IDENTIFICAREA GANDURILOR AUTOMATE odelul cognitiv afirma ca interpretarea unei situatii (mai de decat situatia in sine), adesea exprimata in ganduri aut influenteaz’ rispunsurile emotionale, comportamentale fiziologice ale persoanei, Desigur, anumite evenimente produc tuturor oamenilor o stare de distres: agresiunea fizicd, respingerea esecul. Cu toate acestea, persoanele cu tulburiri psihice interp adesee gresit situatile neutre sau chiar situatiile pozitive, fapt care la biasarea gindurilor automate. Adesea, prin analiza critica a indus si prin corecarea erorilor de gine, aeestepesoane se sit Acest capitol descrie caracteristicile gindurilor automate, te pentru a identifica si a explica pacientilor gindurile automate, dif erea acestora de interpretiri si modul in care pot fi invatati pacientii isi identifice propriile ganduri automate. Capitolul urmator se focal 74 asupra emofillor negative: cum si invayim pacienti s& igi difer gindurile automate de emotii si cum s& isi identfice gi s8 isi ev. intensitatea emofiilor. CARACTERISTICILE GANDURILOR AUTOMATE. Gandurile automate sunt fluxul de gindire care coexisti cu un flux gindire manifest (Beck, 1964). Aceste ganduri nu sunt caracteri persoanelor care au o state de distres emofional, ci sunt experient de toaté Iumea. in cea mai mare parte a timpului abia putem si constientizim, desi cu putin exercitiu, le putem constientiza cu usuri fin cazul in care nu avem o disfunctie psihologica, atunci cand 384 identifica gandurilor automate __ jentizim gandurile, ata 85 putem si le comparim in mod automat cu ‘be exemplu, © persoana care citeste aceastd carte, in timp ce se fear asupra confinutului acestui capitol, ar putea avea gandul si Nu ingeleg” si € posibil s& experientieze o usoara stare de State El ar putea, torusi, ia mod spontan (de exemplu, firs sa fe vent de acest lucru) si rAspunda acestui gand intr-un mod productiv: SHyeleg 0 part, tebuie doar SA revtesc aceast sectiune din nou. iAcest mod de testare automata a realitatii si de rispuns la gandurile we este 0 experienl des intilnita. Cu toate acestea, ¢ posibil ca ‘ele care au o stare de distres si nu se angajeze in acest tip de Piilss oritica a gindurilor. Terapia cognitiva invatA aceste persoane Ghamite strategii pentru a-si evalua gdndurile in mod constient si frocturat, in special atunci cind au o stare de distres. Sally, de exemplu, atunci cand citeste un capitol din cartea de ‘eonomie are acelasi gind ca siciitorul de mai sus. ,.Nu injeleg.” Totusi, ‘ti duce acest gand la extrem: ,Si nici nu voi injelege niciodatd.” Ea Grveptd aceste giinduri ca fiind corecte si prin urmare, simte o stare de stele. Totusi, dup’ ce invata strategiile terapici cognitive, ea reuseste 3 foloseasca emotia negativ’ drept indiciu pentru a cduta, a identifica si evalua gindurile automate si prin urmare poate si isi dezvolte un fspuns adaptativ: ,Stai putin, nu este neaparat adevirat c& nu voi fngelege niciodata capitolul, Acum intimpin cateva dificultati, Insi dact ‘ecitesc sau dacd revin Ia aceste lucruri cénd sunt mai odihniti, s-ar putea ‘binjeleg mai bine. Oricum, nu este crucial pentru supraviefuirea mea si Je injeleg si voi putea ruga pe altcineva si-mi explice daca voi considera cf mai este cazul.” Desi gindurile automate par si apard spontan, acestea devin destul de predictibile de indati ce sunt identificate credinfele fundamentale ale pacientei. ‘Terapeutul este preocupat de identificarea gandurilor disfunctionale, adica acelea care distorsioneaza realitatea, care produc pacientei o stare de distres emotional si/sau interfereaz cu abilitatea ei de ai atinge obiectivele. Gandurile automate disfunctionale sunt aproape ‘ntotdeauna negative, in afard de cazul in care pacienta are o tulburare de tip maniacal sau hipomaniacal, o tulburare de personalitate narcisisticd sa este dependenta de substane, Géndurile automate sunt de obicei destul de scurte, iar pacienta este desea mai congtienta de emoria pe care 0 simte ca rezultat al gindului iu, decit de gind in sine. De exemply, in timpul sedinfei, o pacienti Poste s& fie oarecum constientt c& se simte anxioasi, tristi, nervoasé86 Psihoterapie cognitiva: fundamente si pers sau rujinati, dar sa nu isi constientizeze gindurile automate, ‘momentul in care terapeutul 0 intreaba care sunt acestea Emotia pe care simte pacienta este conectati logic cu conti giindului automat, De exemplu, Sally are gindul: ,Sunt atat de pr Nu inteleg ce spune [terapeutul meu]” si se simte trista. Alteori gi Se witd la ceas, Sunt doar un alt caz pentru el” si simte 0 usoari de furie, Atunci cand are ginduri precum: ,.Dacd terapia aceasta functiona? Ce-o sa fac in continuare?” Sally experientiazi 0 stare. anxietate. Gindurile automate sunt adesea intt-o forma ,prescurtata”, pot fi verbalizate ugor atunci cénd (erapeutul intreaba pacienta care semnificatia gandulwi pentru ea. De exemplu, ,Oh, nu!” ar putea fi ca ,{Terapeutul meu] 0 si-mi dea prea multe teme pentru acasi.” naiba!” poate fi expresia unei idei precum ,Mi-am lisat acasi agent intilnini gi nu voi putea planifica astazi urmatoarea sedinti; sunt atit Gindurile automate pot fi sub forma verbali, vizuala (in mentale) sau ambele. in plus faté de gindul siu automat exprimat (Oh, nu!”), Sally a avut o imagine cu ea, singura, noaptea tarziu la bit siu, muncind din greu pentru tema de casa din terapie (vezi Capitolul) pentru o descriere a gindurilor automate sub forma de imagini men Gindurile automate pot fi evaluate in functie de validitatea imilitatea lot. Gandul automat cel mai des intalnit este distorsionat i anumité masurd si apare in ciuda dovezilor obiective contrare. Un al tip de gind automat este acurat, dar concluzia pe care 0 trage p: poate fi distorsionatd, De exemplu: ,Nu am facut ce i-am promis (c mele de camera] este un gind valid, dar concluzia: ,Prin urmare, persoani rea,” nu este una valida, Un al treilea tip de gind automat este de asemenea acurat, evident disfunctional, De exemplu, Sally invaga pentru un examen $i zindea: ,imi va lua ore intregi sa termin de invijat. Voi sta treaaa Ja 3 noaptea.” Acest gind a fost fiiré indoiala acurat, insi i-a c nivelul de anxietate gi i-a redus nivelul de concentrare si motivatia. rAspuns rezonabil la acest gind ar pune in discujie utilitatea sa. adevirat c@ imi va lua mult timp si termin de invafat, dar pot reugi reusit si in alte dati. Daca ma tot gandese eat de mult imi va lua, lucru mi face si ma simt groaznie gi nici nu ma voi putea concentra; contra, probabil cd-mi va lua gi mai mult timp s& termin. Ar fi mai ‘sil ma concentrez s& fac cite putin gi st-mi asum meritele de fiecare ind reusese si parcurg o parte din materie.” Evaluarea validitiii gi [penoicare grduriorsuromate satii pandusilor automate si raspunsul adaptativ 1a acestea produc in ‘o schimbare in sens povitiv a stirii afective. SGumarizind, gindurile automate coexists cu. un flux de gindire sqonifest, apar spontan, nu sunt bazate pe reflectare st nu sunt deliberate ji pot constientiza mai usor emotiile asociate, ins, cu putin ent, ei pot deveni constienti de gindurile pe care le au, Gindurile Je pentru problemele unei persoane sunt asociate eu emo vce, n functie de confinutul si semnificatia acestora, Ele sunt adesea “Eine si rapide, tn forma prescurtatd si pot aparea sub form verbald si! Gv sub forma de imagini mentale, Oamenii igi accepta de obicei gindurile Guiomate ca fiind adevarate, Fira a le evalua sau a reflecta asupra tor. Jdentificarea, evaluarea si rispunsul Ia gandurile automate (intr-un mod daptativ) produc de obicei o modificare in sens povitiv a stati afective. EXPLICAREA GANDURILOR AUTOMATE Este dezirabil ca explicarea gindurilor automate si se faci utilizand ‘exemplele pacientei. Capitolul 3 a prezentat un model in acest sens; ‘continuare este prezentat un alt exemplu. TERAPEUT: Acum ag vrea sa discutim pujin despre legitura dintre winduri si emofii. Ai putea si te gandesti la cdteva situatii din aceasta siiptimdind in care ai fost suparati? PACIENTA: Da. Azi dimincaja cd mergeam la curs. 7, Ce emotie ai simit:trstefe? anxietate? Furie? P:Tristete. T Ce ii trecea prin minte? P: Ma uitam la ceilalti studenti care discutau, jucau frisbee sau stateau pe peluza, T.Ce tia tecut prin minte atunci cand i-ai vizut? P:Ci eu nu voi fi niciodata ca ei. ‘TOk. Tocmai ai identificat ceea ce noi numim un gdnd automat. Toati Jumea are astfel de gnduri, Ele apar pur si simplu in mintea noastra Noi nu incercdm si ne gindim fa ele in mod deliberat; de aceea le fhumim automate. De cele mai multe ori, ele sunt cu adevarat rapide, far noi suntem mult mai constienti de emotie ~ in acest caz, tristefea ~ decat suntem de aceste ginduri. De multe ori gindurile sunt Aistorsionate in vreun fel. Dar noi reactionam ca gi cum ar fi adevarate P: Hmmm,T: Vei invata si-ti identifici gindurile automate gi sa le evaluezi, ca si de fapt cat sunt de acurate. De exemplu, vom evalua imediat gan Eu nu voi fi niciodsta ca acei studenfi.” Ce crezi ca s-ar intimpla g emotiile tale dact ai descoperi c8 gandul tiu nu a fost adevirat ~ atunci cénd depresia ta se va ameliora, iti vei da seama cf est! la fe ceilalti studenti? P: M-ag simti mai bine. in aceasta sectiune terapeutul sugereazi un scenariu alternativ peng a ilustra modelul cognitiv. Unerior, el utilizea2s intrebatile de tip socraig pentru a analiza gandul impreuna cu pacienta, astfel incat ea si isi pow dezvolta propriul rspuns adaptativ. in transcrierea urmatoare, terapeaty ji cere lui Sally sa isi noteze gandul automat, pundnd in evident modely cognitiv. (Vezi figura 6.1.) T: Hai sa notam acest lucru, Atunci cand ai géndul: Eu nu voi § niciodatd ca acei student.” te simi trist Infelegi cum ceea ce glindey i influenteaz modul in care te simi? P: thim, T: Asta e cea ce noi numim modelul cognitiv. Pe parcursul terapiel voi invita si-fi idemtifici géndurile automate atunci cind observi dispozitia ta se schimba, Acesta este primul pas. Vom continua exersim asta, péna cand devine usor. Apoi vei invja cum sf-{i evalued! gindurile si si-ti modifici modul de gndire dac& nu este total acura intelegi? P: Cred cf da, Ganduri = Ceea ce géndesti influenteazs modul in care te simt. Uneori modul tau de gandire nu este corect sau este doar partial corect. Emofi Gand Eu nu voi finiciodaté ca acel studenf, = > Emotie Trista Pas! in terapie 1. Identinicarea gandurilor automate. 2. Evaluarea si raspunsul la aceste g&nduri automate, 3. Rezolvarea de probleme atunci cand gandurile sunt adevairate, FIGURA 6.1. Notiele lui Sally din sedinga 1 senicarea gandurilor automate = spui dacd notim asta pe 0 foaie de hitrtie? Pasul 1: Identificares Fe ore gr auomate: Pal 2: Eveluarea gi rispunsl a aceste pnd siate, Ai putea siomi spui acum cu cuvintee tale care este relaie Sine ginduri si emosii? - “am ginduri care sunt incorecte si aceste ginduri ma fac s& me vim niu... Dar daca aceste ginduri sunt corecte? sg Ariveptate in acest ca2, vom aplica rezolvarea de probleme sau vor: ca si aflim ce-i att de rau in legatura cu ele, daci acestea sun! orecte, Totusi, bénuiala mea este c& vom gasi multe erori in modul tu de gindire, deoarece esti deprimata si gindesti negativ; gandires erativl face Intotdeauna parte din depresie. In orice caz, vom ved fapreund dacd interpretrile pe care le faci sunt gresite. Acum, ai putea tre gindesti Ia o alta situajie in care ai fost suparata, astfel incit si putem identifica mai multe ginduri automate? p; Uneori incer La sfirgitul acestei sedinfe, terapeutul verified din nou cat de bine a injeles pacienta modelul cognitiv. putea spune ce ai infeles despre relatia T:Ca s& revizuim putin, m dintre ginduri si emotii? P: Pai, uncori gindurile automate imi apar brusc in minte si eu le accep: cafiind adevarate. $i apoi ma simt ... depinde: tristl, ingrijorat.. TBine. Ce spui dacs pentru urmatoarea tema incerci si mai afli citeva ginduri automate? P: Ok. T:De ce crezi ci iti sugerez asta? P:Pentru cd uncori géndurile mele nu sunt adevarate si dac’ imi pot da seama ce gindesc, pot schimba acest lucru si astfel ma pot simfi mai bine, T-Aga este. Acum ce spui sii notezi aceasta sarcini: Oricdnd observ 0 schimbare a dispozitiei mele s8-mi pun intrebarea ... (Pacienta noteaca ‘acest lveru.) $i acum care era intrebarea de un milion de dolari? P: Ce imi trece prin minte in acest moment? T: Exact! Noteaz-o. SURPRINDEREA GANDURILOR AUTOMATE Abilitatea de a invaja cum se identificd gindurile automate este simitaré cu invatarea oricarei alte abilititi. Unii pacienti (gi terapeuti) 0 invaté destul de usor si repede. Alfii au nevoie de mai multi indrumare siPsi oterapie cognitivi: fundamente $i practic& pentru a reusi si-si identifice gindurile automate si ima mentale. Urmatoarele dow sccfiuni deseriu procedeul prin care se objine gindurile automate (sumarizate in figura 6.2.) Prima metoda este de a identifica gindurile automate pe care le pacienta chiar in timpul sedingei. A doua metoda este de a obtine gindany automate pe care le-a avut pacienta intre sedinge, prin interm evocirii, imageriei, jocului de rol sau supozitilor. Surprinderea gandurilor automate care apar in timpul sedinta Un moment oportun pentru a surprinde gandurile automate ale pacien este atunci cénd terapeutul observa o modificare a starii afective a acest in timpul sedingei. T: Sally, tocmai am observat o schimbare in privirea ta. Ce ti-a trecut pay minte? Este extrem de important ca terapeutul si fie alert atat la indicll verbale, cit si la cele nonverbale ale pacientei, astfel incat si poatl surprinde ,.cognitiile calde” (hot cognitions) ~ adicd gaindurile automale si imaginile mentale importante, care apar chiar in timpul sedinjei de terapie gi sunt asociate cu o modificare sau o intensificare a emo Aceste cognitii calde pot fi in legitura cu pacienta insigi (,Sunt o ratati) cu terapeutul (,EI nu ma injelege”) sau cu subiectal in discuyie (,Nu este corect c& am atit de multe de fEcut”). Surprinderea lor este important, deoarece acestea sunt adesea de 0 importanti criticd in conceptualizane In general este foarte important si se lucreze asupra acestor géinduti et Incircatura emotionala. in plus, cognifiile calde pot submina motivalia sau sentimentul de competenta sau de valoare al pacientei, pot interfem cu concentrarea acesteia din timpul sedin(ei, si, in cele din urmi, pot interfera cu relatia terapeutica. Identificarea gandurilor automate care apie in acel moment ofer& pacientei oportunitatea de a testa si de a rispunde acestora imediat, astfel incit si faciliteze interventia din restul sedinjei de terapie. Cum igi di seama terapeutul de momentul in care pacienta experientiazi 0 modificare a stirii afective? El trebuie sa fie alert Ie indiciile nonverbale cum sunt modificirile expresiei faciale, tensiunel muscular, gesturi sau modificdri in posturd. Indiciile verbale includ ‘modificari in: (onul, indltimea, volumul sau ritmul vocii. Dacia observal © modificare in acest sens, terapeutul presupune c& a aparut o modificarea IMentficarea gandurilor TEHNICI PENTRU SURPRINDEREA GANDURILOR AUTOMATE aa fpnedarea deb Ce fia trecut prin minte in acel moment? \onttearesgbnritor automate: Peay ie gcensis Tnrebare lune cand. observa 0 medicare (sa Peel care). st atecve a pacenta in tinpul gece. 1 pacer a cesre sap problematic sau un moment In are a Cechdnfto moatare a dsponhe' pune inebaren de mal sos BEE ost novos, care paeta sa dese stuabespeticd eau moment en cu ator mages fa com sarin n moment do 8) Ips pune rrebares Ge ma ss, Hach este nevoie sau 20 doreste acest Iuru, corel) pacientei 68 jue frpreund un joe deol ao sta specs 9! aot pune inebarea Ge Ate intrebari pentru surprinderea gandurilor automate: {Lace anume crezi cd te gandeai? 2 Grezi cd e posibils& te fi gandit la oferd cdteva postbitay plauzible.) jj imaginal ceva ce s-ar putea Intamplat? 4. C5 semnificatie are aceast situatie pentru tine? (Sau ce spune despre tine?) 5 Te gandeai cumva ca rispunsulul asteptat) saula 2 (Terapeutul tampla sau iii aminteai ceva ce sa 2 (Terapeutul fi ofers un gand opus AGURA 6.2. Un rezumat al thnicilor de identificare a gindurifor automate. Copyright © 093 by Judith 8. Beck, Ph.D. Aispozitici si verifica acest Iucru intreband-o pe pacienti ce i-a trecut prin inte. Dac’ pacienta nu reuseste si ii relateze gandul, terapeutul o poate isi aduc aminte, spundndu-i si se concentreze asupra emotiei si ajuta 8 feactici sale fiziologice. T Sally, ce iti trece prin minte in acest moment? P:Nu sunt sigura T-Cum te simti acum? PNu stiu, Cred ca trista T Unde simti aceasta tristete?Psihoteraple cognitiva: fundamente si indurilor automate ‘auunei cand pacienta descrie o situatie problematicd. De obicei j ii este de ajutor ca terapeutul si ti ceari mai multe detalii cu J ceea ce s-a intimplat P: in piept. $i in zona ochilor. T: Deci, atunci cind te-am intrebat: ,Cum iti merge cu facultatea simi tristd. Ai vreo idee la ce te gindeai? P: Cred ca la cursul de economic. Ma gindeam la nota de la exai T: Lace te gindeai? Sau fi-ai imaginat ceva? 8? Ce fica trecut _ erai in sala de curs gi te-ai simtit bruse aj P: Da. Mi-am imaginat un ,,6” scris cu cemneala rosie, in partea de. pein minte? foil de examen. -pNu tiv. 7p Cese intimpla? ‘> Profesoara explica ceringele pentru proiect si baiatul de Langa mine m-a "jnirebat in soapta cand trebuie predat. "4 Deci acest baiat soptea in timp ce profesoara explica? $i m ai devenit itt? re ie ‘ma gandeam: ,Ce a spus? Ce am pierdut? Acum n-o sa stiu ce ‘rebuie s& fac.” Daci descrierea situatiei_nu este suficienta pentru obtinerea or automate, terapeutul fi cere pacientei si igi imagineze situafia ‘espectiva ca si cum s-ar intimpla chiar in acest moment. El o incurajeaza ‘g foloseasc& cit mai multe detalii cu puting’, vorbind la timpul prezent Cu putin perseverenga, Sally a reusit si ii relateze te imaginea pe care a avut-o. Daci focalizarca asupra emotiei nu ar de ajutor, terapeutul ar fi putut alege si schimbe subiectul, astfel ‘nu 0 facd pe Sally sa se simts interogata sau pentru a reduce posi ca Sally sd se perceapa drept o ratati deoarece nu a reugit si isi gndul automat, Nui nici o problema. Ce spui dact vom continua cu agenda de Pe de alta parte, ar fi probabil injelept s& se urmareasc& cognitie calda. Desi este de preferat ca pacienta sa isi identifice specifice in loc si le speculeze, exista céteva intrebari care pot fi atunci cdnd ca nu reuseste s& fac acest Iucru, Terapeutul ar fi ceard Iui Sally si fact o presupunere sau ar putea sa ii ofere posibilitati plauzibile. El ar putea si o intrebe in mod special d imagine sau despre semnificatia acelei situatii pentru ea; sau at pi ii sugereze un anumit gind, care este de fapt opusul gindului pe |-ar putea avea. Sally, ai putea si-fi imaginezi cA esti din nou in sala de curs chiar in ‘acest moment, profesoara vorbeste, colegul de lings tine iti sopteste ceva, tu te simfi agitata. ... Descrie-mi situatia cét mai detaliat, ca si cum s-ar intimpla chiar in acest moment. Cat de mare este sala de curs? Unde stai? Unde se afla profesoara? Ce spune? Ce faci, gi aga ‘mai departe PSunt la cursul de economic. Profesoara ¢ in fafa silii. Si vedem, eu stiteam cam la jumatatea silii, m& chinuiam s& ascult ce spune... TDeci, Stau cam la jumatatea sali, m4 chinui s& ascult ce spune... (Ghideazés pacienta sé vorbeascis ca si cum actiunea se intémpla chiar fn momentul de fata.) PEs spune ceva despre temele pe care ni le putem alege, o perspectiva ‘macroeconomicé asupra economiei sau... ceva de genul acesta gi atunei colegul din stnga mea se apleaca si-mi sopteste, ,Cind trebuie predat proiectul?” T Si cei trece prin minte in acest moment? P:Ce a spus? Ce am pierdut? Acum nu voi sti ce trebuie sf fac. T: Ce ti-a trecut prin minte atunci cand te-am intrebat: ,Cum ifi m facultatea?” si te-ai simfittristd? P: Nu 3tiu. Chiar nu stiu, M-am simfit atét de demoralizat’. T: Dac& ar trebui s& presupui, la ce crezi cd te géndeai? [Sau, e posi te fi gindit Ia facultate, la serviciu, sau la terapie? Sau, se poate fi imaginat ceva? Sau, ce inseamna pentru tine faptul c& te-am despre facultate? Sau, te gindeai cat de bine iti merge?) Identificarea gandurilor automate intr-o situatie specifics Terapeutul ajutd pacienta si retrdiascd situatia ca si cum s-ar fi ‘ntimplat chiar atunei. Cand observa ca pacienta tinde si revind la timpul fecut, el o ghideaz& cu tact si foloseasct timpul prezent, astfel incit Aceleagi intrebiri pot fi utilizate pentru a ajuta pacienta si gindurile automate pe care le-a avut intre sedinfe. $i ai ‘ncearca prima data s& ii adreseze intrebarea standard (,Ce ti-a trecut95 Psihoterapie cognitiva: fundamente 5 sndurilor automate ‘experienta sa para cat mai recenta. La fel, daci o pacient& are difi identificarea gandurilor automate intr-o situafie interpersonalé, © poate ajuta s& recreeze situatia printr-un joc de rol. Pacienta conversatia respectiva, iar apoi pacienta joacd rolul stu, in ti terapeutul joacd rolul celeilalte persoane din acea interac{iune, rea gandurilor automate aditionale a paci dupa ce ca gyportant si se continue chestionarea pacientel, chiar si dup ‘un prim gaind automat, Aceste intrebiri aditionale pot si scoata Shmind alte ganduri importante atunci cand ai primittestul tnapoi, tai gandit 7 yeire mai bine. Trebuia sa invay mai mult Ce altcova fia mai trecut jin minte? . . probabil 8 tri celal s-au deseureat mai bine decit mine. a Fie Sdean: Niel nar webu st Huai. Sunt aa T: Asadar, in timp ce vorbeai cu colega ta despre proiect, te deprimata? P: Da ‘T: Ce fi-a trecut prin minte in timp ce vorbeai cu ea? P: (Tace.)... Nu stil, Eram intr-adevar deprimata. ‘T: Pogi si-mi spui ce a zis fiecare? P: (Deserie wn schimb de replici.) T: Ce spui daca incercam un joc de rol? Eu voi fi coega ta de fac tu vei fitu insati, P: Ok, Trin timp ce reereim situatia, incearcd si-ti dai seama ce-{i trece mint P: (Dadin cap aprobator) T: Ok, tu incepi. Ce spui prima data? P: Karen, pot si te intreb ceva? T: Sigur, ins8 ma poti suna mai trziu? Trebuie si fug la urmétorul P: Eo intrebare scurta, N-am auzit tot ce a spus dr. Smith despre T: Chiar ma grabese acum. Sund-ma dupa ora 19:00, bine? Pa. terminat jocul de rol. Ti-ai dat seama ce {i-a trecut prin minte? P: Da. Ma gandeam cd era prea ocupati pentru mine, c& de fapt mu si mi ajute si c& nu voi sti ce si fac. T:Ai avut gindurile: Este prea ocupata pentru mine.” Nu vrea adevirat 54 ma ajute.” .Nu voi sti ce s& fac.” P: Da T: Si acele ganduri te-au flcut si te simi tists? P: Da. ‘Ferapeutul ar trebui si fie atent la faptul c& € posibil ea pacienta si ‘opt alte ginduri automate, nu numai despre situafia fn sine, ci si despre ooeia ei fa de acea situatie, Ea ar putea sf igi perceapit intr-un mod fegati reactile emotionale, comportamentale sau fiziologice. Deci ai avut gindul: ,E posibil si ma fac de rusine” si ai devenit ingrjorati? Apoi ce s-aintimplat? ; ; Pelnima a inceput si-mi batd foarte repede gi m-am gan pereguld cu mine?” TSite-ai simtit ..? P: Mai ingrjorata ‘Si apoi? . P: Mam gandit: ,Nieiodata nu ma voi simi T.Site-ai simtit P. Tris si deznadajduita Cee in Observati cd pacienta a avut prima data ganduri automate in legaturé ‘uo situafe specifica (a pune intrebari la curs). Apoi a avut ginduri legate de anxietatea sa si de reactiile sale fiziologice. in multe cazuri, aceste ‘eacji emotionale secundare pot cauza o stare puternica de distres si pot complica semnificativ o situaie in care a fost suptrati. Pentru a Iucra cat ‘ai ficient este important de stabilit in ce moment a avut pacienta starea cea mai puternicd de distres (Inainte, in timpul, sau dupa un incident nue) si care au fost gandurile sale automate. E posibil ca pacienta si fi avut ginduri automate care si fi produca distres in anticiparea unei situafit(,Dacd ea va fipa la mine?"), in simpul situatiei (Ea crede ¢& sunt Proasta”), si/sau ulterior, refiectand Ia ceea ce s-a intdmplat (,Nu pot si fac nimic cum trebuie; n-ar fi trebuit s8 incere niciodata”), Deca pacienta tot nu reugeste si fi relateze gandurile sale, ar putea si treacd Ia alt aspect de pe agenda de Iucru sau si utili intrebarile mai specifice prezentate in figura 6.2.Psihoterapie cognitivé: fundamente 51 per IDENTIFICAREA SITUATIEI PROBLEMATICE Uneori, in plus fata de faptul ci nu reuseste si identifice automate asociate unei anumite emotii, pacienta intimping dificult si la identificarea situatiei sau problemei (ori a unei parti a pr care o supard cel mai tare. Atunci cnd se intampl& acest lucru, © poate ajuta si precizeze cea mai problematica situatie, ape urmatorii pasi: fi enumera céteva dintre problemele care 0 der {i cere apoi si elimine ipotetic o problema, iar dup’ aceea stabil de bine se simte pacienta firé respectiva problema. De indata ce identificata o situatie specifica, gandurile automate sunt descoperite mai usor. T: (Sumarizeazd:) Deci, ai fost foarte suparata in ultimele céteva zile, s& sii sigur din ce motiv si ai dificultafi in ai identifica gani pur si simplu esti supdratd in cea mai mare parte a timpului. Aga P: Da. Pur si simplu nu stiu de ce sunt atat de suptratd tot timpul. T: La ce lucruri te-ai gindit in ultimul timp? P: Pai, la facultate in primul rind ... nu ma infeleg bine cu colega camera ... am incercat din nou s4 iau legitura cu mama si nu am si nu stiu, pur si simplu nimic nu merge bine. T: Deci, ai probleme cu facultatea, cu colega ta de camera, nu re iei legatura cu mama ta... ar mai fi altceva? P: Da, Nu m-am simfit prea bine. Ma tem c& m-a5 putea imbolnavi inainte de data la care trebuie predat proiectul T: Care dintre aceste situatii te supard cel mai mult — facultatea, colega camer’, problema cu mama ta, cd nu te simi bine? P: Nu stu, Sunt ingrijorata in legarurd cu toate, sf notim aceste patru lucruri, Acum hai si presupunem cl putea elimina problema de sinatate, haide s8 spunem c& acum te bine din punet de vedere fizic, cat de ingrijorata esti acum? P: Cam la fel. T: Ok. Sa spunem, ipotetic, c& reusesti sd iei legitura cu mama ta im dupa gedinga gi totul e in regula cu ea, Cum te simti acum? P: Putin mai bine. Nu foarte mult. T: Ok. Sa spunem ca problema cu facultatea ~ care este mai problema? P: Am un proiect care trebuie predat sAptamina viitoare. T:Bine, haide si presupunem c& ai predat proiectul mai devreme si simi bine in legiturd cu asta. Cum te simi acum? pda. 3 \durilor automate 7 _gsin ar o mare uurare, dact proiectul ar fi gata i as sti cd am facut | se pare cf proiectul este situatia care te supard cel mai tare. dc da. ifoar ca sh md asigur....Dack tot ai avea de fteut proiectul, dar ‘eu colega de camera ar disparea, cum te-ai simti? {yas de bine, Cred cd intr-adevar proiectul este adevarata problema. Fatt ne vom concentra asupra probleme cu facultatea, dar mat inti ‘7 ipte e& revedem modul in care ne-am dat seama de problema, astel Pejt st reusest faci singurd acest lucru in vitor. fp Pai, miafi spus s8 enumar toate lucrurile in legstur’ eu care sunt “jngrijorat si s4-mi inchipui cd le rezolv pe rand. ; 4p $i apo ai reusit s& vezi care dintre ele ti-ar produce cea mai mare “ ygurare daca ar fi rezolvatl, Mim 3) pecienta se concentesza apoi asupra probleme ou facultatea; ei identific& si rAspund gandurilor automate gi aplic& rezolvarea de probleme] Acelasi procedeu poate fi utilizat pentru a ajuta pacienta si stabileasc’ care parte a ceea ce pare si fie 0 problema majord fi provoaca ‘ea mai puternicd stare de distres. 7 Deci ai fost destul de suparatd in legiturd cu colega ta de camer’, Ce teva deranjat in mod special? P-Nu sti, Total Ai putea si numesti cdteva lucruri P: Pai, mi-a luat mancarea gi nu a cumparat alta; nu intt-un mod rautacios, dar tot m& deranjeaz’. $i are un iubit, iar de cate ori vorbeste despre el, {mi amintesc c& eu nu am prieten. $i este dezordonats; isi las& Iucrurile peste tot, .. $i este intr-un fel nepasdtoare. Uit& si-mi trimita mesaje pe'telefon cand trebuie gi lucruri de genul acesta. T:Alteeva? P:Astea sunt cele importante. TOk, am mai ficut asta inainte, Lasi-ma si ti le citesc, s& ffi poti da seama care dintre ele te deranjeazi cel mai mult. Dac nu reugesti, le ‘Yom elimina ipotetic una céte una si vom vedea care dintre ele face cea ‘mai mare diferent in modul in care te simti, Bine?98 Psihoterapie cognitiv’: fundamente si ,ganduilor automate DIFERENTIEREA INTRE GANDURI AUTOMATE SI INTER’ DIFERENTIEREA INTRE GANDURILE AUTOMATE Atunci cand terapeutul intreaba pacienta care sunt gindurile ei UTILE $I MAI PUTIN UTILE el doreste si afle de fapt cuvintele sau imaginile efective care inay prin minte. Pana cand invata si recunoascd aceste ginduri, multi relateazé terapeutului interpretarile lor, care pot sau nu s& gindurile efective. In transcrierea urmatoare, terapeutul ghideazd cx scopul de a-i afla gaindurile jenta invayi si recunoasci acele ginduri automate care ii Ssure de distres, ea poate relata mai multe ganduri, Unele sunt ji simplu descriptive si inofensive sau irelevante pentne problema sle automate relevante sunt asociate de abicei cu o stare pronuntata Gjotres. Ca gi in Scotiunea anterioari,terapeutul incearcd s& stabileaseé feces sau gant arf cel mai proguctv sf se focalizeze {Devi te simjeai destul de trstéatunci edn ai terminat convorbicea felefonied. Ce ti-a trecut prin minte in acel moment? +p Pi prietena mea din liceu se descured chiar foarte bine: are un serviciu i iese cu nnulti dintre prietenit nostri. Poate si foloseased: masina Jumiliei, nefiind constransa in vreun fel. Uneori imi dorese si fiu ca ea, Ea se descure’ foarte bine, pe cand eu, sunt 0 ratati. ‘F Atunei cand ai inchis telefonul ai avut ace! gand Sunt o ratata"? (Da cin cap aprobator.) Tica mai trecut gi alteeva P Nu, doar cA sunt o ratati, T; Atnei cand ai vazut acea femeie in cafenea, ce tia trecut prin P: Cred ed imi negam sentimentele reale T: Ce fia trecut prin minte mai exact? P: Nu sunt sigurd cd infeleg ce vreti si spunet in acest schimb de replici, pacienta a relatat © interpretare ce simtea si gindea. in cele ce urmeaza, terapeutul inceare’ din aceasti dati focalizandu-se asupra emotiei si intensificand-o. TT: Atunei cand ai vazut-o, ce emotie ai simit? P: Cred c& doar imi negam sentimentele. T: Ihim. Ce sentimente negai? P: Nu sunt sigur, T:Atunei cfnd ai vazut-o, te-ai bucurat? Ai fost incdntata? (li emotie opusa celel asteptate, pentru ao ajuta sé isi aducd aminte) P: Nu, deloc. ‘T: Poti siefi amintesti cum ai intrat in cafenea gi ai vizut-o? Poti imaginezi asta? P: ihim, T: Cum te simi? P: Cred ea trist. in minte in acel moment?” nigiodata mu voi fi ca ea. SPECIFICAREA GANDURILOR AUTOMATE CONTINUTE IN DISCURS Pacientii trebuie s& invele sa precizeze cuvintele exacte care le tree prin ‘inte pentru a le putea evalua eficient. Mai jos sunt cfteva exemple de ‘ginduti confinute in discurs versus formularea exacta: T: Cind te uifi la ea, ce-ti trece prin minte? ae shut i ‘i fi inute fn diseurs Formulatea exacts a einduril P:M& simt foarte tristé, simt un gol in stomac. (Relareazd 0 emofie ey i TaLORaLE 7 reacfie fiziologicd in locul unui gand automat.) Resins tatrebant ddcasel ia chink place? T:Ce iti trece acum prin minte? ise : Ea este cu adeviirat desteaptd. Eu sunt un nimic in comparatie cu. fad i il i paces acl va fro pietdere Probabil ct va fo pierdere de T: (Noieazd gandurile.) Ok. Aliceva? ame ee CRT sche dich ud tile. P: Nu, Doar am mers fa masa gi am inceput si vorbese cu prietena reso. reusits8' m& ambifionez ca Nu pot si fac asta, __ Si pot incepe si citese. & ean h GAN AG101 100. sindurilor automate terapie cognitivl: fundamente $i p ‘Terapeutul ghideazd cu tact pacienta si identifice cuvintele ‘Deci am putea reformula gindul tau in acest fel: .S-ar putea s8 mu care i-au trecut prin minte. 9 ‘T: Deci atunci cand te-ai inrosit la fafa in sala de curs, ce fia minte? P: Cred ca ma intrebam daca el crede cl sunt ciudata, ‘Ai putea sd-fi amintesti cuvintele exacte care ii treceau prin min ss ample P: (Nedumerité.) Nu sunt sigura cd infeleg ce vreti si spunei. © ce mol agitatl]?” Ce ie feamd cf s-ar putea intampla? ‘T:Te gindeai: Cred c& ma intrebam daca el erede cf sunt ciud tv si s8+mi pierd controlul, presupun. ; . iindeai: EI crede c& sunt ciudati?” ‘Di hae sn uit la acest gand: As putea st-mi pierd eontrolul P:Aha, infeleg, a doua varianté, Sau de fapt cred c& era: ,El p rede ca sunt ciudata.” Ce se va intampla cu mine {daca devin din ce in fn exemplul anterior, terapeutul ajut® pacienta si descopere de ce ii este fricd. in exemplul urmator, pacienta are initial dificultati 4s identifica teama din spatele gindului automat, astfel c8 terapeutul “jnoeared si-i adreseze cAteva intrebiri pentru a-i putea identifica géndul: MODIFICAREA FORME! GANDURILOR TELEGRAFICE SAU INTEROGATIVE di decvlut un ae de gand Geo, tegeta ch “3 i gindit: Ce urmeaza?” Ce ai erezut c& se va intampla in dificil de evaluat un astfel de gand telegrafic, terapeutul ghideaza pac Tesi tes gin Ce urm a igi exprime tot géndul. continue? ‘PeNu sti, ‘Te temeai c& se va intémpla ceva anume? ‘P.Nu sunt sigura. _ T-Care este cel mai ru lucru care s-ar putea intémpla in aceasta situatie? P:Hmmm ... si fiu exmatriculats, ‘T Crea! cd de asta iti era fricd atunci? T: Ce fies trecut prin minte atunci cand a fost anunfat proiectul? P: Aa, of Am gaindit doar: Aa, of.” T: Ai putea si pronunti tot gandul? Aa, of inseamna .. P: Nu-l voi termina niciodata la timp. Am prea multe de ffcut. Daci pacienta nu ar fi reusit s& isi verbalizeze gandul, tera {i putut incerca sa ii ofere un gand opus: ,”A8, of” inseamna: "E fo bine"? Gandurile automate sunt exprimate uneori sub forma de int Ricdnd astiel dificil evaluarea. Prin urmare, terapeutul ghideaza pac 4 igi exprime gindul sub forma de afirmatie, inainte de a 0 ajuta evalueze. ‘Casuja de mai jos prezintd gi alte exemple pentru modul in care pot fireformulate interogatile, astfel incat s& poatd fi evaluate mai eficient, T: Deci etai ingrijorata? Ce fi-a trecut prin minte in acel moment? ‘MA gindeam: ,,Oare voi trece testul?” T: Ok, noi vom evalua acest gind, dar hai si vedem dack mai f putem reformula sub forma de afirmatie, astfel ineét s& putem ‘mai usor cu el. Te gandeai c& probabil vei trece sau nu vei P: CA nul voi trece.102 _____ Psinaterapie cognitivs:fundamente si induilor automate an jurilor sale. Aceasti metod’ este 0 a doua optiune, deoarece Dae arse eae aaa Eee fate mult mai probabil ca pacienta sA relateze o interpretare Re mine: sn focul gindurilor din acel moment. ‘Cum voi treee prin asta? [NU voi fin stare s8 tro ‘tn Tocul i at . : i : i ai dificultati in ai da seama ce ifi tece prin mint, iat acd au ma pot schimba? ‘Dacd eu tak pot iohimbal fot mai a ‘he eleva intrebi [veri figura 6.2,] pe care te pott pune. Oe a intrebare: Dact ar trebui, la ce anume e posibil si md fi gindit? a 2 Sau, mi-am % posibil si mi fi gindit la saula___? Sau, See cas i-am amit ceva? Sau, in cele din urmd, ce semnifcaie Recast situatic pentru mine? Sau ai putea incerca si-ji dai seama ‘Roar putea fi gandul opus pentru asi aduce aminte mai usor. a aes dac incerei sii pui aceste intrebiri in siptimina care Gmmeazi, in cazul in care ai dificultti in identificarea gindurilor tomate sau dacd imaginarea situafiei nu te ajuts? P: Bine. nefericita pentru totd De ce mi s-a intamplat mie asta? Asta nu ar fi trebuit simi ‘ntimple mie, EDUCAREA PACIENTILOR CU PRIVIRE LA IDENTIFICARI GANDURILOR AUTOMATE Dupa cam a fost descris in Capitolul 4, terapeutul poate invaa abilitatca de identificare a gandurilor automate, inca din prima in transcrierea de mai jos, terapeutul tocmai a explicat pacientei cogniti, utilizandu-i propriile exemple. Pentru a sumariza, persoanele cu tulburiri psihice prezinta erori de sindire previribile. Terapeutal invata pacientit si igi identifice gndurile Gasfunctionale, apoi si le evalueze si si le modifice. Acest proces ‘Inoepe cu recumoasterea gindurilor automate specifice anumitor situati. Ientficarea gindurilor automate este o abilitate usoard gi naturalé pentru ‘onli pacienfi, in timp ce pentru alti este mai dificil’. Terapeutul trebuie ‘sbasculte pacientul cu atengie pentru a se asigura ed i relateaz gindurile ‘exacle, iar in cazul in care pacientul nu-si poate identifica gandurile cu ‘urin(®, terapeutul ar putea fi nevoit si varieze intrebirile. Capitolul ‘umiitor clarified, printre alte lucrui, diferenja dintre ganduri automate gi T: Sally, sAptiméina viitoare end vei observa c& {i se schimba sau inrautajeste dispozitia, ai putea si te opresti si sa te intrebi: Cel trece prin minte in acest moment?” P: Da. T: Crezi vei reugi si notezi citeva dintre aceste gnduri pe o foaie? sigur ci da, in sedinjele urmatoare, terapeutul ar putea si o invefe in mod si alte tehniei, dacs intrebarea de baz (,Ce iti trece prin minte in ‘moment?”) nu o ajuta destul de mult, T: Uncori poate ci nu vei reusi si-{i dai seama ce gindeai. Astfel, acel moment, fie mai tirziu, pofi incerca ceea ce am flicut sediny3. Incearca si retraiesti scena ct mai viu in imaginatia ta, cum s-ar intimpla din nou si concentreazi-te asupra a ceea ce Apoi intreabi-te: Ce imi trece prin minte?” Crezi ¢& ai putea si asta? Sau ar trebui sii mai exersim? P: 0 sincere, Mai mult, daca intrebarea de baz’ si tehnica imageriei nu 0 suficient, terapeutul ar putea invija pacienta explicit si emita ipoteze