulin pentrua le mdsura incd Eimai pulin pentrua le explica. punctde vedere, dovedesc se este Din Scopulprecisal unor astfelde chestionare acliunea. acest (axatepe o singurdtemd) se recomandd simple chestionarele a fi foarte utile. De asemenea, gi prin intermediulpreseiscrise, ziarelorsaurevistelor,cdnd al efectuate in anchetele sondajele modul publiculuidespre lor, sd cotidianulsausdptdmdnalul despre editorii incearcb afle pdrerea De de procuraresau despreobiqnuinlade informarea cetdlenilor. exemplu,in iunie 1984,in privind doarlecturarespectivului ziar. InternationalHerald Tribunes-apublicatun chestionar putut astfel completate. Editorii au S-auintors la redacfieaproximativ l2 000 de chestionare zilnic respectivul cotidian celorcareau rispunsla ancheticitescsaurdsfoiesc afla cd majoritatea (56%) Ei c6, in afara celui carecumpdrdziarul,obiEnuiesc mai citeasci: incb o persoanb s6-l (18%), incd trei persoane (9oh),incdpatru saumai mult de patru (35%), incb doud persoane (8%), in timp ce o pltrime din participanliila anchetd declarat nimeni din familie persoane cd au Aproximativ saudintre colegi sauprieteni nu citescziarul cumpdrat(saula careesteabonat). (International Herald Ti'ibune,15octombrie, 5 la suti credc[ il citescqi al1ii,dar nu pot aprecia publica[iilor - au inceput sd fie cu 1984).Astfel de chestionare o singurdtemd - evaluarea tipdrite inziare Eireviste Eiin RomAnia, mai alesdupddecembrie'89, fapt in sine pdzitiv, dar - din pdcate- realizatuneori fbrd profesionalism. chestioChestionareomnibus, cu mai multeteme.Suntcel mai desintdlnite.Superioritatea nareloromnibusnu rezultb,in primul rdnd,din cantitatea mare de informalii cu privire la mai gi fiecarefapt saufenomensocialin parte,ci din posibilitatea a surprindeinteracliunea condiliode nareaacestora. Aspectulcantitativseraporteazd celedin urmdtot la aspectul in ca[tn1ii.Chestionarele omnibus cercetirii fundamentale sociologie. permit aplicarea in analizei suntspecifice Ele iar secundare, din punctul de vedereal costului,sunt mai ieftine. O datdstabilit un e$antion,

ad nu NN

Fr
nlc

inli

fun $ii sur de pur var mu

dih -A

rea mu op ine
mal
lllUt

qStptcads uun'a1da1nut uaBa1o'(1oluona elrrgqe4ulgrWercarde 4 unsundryt nc nes)n1dp1rut nc es ep awcfipocatd unsundso,rntf acrwo\oql4rmsrmdsqr Fgqe4u1 qos"eqJo^ essorcrpnlreu nes eelle4 p un rSere8ele oJeIqoerqns 'n1nr De ep greleu! tlnrrrrceperc1'ru1! nlnr:sundser "l 'euneeploJ glsrxe:eruelqord rreqe4uJ o inN Lnrwolor4p rmsrmdsgJ lJplepenc - pplerd eJec 'e1dr1pur ps gsul elSeu 'epqeJeJerd eJ au eS tuns ecftuoloqlpelunsundsqr ruepeJc ecDJ ac 1de3 rugcrldeopigqncgtplelpJn rou l lr4snpur1nrpetu elezqeeJ u! ua8ep no JoleJuoqseqc n4uedezeeldo rile rulednc alelcs uolplecJec ec durp uI 'nN erurdo eppleoreJ 'riplqrqrsod ep 'g uJ oO :arlwotolltp ro1Jnsundspr uareorre3 lgJploqeiunuordes dn11eg e8roeg 'ecruoloqrp uI purg olFru rru eleo'(elucgrpocerd)esqcuglrqqorlug qpunqerurdoep eleruuorlser13 'gleiroJe.te8e1epsul olseNeoV'lungpureu egeo; 'lglnilnueu'lnunipru 'llunipw o ug) ep oletuplre^ eueo;:(n4souIrzEJ roJrigrsuelur eqcered IJopAnc elelmspugprreruoJor'e4neu guITOI4 rrun 'e4neuJIqc gop'alereporu nu unsrmd rmsundsgr e4urpeuruflleqsJrqo lJolp?ecJet 'etue4xeepmstmdspr -sgrg8eele pugurlcuJ gs v$.^e ep eiurpuelne IIueIuogx leteJe uerolop e B are8ale el nou utp e8unfeoS 'elJnluoc luns o Jelc u1 e eeJelecJoo'sn1d:oprnsundsgJ plenoeput 'eplqeer uglo1nien11s ole]Ful.1 e1reog," edecug tS JuorlseqJ ac druqu1'noryf1uns ur 1l,,eernurq1nur 'elurni ep eu"oJ?suJ luns ellJplltuqe6 ,,eernunilnruort''-nrlcerqo afa$rgs apun :tncR; na-r8 -Fueu apneselumiFul op eper8 qplcep sndalseepundspr qs e,rec 'a1emlglul elpur Ieure4ug IeC llumipureu llnuniprueu rcru'ltumilnurrcru n3'lrurnipurau eueoJ lsoJru nu olriqllncgp'elseec ep rFgi ilrulnilnru llnunipui eilpoJ:unsundspr eleJso are8eperdsue;o eleodeg 'rolrrnsundsgr -uenuolelrlrqrsod glsxe 'alSarg 'eeletrleet gloeuarnu Fnsrmds?J elsecu 1nun urp rcrN rS l?Acep 'n1tt gs ulrugrctd elsenu n17 pO psundsgrg3ee1e 1ei:o;elseFlcelqns Ictmls tSreuo4saqc ns psul un snndspr leJlsp "'nidacra nJ 'De elsoJol psundsga 'nu qsul ololle no 'srie4sruturpe ep ep Jolecego8epo augrug1 elFru nc pJocu luns :tStcepul ?alelrnrlop elueruoru urp op mlnrpsuoc 'n1t! ps uJ epundsqr rol nu nes(a:epur:de4uJ fieleflue n77 erlcep1od(p1p nesAllotu rm-r1u1p) 'nldruexs 'purg) elellAllc glseec Jsotmc eoIeC '/lN nso(I ercIweqrq;epundsgr nu ep 1od luacar gleuuoJorurdoo elep ne rSurapuude4uJ ruecnpuoc elelnllo csounceJ le)'zeJ prurrd u1
I "" n4s?qlv Z' " nSoU e1r-rnlqsei tie:eJe:do o;ec ed plu?uluop eersoJnJ olsoelgJ u; l,eteurudrur n3s g "'nqSnp z "' nN IEC ISI ulp I'np eerepuude.l1uJ erierlsrururpeep InrlrsuoJ eeletlnrlce groSglsep erec u! lnleJ ap lrurnilnu rialuns

:esrqcul rrpqe4ul ep leJise 'r{plqeer e erelSeounc punq e1 sundsgr ap roSn ?tmoplol else nu rrirpuoc olseJp uJ yS-re1q3 'e1ezr1e1s!rc eurq eiu4*ounc tS trutdo roun eiuelsrxe Inlnlcelqns o mlruotplecrec eeued ulp Jl es eeyedurp eundnserd n:cn1 NecV JolglecJecep esndord eyuo8elec ulp un-Dul ezaJpJuJ qs ernqe4 psundsg: lsnper slse Flrqcolqns p ele1:eq[ ep 1npeJD'oreuollseqJt{ alexg elwulp rollt -nsrmdsgreere8ep lgcap lruued nu (elecgrpocard nes) eslqJul Fpqarlu!,nt aleruuopsaqJ

lecep
Iil

'asrycug 'astqJsap * tptD Upqaau! nc a.nuoqsaLp * asrqJsap lJpqa4u! nJ a"rcuou ryc -saqe'aslllluJ ow.totgdnq Upqa4uJ n) arDuoltsaqe:e8u4stp 1odes toyqmugse';r:1,1.rgtqa.44 'elerceds rou es ellntu retu'lipllsaceu pdnp'ecrlde es gs tSeueollu?Se ezolncleJeJ ps oJuorlseqc 'reuoqseqc;n8urs rnun ruqcqde erzel,onc eruol ellnru rctu gcseJqurrnas ps leuotie; ered
gcr0o;o;cos earplecracul lnJpuonsorlC

Inilierein cercetareasociologica 112

culaspunsulimultiple,careprev6dma|lultdepatruvariante.derdspuns,producerorisistedac6evantaiulrdspunsuaide ^"*oo" (check-list),iar Se recomanda,roro,i,.u uruli matice' Existd posibilitatea deschisd' mai bine intr"Lur"" s6r6mdn6 noud u"-i aftrncidespre rilor depaqeqte "" Sevorbeqte "ri" irr"t ire sdfie i""rrt" "ni* in intrebari' ta cardspunsuril" ct "stion."t" Exemplede intrebare saur"turtiulno;;;dtfiYte multiplu)' intrebdri alternqtivetiir,oio*i.") selectiv[:Ascultaliradioul raiioulz qi deintrebare Ieri afi *"ut* ,ou nu asiascultat alternativd:

t""3111,!f i;"i:i{:'#;1::^precodircatiT't','!t:'::::::,ilT,:ffi;ffi ,T;i'rlT,li" variantelede rdspuns' precoair,"ut",pe cdi posibil' toate trebuiesdapard
ultim6 varianta realit[1ii:in chestionar rcle,'l'lte siualii etc' Aceast6 obligatorJ, r,o.farsii, ." uauuga,al Mai mult' acestea, intre reafite$i de cdtre cercetator' inilial de probeazdgradul de rdspuns :""";u*;;-; imprimate' o marepartedin cu qesaturite valoarzacercetdrii.Dacd,in;;il probeazjLnsaqi d', inditu rdspunsulnr' 9: nici albastruiii"Jr rogul E.a..m "i publicului' popula{ienu declard"Jp*rcru preferinlele t"rit 'a depistdrn culori,esteclar .i.i in urma "n"fr.r"i"-ude AIte d*:}1. susieptibile distorsiuni, "a multiplunuunl"u,a,a,punsurile, precodificate A|egert'e deformarilesurvenitein indicand p.it oso"loiofii numar "*".ii* de deformdri,de bias-uri (termen trebuies6 acordeacelaqi chestionarel" ra*p.rnruip.".ooirtcate cadrul anchetelor). "rr explicite' dealternativepentruopiniileproqicontra.ordineadeprezentareaaltemativelorinfluen{eaz^ fost arnbele p'o fapturceartemativll" Eicontraau cum."^ttu-tit" influenleaza qi ea,dup6 trebuies6 f,re- pe tal lottlll-.'*:fJttd' lista De asemenea, rdspunsurilo'p'""oaii'*t" Aceastdcerin!6impunesubieclilor*".o,u...uunuinumhrmaredecuvintesaupropozifii.Nu de rdspunsrelinut'' gi atunci indic[ dreptrlspuns va'anta subieclii toli "" "";;;;;"p;iate decelemaimulteoriceaplasatbpep,imutlocinri*,a.oateledecercetareconfirmdfaptulcd odineadeprezentaresprealegereardspunsurilorinfluenleaz|rezultatele.Deasemenea'dac6, listd' in ordine inversd ingirateint.-o orain" qi apoi, aceeaqi prezentandu-r"o u*ta'* tuciri ultimul timp cu prietenii'vecinii' irrdi"" tu.*rit" a"rp." "-" "" ""tuiiin gi seceresubiecqitorsa (Tabelul6'1)' vor raspunsurile fi diferite cunoscutii, ordinii de in,funcfie inversarea Tabelul6.1.Distribulia rdspunsurilor Stroschein'1965) 'd'p"' (dup[ deprezentareo 'a'io''tel'o' d"
Ordinea Prezenhte 12 12
,g 11 I

Automobil Televizor Cafea Alimente Mobile Radio Pantofi

12
iQ

I I
IJ

tJ

Sdrpun de Mijloace sPAlat Pasti de dinti Jigdri

13 4 I
e

12 11 4
q

'(t96I 'ecSoarupuxelvp dnp) ,pencnporder 193ap IIceJreru secordun '(7'9 'perelSeou 1n1eqe1) q" elseserelAeounoer" inir..to-"p e-s'(selyqcv'W'g) lelueruusdxg .,,I4u?Ae t4..) es.(,eldrlpru ue3e1.. 3I -flxef,:eIEzIt?ruJ" npseco;d Ie lueluotulIBIpIoc qJeJoJ eP ellJpqe4ul'rollieuuoJul luqzllsntc" IrupBcuJ uJ<oSJqcuJ slecgrpocerd"alecyutceds ,,n1dr11nru qzeeseJp esll{osop es mlnsecord irr""nporO",1exeldruocFlueuour gzeezll'teuoule{uI AI}3? op .qlns e11q'nplnlgrmsundsqJ lsrlplr teruluecordun nep elrJgqe4ul I l-0I ep g eleodeiuer "l irqcedsar trurdorormlY, agc'e1vz1e1suc luelcgnsur nc rJgqeJlul eloJ?uorls esqcsep "!','esJeAuI zeou{ 'OtO1) re8ra'rnq eoIJneIAl ellJpqe$uJ(' ,"tnrunnnr"pr$ efetrue,re eslgcuJ esrqcsep r$ n t{euuo;ut tunc eSV'$pflnqllsaSns Fcslr qJqIlo1eue1:orqnl erdnsee1e8oq p;olorcos ?creurer t$ ep apuudxe roptmtidoe arecg4snf ee}eltcedec ellrgqe]lq 'c1e lruuodesrr{Jsep ,ourreereSelnc '9cr3o1 eiuereoc eeurpnlrlcsroc lnrunlorr'g1ecr1eurer8 eruullrdxeep ezell^'BeJ"lnuuoJ'1tcrxe1 'orcglpoJ un ecnp erc rep u1 :pur,rirdt$eindod rarm royigluepcqed eerelseounc snld 106 eeryde 'Jollms ui ec tS or"n4nSilec ldeglolunsundsqreeruun1 ewroi alSe.a,rrdseeo Ililre^ '(elecgpocerdnes) el4eqslleroleueosred 9se1 uguudxe leunBalggsqll -rmdsg-r ele lenplgtpur e oslqlseplJpqeJlu! nJ eloreuollsoqJ alecep orqesoeperds'(elecglpoclsod'ereqll) esrqJul 'eleollep IIJeIprus JoleueuoueJ e1.toJ roleruelqord'exelduroc ellJpq elAcep8 eslqouJ llms rer I'lJelprqs ellrPqsJlul 'aldurlsJoleueluoueJ giuue;erdep - oslqcsep 'exalduroc uJ 'c JouneJelprqs etreclpul euetlloueJ eptcosoqtsd -aJlufgs eznetdpleJsJz-I Ind uI JJe 'eluereulIunlsJolslp urini *.u g e red esrqoul Irpqe,'ulnc eleJeuollseqt'lliPllllqpse3ns pg'terderuc) ep ?1u"IJA eJepelugn,rr,""pro,qqn p* emqol (co1purud ed og srmdser elsace l zIIl?uV'91ns zI-8 ep purg ec elq.'od roltrnsundsqr eorruoloqr' ellJpqerul ropinsundsqJ "l e1 ulp uI ep gtn-"rrdnaselelrlerceds BJru?Jell[ JuoqseqJ ellJpqe4ui ntlrzod sereols^ rericu4e '('c1e p'tocoaq'og) e epundsqr ap ierielndodeiurpuelletiueplte ne apluolulridxe "1up1acre3 -S e erice4e" ti esrqculJollJgqe4ul eticerleo glslxe 93 1s1lsuo3 roltrnsundspr ,,enrltzod rs lplaqcueInlsJ seleluncas pleu cseuseltn .rolaueosrsd 14,parei-aSue" e *,roo."q. z11,.srmasp-r Jotm l,,ura1t.. flpru nc eJuollseqc ec n:lued,,n.41go. cSe^JeS aIIJpqe4uJ -tuorre leleolprrun cselods lrol:nsundspJ gcllsllls EztIzImqzEeI\I\JeJ eerecrlde lJu:ed lpleqcue Inlec ?IJoueuIpurfi:ds tolereuorlseqcIrupc uI anqcq al!'qtqa"Uu! gturzerd(elecgrpocerdnres) Ae]g3 :aleluene g .ptelocsadcrulsurep lJrprrle^ru un nc erielndodo l rop rycr1de eleod ls socnu oJIlIcPpglel{tue ep 1ruo1e:edo JoJn1nl -ouocacolsp elsenu lnepeco:d'druqe3 :olunsundspJ 'lelel{JuInleo 3}ep ,sundsp,ep elelu?IJ"A epleqcu" eleu?osled g1sr1 sseJPuIJn ed ec du51,rj eltvtnu-e|e gzeai op ialrc esucsluns 3Jced elugr{op eIoJo tstl4l?aLlc sundsgr elelu?rJe^ 'llipllpe.r els^cDp"u11dep unsundsp::oun ed ep -umqeJluJ .eJ?AcepB pper8 rrpruB ruluod es elsunuI '(eup psul ruo^pspJqI'porulsaceu1ltpecord ure e$souelugleoJeCulp Eeurp$rUec ap elsq 'InlnluelslueerczliJlrcarc aleodasroFmsrmdsgr o-4uJrlrceJ -Jozep nes)qpqrulqcseurpJo 'elllnq rrq93e1eurindtztu 1ur{s (eg1) uellels?J e uurdruglugerd rulued epunrsJolsrp e1e3e1 elruo^^PJJeuIe;tunce$e-e]uelueleo}S33Ee4uJcru}uedeoceC'rosnutierese{}Icmselul^n3 ne nSoloqtsd'leluarutredxg ep rrrosIeun el eluorueleeletullln tS eleruud9c l4suounp 'E^llsclJltflues cllsl]?lsalseeiuere3tq'puuosred4lnsundsq't 'gueosred4rnsundser eWJ rnufqo ru-s zc pulrd u1 tV g'E etgxzel eelropleuI eJ durq u3
tt
eeleloclac u! InleuollsaqC pct0olotcos

114

Initierein cercetareasociologicd

(dup6A1.Rogca,1963) Tabelul6.2.Proporlia elementelor reproduse recunoscute Si

Reproducerea Recunoagterea Silabe 12 42 Cuvinte
eo o3

Proverbe 22
ot

Sdanalizlm alt exemplu,preluatdupdDonaldRuggqi HadleyCantril (1962).La inceputul celui de-aldoilearizboi mondial,populaliaSUA a fostintrebatd: caredintreconducdtoii politici Pe tn viaydii apreciafi cel mai mult? Dupd aceast[intrebareliber6, s-a prezentato listd cu toli conducitorii politici. La intrebarea liberdnu rbspunseserd la sutddin cei anchetali,in timp 36 ce la intrebarea inchisb(precodificatb multiplu),pebazalistei,doar 15 la sutdnu au rbspuns. lnteresant separeEifaptul cd in ambele ni cazuricel mai populara fost indicatpremierulenglez Neville Chamberlain, carein 1939a declarat cel (la rdzboiGermaniei inhebarea inchis6, la 5l pro; la intrebarea liberd,24 la sutd sutd pro). Apreciemcd ,,inchiderea intrebdrilor"ducela sporirea numdrului rdspunsurilor(pdndla dublare)Ei la reducerea nonrdspunsurilor. Testarea cunogtinlelorse recomandd fi lZcutdprin intreb[ri deschise. a Astfel de intrebdri pun in eviden{d ceeace estestabil,puternicconsolidat numaiin planul cunoaqterii, gi nu dar in cel al compofiamentului. intr-o cercetare proprie(S. Chelcea, 1970), incerc6nd reconstituim sb puneamsubiecfilor comportamentul ceremonial, mai intdi intrebdrideschise: Cumsepregdtesc nunlile in satul dv.?Apoi reveneam intrebdriinchise:Ceseface? Steag, cu pom, brad, altceva. Mai am[nunlit: Sefac ospelepentru steag?(Da; Nu; Nu gtiu). Printr-un astfel de procedeu pot fi descoperite elementele centraleale comportamentului, opiniilor sau atitudinilor, dar Ei elemente marginale,mai pulin semnificative, mult mai numeroase. dar Formaintrebbrii influen{eazd stabilireavalorilor medii, extremeleevidenliindu-se mici cu diferenle,indiferentde forma sauformularea intrebhrii.Serecunoaqte astdzic[ forma Eiformulareaintrebirilor acfioneazd specialasupra in persoanelor careau, intr-o problembsaualta, o opinieincd slabstructuratS. exemplu,inBarometrul opiniepublicri'(octombire,2003, Spre de 39) s-apus aceeaEi intrebaere intr-o formd deschisd Ei apoi intr-o formd inchisd (B). S-au (A) recoltatopinii diferite(Tabelul6.3). A) Dacd duminicaviitoare ar avealoc alegeriparlamentare,dvs.cu cepartid sau alian;d politicd atrivota? (intrebaredeschisd, lZrd listd de partide). B) Dacd duminicaviitoare ar aveqloc alegeriparlamentare,dvs.cu care din urmdtoarele partide ali vota? (intrebareinchisd,cu list6 de partide). Dacd esteadevdratcI intrebdrileinchise oferd un cadru de referinld util pentru reflecfia persoanelor intervievate, atdtde adevdrat gi faptulcI inhebdriledeschise posibilitatea tot este dau exprimlrii adevdratelor problemecareii ingrijoreazdpe justificdpermit relevarea respondenli, rilor subiectivede profunzime.C6nd americaniiau fost intrebali,la inceputulBnilor '80, care este, dupdopinialor, ceamai importantiproblemd SUA, 22 la sutdau spus: a ,penuriade energie" - ceea corespundea ce situalieireale. AplicAndu-se, ins6,experimental chestionar intrebdri un cu inchise,99 la sutdau alesuna din celecinci variantede rdspuns prestabilite: gomajul,criminalitatea,infla{ia, calitatea conducerii,criza moraldqi religioasd, de ,,uitand"de ,,penuria energie" (H. Schuman S. Presser, gi l98l). N. Bradburn S. Sudman qi (1979),compar6nd rdspunsurile la intrebdrile gi deschise inchisereferitoare viala intimda persoanelor, constatat cei c[rora la au ci li s-au adresatintrebdri deschiseau raportat o frecven{i mai ridicatd a comportamentelor indezirabile(consumexagerat alcool,masturbare de etc.) decdtin cazul intrebdrilorinchise.

'r3J9ceg olelnurl elseounc 3p rriplrsecou e eJdnss riu3l" 33J13 rc es 'era11u eereone3 Icluqol Ieun,,IrJpIrlupuoc" uJ uelqord eund asnu'gleqcueep ruoleradoa4ec ep etr4slurupe elerlsrurupeolnz tS JoloJuorlseqc elefeluerlezep e1e[e1uen rS os-nprriJI4l 'elqeqcu? re{elndod ernlpc ep rS 'srqJsap ap erinlrs pc nrpn1s rue1 apurdap ep ep lon Fln1ruruou IIrpmSISu InlrEJe plelopuigrgd altriryuocu1pseor8qer gcruleuiueuegede eleiuengurcrurelndreru rS uI lgoepInJn1eurluou" ep u1 ee:e8eJe eleiuFe;e:dec 'e1uepn1s undru3 ed eseorn8ualueuFedxe ur.rd ep luns rnlruepry 'piueprle r{ snd e (OSOt) re8urlseg uoel 'ropiuepuodser r$ elSerods ,,eeieqcuelg eele1r1seuo" 'olulueruuedxe royrrpnls ezeged 'ezel:atde(gVe) reqsrC'y'g 'urdotd Jololueu Irueuruougc -egodruoc ecrloJ^eu aptiecrldurJsounceJ gcrqtsd elelrpqglsuel eJeolrJeJeJ el? rS ro1 epmiunue g3lplr pldecce erirrodord qc orecrolarluosJed eerem8rse 1zlslsuoc (961) uoqo ' 11 B Inlnfu{uoue 'cl3o1opo1eu JelcJpc ugleoJeo nc esoJelunu e q 'FInr trereue8 FlnlturuoueerernSrse lerceds -eruruoue lolunsundsgr erdnse eJJluocuoc rouednsInle^ru lro1e1u11nzer eere;n8tse ep erdnse rnlruolelegcue reiuengur e{uedsrp in1,r-re1u1 ep mln}ceJe eoJenunurp lluelurocuoc epundser 1od :srJJS rrJuuorlser.lo uJ a1efeluene eJeJ JoleJJearpr.u Brurlqnst f Ot ) qJrJpJuC ( rolleiA Irueumu 'asrcerd unsundsqr n:lued IellFuJru rJqr.uau nc elpsuoc es gs 'e1ncq1 eprieuugecgrJel e ru1ued {1e ellnsuocEs',,e1tnzqrqc" rrnsundsgr reru gs aleuosred eleluoruncop ezoroqle 1od',,e1euosred gs epuo;" rrqqeJlu; qpundsgr rSndsrp eg ps rricerqns pqeqo:delsa- rnlruoleredoe e1 rru ec uJ aurEJls aueosred reuneiuesqu 'lrupuoJ pcqduerecmleoel?lrleuosred :psundsg: gzeeiue -ngur qurulle uoJu4srulup?olnv'u5eece runo1n1eg rSrep 'areq oJBc e4urp1nrm rIJolcJ ceJ uud 'ererlsrunupeolne -e4uJl pundsp:eJ eeecuud :eurqrerueuudxe urJd 'gleqJueap 1odes re pugurulle 'sp.rnsrmdser etp drurl rSelecu ug 1ruo1uredoqueosred o e4?oap re$euro;ureJJllg 'le8rlsenur pleqcu tticerqng pzeuruesuoc pzeelnuuoJ rS urp ur eleueos:ed lnuorlueSe esnlcur ue;erlsr8erur undnse;dalurlqulurpuolnB eleruuollseqJ rSesug e4gc ap Jolunsundser 'ppq)uo ap arouousaql I"JlsE8u4srpeg rS tuoptado aaI,J ap ap4sturwpo anuousaLlJ aw.tlsruttupDotno 'a"rocudo roI ppow op ap ap lp elsenpnuousaqc o a"mcgftso1r ru"tatuJDallau l-ep IoJ
v

z
8e
L

sundspruoll
l9.lPlorlue-uJ nN elon 6e np

0e
o

ptuPd ilv
ugrloH lsruerln lnpluEd ro;uetqOeyl eleroouraqPounlun e lercourac lnp!ued leraqrl leuorlpNlnppEd

z z
:
9
dt L

0t. 9Z
B ewJoJ

t)

od-]Nd'vc Bluerlv orey\l eru9u.rou Inplued

lercouleGlErcoslnprued

EZ v ewro!

'(StgZ :
9ll

(g) psrycsapoaroqa4ulof !! (n psryrsap oarDqaqu! ol 'toy.msundsot o1inq7t1s1q'E'9 fu uo4uatap1o1ad'atuacotdut InloqI

gcr6olotcos eeJelocrac InreuorlsarlO u!

116

Inilierein cercetareasociologici

pot poStale,chestionare publicqte in ziqre Chestionarele autoadministrate ft chestionare si reviste sauca anexe la diferite mdrfuri vdndute. Chestionarelepoqtalereprezint6 modalitate o mai rapiddEimai ieftin6 de recoltarea inforprin presupune pregdtirea ma{iilor.Expedierea poEti a chestionarului insd rdspunsului: destinatagi tipdritda institutului rului i se oferd,, datdcu chestionarul, un al doileaplic, timbrat,cu adresa o care lanseazb cercetarea. Chiar dacdexpedierea estefoarte rapid[, inapoierea chestionarelor lor (sosirea rbspunsurilor) esterelativ inceatd. regul6,sosirea De rispunsurilordepbqeEte limita perspecde timp fixatdpentruinapoierea Multe r5spunsuri mai vin niciodatd. lor. nu Din aceastd tiv6,principalele poEtale rapiditatea costullor mai scdzut trebuie gi avantaje chestionarelor ale relativizate.Procentulchestionarelor chestionarelor recuperate incorporeazd costul expediate: ultimele chestionare care se inapoiazdmarcheazS, duratarecoltdrii informaliilor. trebuiesi aibi in vedere Utilizareachestionarelorpoqtale rdspunsul faptulcd,pentrua asigura la intrebdri,se impune cu necesitate acestea fie simple,iar tehnicade rbspunsfoarteclar ca sI explicatS. astfel de chestionare La chiar tehnicade ordonarea intreblrilor estediferitd de cea a chestionarelor administrate cdtreoperatoriide anchetE. de Faptulcd subiectulareposibilitatea s[ vadb,inainte de a rlspunde la o intrebare, conlinutultuturor celorlalteintrebdri face inutild folosireatehnicii ,,pdlniei" saua ,pdlniei rlstumate", anuleazd efectul de surprizdg.a.m.d. pogtale, preamCa o particularitate tehniciichestionarelor a insolitoare inlocuieqte scrisoarea bulul chestionarelor administrate cdtreoperatorii anchetd. scrisoarea de de in inso(itoare chestia prin onarelorpogtale trebuiesdseexplicece seurmEreqte chestionar, cine alansalchestionarul, persoanele sdrispundd.Trebuieawt grijd ca,prin scrisoarea cumat fost desemnate care inso{itoare,si se motivezerdspunsulsubiecfilor:frrb o motivafie corespunzdtoare trebuiesb ne nu a.gteptim subiecfiisi rdspundlnumaidin respect pentruqtiin!6saudin politete.Trebuieardtatd ca importan{aproblemeipusein discufie,schimbdrilece pot surveniin anchet6, imposibilitatea gdsirii unor solu(ii in afaracolabordriicu persoanele interogate. Lansdnd chestionar un despre prietenieprintre tineri, in scrisoarea insolitoarevom preciza:
Adullii vorbescdespreprieteniefrrd si cunoascd exactfelul in caresena$teea gi ce semnificalieare prietenia pentru viala tinerilor. Pentru a putea scrie despreprietenie, dorim sd afldm pirerea pe care o aveli dv. despre prietenie. Nimeni, in afard de tineri, nu poate cunoa$tesentimenteleprieteniei la tineri. De aceeavi rugim sd rdspundefi la intrebdrile din acest chestionar.

Fdr6eforturi persuasive, a promiteceea nu seva putearealiza, frrd ce scrisoarea inso{itoare estebine sd fie concisdqi relativ autoritarI. Citdndu-l pe Don A. Dillman (1978) cu lucrareasa care ofer[ sugestiiexcelente privind con{inutulgi ordineaitemilor incluEiin scrisoarea insolitoare,R. Guy Sedlackqi Jay Stanley (1992,216)men{ioneazd, aceasta cd, trebuiesb cuprindI: 1) o introducereprincaresdsesolicitecooperarea popula{iei,si sesuscitriinteresulpentru participareala shrdiul intreprins,ar[tdndu-se problemelepusein disculie sunt importante cd pentru grupul cu care subiec(iise identific5; 2) sponsorizarea studiului reprezintd al doileaelementde con{inutal scrisorii(thecover un letter);s-aconstatat persoanele c[ suntmai putemicmotivatesdrispundd cdndcercetarea este sponsorizat6 o organizalieprestigioas6; de 3) modul de selecliea respondenlilortebuie explicatcAtmai clar cu putin!5,fbrd a seintra in amdnuntele procedeelor egantionare, ardtdndu-se Eialtemultepersoane rdspunde de dar vor cb

'lns rnlrupunu rrrrrods J B'V6el (zec purrrd u3)qlns el 9<6 op ?l Fsues uI ArlrzodlceJoun sundsgr or?crolat Fiuocord lecrpu mlrueuoqseqc np oltqrqv\1'(ilq\z\ reu) rur8edqnop 'zec eeltop ed lrrpdn ele IxeI l$elece lu-ep Ieo ug lpur8edern8urso ed lrgdr1 ere (snparreru unpugJe4urp prieds no 'clru Ieur EJolrlep dec nc) lnlxst 'zec lnunrd uJ :Juoqseqc rSemlece qnop leredtuoce ze18ue p8olorcog 'eplSod oleJeuorlseqc pundsqr e1u acger8odprunrsJen z1 erec role3 rsri;odord erdnse$el1gq141InloaJolelueuFedxe e (tqOt) pocg reqdolsuq3 '(leluaunredxe elsuleleJuorlseqo yor'V6 eplelduroc u\p lluenal nu) xorax uud ro1uerec -yldppru nc nllanudtuoc'(ohz'96 elelelduroc sJolulel ne-s)elppdplsoJne eleJuuorlsaqc snyd prryc '1e4sr8eru1 'lelUgqnes rnlruedqoJ"olncep Arlr?cgrurues uggiueregpo 'r$n1o1 -S leiuengur elsenu e1z1$od roleieqcue JoleJ eoJ?olnc lquu rS Inzcu5pmdsqr oJc Irupunu :(rnlnleurrrdurr -:og)mlrueuorNeqo Ar]pcgruruos ornlrlsuoc urind reu lolcJ l{u uq ,,ee1lrlrlcr1" IJ'psuJ '(Wt'gg) rJqrsrelrunep qlnceJ lsoJU ? guug usndnsard qlusuelBorpl ep rode glr-mlcep e1erlru ep 'eu$ uI 'lS(%I'06) plercrsuroc l sp '(yot't6) ua,rn8 ep rercuuug gmurisns rrp e{nur ElslSodsloqcrru rceuelord epleldruoce.rpuoq$qo rtuolac :asuqtuqcs rolunsundspr es ergodord'pgruptdpsru1zdpdnp (l?ug uI 'urennSep 'eyr -ndgc 'elezuosuods eleJeuorlseqJ pns q9'WlS elprcJetuoJ urp elmqulz elecurp glns Ielirqnsur urp El t'9V'ellrsJenrrm eiesuloleJuoqseqc plnseI g'LV rJolluorurJadxe eJesasJoluJoJ ep e1 o arinlqsulo ep 'eug ug'rSalelrsrelruno ep rode 'ruenn8 ap es 'gugurgldps gdnq 'plroJeluoc 'eruelrJgseJWuI (1961) g1epuruoc lellJrrego es-npu-ezlcs:d alse leuorlsaqJun lesuel-S gocg reqdolslrq) op lerqcoJo un-4ulp EllrzoJlseecu urind IeJ 'raleqrullrgnlooJe lueuuredxe oJuoJoleJ Iruerunu crurelnd gzeeiuengurqc lJnpr$ slelelduroJ oleJuorlseqo ?zeounJeJ ns ere) erinlnsur'puer pruud u1 'aplSod eJuoqsoqc eredesleqcupzeezuosuods gzeesuvl 'eplSod Joloreuorlsor{c pug^eloJ eJ?t yolrdec3e4u1un ed elezegalalegcugzeet:,eJe IrJolcBJ glrJos ep qletrue) artecJec epoleru nps ep Inpnuau uJprresuor(gSt'Zg6yV61) ,{e11eg 'eydurs lrpqe1uJ ',,unq re(u olse nc 'pncs 191 0l-g ep llntu rru gpuudnc ps ernqoJlnu elelSodoleJuonseqJ pc eleodes'p1Sod el nc 'eplderp prmqed r?tuelselrueuoqseqc nc" :eunds lruEuorlsoqo anJeJeJ 'Elogou ep ruoleredoo4pc ep l4slurupe Inlruzuollseqa eal ep qllJaJlpelse 1e1Sod e mlruu -oqseqc u ezeArlour qzeeiuengur rS rnp.tedq el arur8ml 'rrpqe4uJ nu neseprmdser u1ldcelqns 'erolsece 'e1qSod euuo3 roleruuoqseqoelu1ulncrged ec 1o; e o eeiepmce'pued u1eoreund '(1e1Sod e1 le4srunup"olnuIruuoqseqc sundsrn oJec lrueuoqseqc) tsdqrol nu ereoltiosu; a.nwnjputep elelulAnc IIJoslJOs ppug ui (g royec ru1ued eiurongunq lqsur:de4ug loqJuerdseperelueurldnsyieuuo3ur tiulceluocg lod eptmlnlnuotala|fupuunu A osatpo(7 :orm rueu{qo eeJepeluJrrJo}ptoJJoc iopuatatuta&al toyrle?tlsarrur po eridecxenc 'lolelellnzeJ pleJ -pnepe qs rn1ruo1e84senu erJolep orn1tlsuoc o :lqceJe rS eeJezrpln par lndocseJrrmruoo IBIcos letie8qse'tur rcpprynzat eerezqqn(9 ue Frprus rulued roleuuos:edJnseJolur lS alSerods gs o rrJpUB eal umcerdgpqouep leleetrqlaqce e1edrc4red aracesq pug5$etegluns e ln1n-rqnepe (g gra$eounc lor rycepyup g epod nu Flnlpnrs p1yt11dxe.1ndocs rS rueuluo Iu 1i1nur ecgrirn4S lelercos nietn 1ruo1q1ecrac ed gcgllcsep e l op oJelq gcr8 rS IJ -ololuooppln8sr o ornlrlsuoclopmsundsqtp piuap{uoo fuapona rSuc 'plowruouo (y iqrelcerord urie8rlserrut reliulndodeerudrcrued'erercueug e1 e1efu1uene ep pueumererolnferlulep ptrnds Suuo4saqc alrJpqeJluJ urp l oloourp'ern?rsee,r (1nrusrru11e)
LIt gcr6olotcos EarelocJac In.luorlsaLlC uJ

118

Initiere ?n cercetarca sociologicd

a poqtale areqi modul de redactare scrisorilorce inso{esc il celor carerbspundla chestionarele (includeau12 pronume),procentul erauimpersonale C6nd scrisorile acesttip de chestionare. cdndscrisorileerauputemic de era rdspunsurilor mai ridicat (91,4oA),fatd 89,6lasutdrdspunsuri gi scurte ,,permisive" cI (includeau de pronume). mai constatat scrisorile S-a personalizate 22 au chestionarele) conduslareztltate mai bune din (carenu cereauultimativ sb se completeze Faptulcd scrisorileinsofitoareale chestionarelor puncful de vedereal propor{ieirdspunsurilor. poqtaleerau scrisemanual sauerauimprimatetipograficnu a influenfatprocentulchestionarelor inapoiateinstitu{iei carcle-a lansat(in scopexperimental). de poqtaleestedatdde numdrulmare de nonrdspunsuri, Principalalimitd a chestionarelor (1961)consemAlbert B. Blankenship reprezentative. imposibilitatea a alcdtuiegantioane de de neazdfaptul cd intr-o lard cu tradifie a anchetelor opinie, cum esteSUA, se intorc doar 15 poate recuperate proporliachestionarelor lansate. totul exceplional, Cu la sutddin chestionarele ajungela 80 la sut6.in mod obiqnuit,pentrua ridica proporlia rdspunsurilorla 30-40 la sutd la estenecesar setrimitd subieclilorscrisoride reamintire,insolite de chestionarele carenu sb dereamintire venitedupdscrisoarea faptulcdrdspunsurile C.A. Moser(1958)remarca aurbspuns. sositela termenul pentrupopulaliacarenu a r[spunsdecdtchestionarele suntmai reprezentative trebuiesd li se acordeo ponderemai mare,penffu cd cei ce rdspund fixat. Acestor rbspunsuri numai in urma scrisorilor de reamintire,fa!5 de cei careau rdspunsde la inceput, reprezintd deloc. mai apropiatede cei carenu au rdspuns caracteristici mai cd au J.B.LansingEiJ.N.Morgan(1971) ajunsla concluzia expedierea multorscrisori primit prin poqt6,combinatdcu apelul de reamintirea rugdmin{ii de a completachestionarul ce telefonic in acelaqiscop, conduceaproapela dublareanumdruluipersoanelor coopercazd psihosociologice. in aceste condilii, aproximativo pbtrimedin cei solicitali in investiga{iile $i poqtaldnu au dat curs rugbminfii de a completachestionarele. sd participe la ancheta invocatenu au pentrunoi decdto valoareindicativd:ar merita FIrd indoiald,experimentele gi o populalieidin Romdnia. RSmdne aceasta datorie ?n sdcunoaEtem amdnuntcomportamentul a mai tinerilormei colegi. (19a0)- Cinerdspunde gi puneintrebarea-impreunb E.A. Suchman McCandless cu Sepoate (po;tale)?Cei interesali, mai instruili, cei careau mai mult timp liber?Dac6, cei la chestionare pruremproblemareprezentativitlliicu privire la chestionarele in mod obignuit,intr-o anchetd TrebuiesEqtim sdestim[m nereprenereprezentativitdlii. poqtale, punemde la inceputproblema datorateincapacitilii de a Penku a micgoranumdrulnonrdspunsurilor zentativitatea acesteia. temporare pierderii chestionarului, schimbdriiadresei in(elegeintrebdrile,refuzului de a rdspunde, (Malcolm scrisoriqi chestionare a saudefinitive etc., s-a incercattrimiterearepetatd aceloraqi qi de subegantionului Rollins),calcularea ,,absenfilor acas[" (M.H. Hansen W.N. Hurwitz), ca gi trimitereaunor chestionare simplesaumai reduse uneoridoar intrebdrilecheie. mai s-a pentrua incita la completarea chestionarelor autoadministratd, recursla De asemenea, inlrebbri care sd-l practicade a introduce,,intrebdri-locomotiv5" inceputulchestionarului, la pe la intereseze cel anchetatEi sd antreneze rdspunsqirul de intrebdri urmdtoare.Pentruacea pot partedin populaliecarenu rdspunde dupdmai multe scrisoride reamintire, fi folosili operapentruci - aqa procedeu curnremarca, ridicdmult costulanchetei, torii de anchete. FireEte, acest - ,,chestionarele h trimise prin poEti, operatoriinu". pot nu frri umor, M. Jahoda pogtale estelimitati gi de faptut utilizareachestionarelor in afaralipseide reprezentativitate, (o mai multe). Pentru cd nu putem qti cu exactitatecine a completatchestionarul persoand, unele probleme estenecesarsi rdspunddla intreb[ri numai un anumit membru al familiei.

in
SU

mu
z'a'fi rev

uti tor

sundsgJ eJecuI aleluelqru elllirpuoc pur^rJd eriAJesqo olep Joun eeJeJlsrSeJur m1ueu -s ep nc -ollseqJ sJeJqde ermeaplolq elSeiosq'luel:oduu rctu Iec'e1eod'e1se eeo'rSlnzecs erezuelocs ec ep Ie^Iu nc eloueosJedrSreuo4seqc e1epundspr es alruued toprgqe-qrrJ pseleiuJ Irmugl eleod 'rnlnuorlueSaeeler^rleluazerder um5rsu're{u8qse,,rur 'gleqcue ap Joluol 1lsoc cseJpu qc"p JrqJ 'ectSoyotcosoqrsd -urado eeJISoloC alefupuosrSelaleqcue ugroJrriuuuogure are3elnc ep gt"zrlqn sep rruec Belelrleporu ernlrlsuocqloqJuu ap rlroluredo ep eluJlslururpu ela.ruuollseqJ 'Rlu?JsrJg puglnd 'rirrec nus elsrleJ 'etetzuTelecrlqnd:o1oJuollseqc e letceds uJ 'pnplzrtpur ele4srurtuppolnp JoleJeuorlseqcueJez -tpn uud erczrleteua? ep eJeolen nc Ilznlcuoc eflerye ep oJuoJOcuJ ecuo :ericedstuncJrJ?llntu nc glrnFd ernqe4 elelrlporuqlseecec uepeJJ 'elerlsrurutpeolrueleJuopseqo JolrArJd l 'esrz-mrdold e.reig,rulep epiqllnpce nJ euruesees eo gc plde; ru1ued rSrep 'aleiunueeyefu1ue,ru n-r1ued'r]e eJlII[u'erulocSelriqlrzr4celoc JBopsoccnsnJ glrqzrlqn otse uJ mplurodtuelxe scluqel gc tugJeplsuoo 'otulecteo ap eJBuorlseqcJoun e erecrlde ep qiueuedxe eudord urp 'ealsece oteol nJ 'elelellnzeJ eiuengur 1e rS eleod elereuoqseqc ernqr4srp ec IeJ 'ropicarqns e - gJtunlolur nes pJelunlon - uco-rdrcer eruiuengur o ep rqJon aleod eg .,,rn1n1urod 'soloqrsd u! '?tepoep -uelxa IIcFqel" ep {pqncgtp eletm lmlg^zep 8 e^rpeloo rolalset ea:ecrlde {cerqns op 0S-0t epuudnc epod tnlrueuoqsoqce plllceloo eJuJlsrurupuolru ',,rnyn1lodluelxe" oluqel uu4 '(eunecs 'eseru) elJos ep ol?lrlrqrsod rSpug,re 'uul rur uedpcul u1 riuner luns t{catqns'euetptlocroytiplr,ulce urrd'epun oloce 'gleuue ug'erelocS mleu rSpsrrJ epigl,rrlceyocug ezee Ulrr es Alloeloc eluJlsrullupuolne eleJuorlseqJ loleJeuorlseqo e e:eleldruoc ap rnFporu erdnsurelueuqdns lipntugl g lod nicelqns'esnperletu luns elunsundseruou'lnzqcselsa Fqsoc 'prder gzeallocer es etieuuoJul 'eleqoue ep ruolu;edo e4ec ep ele.lsrurtupe -to1ec e1e[e1ue,re nc eler1srulupeolnJoleJeuouseqc elefuluenuBrnqruJ ^pJoIoJ alurlqtntupBolns alaJuuollsoqJ 'lulapc a$ltlsrutwpoolnD atDuousaryt rS ',,e1ecr1qnd" elec nes 8ur1sp aslelsrurupeolne Jeuo ,,ep1Sod"aleo llms um)'pnp!^!pm ap4slultapoolno a,DuorlsarTa -llseqc un ey (eredgcq tSueeceug) luelrurocuoc pundsgr erec roleueosred lruerunu gdnq 'uasuoH Dpopw A acr{o8 Dpoput 11.tp1odo4xa :a1e1Sod oleleqcue ur docs lseoe ur epqecrlde opoleru gnop eloc elurzerd'- acrSolorcosoqrsd rolefepuos Ifftlptlerr e uou pnb aars erirpuoc - JolauorluSe ,,eereserpe/' erdsep puglnJsrp '(gtOt) rellluog so5uerg tS.ftnqcelq-requel elorrN pmdspr nu erec rec nc RSr{rueceJeJ 1,colop '('p'u'e'S nop gdnp 'ereosucs erurrd pdnp) srolugerne-s umc eSe-,,rJnlel ur" pqe4 e1JcnleJd re alelSod eleJuorlseqJ 'gcgqsnf es nu (lndecuJ l ep lezrcatd lndup uJ lluoler nB ecp nes eJlluluroJ ep eJeoslJtsenop B o pdnp elnuliqo lsoJ n pcep lueJoJrpur):olunsundser ro:qn1 e g,1lelol eerclen 'eJuuun urJd 'elrJeJrp uepe:c es reruel tuelv luns e111ieruys'crSoloqrsd'ec 6(co1eppundset nu oJorec op LUIqJoA IeIu nu ps ec) tiutrugSru elelede.r leseJpn-s rl ec ednp reuo4seqc e1pmdsgr eJeJreo nc alqeredtuoc eluerueUodruoc rS rtutdo ne lade pruud gdnp pundsgJ eJec reJ :eeJegeJlur pcrprJ (nnrelut ep roluoleredo e nlllcnuop eIepzrluud retqc nes cruoJelel lede urrd 'ljosucs op ueJot -rurtr1uud) qtSodur-rdelusuel eleJeuorlseqce1rrnsundse-t Jollnru rtu lgJ rueu{qo "uolqoJd 'rieBqsenur eUoJelJ ESernqe4 ele$srurrupeo]ne JoleJeuor]seqc1ruo1nfe llioelqns n4ued eArlor1? nc eleleJJoJeleruel 'ueueureseeq 'e1e1$od JoleJuorlseqllrvec ur epqlsodurr edeorde else 'sues ueluods sundsg.tun euriqo e op eeJoJeJuJ lseo ul riueJ8 gJeJonu BeJeJlsru[upolnv
6il pcr6o;orcos ealelacJacul InleuorlsotlC

120

Inilierein cercetareasociologicd

intrebirilor dinaintestabilitein chestiale la intrebbri,reacliilespontane subiectului. ,,Folosirea intrebbrisuplimende modificdri,adaosuri naturdnestandardizatd, onarimplicd in unelecazuri (Maria Larionescu,1969). a tarecu finalitateprecisdde clarificareEicompletare rdspunsurilor" cum remarcd care,aEa Acest lucru nu esteposibil decdtprin tttilizareaoperatorilorde anchet6, in desemnate chiarpersoanele la cb Daval (1963),dau qi siguranla rdspund chestionar Roger probleme mai complexe. Prin administrareade cdtre eqantiongi fac accesibilecercetdrii interumand tip deosebit, de o se operatoriide anchetba chestionarelor realizeazd comunicare acestei comuspecificitatea (E. in ce constb de un mod ,,nenahrral" comunicare Scheuch ,1967). absolut cd sunt pusein situa{iade a comunicadoudpersoane nicdri? in primul rdnd, in faptul Relaliainsdnu estesimetricd:circula{ia care,altemativ,au rol de emildtorEide receptor. strdine, estedeci univoc[. informaliilor esteorientatd- comunicarea poate pune intrebarea:ce-i determindpe oameni absolutnecunosculisd rdspundbla Se neobignuiti?Probabilcd, in intrebdriuneori foarte intime, sd intre intr-o astfelde comunicare viefii sociale. primul rdnd, politefea qi curiozitatea,dorinla de a contribui la perfeclionarea sd impuneinsd chestionarului fie axatpe o problemdsocialdactualdEisdfie, la rdndul Aceasta totdearuta lui, politicos.O astfelde motivalieinsi nu estesuficientI.Trebuieluatein considerare prin ea insdEi Ei nivelul de aspirafii al subiectului,gi interesullui pentruEtiinld.Comunicarea Pizade contact(rapport builders), pentrua continua rdspundd. sb trebuiesdmotivezesubiectul persoanelor spre a comunicareprezintdtotuEio problemd.Dacd,pentru a intra in abordarea la Atri s-ar contact, incepeastfel: aveaqcumtimpsd-mirdspundefi cdtevatntrebdri?,cu siguran{i mult este S. Bernard Philips(1966,142), Nul. Aqacumpropunea cd mulli subiecliar rbspunde sd se incerceformula: Dacd ar fi posibil pentru dv. sd ne ajutatrila acestproiect de mai bine atunci aS bucurosacumsau cu alt prilej sd vd pun cdtevaintrebdri' cercetare, fi absolutstrdinepentru a le Fdrd indoiald cd modalitateade a intra in contactcu persoane stabilireacontactuluisprea comunica pdrereavariazdde la culturd la cultur6;totdeauna cere gi la de dinhe operatorul anchetd cel ce rdspunde chestionar rdmdneo problemb.Comunicarea mesajulesteinregistratin scris:seconsemneazd este,,nenatural["Eipentrufaptul c5, selectiv, subiectului.Acest lucru il poatederanjape subiect,il poateface suspicios. doar rdspunsurile operatorilorde anchetbsb spun6:dper Eleonor E. Maccoby gi Nathan Maccoby recomandd cd estebine sdfac cdtevanotile. Eu aSputea uita ceva,dorescsd repincorect; sau:Eu vdd intr-o zi aSamultd lume, Stilidv.,;i aSputea incurca celespusede unul $i altul; sau:imi fac gdndurile. Exist6reguli precisede inregistrare notilepentru ca mai tdrziu sd-mipot reimprospdta C.H. BackstromEi G.D. Hurs au elaboratliste de control in carese specificd a rdspunsurilor. faptul ci esteinterzisdmodificareaunui rdspunsdupd ce s-a trecut la intrebareaurmdtoare. exprimdcel mai bine atitudinea.in psihologie se utilizeazd Prima reac{ieestecea adevdratb, primul cuvdntevocatfubiectului de un alt se frecventproba asociativ-verbald: consernneazd exprim[ gradulle emotivitate,dendTimpul de laten{i (intArziereardspunsului) cuvdnt-stimul. perspectivS, pentruintrebbrilede opinie se parecd este Din luie cuvinteleafectogene. aceastd sexualla eficientd tehnicautilizatd de Alfred C. Kinsey (1948) in studiul comportamentului rdspunorganizeze sd-Ei bdrbatqi femeie:tehnicatiruIui rapid, carenu permitecelui cerdspunde totrgi intrebarea cares-aincercato revenire.Tehnica la va surile.Operatorulde anchetd consemna ,,tirului rapid" nu exclude posibilitateacelui ce rdspundede a-gi aduna gdndurile; pentru intrebirile de cunoEtinfe, chiar esteindicat a ldsasuficienttimp de gdndire.Operatorulde ancheti un nu seva gr[bi sdconsemneze r[spunsde tipul Nu Stiu sauCepot spuneqt in legdturdcu...

'{elueuuedxe ep uoleredo nc oc"J -ep rueAe nu "}eqcus IJo algc ep rJo qpueuoJeJ es rSepriuese re eleluetuelo e1eare4sr8erur cnpeJ ereqJ Jolelurnnr e rS JEopBeJrluesuoc ec 'aunrzepeep rnlnpa8 B Jopruguuesuoo cruqel 'esruroluns eletle ec drup ug'e1e:lsr8erug ele luns rnlueuollseqc rr:pcr1d ecrleuJp ololuetuotu urp eleun :otelrlepg ap snpeJ rcu perS un qsuJglurzerd erroureur urp eJuuesuo3 '1e3oralu Intoerqns rS gleqcue ep 1ruole.redoalurp eJeolunruoo csoJg ep erdorde ec ldeg 'euorueru urp JolrJnsundspr rugu -uosuoc eelelrlrqrsod qlsrxe '1ug,,inc nO ut EJEJg 'rnfltseg lugnnc rolunsundsqJ IIJPLIIuaSuoJ 'Jeuorlseqo rolunsundspJrrJgnurluocBIrqeJoAeJep ey ericeer o rie,rernrelurrolec eSuelcepeleod eJecrunluocglspeJuur eredn:arlur acuo :pore3runuroceurierlul eJrArJd'g eJlpc V rnl JolrJllrrd elernp rS 1rugunu uJ erurrdxe es g nqs lruolncolJelur ru1uedy mlnlcerqns e4edruts EOIn1de;nc pJoce ep luns lrJolne IioI'apundspr ec rnleo llqco uJ qcseenr:d gs ernqel qlerlou ep ruolerado 'roprnsundspJ rrJ?cruruuoc pdrup uI 'Jolunsundsqr eereu -uesuoc uJ lliplllopg earuods el cnp eeJelJerSouels Ienluele - rStrer,rerqeep nrrdord Irls rnun eJerruoJ'pleqcue ep roluolu;edo I luolueue4u unq un gc lnldey Bnluecc es lrquozeJ oJed 'lerie8rlsenur NtceJe rnlndrutl e qplol elernp uqru Js rSroleleqcue 1rusocuods re rJepel lnl ep ul JoleJetuc ns roloueoJolauSeu eJezrllln'lseece ep pJBJ 'ellreuluods ecnpar e.rec1de3 'pcrueceru erurlsr8arul ep alaceoyftru pieJ p,r4e8eu'lereue8 ur 'e1seJolruetueouriceeX ep 'eunds ec Boeceunds runc InloJ Ic '1e1eqcue fqcarqns eunds ec eeec orc gpuorioue nu ezeeiuengurBe gc eunds eleod as 'erecrunurocap secord ecFo e1$eiosuJ ounrsue] e$e,rFd eo zeec u1 'ezned ep IeJlse ep rnlruErunu eJelqnp l ecnp eJzrlc"4sq op pur8 un nc roleldocuoc e lrJgolunruoc psecord rrJeeJuzrlrln ea leteJe nB uglecJeo oleun 11euJ 'rugJrunruoc eueuoueJ lnseco:d uleemzqeqJe,r iua:rpug8 rSpleuorioue eunrsue] :ecrSoyoqrsd pnop nJ uqe8sl ug esnd g lod eznud elsmv'eJclunuroc ap mlnlop e gcrlsrrr8url ?Jnlcluls nO '(sasnod uot\o4saq) t3un1 reru alezned rc 'eJcruruuoc op rnlnlc oruc grqp8al uI luns nu eJeJ -grpoJep ec u1lllceJe ep ericurg n eJec'ectlceluts eltiqlrun e4urp eiruur8 Qzaarlaleur (sa"tn1cunf 'g1eqre,,r aunrireralur ep cpcoluts) euncs olezned pugr lmur:d ugeriereprsuocuJ elenl erngoJlnu tS n-quedueruoueJlsece eJB secordec rnlruNelur ?eJe8eleiulru1ue4'rfnedereloqysd D$tnSuqoqtsd etec ed Jnserelul ppJoc l-nu rS c4srn8urprlxe ueruouoJun ed ec IIJIqJoA Irupuc urp eelelrn 1g -lloeur pJeprsuoJ tS ulSrrr?ur1',,eollrnlloe ec luegodrul ap IeJl IoJ un oJeeelulrlllcul'eleqJel o--qurpplns l elrrieler ug" gc errugu es gs elmued oc eeoo 'ezned ep glp else,,enqJol ep e1e1tun" gt IS 0t eJlu1qc reprsuoc(tgOt) relsrg-uruploC perrC 'azned utp tS rc 'qleqre^ el"ll^rlc rerueec JerqC'elezrcd'erieuolur rS1gc'lqnuriuoc 1u1e o-Jlurprerunuglsuoc nu eJrqronEArsJnc u ep :.rolrrnsundsqr glepg ere4sr8eru3 qpopr erinlos elso uoJoleu8eruep gpueq ed eareruudrul 'epmsrmdsqr ournzeJes qs lgcep JolelurnnJ alupgncse;d EZIIrlnes B eurq reru else'3un1 eerd alse 'rnlrucerqns ele elecrleurer8 epleSer8 rerqc rS rezery erilmlsuoc 'eprserdxe InrJelueruoc pugJ nc 'ia1rc r$ lernc 'luenno nc lugnnc leuruosuoc ernqel olloqcup -toleueosredInrJlueuo3 'elep ellJnsundspr ep e1e3o1 Jon rc 'ppoc eze;rqps * eldqlnru nss ecrruoloql:1'alucgrpoca:d Buneplol elrrJlueruoc "uruosuoc 'esrqcug rJqqeJluJnc JoloJeuortseqcInzo ug - runilmu JoA es nu leqcu? ep ruole;edg 'elueledruoc eguo; unsundsgr ep eleuun luns drurl g8rl$gcInlcarqnse:ec uud uacnpoJlurep leJls 'uesepy "'na nU! aJ nes lzL
gct6o;otcos eerelacracuJlnrpuorlsoqC

'eJscrun(uoc '.ln-IJeqpoec '}?nu uJ eounriso4eJ luouale un glurzeJdoJ Isriuese -rurp elseF->loeqpaeJ uqcluntuocrelsecu dr1 IrupcuJpc ru]ued'llqesoep un ep euuluelur rJec -rumuocteunerelSuu Eleqou? tuolaedo e4gcep rnlrueuorlseqc gp ep eeJeJlsruupe'eug u1

122

lnifierein cercetareasociologicA

relalier feedback-ului asupra emilitorului qi asupra RogerMucchielli (1971)subliniaefectele determind flexibio eviden{iazb condiliilerecep{iondrii; emilitor - receptor. Asupraemilbtorului: personalit[1iireceptorului,adaptarea cunoagterea litate a comunicdriiprin perceperea obstacolelor, la verbaleEinonverbale. Asuprarelaliei emildtor- receptor: mesajului,sensibilizarea semnale qi emilbtoreceptorului simpatia fa$ deemilitor; sporegte lui sensibilitatea sporeqte sensibilitatea prin inv5larearolurilor de emildtor gi simpatialui fa{6de receptor;facrliteazd comunicarea rului gi de receptor. rela{iaoperatorde anchetb de in administrarea chestionarului citre operatoriide anchet6, (Alex printr-opronunlatd se subiectintervievat(emildtor-receptor) caracterizeazb ,,lateralitate" nu nu Bavelasqi Ronald Leavitt). Desigur,lateralitatea estemaximd, feedback-ul ia valoarea propund (operatorul anchetd) relalie caemildtorul de sb-gi zero,dar nici nu esteposibil in aceastd (a personalitdliireceptorului subiectului mesajul intervievat)cu scopulde a adapta cunoaEterea (chestionarul) de a schimbacanalulde comunicare qi (limbajul verbalsaunonverbal). Mai mult, nu totdeauna simpatia chestionarului cdtre operatoriide anchetb presupune administrarea de manifestd emi{itorului fala de receptor. a Esteadevdrat in teorie,dar gi in practicainvestigdrii cd se sociale,rela{iaoperator anchetd subiectanchetat, mai adesea, caracteride cel fenomenelor interviu) recomandd celui care zeazdprin,,sensibilitate". Carl R. Rogers(vezi capitoluldespre chestionaruluide cdtreoperatorulde ancheti esteo formd face interviul (pentru cd administrarea sau,cum i se mai spune,interviu standardizat, a interviului: ,,interviu pebazd de chestionar" simpatiefa!5 de cel cerispundecapersoand, formalizat,inflexibil, controlat)sdaratetotdeauna de a darnu gi falEde opiniile lui. intr-un experiment aplicare unui testproiectiv,comportamentul pozitiv al experimentatodui, comparativcu un compoftament neutrusaunegativfali de subiect, la a dus la sporireanumSruluide rdspunsuri totodat5, ridicareanivelului creativitdlii (Edith Ei, pozitiv al operatorului de anchetdvizeazd, Lord). Exprimarea simpatiei, comportamentul pe cu de nu cooperarea subiectulintervievat. Operatorul anchetd va demoraliza cel cenu gdseqte rdspuns mai multe intrebdriprintr-o remarcd: la Nici pe astan-o Stifi!, ci, cu inplegere Eisimpatie, rdspunsul intrebare,dar cd aqascrie in la zAmbind,va puteadestdinuicd nici el nu cunoaEte gi primite de la organizatoriianchetei. instruc{iunilor chestionar ci trebuiesd se conformeze in afarainterviului sensibil,multe institutede cercetlri, intre careqi American Instituteof Public Opinion, folosesctehnica interviului neutral. Operatorulde anchetdse prezintd ca profesionistin luareainterviurilor gi relalia operatorde ancheti-intervievatdevine o relafie profesionalS. Operatorul anchetd o atihidineneutr6, de are impartjali Eiindiferentb. Oricereaclie de simpatiesauantipatie,de aprobare dezaprobare interzisdoperatoruluide anchet6: este sau feedback-ulestemult redus.Emildtorul - de aceastd dat6,subiecfulcarerdspunde nu poate recep(iona efectulpe carel-a produsmesajul(r[spunsul)transmis.in fa(alui nri se gdseEte un interlocutorsensibil,ci unul ,,neutru",carerepetd intrebarea dac[ nu s-ain{elep,dar nu explic[ sensulintrebdrii, care inregistreazd rdspunsurile, le comenteazl. nu Ceade-atreiamodalitatede administrare chestionarului conform lui Erwin K. Scheuch a (1967)- esteceaainterviului sever, destulde rarutilizatin investigafia sociologicS. aseamdnd Se mai mult cu un interogatoriu decdtcu un interviu:persoanei intervievate sereproEeazd i inconsecven(ele rdspunsuriloq seaffageatenliaasupra i rdspunderiiceo poartbpentrurezultatelecerceqi tdrii; intre operatorulde anchetd cel intervievatserealizeazS distanld,caredevinemaximb o cdnd administrarea chestionarului capdti forma interviului antagonic.Chiar in aceastE form6 de interviu,operatorul ancheEnu trebuiesdinfluen[eze de subiectulsdr5spundd intr-un anume

'(S'g FIeqeI) qurunueg,pereu8rpur" giueprnouJ llSel n '.Elep rS ,pa1e1uepr1os" pls?eceeC[ ',,erJolpsuc elureur elenxesrfeler op s nu lnle e eJooreual o olcedser erngar1 lueJopruo un rcr1q":iunue 1uolg{run nc grryq8el uI ,,pnrr1odrur" ,,pJoc? nBS ep" eirmuordos s ellrcqosnJeerec 'e:orur11e8 eueosred ulp ep errrro ep r?rrmumun erdnseLV6I uI OUOIf) rarua) Llrroasav uorutdg IDuouDNop plen1reJe 'H olaqcue rermelelulpzerrSelurze:d (Sgt'Srctng61) ueu.{11 ueqreH'elercnlr$eeece uy 'urlnos?tu Arsnlcxa adeordulcrlep mun eerrsdeped nc qrqg8el uglieqrgq ep eleAar^Jelq prq;" .roperuoJ rnlnluecoJd eeruodsrS lims pugc,,erurdo eriuele e8e4y'gururule3 e 1u,re1e;lueuuedxe lsecy ,,eoreu8rpul" gmlncsutu,,eallrJpprlos" IS
%tL "/"1 "ABZ "/"19
Yo6?

leuloJ fleqigq ap olPnarrualut roulel ep ale^slruolur taulaf rauralep tle^otruolut tleqlgg rlEqipqap lle alrualurrteqigg

"hLv
o/^9c

"/"e
"/"8 !9loapoN

y"6E

Y.8, qrtu|odwl

y"vv
ptoseao

(y961 'uuru,{Uqdnp)atD^arMarur nlauooslad o * petlcuo ap rcy.tolnndo o (ururuafJu11ncsow) q niuaua4ndoap ailcunlq.toltrnsundsot ofinE.4nq't'9 InleqI ua8 '(y'9 p1eqe1)'p'ui'e'Sre{ueJ pteqcu"ep uole:edo e4ec op 'lieqrgq orlgr ep elerolqurrn tsoJ lnuriqo ne-s I$eqJgq nuner^Jelur n? pugcunsundsgJ Ilieqrgq 'Ietueg 'rJcsrqns epJptunuun e4 :olticerqnsJolunsundser erdnse leqouap rolll 6I 8 15 feq:pq -oleredomlnxeseiuengutpiuepv'our sndu-s'loJlsv'Jeuorlsaqo nrnrelured alezeqoluqlecroo rS '916I '11 gzeez\erm urp elrJoJe uJpllJpdrloJ tS6I q g1rugde eJJJnl o-4ur 'uurur(11 IS ,,?crse1J" 'ricerqns qleqcue tuoleredo rS ep e4up '(qulue3i4rrlncseur) e1reiueueyede erope^ ue8 p UeqreH ep plcund urp 'eiuapuodse;oc eJepe^uI Eln^e ernqaJl JolelellrveJeere1e;fua1ur gc 1n1du3 e1 'sndoxasep ru?Jo IuollueurJodxe nicarqns r$ pugcple^lozoJ eurqtsoJ '1e1ueru lu4suouepelsg -Fedxe'eregosep pldurrs?urJJes 'urJncsuru ep pJelruol"luoruuedxepugc r3uq lg3ep xas O 'ururtue;xos ep Je pugoelrlso elurlnc ep eJerur?ruJgr.unu Jncqld clzg no lruo1elueruuedxe un struene tticatqns'g1eqre,r ereuo{tpuocep ]uauruadxe un-J}ul 'runrsJolsrp roun erelSeu uep qs ered e1er{cuu Joluo}redopxeg '(reuqcrry 'y r$ egeuunq 'hl) I$eq;gq lgcep epedsns ep gllntu Ieruep apqedec utind teu epfceer rSaluns luns tSelellllqlsues ]unsJ nrlued'rolricarqns -undspr roSnreurluns gJ n-4ued'uieqrgq lcexe teruu4sarug1odtceprSesucur eleldecce lpcap gleqouap :olersdo op eelelrnrlce eunq rutuolelFveJn elreureJ lelgree eiuerredxg uJ ec 'Juorlserlo ep u1 rrJole^erdnseeriuale Ezeqed tnlnrrualurue;ernSq;sep rerledure (696) uoproC'1 puoru,(ea'(eqedrue) a?eae erolluolelueruques suetur ep gqedec 'eueum Ip4 tSn4carqo'unleru'qrqeerSe pspFqoueep rlrole:edo aleruelqord {esarelut'tSotcuttlSuoc ep eU 'ptga317alu7 ec ziuuec epurroJ eleodruurag'fipcapn[atdp"rplt! pgutauorga'psDotpups puoos 'y -nd g:lnsundsgg zptaqruoap rclotado unq un a$a aw):Eqserluges (I96I) drqsuelueyg uereu{qoel 'rnlueuor}seqc rugcrlde ueqlv're{e8qsenutuiuarcgeEIlcep tSarurugdretieuuo;ur greqcupop JoJuol?Jedo elrSnere1per8 lleuJ ltu Iec uJ ernqrJluoc eereuuo3r$ eare8ely 'rSer8 ep utue1 eltsdq 'e,rtstrured 'rolrrurdoeereruudxe roun e ep eJeJsorul BeJuzrl?er relucol ornlrlsuoc JoloJeuorlsaqo ru1ued roprirpuoceeJpeJc oJJlsrururp ezueluor ec soeJ ur eJJIec elso Juorlseqc tr3eJoc :mFlcerqnsurutdolulospe lprx IeJ qlcelJeJ l psundspX '1s;
tzl
gcl6olorcos eeJElecJac lnJeuoltsoqC ul

Inifierein cercetareasociologicd

Tabelul6'5. DistribuSia opiniilor in legdturdcu enunlul,,inchisorilesuntprea bunepentru cei ce atenteazd pudoare.ei ar trebuipedepsiti la public,,(dupd Hyman, 1954/1975\

Bdrbafi intervievatide femei

Ca qi subiec{ii cuprinqi in anchetb, operatoriide interviu au un statussocial propriu, fac parte dintr-o anumecategoriesocio-profesionald. Voluntar,dar cel mai adesea involuntar,ei exprimdpozilia lor socialdprin felul cum vorbesc, prin imbrlciminte, comportament. persoana intervievatd percepestatusulsocialal operatoruluideanchetd ajusteaza comportamentul Ei lui verbal (rdspunsurile) raport de ceeace credecd aqteaptd ar trebui in sau sd afll operatorulde anchet5, reprezentant grupului sdusocial,de la el. ca al O seriede autori,precumHerbertH. Hyman, Stephen Richardson, A. BarbaraS. Dobrenwend gi David Klein (1965),au remarcat faptul ci perceperea cdtrecel carerdspunde unei de a ,distanlesociale"fald de operatorul anchetiinfluenleaziputemicrdspunsurile. de D. Robinson gi S' Rhodeau gisit o diferen!5de l9 la suti in repartizarea rdspunsurilor c6nd,intr-o problemd etnicS,operatorii de anchetbfac parte din populafiamajoritard sau minoritard. Numeroase cercetdri experimentale aritat cI apartenen{a un grup etnicinfluen{eazd au la rlspunsurile,dupa cum operatorulde interviu apa4inesaunu aceleiagi etnii. intr-o ancheti efectuatd NORC de in 1943,persoanele prejudecSli cu antisemite exprimauaceste prejudecd{i mai puternicin fala unor operatoride interviu neevrei,dec6tahrncicdndinterviurit" Lru.,frcute de ewei. Dar nu numai elementele ugorobservabile: sexul,vdrstasaustatusulsocialal operatorului de anchet[ influenleazdreacliile subiectului. Alura generald, manierade a fi Ei de a se miqca a operatoruluide anchetd,gestul,privirea aclioneazd asupracelui ce raspunde.Este foarte probabil,a$acum remarca DonaldA. Gordon(1g67),cdun sentiment antagonist de operafata torul de anchetd spori numdrulrbspunsurilorNu;tiu.Dimpotrivd, va un sentimentde inferioritate, in orice privin{d, va diminua frecven{arispunsurilo r Nu stiu,intervievaful fiind tentat sd facdpresupuneri acolo unde informafiaestelacunara MacferlaneSmith). Unele (J. experimente au demonstrataparilia rbspunsurilor conform agteptdrilor experimentatorului datoritd influenleineinten{ionate factorilorparalingvistici kinestezici a gi ai experimentatorului. vorSe begteastbzidespre noudqtiinfd,avdndca obiectde studiusemnifica{ia o psihologicda contracliilor musculare'Prin mimicS,operatorulde anchetd tebuie sdexprimeinteresperilrur6spunsurile subiectului;privirea trebuiesi fie vie, optimisti. Anchetatorul trebuiesd fie optimist gi nimic nu demoralizeazd' mult un operatorde anchetddec6t mai un chestionarlurfg Ei neinteligent. Sentimentulde colaborareal operatorilorde anchetrcu organizatorul investig aliei, atra[erea acestora alcrtuirea chestionarului, la supravegherea adecvat5 remuneraliacorespun Ei z1loare men{inmoralul anchetatorilor. afarafactorilor nonverbali, in o seriede factori paralingvistici asocialicuvdntuluisunt_de mareimportan{d comunicarea in dintre operatorulde anchet6 cel gi intervievat'Efecteleverbo-motorii(ritm, debitverbal,articula{ie), efectele vocii (timbru,intensitate,modula{ii),ca Eiefectele cuvintelorqi ale frazelor6oc,rritece sensetc.),asacum remarca

( (

nlqnp un eJ?el?cllde rJe gzeawtn eJsJelos urp Jeuorlsegsrmm elgc rJoleJedoe4qJ ep eJJulsld -uoJ 'elrluftue eloc unooJd eueuoue; roun eere8rlsenurur lieuer]ue g JoA nu eluecreur rigcap 'c1e -nferd nc er8tler 'Joocle 'leurrg 'plenxes eien ep e1e3e1 riqcapnterd r$rsul n 1eozEJ rm IcIu u1 'e}e}rseoeunc undrur nz nu rpriuelod qlaqcue ep trroleredo qcp es lie8rlse,rur lrlrqels ernqe{ raJgoogeeluruJ]uole Jol eJrrulsur rS 4Sruolsagordec pleqcue ep JoJrJolJedo eereuuog 'leuorse;o-rd rnlnleJceseererlsqd ielecrpur roleueosred rtunu eJAorl;alut lrolunsundsEJ plepg ee:e4sr8e;u1l:olFgqerlug rrunrseconsue:ulcedser :nruLlal rynBa.t arJeso ulcedser erl nu ap lrop:qqe4ug eerurorueu(rsenc) lrnlrueuorlseqoeJelpn1s pcp loeJoc Jeuollseqc ep gznqed m,lrelur un ezIIeJeelnd err nu eueos-red pl"]op reur eec roru 'plsnqor elelqugs'1ncq1d JeC 'gloqJuuap roleredo unq ruenepaleod nu ruoluru'pfue8r1alur crzg '(eqedrue) rolle elelueu4lues Iq4 e ep eleltcedec erizodsrpe:d ]lue,rosxe lueurureduel :grncsgrruJ ournue o gJpC 'durq rSeleceuJ qup o rS pcruqel o ernlrlsuoo roleJeuorlseqc eeJJlsrurupv 'ueJelep roleSrlsenurJ aJUrlJ as gs eleJ rouuosred e eere8ele rSrep 'rn1nt.me1ut arernSq;sepop Inlncol e rStnpdur4 eere8ele pllpug8 Sunlepugeun -Beplol ernqe4 'r:olerodo 4Secue4ec op ele4srulupe JoleJuorlseqc elefelueluzep roep ecnpeJe p n4ued'qleqou ep roluoleredo eriue,uelur uud esnpo4ul oJeoJe sJns?zrle.t1neu rulued op ',,eel8 ecunru o qdnp ep psnede: <JellliueJ psnedur 'suelur nes

'lce1uoc qp8e: ec" '.ez:rletd rm alsllnrlce Jnqlnles qlrle es'glereue8 eJuo ep UoJe eJec lnurisns 'h[ 'olporpuleu purrutyqns'(2961) rnFlueuour eiuegodrur op rrJpnl ie8eyrg luns urerSord elero 'Jeos rolicerqnsu ucumuurp earedruerlul ednpeereu{errSp:oceq Enouro e1qugd 1ipp1d no uridecxe (roJrz nc eieeunup gnouro e1ep eredecuJ 'puqpo ap rSpseurep JoleJo lol InsJnJ uJ qJ ag eerdnesolurlru eJdalerg 'ereo1 elnoq]g 1odeleleqcue gJeprsuoc 'alrnr4odeu luns rrzJgl -qldurglug nu mlrueuoqsoqo ru1uad reur errlsrurupe else 1e,tcep" Iec rnlnlueuoruee:e8e1y '(rnlnrieds urp) e ep ep Ip eJepen 1rucund rolereuortseqcerJlsrurrupe -tolrrirpuoc r$ el ep eiuuece1nlruoJ ntpcrurop nsqnlc el 'gseru eznudugeged'ouruuep 1ncol IlrpzlpJupuets pc g eriueleeeBWry e1eped leleydruoc eelnd?A nu 0rct) qirJperJC Inr^ro1ut tnpldeSe.rdnsu ezouu]osuoc ESaJeou1 'niennsqo es B-s JellAylrueuorlseqo ]eJlsru[upe oJ?cu1 eprirpuoc qlsece ernqel Jeuorlseqc 'uo;e op qsJns ug snurturp rl4ued nrieds uneaplol un ? ru1ued lnzp,terd 'cnuelnd pJ ep e1 elrJqqo4ul rop eleuorsJotsrp arurdo alrJpqe4uJ elunsundsEr Jep'e1en1oe; el luns 'a'y1 'rnlruuuorlser{c -nsundsgr g3 elSerods rupr}srurup zetlrlcxe llllqrse (tSOt) preddeqg ep puglecreJ ere4 ereiuengut mppotu uruelqord uJ Iruusrrloru eueos.red -eprolecra\uezetde 'alunsundsq; gcgrpou rrrenornrolur u3 ro$ roun 1nluauroru aueosred '1eler,rra1ur pqrnged op mFTcerqns eiuezer4'eeJcrunuroc $leyrec pieJrtglozt eelelrpqrsodrur 'rnlnlcerqns 'n:cn1ep u1 l lnriudsuI req Inrlrrrr.uop nes qcunruep 1ncolel Inrlr3rruop rSec plmuStgo lgJ erincsrp c InrlJelut ereoQ;sep us olselecrpurrur reru o es :lrnuSrqo rupcun-4u1 'JollJnsundsp: '(gugurpldgs piuenguro qlrcJexe erdnse l,,e1ercgo" aluedgcug llrle ep luns 1ec 'Iuuorlseqozee4srunup elc uJ clzrJ es urp vnr.z'12 u1pero) IrupeJ lruueruourr$ ec ',piurueruerS ,rerqc pzeelgqrqqdrJ 'e8eleiuJ 'uerep rJoeun 'pqeerlur1-rS eq 1g U 1g -e:cug gzeelxund" eiuep,tunld eoruleJ g8qSgc 'lAOI^Jelut :tn1 InlecBeJetug^nc (1961)cere6 II prSolorcos puoluros'pleqcue roluoleredo ,,urq"InsJelrun r$ se8roegzeJueJJ ap e1',,pcr?ean 1e 'S',41 '1) el roleiuerruoged erieuolur" ulsece rolrreJe1'(4ue1d:e4 lS uoodsuee:g tnlnlcetqns ' roltrnsundser orrry]uJ eydrulg'Qde3 elrrusueJl ec ep as eerelSerc snp ,,ruruq-uruf un-r1uud el e{ecgrurues erdsep (elrusue4ese ezeeuoriue}ur ec eeec) o" rS eeec) es ,,qlrlJarqns ,,gn4cerqo '(ZgOi rrJpcrunruoo ut o eueruruolur es eriecgnrures" ardsap loqllnD'f Irupec pcsseqron pscJ
9el
parel3locuJ InleuorlsaLlc PCrOolorcos

Initierein cercetareasociologici

scop:pe de o parte,dezvdluie operatorilor dificultilile de formularea rlspunsurilorEi,pe de altd gradulin carerdspunsurile parte,deztrdluie organizatoriloranchetei celor investiga{iconcordd cu rdspunsurile datede operatoriide anchet[. Unele incercbri de validare a modului in care se administreazi chestionarele cdtre de cuvdnt operatoriide anchet[ au pus in eviden(do seriede erori: de memorie;netransmiterea (de cu cuvAnta instruc{iunilor;fenomenulde suprasondare oblinerecu orice pre{ a rdspunsuperceplie rilor); marevariabilitatede la operator operator ceeacepriveEte la in comportamentul; selectivd(operatorii sunt inclina[i sb audd ceeace dorescei sd audd); folosirea propriului vocabularin inregistrareardspunsurilor;scurtarea sau lungirea rdspunsurilor(in funcfie de debitul verbal al operatorului,nu al celui carerdspunde). Eliminareatotalda surselor erori renitate din aplicarea de chestionarului cdtreoperatorii de pareposibilb.Pot $i trebuiesd fie eliminateinsderorile sistematice, carenu de anchetlnu cele totdearura mare)al operatorilorde anchetE. asemenea, De seanuleazlprin numdrul (mai totdeauna trebuiefdcut un control de validarea felului cum seaplicbchestionarul, operatoriide anchetd fiind avertizali despreacestcontrol. in acestsens,estefrecventutilizat controlulprin po;td. qi,pebaza (La30-50%dintre acestea) Se expediazi scrisori persoanelor cuprinsein eEantion primite (se inapoiazd50-60%din scrisorileexpediate), fi traseconcluzii cu pot rbspunsurilor privire la probitatea tehnicitatea anchetatorului: durata dac6 aplicdriichestionarului incadrat s-a Ei irr,,zonade timp" ptevdnfid, dacdpersoana in interogatd esteceadesemnat5 eEantion Un etc. altmijlocdecontol esterelecturareachestionarului,cuepermitedepistareabias-txtlor(erorilor) introdusede operatoriide anchet6. Verificarea calculator,ca $i contraqncheta oferdgaran(ii la pentru muncain teren a operatorilor suficiente incercarea clasificarea chestionarelor de dupdconlinut,formi gi mod de aplicarenu trebuie in{eleasd pe o diviziune gi compartimentare poatefi de opinie ca rigid6; unaEiaceeaqi intrebare poatefi interpretat fiind specialsauomnibus,poate saufactual[, unul gi acelapichestionar ca fi autoadministat sau administratde cdtre operatoriide anchetd. Prin chestionarele factuale inregistrdmceeace se presupune subiectulqtie:cum il cheamd, vdrstdare,cand a mers cd ce ultima datdla cinematograf. Prin celede opinieinregistrdmceeace credeindividul. intrebdnd Undevd vefipetrececoncediulde odihnddin acestan?, vom afla o opinie sauun rbspuns fachral? Estegreu de prccizat:se amesteclintr-un tot indivizibil certitudini,dorinfe,sperante, hotdrdri etc. Mai mult, intrebareain sine sauchestionarul sine nu pot fi considerate in nici de opinie, nici factualedacbnu suntraportate populafa la careseaplicd.intrebdndCare credeficd sunt la poludrii atmosferei?, consecinlele vom ob{inede la nespecialigti simple opinii, in timp ce de la specialiqtii ecologievom ob{inedatefactuale. in Desprechestionarele am speciale aldtatcit pot fi ele de speciale, condiliile in careoricefapt socialestegreude surprinsin complexitatea in lui, complexitatea frind caracteristica definitorie a faptelorgi fenomenelorsociale. , Nu intdlnim decdtfoarte rar intr-un chestionarnumai intrebbri deschisesaunumai intrebdri inchise;foarteadesea, subiectului seddposibilitatea rdspundd i sb liber,iar operatorul ancheti de incadreazd rdspunsul intr-unul precodificat. estede la sinein{elescd oricechestionar dat ela$i poatefi aplicat(in practicd,pentrua completaeqantionul, borat sprea fi autoadministrat cum s-a arltat, sunt trimiqi operatoride anchetd administreze poqtale).De asemesd chestionarele nea,subiec{iicu nivel superiorde gcolarizare rdspunde pot singuri,prin autoadministrare, {brd mari dificultifi, la chestionarele elaborate ideeadea fi administrate c6fieoperatoriideancheti. in de

el

in

JUI

pe Pe din

de

de in la luc esteI efortr Opin

Pres

in sit de ea

Ce es

A uneo cu int

ir

noi g

olselrquls u?qa4uJ Jrup?J 3s elsaJe urr. Iounerilredu rnlu?uon;oqr;;;fif

IrSerB decug ereuo

o _:::]q-u ;rr'ruPl_Ieerar n"p Jo,,,L;Tlt"j:j#:J'J#j,:1H r"

rcuo'so'c;"#l"u::;'l1f,,l#'ilil:[iljr,::il##]ifl ,t",ffi :l","Jr$il:f;

6elsegorde8ele r$gpugc rguglrnun uduele uJ eals es .ap

enope-apesc.ueep arrnudnc uJ rnrrorqns :arqo4ur dwrlrse;ece ound eo q,rn""; q;;""*-.rzs6iff;;,ffIj:f "rsr.,n*n",Tja4'J ilfrifi:ljij';, ",
iectput tie-r etse;ord o3 'llse,ord oseoJoJBA roJeJ teul erdnsu lrqugseJec qA leJlsezuJ JpugJun ?c riaundnserd

g1eae1'reJie8pse'rul11{ocs el

eererpdpdnp .tueUodl'ur rpru Je, else eJ

louolt0N epglezqeer

eurp4.lSnsul 1augl$ role cuJ..e op Jnlor a^lfJnt n8

alelueurelo oquJ nl Fru?Fet frqq"*, -li]::r. ec gqga4ul ep rrndq "r",rr"Jlpn rp;il"#:"suJ

-uo*i,",#",i;,-"""Y""[;'Jf "l"luir--"".*v3 :fffril:;;;

("tgpqolui) effi:::i|:1:9.Yrcuuo3

rounerieluol ec rS ljjuortnd i"il;l;:;1; Jrslultup'-octrtlod rorrrruoJ .ror r te11un '# rulrun'lol rn-8

li'J?llll1li,llil'll;, .1t.t1t;i:u.;u;;;:ff

"J;;;;; 'Inl alolrurJ1se11iq:rn.atforu ,ere ec ,pursFolerue 1$g .are8qsr rc .lrueuo4seqr ,jlT"lrp olsonu ro rze etedegu1 .aie;cu1s nr -ollsolls qzeosrnloJe,rore^e3e1codse, J I$pl11 "rnq"r, "l,i Jq*ruodral ileclpe'' Fquerrr"l?4 n"i"_,,i";::^"J'*," sarur nn, earezJlullds el$aleJdec aianq 1-ps ;,d#;;:::s 1r

'a^!pnpo4u! (t :uoawotTf::'"::,":;Wt',:.:.:;::r,{,:r*{?:,f;:_f ly.,l,,ynruvqattut (r 'spqrrul siueprne

roo..,oi"[";ileil;1;J;uor]seqr ;i::::r:; err!*qs ur

'Irseqc 'ernurior acoroap

rnlrueuo4ssrlc Brru: JofeJeuofls"q" "ri,|"nr|g

Illl:-*plnud ":s o ec 9Jnq34 'eJercos

ttn.' rpur uepuoduruJ ururu"rrj?nI

rerpo3lp er?nruecce ere

aJrn4suooep oJ?cJecur )J?cod ue.rurglsu;3 .

Joloueuoua-I e -Buoqseqo oJi ncqeureJqord *.t",1ilr"i'u"J, J* LzL

e, ,s_qr,ugl;il;;-

pc16o;orcos EaJelacrac u! InJeuollsaqC

126

Initierein cercetareasociologicd

gi, scop:pe de o parte,dezvdluie operatorilor dificulti(ile de formularea rbspunsurilor pe de altd parte,dezvdluieorganizatoriloranchetei gradulin carerdspunsurile celor investigaliconcordd cu rdspunsurile date de operatoriide anchet6. Unele incercdri de validare a modului in care se administreazd chestionarele cdtre de operatoriide anchetdau pus in eviden{6o seriede erori: de memorie; netransmiterea cuvdnt (de cu cuvdnta instrucfiunilor;fenomenulde suprasondare obfinerecu orice pre! a rlspunsurilor); marevariabilitatede la operator operator ceeaceprivegte perceplie la in comportamentul; selectivd(operatorii sunt inclina{i sd audd ceeace dorescei sb audd); folosirea propriului vocabularin inregistrareardspunsurilor;scurtarea sau lungirea rdspunsurilor(in func1iede debitul verbal al operatorului,nu al celui carerdspunde). EliminareatotalSa surselor erori rezultate aplicarea de din chestionarului cdtreoperatorii de de ancheti nu pareposibil[. Pot Eitrebuiesd fie eliminateinsderorile sistematice, carenu cele seanuleeziprin numdrul (mai totdeauna mare)al operatorilorde anchetE. asemenea, De totdeauna trebuieficut un control de validarea felului cum seaplicbchestionarul, operatoriide anchetd fiind avertiza{idespreacestcontrol. in acestsens,estefrecventutilizat controlul prin po;td. (\a30-50%dintreacestea) pe baza Se expediazd gi, scrisoripersoanelor cuprinse egantion in primite (se inapoiaz[ 50-600/o scrisorileexpediate), fi traseconcluzii cu rdspunsurilor din pot privire la probitatea$i tehnicitatea anchetatorului: dacddurataaplic[rii chestionaruluis-aincadrat in,,zona de timp" prevdzutd., dacdpersoana interogatd esteceadesemnatd egantion in etc. Un alt mijloc de contol este relecturareachestionarului, carepermitedepisiarea bl'as-wilor (erorilor) introduse operatoriide anchetE. de Verificarea calculator,caqi contraancheta la oferdgaran{ii suficientepentru muncain terena operatorilor. incercarea clasificarea chestionarelor de dupl confinut,formd Eimod de aplicarenu trebuie in{eleasd pe o diviziune gi compartimentare ca rigid[ unagi aceeagi intrebare poatefi de opinie poatefi interpretat fiind specialsauomnibus,poate saufactuald,unul gi acelaEi chestionar ca fi autoadministrat administratde citre operatoriide ancheti. Prin chestionarele sau factuale inregistrdmceeace se presupune subiectulgtie: cum il cheamS, vdrstdare,cdnd a mers cd ce ultima datdla cinematograf. Prin celede opinie inregistrim ceeace credeindividul. intrebdnd petrececoncediulde odihnddin acestan?,vom afla o opinie sauun rdspuns Undevd veyi factual? Estegreu de precizat:se amesteciintr-un tot indivizibil certitudini,dorin{e,speranle, hotdrAri etc. Mai mult, intrebareain sine sauchestionarul sine nu pot fi considerate in nici de opinie, nici factualedacbnu suntraportate populaliala careseaplicd.intrebdndCarecredeSi sunt la cd poludrii atmosferei?, consecinlele vom obline de la nespecialiEti simple opinii, in timp ce de la specialigtiiin ecologievom obqine datefactuale. Desprechestionarele specialearnardtatcdt pot fi ele de speciale, condiliile in careoricefapt socialestegreude surprinsin oomplexitatea in lui, complexitatea fiind caracteristica definitorie a faptelorgi fenomenelor sociale. Nu intAlnim decdtfoarte rar intr-un chestionarnumai intrebdri deschisesauirumai intrebdri inchise;foarte adesea, subiectuluii sedi posibilitateasdrdspundd liber, iar operatorulde anchet[ incadreazd, rdspunsul intr-unul precodificat. estede la sineinlelescd orice chestionar dat ela$i poatefi aplicat(in practic[, pentrua completaeqantionul, borat sprea fi autoadminishat cum s-a ardtat,sunt trimigi operatoride anchetd administreze sd chestionarele pogtale).De asemenea,subiec{iicu nivel superiorde gcolarizare rdspunde pot prin autoadministrare, singuri, frrd mari dificultEf, la chestionarele elaborate ideeade a fi adminisbate cdtreoperatoriide ancheti. in de

ll

ep gtle IJPqe4uJ edru8 Iou elsoc?ulrd 'puralqoJd o el er?ollroJor lnjpc olselq4s es uPqeJluJ ep eJnlcrulsuJ EJrerrJe docslderp ne oJaJeJlep aLIJEqarluI reunelilJ?demlrueuollseqc
'eJsculluopl ep ellreqeJluJ nc 'e^IlJnpo4ul ellrgqe4ul nc 9Jtr193ol eiuelcgep elnlg^zop lroelm ug lrSe;8decut eJeuollseqcellnhtr 'Inltueuollsegc e emqe4ul eruud 'puoJ uJ 'e1seelseecy Juo4saq3nc Joleleqcu" "crlcJd 'np eererpd IeIu pdnp'tueuodutl lecelseeJ uI rsl e3a1e pugcryugtrnune4uele eelsPs ;ersaJord enop u-ep eJ'ee ep : eJ?qeJluJ rs pdocs e1arnud nc dutl rseleceug atsarnupl 1g urueJs 3p u ep urienlrs uJ g1e?e1.rerie3r1sezrul 'I ulllll,/K ') gzee[reuroc (Zget) DeH InPd IS apooo Iqrerqns eund ea :orqe4ul Pls"ec" un JEuPI qc rieundnser4 eJeJ Istu eseoJolel lolocurdnse 1$e3s 9AleJlsezul e3 'nse;ord rie-rarse;ord lecrpur 'ta\ua3 t',lJtoasavuorutdg :gllnuJoJ IeJls Je l3luoc ep eJeq3$ul '(196I 'VnS) rrse;ord rolelpa;rp pr8rlsard punyd glaqcue o-4ul 'IrnuoJe lDuoltlNep Plezll"er pdrl ep sundspr) gslqlul aIJ 9s sulq elsa plnrued 9s'(n111-og i** prql gpundspr 9s roleueosred .a1ec5druo' au'oJ rrusnl l e.'ud gc InldBJpz"lu.llqns roleleqcu' r ruercrlcrd 1i1ny1 'tinsul ep "*qrirfr BI ueJeJ3A es nu eJeqe4ul eulrd 1eu1 tS Jol"loqclm uI eJepeJcul rcru"eleuosttO "1np B ep'ers;sou4e ,,tz19cu1" ep InloJ rl" oAllJnpoJlu! e[JEqoJluI Inlueurluos rnlruoerqns ?p u

'atotl[1ruap1 ap lrpqar]uJ \L ilottun ap (g l,,n ap" G tawctnttq ap rrcs PDluor ap (y inttlt! ltpqauug (g iuodutol nr.lsara)a4 ap Y!'qa&u! (7l,,oJoaqB uod{' .rol ericury gdnp'ro1e;euoqseqc srnlcn4s ul inutrpoaurl l :lrpqerul giueprna ul esnd g tod

(
T n e

'

; I

.rnl elel11g1l epingln 'a1Se:g'ere tS1ec 'ale8tlserrul ep ]ueturulsut InlseJe eJJtqcru]suJ InuJ rS else nu tetSolotcosInsIIuu pc epadruq IBlu ec uJ ec uP -spu4allp .lru.usFol?luerc.1n-reuo4seqJ ep rln8er etu eJeleoJec gJIUI{etglseou tS :ereu ruods rulued relc ugirmuord eu'agud 9ll3 ep ed ) IqdJ ru1uedIlunu ezendo qs runc Srurqc ad 'ecgusnf mlcedsartS eturouolne rulued ulppeld elclp e ep luazetd .ro1Fo1gecJe3 os nu JBuorlssr{curp esocs eg 9s uPqe4uJ oJ elElcos rriep '1ncer1ulp e^llsJlslururpe-ocr1rlod JolIJruoJ etiuenrelut 'alienlts uJ ruo4ed roun erielual r$ uc 'elnutier .lEzrlruJoJ,relrun 'lol rnSuts un pluze:deJ lruuollseqc ecsJBoep glseoJ pulg gl(I gzeeve4ue lueluele Inun eeJetu (elppqaaul) eleluetuele e4uJ olsqlulqcs ungoder eurs gdnp 'rn1n-ruotlsoqc lrup"c ul euls gdnp a8e4a rirqd reun ?erequqcs -uilns-:rnln3e4ul "eretglpo1lI ele eluetlIele .llJnlcruts alelueluele a-qulunrpset c rrqqe4ul elsec?e4ulp eFmpoder ts runlcn-4s sJnlcnrs e:dsep lqro^ V n, ,rgqrauj"p r:ndr1 eletlJeJlp zzrI1ue PuluosuJInlueuoqseqc JOlaJeuollsaqc elnlcnlls

1 I

'olBJetunueIcIlSIJelcBJC JOIellJeJIpol3 elenlueco 'Ptluq-r-rnd4 roun 3 sJln4suoc ep eJ?crecul urind Ietu ns llntu reur Fapuod turulgluJ gcllcerdul 'eletcos JolouououeJ e ere8riserrul ap lueurulsur uc r$ ?cluqel 3c Inlru o'ec glnud ernqel -suollseqJ lcperuelqo-rd eere8eleiul ellllceJ e ep pdocs u!'o-tezlleerule eJeced eerecgtsel3
LZI pcr6o;orcos ealeleclac u! lnJEuollsaqC

128

Inilierein cercetaleasociologicA

laspunsuri'intr-un chestionar aceste de referin{apentrurdspunsuriqi seincearcda semotiva cu o inlSnluire de stimuli interconde nu avem de-a face cu o succesiune stimuli izola\i, ci preg[titd de acliuneastimulului anterior' dilionali. Acliunea unuia dintre acestistimuli este func{ie de pregdtire' inirebbrile de trecereau aceastd
des sau mai rar? ar te|eviziunii trebuisd cuprindi urmitoare|eemisiuni,mai Socotilica programu|

(3) ca pdndacum
Filmeartistice Muzicdugoard Telejurnal Economice Seriale MuzicapoPulara Sport Transfocator Varietdli 6. Si acum catevaintrebaridespretilmeleartistice: a) La ce ord afi dori sd fie programate? Ca pAndacum (1) Mai devreme (2) Mai tArziu(3) Nu pot r6spunde(4)

(5) nu pot respunde

va in ,,Telecinemateca" satisfac? filmeleprezentate emisiunea b) in mod obignuit, Filmulnou (1) Filmulvechi (2) (3) Mi-e indiferent

pentrucain interiorul separate, grupelede intrebdrisuntqi mai accentuat in altechestionare, fiecdreigrupe de intrebdri coerenlarlspunsurilor s[ fie crescuta'
Lumea in anul 2020 45.Vatimaifirescsaumaipu}intiresccafemei|esdocupeposturideconducere? nu Stiu mar pulin ca $i azi mult mai mult 46.Vafimaifirescsaumaipu|infiresccatineriisAocupeposturideconducere? nu $tiu mar pulin ca $i azi mult mai mult intrebditedependacums-aureferitlaceeacecrede|icdsevaintAmplainanul2020'V-amrugaacum sd ne spunelice ali doi sd se intAmple in anul 2020' 4T.oameniivorfimaipreocupa|isaumaiputinpreocupalideViala|orinterioard? nu gtiu mal Pulin ca $i azi mai mult de succesul lor pe plan social? 4g. Oamenii vor fi mai interesali sau mai pufin interesafi nu gtiu pulin mai ca $r azl i mai mult

grupelede htrebdri vizdnd Existd posibilitateaca intrebarilede treceresautamponintre grupelede punerein paginb: se distanfeazd problemedistincte sd fie inlocuite de o adecvatb intrebdri, se introduc desene'elementegrafice:linii, chenare' chestionarului9i duc la in intrebarile de trecerereprezintdmomentede destindere cadd a fi discutate'facilitdndu-i aten{ieisubiectuluiasupraproblemelorce Dfmeazd concentrarea a succesiv6 intrebdrilor. abordarea

'Inlrueuollseqc 'pleqoue rnJruoleJadones rnlnlcarqns IIOISo1 eJlJur.run op e re eegedup'ernar8ug ec IJqq4uJ rlJes op ezeoleuoq esrurdo roun e1,,e.r1uoc" rS,,oJd" elrmsues e4uJpugcEIpnaueoJelseetcJrglq JounoJrulsuoJ 'ppoleruep leJlso psurdser rJqe4ul else erec tS colf(u ec n4ued elelueJeplsuoc rep 'rr,rlecnpe eprod:oc rolesdepad rrJrsoloJ eeJB^rloru (ellFue3 elezrTrln qrnspru gp8e uI serelur rrJ erJnpe olepoletupurlud raleqJrre ep ul IrupBO
'irp 'tl gs esdeped rnlnlrdoc oc lalerodroc liecrlde riezn;er eO 'CI ps esdaped rnlnlrdoc ,rp yiecrlde rirnuSrqo eCJ er 4e1erofuoc '(71 ee:eqer1u1 ',,nN' olse ',,?(" alse gzeouttn prep :g ?oreqoJtuJ pzeorrun gceq) lnsundspr lnsundsgr "(Il esdapedirp rnlnldoc yiecrldenp'Inu6rqo poru uI 'Zl 4e1zrofuoc

nN'z

:nldruaxg'elepelrJnsrmdsgr qcgrpc nu rcru aunlseccns urln u ep Iqcolqns cserdonu 'n:11gelrJgqe4ulep elqesoep erds r$ roprgqerlug 'rep .rolricerqns alunsunds?J ,,eJ1uoc" ,,oJd"elrJnsues ulp rS eredas eluJrnJlq eIIJRqeJlul 'elscJrurq rJpqe4uJ rcurue JolecJoJqnl el ,p4uoo" IS ,,oJd"eprutdozoserolur urrulsuoJ 'gietaqcue ESuJ lJoeun
p erlurp ^rolgc Inllp !]eI lou runrsrrue oleunol?seleue.rSord snpoJlur AJ oJd 'dur1 1nrur11n 'g ul uy 'riercerde runcrieunds qsug8ru gAer?cerdsep 'eya e1 eu '[ 'Ju eereqeJluJ rulueo rullg elso
rue 7 elsad eq (g we7-1aq(7 u" I ep urind reyq (1 uud eunrzrlolel $e,repugc aq '1 6n1qec

:paJeqe4uJ'sues uJ 'nllrcnuop nlqcnc eunrzrleleldurrlllntu reruep l lsece gpesod eJc eyrurdo'61 apuecayouerdsep eleqou reunIrupm ur'nldtuexe ep :gleqJue Jolec 'eesepu uJpsurldncerielndodurp ruo8elucellunue teuneltrurdorerunugzeeseJelut oUeoC
pnlnu*atncng orinwto/u1 Inlerz urp J?rJeleru tnun JnJlrleclpur ealnd IiV rl nuS N't nN'z n eCII 6riucnl e.Iec pc uI ealellun ug 1yig11.rqce earriglgungurg arinquluoc oern lnAE (n)e (e)1eue1eu(a)1sece {eper3 91 e1 nN't e^Jezer eleunnJ'z "o'l esnd nere unc InloJ nc prore ep tsog1iV'gl aeleurelqord

nN'z

'l

clPfc tie-(e)1 71 '(4y eereqerlule1 lcdlp ece4 es I gzeeLurn lnsundsgrn?p erc rec ru1ue4) rSg elrrnsundsgl nep erec reJ nlued '91 IS gl 'tl eJuEqoIuJ J 'PC'l n q Sn p ' g nN'z ynuelecrlqnde rnlntlSerncng uneJnElseJe erjeuuogul'91 iriercnl erc ur ?elelrunerdsepIerreleur

"c

:nldruexg'royunsundse: uJ oll:qqeJluJ Iioorqns ruo8eluc el ep Iliqtlpc p lo4uocun durrlrSelecu pugluozeJder'entseccns gJ4uocericurg o ne nJllg aIIrEqeJluI cse;do ele :eJoceJl rolrJgqe4uJ ep Joun eeJeceJl
6ZL pcr6o;orcos eareloorecul lnruotsaqC

130

Inifierein cercetareasociologicd

lntrebirile De ce? aufunc{ia a provocaexplica{iiin raport de cu diferiteleopinii exprimate. DeEinelipsitedin chestionar, intrebdrile ceZconstihrie bun exemplude intrebdriimprecise. De un De ce tragi sfoara? Rdspunsuri: capul ei sau De Pentru cd esteimposibil sd o imping sau D-aia. Rdspunsurile sunthazlii, dar ele au fost provocatede intrebarea e ce? lacare b insd se aqtepta , un rdspunsdejustificare a acfiunii. La intrebarea ce?,fiecare De justifi cd decizialuatd, opinia exprimatd'Foarteadesea, justificareaestedati de primul argumentce-i vine omului in minte, evantaiulacestorargumentefiind larg. Valoarea informativd u int De ce? pareafi foarte scizuti' Credemchiar cd valoarea "barilo. unui chestionar inverspropor{ionald numdrulintrebaeste cu rilot De ce? existente structuralui. Medicul nu te intreaba in nicioaatade ce te doarein drephrl rebordului costal stdngsau in regiuneapectorald.Mai mult, el i{i spunede ce. Estenefiresc, in aceastb ordine de idei, sdintrebdmpersoanele eqantion ce sdvargesc din de abateride la normelemoralede conduitd,de ce merg la bisericdsaula cinematograf.in unele nim folosirea abuzivda intrebdrilorDe ce. "tr".ti""*"i"iarProbabil ci toate acestemotive Ei inci altele nu epuizeazAintrebarea De ce,againc6t ea pare inutil5' Pe de altd parte,intrebarca ce poateprovoca De rbspunsuri gregite,rdspunsuri ce nu conlin informagia dorit6. intrebdnd,in studiulpielei, De cefoiosiyipasta de dinli Colgate/, rdspunsurile sdoscilezeintre aprezentacalitdlileprodusuiui pot gi obignuinlade a folosfacest produs.inhebareacorectdar fi trebuit sd fie formulati astfel:
Ce avantajeprezinti pastade dinli Aquafresh?" (in preatabil, trebuia introdusdo inhebare filtru: ,,Folosili pasta de dingi Aquafresh?")

lntrebirile de control nu aduc informa{ii noi, ci verificd fidelitatea, consisten{a opiniei exprimate'intr-un chestionar elaborat noi privind tineretulEiviitorul, am introdusun num[r de relativ mare de intrebdri de control.
15. Peste50 de ani, rolul gcolii in formareagenerali a oamenilorva fi: l) mult mai mare 2) mar mare 3) ca qi astizi 4) mai mic 5) mult mai mic 6) nu qtiu

ln caztl in careopinia exprimatr acorda Ecoliiin viitor un rol mult mai insemnat,ceeace se intampla de reguldla pretestare, fidelitateafa(dde aceastiopinie eraprobati de intrebarea de control nr. 16.
16.Credefi peste de aniq.oult ci 50 l. Da 2. Nu

3. Nu stiu

intrebdrile de control dau asiguriri gi asuprafaptului cd subiectii au inleles exact sensul inhebirilor, cd nu estealteratdpersisten{a atenliei. i lntrebirile de clasificare (saude identificare)servesc la analizardspunsufilor chestidin onar'Estebine ca aceste intrebdriprivind sexul,vdrsta, nivelul de gcolarizare, situaliaprofesionald etc' sd incheie chestionarul. Despreintrebdrilede identificare,ca intrebdri factuale, am mai discutat. A$acum am mai spus,infebarile inh-un chestionar nu suntstimuli izola[i,nusuntelemente . independente, se raporteazdunele celelalte, presupun ci la se reciprocsauseinfluenleazd reciproc in func{ie de succesiunea de pozitia lor. lor,

o{ elt inr la int mc fI

I

L-

aulpJouJgsuJ'ggqarlugtSuelecy rod IS Z 'ru eJ"qe4uJ : I 'JuBorqeJlul IgluJ:psre^ur

'g ur elerure erlurps rgsropueiplec ElltluodEsInqo4rB VnS pc rieper3 (s ,,lpueru:e6 g1ltuJed Inqe4r" VnS gc {eper3" '1 (V gs eleuueul e4u! ps lgsropueiplac rS ,,igzelBue gzecueg

'(g'9 pleqe$ etyegp ele1lnzer snp e el Ierpuou rcqzgrselrop l?-ep rnlec pdru4 uI VnS $ptryaneu erdnse(6961 epqueldes) gteqcueo-4t'J eeJsJanur :glueplle ep eleodeslgc alsoroltmsundsgr eerel op Jolugqe4ule ereluezerd reurpJo -ruruoJ rop{crpe4uoc? eJeulurleopeiupuel 'teiueuostp eJeonpeJ e1elt,l'llo" InFpl^pul B ep o u1 g8eeueseJc (uguezerder'eiutperc'ttutdo) err4tuSoc elueurele cordrcer eeuedurp gzeuer1ue qnopgc e&m'(LS6i aalnuSocnluouostp Duoal rt taSurlseguoa'I rol e gc6o1 eetezl:ur-?to eeunr8quocelSeugep oluq InlJeJg ?eJeIpJI ag roltmsundsgr uud uud eg 'roleluerurluas 'ell"lJolec e.rdnse ua,reelzod ol oJeqoruJ eJaood eluopau o eJrn-usuoc 'eeueruese e1 oq eiuangulewturleosgseJepeluJlnl ernqel JuorNaqJ lrupclJo urp eelelr^rlce trurnilnu op 1ietuns ierepuude4ug Erqsrue o :plureue8 rrueJqe4uJ ezeFuuoJes ps lIpotutec rulued
',rp 'ireurznrnlnqnlc ealelrnrlJe erdsep eere;gd olseeJeC :qleJouocptuJoJ o-4ul lgluJ Itu eueosrad ep IeJtslqe4u1 gs roSn l?ru else gc ru1ued 1tazgts uezuelocS op lenru un nc Joleu?osred eereuopseqc el pcluqel plseo ppueluoceJ oS 'pleraue8 gzee ^ erec arqe4ugo e1sundsp-t gs 1e1n[e else leleqcue Inloolqns 'lereue8 e4gc eop relncrped e1ep'srerrut Inumrp elSergurn (Sull1auunlpastaa,at)eluuJnlsgJ ;e1upd BJluqaI 'eruud enop -ep eec 'qct3o1 giuereoc o JoIIJ ep gleiusngur puIU eJeqer1ul -nsundsgreap o-4uud pcep lllsuoJ ep ESgcreecuJnu eluorlseqc eleueosredpcpqet ep IOJIS 'gznezrleet es lstqcsep euglrrgg 'ppuosred erqe4uJo ruluedqcseorg eJeceqo'ptepo1o1 Fquetu -euodruoc rSpqran puuaruegoduroJ orlulp FuodBJ giuop4e uJ etmd es gcluqel Plseem uIJd
psnper egeo; (7

psnper (g ereuregeog(1 acw(7 ; np ea:epurrderul uJ el"Jolu eJeluelnuqs ne erepuod e3 Joleluolnrugs?oJ?olel ardsep riele erargd e3 eoleJoru

:esrqsuJ u9q -eIuJ JormB (leuuuJ'ISeJeqII rarqgdecruqel JouneeJelntruoJ l?tu ermdnserd IJpqe4uJ I9IIJ
liecrlde ,rq 6 lp roprdoc elerodrocelesdeped e iroyrrdoc alerod:oc resdeped rluuqd orlpr ep rugcrlde e,rr4odurl nes proc ep rielung

gs l :nldurexg'grelncrlred Inlol nc Blle,,o tode qpundsqr e o puguun'yereue8 lcedsermgzea ^eJceJ"qe4uJ l lgluJreruepundspr ep etienllsu1sndelse 'repcrped e1 p1u1gdBrJuqeI etmdnserd enc'(3ut11auanJ) leraue8l ep erocerl Frcelqns
JOJeJeUOrlSeqC e$Jnl B -cn:1s ep rcruqel Joun eeJITIqqs sruued u IJgqe4uJ e.Bulp Jollmiloder e e:ereplsuoc uJ eJen'I

e Joloreuollsor,.lcoJernlcnrls ap !c!ul{ol
tet
pcr6o;orcos u! EarElecrec InleuousaqC i

132

Inifierein cercetareasociologicd

Tabelul 6.5. Distribulia rdspunsurilorin funcTiede ordineaintrebdrilor (tn procente)

Forma A
UA

Forma B 40 54
o

intrebarea 1 nr.

lntrebarea 2 nr.

Nu Nu stiu Da Nu Nugtiu

45 46 o

31 61 I

22 74 4

In forma A, stringentalogicl impuneasd se acordegi cetdlenilor americanide origine germandprivilegiul pe care il au cei de origine francezl sau englezS.in aceastd form[ era estompatd. ostilitateacetIlenilor americani fald de fascism,dup[ cum in forma B eradiminuatd simpatiafa!6 de alia{i. rdspunsurilor(efectulhalo) se datoreazd necesit5liide coeren!6logici Cdnd contagiunea din parteasubiectului,esteindicat a fi eliminatb,utilizdndu-se de ,,fenomenul orbire", asupra prin iffnullirea datelor a cdruia atrasatenliaDuielKatz (1940).Fenomenul orbireseproduce de pentruproblemace febuie rezolvatd. exemplu,un avion gi un trenpornesc nesemnificative De gi Avionul areo vitez6, patruori mai maredecdttrenulqi wrul spreceldlaltdin BucureEti IaEi. de zbond,,pdstrnd aceeaqi itezA,p6nd intAlneEte trenul,apoiseintoarcela BucureEti, revinedeasupra pdndajungetrenul la Bucuregti. trenului,din nou la Bucureqtig.a.m.d. Trenul a parcursdistanla Iagi-Bucuregti X ore. Ce distanlda parcursavionul?Pentrurezolvareaproblemei trebuie in nu re{inutdecit un singurelement: avionulareo vitezd, patruori mai maredecdttrenul.Celelalte de elemente suntinutile, dacdsecunoa$te Bucureqti-Iagi. intr-o dinstan{a Atentia esteconcentratd altd direc{iegi estedestulde greu sd formulezi un rdspuns corect,mai alesint-un interval de timp limitat. Eventualeleintrebdri carear puteaconstrdnge celelalterbspunsuritrebuie separatede numeroasele gdndirea alt sens, elemente legdturb ele sausddireclioneze fird cu concoin mitent cu restrdngerea timpului de gdndireacordatpentrurdspuns(intrebdi blitz). kadiereasentimentelor, determindnd conbagiunea poatefi impiedicatdprin rdspunsurilor, plasarea acelorintrebbrisusceptibile a provocaefectulhalo lasfhrgitulchestionarului. acest de in sens, intrebbrilevizdnd practicilereligioase, exemplu,estebine sd hgurezeprintre ultimele de intrebbri din chestionar. asemenea, va acordaaten{ieselectbriicuvintelor Ei formuldrii De se intrebdrilor:cuvinteleterminatein ,,ism" gi celeterminatein ,,te" vor fi, pe c6t posibil, evitate. Efectul de pozifie reprezintd, macroplan, in ceeace esteefectulhaloin miqroplan.Acest efecttrebuieluat in considerare alesin cazlttl mai chestionarelor omnibus:succesiunea temelor poateinfluen[arlspunsurile.Nu fbrdtemeisevorbeqte despre ,dramaturgie"achestionarelor: o poatefi pusi in eviden!6o curbdde tensiune.Locul pe aceastd de-alungul oricdrui chestionar curbdde tensiunea diferitelor temeinfluenleazd intensitatea direc[iardspunsurilor. inceLa $i putul chestionarului, intrebirile vor fi cdt sepoatede interesante pentrusubiect,dar mai pulin importantepentru cercetdtor. sfhrgitul chestionarului, La dimpotrivd, intreblrile interesante pentrucercetdtor sunttotal lipsite de atracliepentrusubiect:vdrsta,sexul,sistemulsocioprofesionaletc.(intrebdride identificare). intre exheme, mijlocul chestionarului fi plasate, phsla vor trdndu-se echilibrul psihologic,atdt intrebdriinteresante, Ei neinteresante pentru subiect. cdt

( s (

( tr d o c f
ri

 CIUqeI

dY :

st

Initierein cercetareasociologica 1g4

pentrua ghida utilizarealiniilor pline, nu a punctelor, se La intrebbriledeschise recomandd citit tn cursul acesfiii an" ,iarl ultimelor cdrpipe care le-ali Exemplu:trii*i scrierea.
l. 2.
J.

l.
L,

3... .....
Nerecomandabil

Recomandabil

de hdrtierealizate' fele alepaginii,in afara.elonomiei pe imprimareachestionarelor ambele efectepozitive asupra mai multor Lii a" pagini 9i are pe scuteEte anchetato,J" -*iprrlarea subieclilorcuprinEiinanchet6,daringreuneu,aop.'utiu^deprelucrareulterioardadatelor. fie cd identificarea temelordin chestionar: intrebarilortrebuies6permiti o rapid[ ordonarea seschimbalitera(drepteinloculcursivelorq.a.m.d.),fiecdsuntintroduseelementedesemnaetc';' in lizare (incadrarea chenar,sublinierea PunereainpagindtrebuiesdrdspundSinacelaEitimpunornecesitSliartistice,darqifunclio9i faciliteazainplegerea subliniaz6 scop,pot fi utilizat" o seriea" piriogro*r, "*" nale.in acest (Figura6'3)' esenfiale elementele

[l .,
grafice fn chestionqr Fig. 6'3. Lltilizareaelementelor (pe cdtporuiefacilitate:codurilevor ft trecute sau lor ,nea sdfie cdt mai fireasc[,fbrdreveniri gesfa/fi$' ii r chenar dI o formd bund'(in sens celui , pout. influen{apozitiv comportamentul """T,il"i;"".and dar utilizarea graficesauartificiarizareachestionarelor, cu incdrcarea eremente hartii cuimprimate din cartonin relief *Jitio*r"i culorilor (a hArtieisaua tiparului), schimbareu timpului. iri;, diapozitive pareafi in spiritul sauchiar cu materiar;;;",

intrebdrilor Formularea
investiintebhrilor' Temaanchetei(obiectul Tehnicachestionaruluinu incepecu formularea urmind apoi tradus[intr'o defurilieoperalionald' ga!iei),clar definitdt*r"iir, tre#e mai intdi Desigur' suntformulali ca infrebbri in chestionar' stabilireasetului de indicatori. AceEtiindicatori

nutoateintrebhrilerepreztntlindicatori:intrebdrileintroductive'caqiceledetrecerenupotavea semnificalie' aceastb Uneletemedecercetarenuimpunoperalionalizareaconceptelorginicinuridicdprobleme oraSului s6vedemcdt de mareestenumarullocuitorilor de formularea intrebdrilor.DacSvrem facemaltcevadecit' la serviciu'nu frebuies6 carefolosesctamvaiul pentu a sedeplasa BucureEti seleclionate: sb reprezentativ, intrebdmpersoanele pe un eqantion

'eureJlp unsundspr nBpelrreJrp rrqlnurroJ .llrpqe4ul srusud uud un r! 'JolusqeguJ -eplol lzlTelre qc olnqe4 semlmruoJn-qued enrleredurr Insunds9J pldeJ tnurier eC '(tSOt) suoqsanfiSuwsVlo 'lliunugurere61 ap glns o elSesq8 uy aW ug'eu,{e4'1 ,(e1ue1g
NN/EC

nN/ec
NN / B(I NN/?C NN / B(I NN/"C NN/ ?C nN / 3(I NN / B(I NN/EC nN/ec

6nrrdord InJ?eprnc elcrguoc pz?eJeuog 4gr.upq eerd else etuel 6nrErlserdep ericeer ?z?oJeueC cPrusel?zeeroueg ;psuocllcrldalsg eereolrsoqoelsa ieelpugE gllcllos?rdnS eerd erieruasqoep elelrcedec?llsoceN l,epundspre nquad g1e3oq 6leloqcuBrnlec eiueircole ef eSgdaq iplc?4sqe eerd else eereqar1ul 6rnlnfequq e are8eleiugep $plnarE lund

pzeolou :greplezrrerd srnqe4'(ggOt)eileoNqleqsrJg umc eSe'ereqe4rrr ereceg JollreJe1 q '(LL6l'ugqqsl.l 'I eueoJ roleluerr trrSuezly'1) glnzgcs -euoduoc e olicrperd erelndo ne tcgtcedseu ep nwajlgx e4S '1eg1p 'acgrceds es eq Jolugqe4rrJ B 'esrqcsep gllqesoop BeJuolA ed le4suotuepne IJqqeIuJNzlq1nn-seJecuJelaonc 4su-4caqc ewzeqalopqcue pugruduoc '(ZgAi ucunq '1 rSuosleg 'U'lA 'ecgrcedsrrpqs4ug el1nrureru 'elereue8 'epqeregerd 'oleJcuoo em8utsraunFcol u1'repeSe rryqe4uJ 0l ?cJrc ep lrms lJgqenuJ leuorlseqcun-Jlur'elelnuuog un lsoJne '2toztra1ay ulDD !,ugd Totpdwncio nu ac aO :lJpqe4uJ '1pgi plser uJ Ielu?q eu{nd rerulnpugl ne-s elrepeC rorrrerrueg lgcep eJozrnelel Incol uJ 'q)oqsuan7ndocsowaq !ryryrylsuJE tg6l ulp glegcu" o-4ul InpnsuI ec ep eU?e rulued 'elueleJeJeu rmsundsqr IqelIAeuIecnpuoc eJcalqnp upqe[uJ uoelm rsg8uron el JoA 'emqe4r4 qm8qs o-4r{ o}Brlrnl euelqoJdrcurcnr1ltn ruol nu eclSolorcos eFrgpcreJr{ pc"p JBIqf, 'oprcos rdevrep ouoruoueJ esecord'epedse nes ellruureureJeqer1q uuresrn8rnsrm qnscsouneJ ep 's1qnp qm8urs ec ep{e3ore1ur ellryqe4uJ elelrle g JoA 'pruelqord o ezozrres llruu IBrulgl nc ernqe4emqe4l{ ercceggc e8eleiq aS'rollq)qa4q nanlnuuotnauad g[r8 grqesoep psulpug^e 'ugqe4u1 14opnlJur ruol rgereced- aloJcuoc otnuos - IJolecrpqu1rerie8rlsonur uJ plcarqo 'eruo1 'n 'elorrrlour r.uoA epuudmse n-qued ae Eemqeqr{ nldunsr$rnd elederuo,rnu 'eleznq e1 ,,ecnpp4" 'prenure4 ere;ordrue$emcnqrrunrmtuocr4 -orneeUBd o 'eug 14'tSpznqrelol 1$1e gtp uodsue4 ap eleceolfrur urp'ermruoc elaese4 erecn4uedolenrlotu ed rul[qqs gsegedep rsrupugcJecul JolrJgqe4rrJpprcedseJelruruoJ r$gresaceu e o elsegJ uuuge gcp leJcuoceqetluJr.uo1 eelnd uro,r nu Jp 'pznqralorl nes Inznqoln'lnrerurerl :e1Sesolo; 'ruerlreo rfpur reurep (nrseccns) unuoc rn olrsoloJ eJuc rmrxele1rSmrqcurreurclp'np4spreg trms ec u1 eelndre-seleurJ 'lc4sqelSn1o1 'llpugdsg: else lnxe'le:m^ezuosJene4 eleserodel rSrpug8 'eJBc ',,uruuocug 3re1rSap op ruocnpe4ps lgluJreruemqe{ Uodsuerlep co1[rur" 1nuerurel
rolrualSarncnq euo8elec ag"d iaa"g urp 6unuocuggodsue4ep eleceoltltugzeezrrltnerec :r.ugqerluJ luorcgns else nu 'tla*b" u1 uqm ES uodsnel ep aceolfrur em,azlqln erec ropuelSe:ncnqerlodord tuquruuopp gs gsuJrueJl pc"C 'nN 'ec

ep nquedlnrelurul ezeezrlrln royruel$erncnq erec euo8elec agedrieceg urp epcunrrr Incoleyeeruseldep 9et
pcr6o;orcos earElacracuJ lnreuortsor.lC

."" puoltcitate

penfuu ,r;;;;;

'rerjorueruJolrunrJrqqls npJolsp as runrsruo 34urp qlns l 0g g3 'U 'le^el^Jelur rnleJ orlruJ uI rizod rSpxes 'aleledurnc -ro1ec ernluu gdnp llllqels Jeqlg ellJeJlpnefa 'ulns l 0g IS qlns el 0l e4uJ purrren 'elrunrsnu6 'run1esuSeleurlln uJ erlrureJep alncR; EleJnpp8unl ep rrnunq ep eprirzrqce e1er,lud nc rerltruJIe ruquleru er"ce$ pupuoqseqo 'tqnneg ep 'd 'lieleqcue Jolec euotueru gleuqseerdns ernqe4 LtZ ed giueFedxe o lzrler u reqJ"C nu plepolclN 'prder rSlcexe sundsprun ep pleod ps lgcuJ leJlse 'piuepne o sndord ne-rSerec qunseulind eaJd Zpnuo lilsoy{ su ap awnl a7o2'n1durcxeeO '}JeJoc sundserun eleueosred pgtsodrur cey r$ errpug8 ep druq p8unlepul un undtur 'eldrurs eguogluarede 'ueqe4ur eleun ztap un nlz.t?tuJ o pLt?J otop owufl snclsin a3 n'2rcp un az,tgluJ puoJ raJtqo ap 'tp fiaunds aJ :rrroseJoJd'nldruexe ep 'aqerlur ruol nN 'lereue8 uI qeJluJe lrSer8 elsg 'raJtqo ae iareqeJtu!qs col uJ 'un1 olsaco 2pun1 ad fiouorzm awlgf a]DJ lnsrnr ul to"Eolowautr ol touolz!^ fin-a1a"rocad.rolatulttppy ginclpul;eroc tuon qop tcexe ppundsgr ps 'rnpcol e lS mpdur4 eerezrcerdnc 'elercuoo uqqe4q Jorm eeJulmruoJ uqd gzeez Flcerqns uprnfy -rleeJos luJeprzeptseJv'Jle eleod nu 'er1S o eJlcepps lrlnos g en rS ]gSe:3e gc eriezues nu ep eA es I nu Inlqcelqns 'ltqtsod lc ed 'cle olq e op co1ut elerodroc esdepedecqde e 'erry e ep col uJ enl :olelustrueJnezIIIln es ]clpul else 'nrrdo.rd rnlruorue eereleueur ru1ued 1o.1_

4)nursDtroaunypuoBnD-sMawooo,r^'*{ffi":;;riJ;i';ffi:i:K:::{:;t
pugzl^'lercos Inlepr ep piJ eiuelslp rSgdapu ruluad 'nldruexe eC 'eurpnlrlu qlseecg1saJrueru erec euuosredr3n1olplsrxe gJ ErznIEplncq] emqa4 'qleldeccueu Isrcos else eutprqll o g3C 'elceJrpurrrgqarlul l 'gueosredeudord nc nu 'llil" nc e:n1e3e1 ea-re8 ur IeJlses-npuglede 'nldruexe -oJolur uJ puglsuoc ',,ere4e reueosredecruqel" e:dsep JSeqJoA lsece lenlerd ur eJJel rS ep '(lg '9161) requeg sro5uerg reqgeg alocrN'eunq ep tgle nu uios 'g1euo$gpr enaJsc nes -oloJeJeceleonc a{ereduoc u1'rSereoynlloqcrru'elezrue8log"ls reru'eSauay reru oleJoprsuoc 'ylepeecee1'nere eleJuolezrlrln :snpordrn1ru.4cedser elurcospelrur8eur ege es qs lulsur releJc IrSne:e-s (aluolsut onoatnc o4tdtunr Dalsa)Datoc ru4uadapil]ou runs Dc riapatc a.n3 $ ziuDlsur oatoc pqdwnr "^p natatpd pdryt 'ptuatap 1ata3) elcerpur IJpqeIuJ Joun erecnpo4ur uu4 '(la p\sn8 acold u,u-np) d4oerels rrnsundsgr lgcap lnuriqo ne-s nu ';tuolsu! onoaloc o1acold pt nu a2 1nd1lep'apa"up Irpqerlul ur:d :giurre;er ep else luelsur oJBO Inumsuoo pur..rud (1VOD ep 'apaltput elrryqeJluJ ppu?ruoceJ uosel4tr eJrHInl es'rtrdo:d tolrrurdo rS:opridecuoce rS FIpnlS rep oeurs rorurlse rer.unu earela1ord ep nu nlued 'ofap ililc wo-7 ueluods erulJep ron,telrFunuell rnl InuuoJ ]llrc ne erc re3 ;a1alodo1c euro rulued fuDwot lttlt ps lrop liv:eqellu! ruo1 leq 'rnln rq4do eareiumqs4u3 uud lefeueru ernqeJl eluSoratrur rolaueosred 1u nrrdord lruotuv 'U '(SqOt) uosre11d uqoi rSuosp16'g e8roeg nrlcedser'r$qceelog uolll6'ou:opy eJopoeql rnl Jolalcse eynu$rqo oleJuorlseqc eJocnpor1ur uJ uud felsrdep U lod - Frusttue4xe 'lnusrJole^resuoc'lmusrlerrr8op'1nruslJllJotne elrJosJolrurprqperc {uecerqns popeg 1i1y 'otZoprys4 elsrler llqc g gs lieteqcue rec e4urp elns BI 7p bt yqeqord rcep alsg '(oqacold) qluelslxourelsIAOJ tS1r1cne gc gurge e1e8o.te1ur o eleueosred e4rnp utns e161 rup 'e1e8r1 -selur oleueosrada;lurp glns el Zg ArlelrrrxoJde o8o1oqts4 lsrl.eJlprc ne EJ qJlcep'elaqcue JollJolrlrcpleluecord o-4u1 :nldruexg 'elsrleJ terrrlcedser lceJoc reru urpullse'pzeaserelur eu ereo 'oJlllc n J?p uorl erc Jolec Inl8lo] urp EJolsese lsrAal lllrc n Ec JBIcep Iruqunu pugzPcs -ueSa glsr^ol o rglul reru tuqlpr 'glsrner erunue o Lrtro upqerluJ rS(oqanldS qsJEJ up eJeuuosrad n eJec roleuuos.ted lnluecord ege rulued 'gpeie; ep rericeer eereBur,r.ur rulued rS :ep 'rerz -rUuoc erJnlppg nrlued oqacztld tcruqol rrJgzrlqn eelelrlrqrsod gzeere8nsuorms '-I uerlnf

zet

gcr6olorcos ealelecroo ul lnrpuorlseq3

138

Inifierein cercetareasociologica

Pentrua corecta astfel,se slibiciunile memoriei,pot fi utilizatediferite mijloacemecanice: clapaunui contorpe careil poaddin buzunarori de cdteori, cerecelor investigalisdaclioneze cunoscute. Estedestulde greu s6-1iaminteqticu exactitate merg6ndprin oraq,intAlnescpersoane paginide revistbai rlsfoit intr-o bibliotecl publici intr-o or5.Daci intre paginile revistei cdte cdte,,sigilii" au fost rupte, gregelilede suntpusemici punctede clei gi dupl o ord suntnumdrate memorievor fi evitate.La fel, pentrua afla cdt timp esteurmfit programulTV, frrA a face apel TV, la memoriaposesorilorde aparate cercetltorii pot folosi audiometrulNilson, careinregistreazbautomattimpul cdt funcfioneazdtelevizorul. gi acestprocedeuare unelelimite: nu Dar poateinregistraaudien{aindividuald,ci colectivd,nu dd informalii cu privire la funclionarea ,,in gol" a televizorului Einici nu ne ajutl preamult in aflareaopiniilor despreemisiunileTV. Apelul la evenimentecare s-au petrecutcu mult timp inainteamomentului desfbgurdrii s-a ancheteipune subiectulin dificultateade a rdspunde exact.Pe un lot de 563 de persoane cercetatinfluenfa factorilor memoriei indepbrtate, comparativcu cei ai memoriei apropiate.
A) A[i bdut in ultimele 14 zile Coca-Cola?DacI da, cdte sticle ali bdut in ultimele 14 zile?" B) ,,Ati biut ieri Coca-Cola? DacFt da, cdte sticle, cdnd, unde? (inhebarea s-a repetat timp de trei zile).

in prima form6, rdspunsurile indicat un consummediu zilnic de 1,0 sticle/om,in timp au ce apelul la memoria apropiatb(forma B) a permis o estimaremai exacti a consumuluide 1.3 Coca-Cola: sticle/om/zilnic. al Gradulde abstractizare intrebdrilortrebuiesdcorespundd al nivelului de gcolarizare celor cupringiin ancheti. Cdndseincearcdstabilireaunorcomparaliiintre grupurile socialecu niveluri popula{ieicu cel mai sc6zut deosebite instruc(ieEcolar6, de chestionarul trebuiesd fie adecvat grija pentruajustarea in nivel de gcolarizare. cercetlrile comparative intema{ionale, asemenea, de chestionarului raport cu gradulde culturdal populatieise impunede la sine.Pe cdt posibil, in vor fi intrebuin{ateintrebdrile intuitive, renun!6ndu-se formuldrile abstracte, la folosindu-se cuvinte unnle. in unele ldri exist6liste de cuvinte ce revin mai frecventin vorbireacurentd. Astfel, Comptage Lorge cuprindecelemai desintAlnitecuvintedin ziareqi reviste,selecliode nate dintr-un total de 4 500 000 de cuvinte, iar Liste Dale oferd3 000 de cuvinte cunoscute de 4/5 dintre elevii Ecolilorprimare. H. Kuceragi S.N. Francis(1967) auanalizatcu ajutorulcomputeruluifrecvenfacuvintelor in englezaamericand azi. La fel au procedatJ.B. Canoll et al. (1973), iar H. Dahl (1979) de a publicat o lucrare cu titlul Frecvenlacuvintelor in vorbirea englezo-americand. Astfel de lucrdri privind limba rom6ni ar ajutamult la formularea corectba intrebdrilorin chestionarele qtiintifrcd. de cercetare Chiar cele mai banaleintrebdri pot oferi multe surprize:o anchetdefectuatd Franlain in noiembrie 1956a surprinsprin faptul cI 15 la suti dintre cei ancheta{i au putut sd spund nu nimic despre Organizalia Naliunilor Unite; alti anchetd, desfErqurati in Fran{a, iulie a acetot in luiaEian, aardtatc62'7la suti din populaliaintervievatinu cunogtea nunielenici unui membru al guvernuluifrancez;in fine, 59 la suti dintre persoanele chestionate intr-un sondajdin SUA in 1955nu cunogteau paqnic6". 1986,un sondajrealizat semnificalia nofiunii de ,,coexisten!5 in deABC Ei Washington Posl relevaci 53 la sutddintre persoanele interogatenu cunoEteau numele statuluisovietic,deqinumelelui Mihail Gorbaciovfusese larg mediatizatin SUA. dup[ Eefului conferin[ade la Geneva; asemenea,5T de lasutl dintrecei intervievaficredeau to{i cetS{enii cI sovieticierauobligali sdfac[ partedin partidulcomunist. Acelaqisondaja relevatcdun american

,ou

_u

Fdx"qlr-, :elsoaJeqe4uJ eJeceu n4ued srslrrerqse rnJnp?r3 op e JncJeJ Elnuuoc op

(.pcruro1oqr4 oluqarluJo e1erurdo ErR]roler lquocord = od) wtutta ag esod (Z aar;e8eurolgnsundsgr _d lrluacord : elrlrzod rolunsundsgr ynluecord +d : :epun

r v - o o r)
:?er?ole^ erdordees ?s pcrp?,wlmweg ep ps (_d) x (+d) (t

,7.

Enop9cseoulldepul ernqorl,e1e14pn1ce Bs ep

6gl

gcrDolorcos ealeloc/eo u! lnJeuousaqC

140

Initierein cercetareasociologice

Ea poate fi utilizatd Ei pentru caracterizareaactualitd(ii intregului chestionar (Tabelul 6.6). De exemplu: Cum considerali fumatul pentnt sdndtate? Tabelul 6.6. Actualitatea Si opinia majoritard (dupd Hofstiifie4 1966)
vdtdmdtor P* Fumdtori Nefumdtori 52 66

nu gtiu Po 3
10

nevdtdmdtor 45

M 6,6 37,8

A
16,1

24

3,9

DeEiopiniamajoritad (M.) estein consens la fumdtori,cdt gi la nefumdtori, at^t actualitatea (A) intrebirii estede patru ori mai accentuatd fumdtori decdtla nefumdtori. la PeterR. Hofstiitterremarcefaptul cd actualitatea unei intrebdri (saua unui chestionar) nu direct proporlionali cu importanlasocialda problemelorpuse in discufie.Actualitatea este poatefi m6ritb printr-o formulareatractivda intrebdrilor.intrebbriledirectepot chestionarului fi inlocuiteprin intrebbriindirecte,citate,mici dialoguri,povestiri,desene, fotografii. Valoarea informativd a intrebbrilor indirecteesteaceeaEi a intrebirilor directe.intrebdrile indirecte cu pot furnizauneori informa{ii foarteprelioase. Astfel, folosindo intrebaredirecti: in activitatea psihice?,nu vom aflamarclucru.Dacdinsi vom utllizaipoteza dvs.suntefisupusunor tensiuni valoarea etiologieiulceruluiprin factoripsihosociali vom formulaun setde intrebiri indirecte, Ei (1986)inproiectul informa{iiloroblinuteva fi mult sporit6.AgaprocedeazdAmold Tannenbaum comparative interna{ionale, careparticipbEitaranoastrd, la cercetdrii cutemalerarhia organizamuncii. Pentrua depistatensiunilepsihice la care sunt supuEimembrii lionald Si satisfacqia Ia in organiza(iei diferiteleniveluri ierarhice, contextulunor intrebdriprivind satisfacfia mrurcii, esteplasatun set de intrebiri indirecte(in raport cu ceeace se urmdreqte):
50. in ultimele 30 de zile, ali avut dureri de stomac? l. Da 2. Nu Daci da: a) Acestedureri survin inaintede masi, in timpul mesei,imediat dupEmasd,cAteva dupd masi sau ore l. inainte de masd 2. in timpul mesei 3. Imediat dupd masd 4. Doui sau trei ore dupd masd 5. Fdri legiturd cu masa b) Aceste dureri inceteazdcdnd mdnca{i, be{i lapte, luafi bicarbonat de sodiu sau altceva? l. Cind mindnc t 2. Cdnd beau lapte 3. Cdnd iau bicarbonat de sodiu sau alt medicament 4. Cdnd iau altceva 5. Fdrd si iau altceva

* Opinia majoritard calculeazi formula: se dupb ,-(!,-p-)"Qoo-p") 100

'(y'9 ern8rg) qlncsrp eJec ruo(ueo rop B lzqtueqos 'ecrleruerp Fuesep nes ellgeJSoloJ :f"luotu utrgzaezIlBal os Ro"p sundsgJ llnur relu rSElI'uI "l rIu lrms elg ',,elBSolouoru(3 JolrJeqs4ul elrqJeJeJd luns ,,ele8olrp" rJpqaJluJep IaJlsV oJe else else1c erecJec 6eleldeJp autJ,,1eSe n51:ounds lnJerz lgJop l eleuo{eurelut Jolelueurlue^e erdnse y ourC" :aunds .A nc g]ncslpX leuro;ul aurqrBruelseInorp?J Ellncse :eJlnuDoJeaJEoTgLuJn PuISeur ualnd 'gseru uJ eJeoluruuo3ep eoolftIu JololrJoJrpeiul -Jodtul el oJIAIJdnc ro1{cetqns elurdo lulsuoc rulued 'l}oqcue rnlac JnseJelu pugldec'"4e8 -rlse^ur gnazrlvrilEJp Jeuousaqculp JolrJpqe4uJ Irupc uJ rmSolerp ouncs Joun oJecnpoJlul

'lercos ,nlnsaJ6oJd undo es aleo olalcruuoc scnpal Erluo6tlelut eeuntlcv 'iluntlEutupllo zap e gcuolsrefurpuelnc gfuepuodseloc else glsnl eeunlfcy uJ

{ene6 laOeg u/eqluaB aurnH

IUP)

'ruaulpo ep aleur teu.t lnlpunu nlluad lec gllqFodarouol ereurreureac pl ocnp ptdeelelu1 Bountlcv 'rpruauro nc else plsnIeeunrlcy le lulrs-lnunq pLuloluoc 'g;estenrun aOel o-uop rle arec ad r;n6alreunpuloluoc elsa plsnl eeunrtcy
'EAIUinllnul a1$arods r$ elunzeceu plrna gldeeleful eaunrlcy

rncrd3
lalolsuv uolEld ptosoltJ

'alilopau olouiaJge ggrna agsnfa;runrlcy 'leoprun erds glelderpu!eaooe elsa qldealefuleaunrlcy oJocezap ul tnbseltl pJose ao

elleurruv
ecqe eldecetd ap Jeuouseqo

'{3lA ue^'laa gqnp 'eleulsnpur rJepurJde4uJ JolrJolponpuoc ep l?ldep luurlsop J?uorlseqc op leJlse un uqluezoJd 'e11r3 rsunu e]uuoJ aJBuorlseqc rrrjsoluJlod es tum qdnp 'elrlcales nss s^rlBruelle 'elJoJrp Urp elrJEqeJluJ el"lrc urJd JolrJgqe4uJ JuuorlseqJun-4uJ rrJqurquroseelelrlrqrsod plsrxlJ 'JolrJ nc -gqaJlul u oJlnulloJ ep glceJrpul elelrppou o '?eueruss?ep'qlulzatdeJ Jols]Blr3 eaJz\4n 'lrqreprsuoc llrods Ppqcue ep 'rnJru EiJ BJolsecInsoJelur :risner^Jalur Jolor eJdns Irqerc^eJ Jfoloqrsd tceJo rm rS lnaz u -euorlsogo r.lrpxtldeeuun ur el?lsuoo lnlnd rue tunc pSe'lJpqe4uJep Joun JeJlse "eJplpcJalul
EC'I 'l eresln op ?]?poer^lrreJnsllv g (rolelrz ru ri?crpur) iolrz ep 0e eleurlln uI rJornpep IeJlsBtn-re rie uo elgc eq (p nNz eo'l ealdeou lnuri ne-,r nes lrzer1 ne-A ueJnp elsecy (c Lnl gcr6o;orcos EerelocJac InleuonsoqC uJ

lnitierein cercetareasociologica

f-,"*";;l

Cine ascuhdzilnicradioul este mai bine informat asupraevenimentelor internationaledecAt cel care citestezilnicziarul!

are Cine drePtate? Fig.6.4.Posibilitateautilizdriielementelorgrafceinstntcturachestionarelor

H.sanfordqiJ.Rosenstock(1952),pentrudepistareapersonaliti{iiautoritariene(ScalaF un tablouin care'in fala unui grup' cu utilizeazdinterviuri tablouri.!" pr"rinta celor anchetali trebuiesdfacetriceeace spun eu! Un un om spune:Pentru cd eu sunt "oidu"dro*l grupului, esteldsatliber' operatorul de anchetS dar membrual grupuluiii rdspunde, locul p"nttr rarp*. Aici este un tablou. o persoand vorbeste,alta aratd tabloul celui intervievat, spundndu-i: rdspunde.Care arfi, dupdpdrerea dv', rdspunsul? E' Maccoby EiNathan frrd Aceastbformd de chestionar, indoiala,a$acum apteciazdBleonor Maccoby,rupe monotoniainterviului convenlional' mici povestiri capabilesd Tot indirect, utilizdndu-setehnicaproiect[rii, pot fi construite sdmbdtdseara,mamasi fiica discutdaprins' Fiica vrea dezvaluieatitudinile celor ancheta1i: Tehnica in cd Mama nu-i dd voie.ce credepi sepoatetntdmpta continuare? sdpleceIa discotecd. textului cu imaginile (Figura 6'5)' proiectivdpoatefi foafie bine aplicatdprin combinarea
Prietenata m-a invitatla cocteilast6-sear6'Mi-a sPus cd tu n-ai sd fii acolo'

graficein structurachestionarului Fig. 6.5. Utilizareaelementelor

n?s rrts cBruetureg eiuerJrSerlSuv:VnSuJesJBJ lrusuerluEl eruJ (B nes qllnru reurce; uqi ere3 (y e?rueuueD Eiuprdr$uq8uy :VOSuI gpue8edord :(8'9 InleqeJ) unsues oleqtu" ezee4sgd gpu8dord ep Inueurel 'preluaurncop Inl eJlselel ep pcuJ'pc eqS eS ',,esleJ1rltSep oJeznurg:"nus ,,eff1 -uanguf' ep ellrlepotu ec seloiuJJe ,,ppu8dord" ep Inueuuel urnc gdnp '.ellJoJlpunsundser p4sr8erug n-s pc 'lerpuoru roqzqJeolrop I-ep rnloc eelureurpop elrJglocJec gm1g3e1 nc uJ'eleloJ (tqOt) drqsue4uelg'g ueqlv'olueprla runrsJolsrp JormeJol$uu np suosnlqnp nJ elelunnC 9'Z L'0e
t:

luausruaAro 6'eI 6 ' eI

la pjnleu ezrcerdas e qrpl elPlarcos u! a.lEuoor.lJoc poy! ap 'arlelaro 'prn1g6el g

9't9 (7) ptru plpayy eteyctldxa ep ealeycedeS

t'zL
(z) ueqtnFlpery

enaurcnrlued aunrlcele'rqnre ap 1n1de3 ar!qnl

(9161 'ncserd6'1 gdnp) ,,ar!qn!" lnptu?^n

alunsuas '/'9 Jnlequl

'(1'9 r.tnsuas 1n1aqe1) ',,eAeJ ns uleulc n:1ued (erieruupe rS) eumice3e ep elaJuolg{run Unqr4 n-s qleqJue u1 Jr '1rqnriroruu lelso8e-rp uieler lsndo xes ep gueosredo nrlued elso8erp op ep lueurlues luoruques lrqnr (es) e ap pldeg" :pzeeuotiuerues (VW'gL6i auDtttorlqwtt tn u1ncrldxa Truouotlnq erqreter) ueurJel Irupceu u1 ',,eJrqnr" I$ugAnc rulued'le;lsv'(ueurel IuEceIJ ,,ro1unse1eiu1" e au1ocg[tuwas Dro oa4lrqpts elrodes rtu rnlrueuol]saqJ cluqel rulued glpn ep llqosoeq '(9161 'ncse:dO 't) 'ngz IerJlsnpur-u?qJnImpeu uJ lgcop 1ocu3e-1errulnlpeul uJ eJeur IIu IJo g'I op else (gods 'p1dn1 'pug8 'qqrurl 'elutru'eurn1'Selo 'e4qn1 'tectqo) elulnnc ecezerdsrarl 'Jop 'erpoz'e1Sqo ap les rnun pseleiug ecrldxe lod nu erec roloc IruEIUnupc p1de3 giuepne u1 snd ne SeSry uuoz u1 qcrlsrzr8url arSolodo4uuep rJqlecJetop euos O 'wqJn Inrpeu uJ lgcep eleJcuocteru ertpug8 o 'e1e3qse.l,ur rerfelndod urnqnc r$ elqro,r o cseulgluJes IJru Inrperu uJ pc eJepel uI oAe,l eg eeJelntruoJ ut 'euneeplol ug arielnc-trcp8rel ruru ueo nc elalurlnc a8ep ron es JolIJqqeJluJ '^p onou plurzatd ipcllsDla 0aq0s '2a"oq11 alunzrar lS pnnp ntn4psai 'p1otp liptttoc ap :nldurs IErr llruu Flol eFruJoJ eleod es -aqod oilcnqsuoc D)rlsop najlos onou q cold pr1 :orcqaJluJ ec'tcruqel Iueuuel Joun IIJgzIIIIn u1 'eJBo nu elsece erec ed'epundsp-reJecrnleJ eiueleduroc Ieun oJrnqlJlz',,gedxe ep Jnoolul glfureas IeJlsocu u1 'giurperc 'e;ated 'erirzod :ec eldrurs Iur elullnc eleiurnqerlul g 1od eeJoJe" 'aridecuoc 'erurdo 'eurpnlll op col uJ 'llJgqe4uI eepeJgs gsul epqedec 'e1ur.Lnc I lcxo 1nse1eiu1 'elerust3oloeulrle elduls rtu elec rsoloJJoAeg 'puoSruf rSec'rcruqe1rrueuuel'elerusreqret$ ec JoA eS rolelurnnc rFe8ale plpJoc elnqe4 g4qesoep etiuete o tolugqerluJ eeJelntruoJ uI ']nzgcs eleyrqocs ep Iolru nc eJeuuosredru1ued r$ udoc ed eyeleqcueuJ plepuetuoceJ alse JIIIXru IoJ nc letunu 'e1e1tt nes JolrJnsundsprp roluSuelcep 1nturlsep IoJ nc euesepJoun e J?uollsoqc uJ eeJepnlout -e1ocS nc ap per8 11eu3 arielndod o rulued ourq retu 1ecepundsarocJolol"lrc earcz\qn pJe(f 'Arlrnlur reur Jelc?JEcun JolrJgqeJluJ B rulued reuorlseqc uJ snlcut elsa nldtuts rS rnd nus ep JIIIxne 1or un ecnl eleod tnln:euouseqo IrupJ uJ Inuoseq rueuuel roun eerectldxe n-r1ued

ett

gcr6olorcos eolElaclec uJ lnrEuorlsaqo

144

lnitiere cercetarea in sociologicd

Tabelul 6.8. Modificarea opiniilor declarate prin inlocuirea termenilor (dupdA.B. Blankenship, 9 6 l ) l
Rdspunsuri
Anglia gi Franfa Germania La fel Nu gtiu

FormaA
23o/o

Forma B
10o/" 33o/o

28/"
300/" 18o/"

38"/"
18%

Cercetdriminulioaseau evidentiatfaptul cd o seriede cuvinte au o puternicdrezonantd afectivdin formulareaintrebbrilor:aceste cuvintetrebuieevitate.D.A. Hartmannatrageaten\ia incdrcdturiiafectivea termenilorcomunismgi radicalism.S-aupublicat liste de cuvinte asupra careinfluenteazd prin sentimentele le declangeazd: rdspunsurile ce demagog, dictaturd,strdin etc. (Institutefor PropagandaAnalysis, New York). Dar nu numai incdrcdturaafectogend a termenilortrebuie luatd in calcul c6ndse formuleazd intrebare.Se impune eliminarea o biasurilor de pozitie a cuvintelor in structuraintrebdrilor.Exemplu:A muri pentru patrie estecel maifrumos destin gi Cel maifiamos destinestede a muri pentru patrie. Sunt convins* ca $i Nicole BerthierEiFrangois Berthier(1978,56)- cdrdspunsurile acordcv celedoudenunturi De vor fr diferite: la cea de-a doua propozitie finalul esledescenderlr igi vor exprima acordul gi doarcei mistuili de un patriotismcategoric. De altfel, agacum remarcaJ.A. Davis (1971),chiar o schimbare minord in formularea intrebdrilorvizdndatitudinilesauopiniile induceo varialiecu l 5-20deprocente rdspunsurilor. a Howard Schuman Otis Dudley comenteazd gi rezultatele sondajuluiGallup (iunie 1969),comparativ cu cele oblinute in sondajulHarris (septembrie octombrie 1969).in primul sondaj de opinie publici era formulati intrebarea: PreSedintele Nixon a ordonatretragereain urmdtoqreletrei luni a unui numdr de 25.000desoldali din hetnam.Considerafi trupelear trebui cd retraseintr-un ritm mai rapid sau mai tncet?(Varianta rbspuns acum" nu a fost inclusa de ,,ca in aceastd intrebare selectivS,dar s-a acceptatin interpretarea datelor). in sondajul Harris, intrebarea formulatd astfel:in general, consideralicd ritmul cu carepre$edintele era retrage trupele estepreq rapid, prea incet sau adecvat?(Tabelul6.9). Tabelul 6.9. Modificarea opiniilor declarate prin inversurea succesiunii
Sondajul Gallup mai rapid ca acum mai incet fdrd opinie 42y" 29"/" 1oo/o 18/" prea incet adecval prea rapid fird opinie Sondajul Haris 28o/o 49/" 5o/o 18y"

I sau telor
o

prea

i
cuvln

etc.i
Cu cea
gi ca

Pebazacelor doud sondajesepoatespunedoarc[ suportulpentrupreEedintele Nixon era cuprinsintre 29la sutl gi 49 la suti din populaliaSUA. Schimbarea formulareaintrebdrii a in conduslarenitate foartediferite (Costner,1974).Oconcluzieseimpunede la sine:mai multe sondajein paralelpe aceeagi temd,mai multe metodegi tehnici aplicateconvergent.

Cei
untal

mult"

4,,u!lnd auDol" nq

4@ruacotd 4) ,,qnut

alloo!,,.apruluadptutzalda'1173:IueqeluJ,otzlceldeplnpe.6ugurerulued.qpuosredeJleJJac 'Fr,'n .urfnd'lrnrrlod'l1mu'1'nru eUoJ:JollJnsundsqr?eJelcsalsesolo; es o--,fut .r'i*O ogeo, 'lsnlol r$ 'eun r,rN iqnw tJr1t3 :eemqe4uJ BI AIlIzod rnlnsundspr ep eleod es erelerd;e1ul e3 'IIun tulued 'uilu .un*or'.rn rutued '1nmtzcIulIZ IlIc quuesuJ llnlu IlIc lnugtupldps prc e ',3ttezet o IcIu ',,per8 PJRI'pJooep" eo tS Iru Iec ug'proce ep" qctpe 11eu1 tep',,owezeteleunnc'procuep"ecpseeleiulgeleodee:gnSrqueelse"PmsPlueJuluIruec ap laqns yatptd a4utp alo) nJ u1;. lrrgzrcerd oJecnpoJlul ipnsput atDw lDu Dn uJ ptoJD 'cle 'lfpodord ep aues o eleluezardngre ec gdnp'arutdo ep lepuos Im-4ul ,,inq"rrul ,,nre 'iceyqns 'e1utuJ'll,rulod'u{nd'11nur:en8rqureolu^nc 'pugc 'umc'1gc '1en1ce'umc eelnd e ,elseounc 'lectpure4uoc else tsep 'reuoqseqc ed elezeq Joleleqorreectlcerd u1 eseoJeutnuIulgluJ lod es

VoL

t/"9

erutdoptg3 urlndeard eyedep ntleultxotdV

auPdap eald

%ze
"hgv
"/o9l

"hLl
"/oLg

"hoz
v eu)oJ

g ewJoJ

unsundspg

utp toyuawDolnpwnu o )DuorysaqJ 1cryryod 'l I'9 aft()qauu! m Danpnpm ap aicun! 4 tolltnsundspt oatocgf1po7tg Inleq"I
s:eut e ;urind eerd nes egedep eerd nes egedep eerd sreut e .reqEuy eertutfuds uI .VnS Ec else gleuosjad .,rp eerarp4 (g lurind ee:d 'np ze:erg4 (y

'rer1fluy eertutluds u1 lle,resooa elelurpeserdPc else gl?uosred

o l rolunsundspr 91ns Il nc ercglporu :(11'91n1eqe1) ro1e1 pr8t1ser4'terie8tlsenut ,acrsulc elluelap ellIgpcJecuJ!soloJd Blle^esoo1rnlelurpesard 'elseece utrd'rs pundsqrec rec ed - AIlIZodn?s JouneIelsu9p -ellnzereereprfualur op rJoJe uJ ? qzeeiuangut rcqrlodIuelusoep Joletunu Juollseqo seJecnpoJlul 11 Arlfleu euneeplol
"hzl
"/oEl
-/otL

"/"Zl

plPJ orurdo nN
PO

"/"ZZ
%99

g ewJoJ

v euxo!

unsuncls?a

(pr,tnc'H qdnp)
,toplm^nr Da.Drnpotlu! uud a1otolcapn1trurdo oa"rcc{rpaq'0I'9 auaSo1calo Inleq"I

es eurfuds tnqe4;eyn5 9orieper3(g er18uy ul rol Inl er1uoc e1dn1 eiuergrA ec iruncequgd llnru r?tuIellIH eut|uds?s Inqe4J?VnS 9c {epe:3 (y ;-nce gugdec llruu tetueiuergrSerlSuv 'pzeesuelcepo ec pntle8su-AllceJe :(g1'9 p1eqel) 91nse1 6 nc ellrnsundsqrgcgrpou .uJgqeJlur Inlelunu sJeJnpoJlul 9Je&IB II4uJ felpeg ricBeJuud Inlxeluoc uJ JelllH Inl
9V' pcr0olotcos ealelaclac u! InlPuollsaqC

'p)urDrd auoal.!,crqnd rs aluldo ftr,puos pc*otolros ap r! opqruv

truo,l *fi"i:fiaJiljlr1'.tfit,"" {ueduro3 u?llruc?I J e.lJ :IroA aeN .scuceJpue,{Ee1er15 .(l16l) .S q;r".r"u pr?rueg .sdllllqd 'senbruqcel ;;r;S soprerqr.I:s.ed.ap,os_oqc{sd a,,nbua,1,rrip )r,oroo;;;;;r.(ssot) re'og ,rlyerqccn;41

{lrsre,rrun eq1 :o8ecrq3 .(e-1 e erirpe)qilDasay pn 'senbluqcel seurerqr.I:srte4.uorutdo,paZopuo| a7 . fueduo3 quoiv\sper,1A :luorulol .(n_IAe Elilpe)quoasa 'J1ld :suBd .sa, ecge$oryqtq u?pueuocaA 'ElJeroc JoJ?or?rnnrJoJer rieundord r$:o'rgqe4ug ? eJ?[n'uoJ ep rleserSriecgrtuapl ieretorrec op rolereuollseqr eer?rrucrulsu1o1ot1 FlJ^o g a"Ja *rr3 1n1ca!a

apowot*otd pu11d1cs1pal ?oreqe4ur utp Esrqcsep n4ued

1o4uoc rru(l!"!tJ#rl"#il:i'::W*t 'uau' n-4ued "o ecr6010rcos alolaqcu ur ele^Jep, e^ncnpo,ur ep IJEqe4uJ eldurexe rieq esrqcsep JoJrrpqerlul elec nc asrqJuttolrrgqer;ulelefeluene ele gie:eduloj eerelecJec JoJeJsuollseqJeJecgrseJc nrJeluc 6pctSolorcos uI e ep lnledrcurrdelse eJeJ e^u?4sru*up? Jsu.rlseqc un ap pcgriu'1s erelac.lec r?uonseqJ un pzeriue.re,ip ep ,, ur,rl ereuortseqcap gzeq ed roleleqcue eerello^zep e1r1$euguror regetulo n1inqpuo".1ro; "" n "r"J_
anplnlrdecat awalqoJd pcr6o;olcos paleleclac u! InleuotlsoqC

L'}