Sunteți pe pagina 1din 6

4. Analizai conflictele din Caucaz ( unul la alegere).

Regiunea Caucazului are n compunere, din punct de vedere geopolitic: Caucazul de Sud :Georgia Armenia AzerbaidjanCaucazul de Nord (compus din mai multe regiuni ale Federaiei Ruse : Dag estan, Cecenia, !ngu"etia, Ciuva"#, $abardino-%al&aria'( Caucazul este o )on# cu probleme inter-etnice, probleme cauzate de *undamentalismul islamic, terorism "i cu tensiuni religioase ntre cre"tinism "i ismalims( + , regiuni "i revendic# independena dar nu sunt recunoscute de instituii interna-ionale: Ab azia, .agorno- $araba "i /setia de 0ud( + )on# de interes pentru marile puteri: F( Rus# "i 01A + 2entru F( Rus#, Caucazul este un 3spa-iu al vecin#t#-ii sale4 motiv pentru care este interesat# at5t de mult de zon#( + 01A a a*irmat prin pre"edintele %ill Clinton c#: 301A vor contribui la nt#rirea democra-iei "i a independen-ei 6 "i la dezvoltarea lor economic#7 de asemenea, vor sprijini cooperarea regional#( 8iberul acces la z#c#mintele petrolieredin bazinul 9#rii Caspice "i sporirea investi-iilor interna-ionale n zon#(4 dar mai presus de asta, 01A "i dore"te ncetarea 3 egemoniei4 F( Ruse asupra acestor resurse( Caucazul de 0ud reprezint# una dintre regiunile cele mai diverse si dominate de con*licte din lume( Regiunea Caucazul de 0ud include trei republici e:-sovietice Armenia, Azerbadjan si Georgia, numeroase minoritati etnice si mici natiuni incluse n aceste trei state( Din septembrie si p5na n decembrie ;<<;, aceste state aparute n urma dizolvarii 1(R(0(0( au *ost recunoscute ca state independente n primul r5nd de Federatia Rusa ca succesor direct al 1(R(0(0(, iar mai apoi sunt recunoscute de jure si de catre comunitatea internaionala( Trei cazuri de conflicte etnopolitice 1.Nagorno-Karabah 1nul dintre primele con*licte care a erupt n spaiul e:-sovietic a *ost cel legat de Regiunea Autonoma .agorno-$araba , situata n interiorul granielor statale ale Azerbaidjanului( $araba a *ost teritoriu de disputa de-a lungul vremii si decizia de a *i ncorporat Azerbadjanului a *ost luata n ;<=, dupa lungi dezbateri ntre reprezentanii ai guvernului Republicii 0ovietice Azerbaidjan, Republicii 0ovietice Armenia si trimii ai 0ovietului 0uprem mputernicii pe problematica Caucazului de 0ud si Comisarul pentru A*aceri .aionale - !osi* 0talin( >n con*ormitate cu Raportul !nstitutului pentru 2ace (0(1(A(', actiunea lui 0talin de includere a regiunii cu populatie armeana n interiorul granitelor Azerbadjanului a *ost o continuare a politicii de asigurare, ?.agorno- $araba ram5n5nd ast*el un punct nevralgic, sensibil, dureros ntre cele doua republici ceea ce ar ntari pozitia 9oscovei n dizolvarea lor4( 2rima con*runtare erupe n ;<@@, c5nd 2erestroi&a lui Gorbaciov a *ost acompaniata de o rela:are a str5nsorii regulilor 0ovietului 0uprem si majoritatea armeana a Consiliului 8egislativ 0uprem s-a simtit destul de ncrez#toare sa apara la $remlin si sa solicite uni*icarea regiunii cu Armenia( Azerbadjanul a respins cererea Armeniei si con*runtarea a escaladat rapid catre un con*lict violet cu acuze de ambele parti n sensul initierii de ostilitati( >n ;<@<, 0ovietul 0uprem al Armeniei nainteaza o rezolutie de proclamare a uni*icarii regiunii .agorno-$araba cu Armenia care nu a *ost respinsa( >n dorinta de a remedia situatia, liderul 0ovietului 0uprem decide sa impuna o administratie guvernamentala n Karabah si sa supuna aceasta regiune controlului direct al 9oscovei( /ricum liderul 1(R(0(0(, preocupat de numeroase alte probleme create de disolutia statului, a pierdut multe oportunitati pentru a conduce partile a*late n con*lict catre un acord, ori pentru a initia negocieri si sa dezvolte o cale de compromis( Dupa dezmembrarea 1(R(0(0(, la nceputul anului ;<<=, Regiunea Autonoma .agorno$araba respinge uni*icarea cu Armenia si se proclama total independenta (

8a mijlocul anului ;<<=, armenii din $araba cu sprijinul Armeniei des*asoara o o*ensiva de succes, care se *inalizeaza prin a controla nu numai Regiunea .agorno-$araba , dar si =AB din teritoriul Azerbadjanului( 0tabilirea coridorului 8ac in a *ost importanta, ntruc5t el a creat un pod terestru de la regiune la Armenia( Dupa ncetarea *ocului n ;<<C, armenii re*uza sa se retraga din teritoriile ocupate p5na c5nd independenta .agorno-$araba nu va *i recunoscuta si securitatea ei garantata( Con*lictul din .agorno-$araba care a nceput n perioada e:istentei 1(R(0(0(, a *ost considerat de catre comunitatea internationala ca *iind un con*lict intern, ast*el nc5t puterile lumii au neglijat implicarea n aceasta zona o perioada( Ca o prima consecinta a aceastei neglijente mentionam alterarea graniDelor teritoriale dintre cele doua state( Rezultatul a *ost recunoasterea de facto a dominatiei Rusiei n zona, care a condus la o *oarte limitata implicare internationala n *aza activa a razboiului( 2. Abhazia Ab azia este o republica autonoma n Georgia situata pe coasta 9arii .egre( Ab azienii sunt un popor nc is ca limba si av5nd origine n Caucazul de .ord din grupa adig e( Eeritoriul lor a *ost parte din Roma antica, %izant, 2ersia si mai t5rziu Eurcia si Rusia( 8a ,; martie ;<=;, Republica 0ocialista 0ovietica Ab azia si-a proclamat independenta, p5na n decembrie ;<=; c5nd ntra n componenta Republicii 0ocialiste 0ovietice Georgia printrun Eratat de 1niune( >n ;<,;, Ab azia a *ost ncorporata n Georgia ca regiune autonoma cu statutul unei republici (AvtanomnaFa Respubli&a or A00R'( Ab azienii evocau independenta lor scurta n ;<@@ si revendicau recrearea Ab aziei ca Republica unionala, care de *apt a nsemnat despartirea de Georgia si care a desc is ostilitatile dintre 0u& umi si Ebilisi( >n ;<<A, 0ovietul 0uprem al Ab aziei proclama Ab azia ca republica unionala, ceea ce sa nt5mplat mpotriva unui av5nt de nationalism n restul Georgiei( .ationalistii georgieni au perceput n acest timp Ab azia ca pe o amenintare a integritatii teritoriului georgian, care putea *i usor manipulata de catre Rusia( 1n dialog constructiv niciodata nu avut loc si ambele parti au ajuns sa adopte pozitii e:treme( Fortele nationaliste care au venit la putere n Georgia au e:arcerbat situatia, vorbind de o mai mare agresiune ce se a*la n *ata minoritatilor si regiunii autonome n tara( >n ;<<;, Georgia se autoproclama ca stat independent *ara *rontiere interne si *ara regiuni autonome, iar Ab azia, n raspuns, s-a ntors la ConstituDia sa din ;<=G, care o de*ineste ca pe un stat independent unit cu Georgia la baza unui tratat unional special( Din ;<<=, situatia s-a deteriorat dramatic nu doar n ceea ce priveste Ab azia, ci si cu restul Georgiei( Eara a *acut pasi napoi intr5nd n una dintre cele mai severe crize economice si politice de la nceputul secolului( Rezultatul a *ost o sc imbare *ortata a regimului nationalist al lui Gamsa& urdia acompaniata de rebeliuni n vestul Georgiei si o escaladare a con*lictului n Ab azia si n /setia de 0ud( Razboiul a continuat p5na n ;<<,, timp n care Ab azia a gasit un sprijin semni*icativ din partea Caucazului de .ord, n special din partea luptatorilor ceceni ca si sus tinerea politica si ajutorul militar din partea Rusiei( Dupa reluarea *ocului (ncetarea *ocului trebuia garantata de trupele rusesti', ab azienii rec5stiga 0u& umi si *orteaza *ortele georgiene sa se retraga( >ncetarea *ocului ntra n vigoare n octombrie ;<<,, dar se produc mereu violari de catre ambele parti( ForDele de mentinere a pacii ale Comunitatii 0tatelor !ndependente (C(0(!(' au *ost des*asurate n regiune, cuprinz5nd, mai ales, trupe rusesti( /ricum, o solutie a con*lictului nca nu se ntrevede( Ambele parti si mentin pozitia con*lictuala, Ab azia pled5nd pentru o independenta totala, iar Georgia pentru o constructie de tip *ederativ asimetrica cu autonomia membrilor( / problema ane:a n cazul acestui con*lict, l constituie re*ugiatii( Georgia re*uza sa negocieze statutul Ab aziei *ara o rentoacere a georgienilor re*ugiati n Ab azia( 2e de cealalta parte, Ab azia precizeaza ca de*inirea statutului lor trebuie clari*icat nainte de ntoarcerea re*ugiatilor( 2ozitia Ab aziei este motivata prin numarul mic de ab azieni de e:pulzarea georgienilor erau doar ;HB din populatia totala( Daca toti re*ugiatii s-ar ntoarce atunci numarul ab azienilor ar creste si atunci regimul separatist ar avea din nou legitimarea necesara pentru a vorbi n numele ntregii Ab azii( !mplicarea internationala n con*lictul din Ab azia a avut un nceput timid( >n *aza activa a con*lictului, principalul mediator a *ost Federatia Rusa( Georgienii au acuzat n mod repetat Rusia ca sprijina

Ab azia, n special pentru suportul militar acordat acesteia, n timp ce cetaDeni rusi din Caucazul de .ord luptau activ n batalioanele ab aziene( 2rimul succes al FederaDiei Ruse a *ost de a *orta Georgia n cadrul C(0(!( sa garanteze stationarea *ortelor rusesti pe termen ndelungat pe teritoriul Georgiei( Dupa umilitoarea n*r5ngere a Georgiei l5nga 0u& umi ambele succese ale Federatiei Ruse erau punctate( Rusia a ntrerupt acordul privind ncetarea *ocului n ;<<C, atunci c5nd Georgia a intrat in C(0(!( si a semnat acordul privitor la bazele militare( >n aceasta perioada interventia internationala este aproape ine:istenta( >n ;<<=, o luna dupa izbucnirea razboiului, .aDiunile 1nite a trimis prima sa misiune n Ab azia( >n ;<<, c5nd *ocurile s-au intensi*icat, 0ecretarul General /(.(1( l-a numit pe Ambasadorul elvetian Iduard %runner - trimis special n Ab azia, a carui misiune a *ost prelungita p5na n ;<<H( Consiliul de 0ecuritate al /(.(1( a adoptat o serie de rezolutii c em5nd la respectarea ncetarii *ocului si n ;<<, a denumit situatia din Ab azia ca o amenintare la adresa pacii si securitatii internationale( >n acelasi an, /(.(1( a primit cererea guvernului din Georgia de a dispune *orte de mentinere a pacii n Ab azia si a decis sa stabileasca o misiune de observare (1./9!G' cu misiunea de a monitoriza garantarea ncetarii *ocului de catre Rusia( >n opinia lui .eil 9acFarlane, otar5rea de a trimite *ote de observatie mai degraba, dec5t *orDe de mentinere a pacii re*lecta dorinta Federatiei Ruse de a-si mentine in*luenta n managementul con*lictului din spatiul e:-sovietic, dar si nedorinta altui membru permanent al Consiliului de 0ecuritate al /.1 de a nu sc imba prerogativele Rusiei( 3. Osetia de Sud /setia de 0ud este o alta regiune autonoma din Georgia care a devenit scena unei lupte etnopolitice ncep5nd din perioada e:istentei 1(R(0(0( 2rima tensiune apare n ;<@@-;<@<, c5nd miscarile nationaliste din Georgia au devenit mai puternice ceea ce a condus la ncordarea relatiilor dintre Georgia si regiunile autonome din cadrul ei( >n ;<@@, /setia de 0ud demareaza proceduri de trecere de la statutul de regiune autonoma (oblast - n limba rusa' la statutul de republica autonoma, statut detinut la acel moment de Ab azia( 1n an mai t5rziu, /setia de 0ud au trimis o petiDie la 9oscova solicit5nd uni*icarea cu /setia de .ord( .ationalistii din Georgia condusi de Gamsa& urdia;H au reactionat aspru re*eritor la cererea /setiei de 0ud si au convins guvernul comunist din Georgia de la acea vreme sa organizeze progromul de la Tskhinvali( Aceste crime au *ost primele ciocniri survenite( C5nd )iad Gamsa& urdia a venit la putere, una dintre primele decizii adoptate a *ost aceea de a des*iinta statutul /setiei de 0ud, produc5ndu-se ast*el o escaladare a con*lictului( >ntr-o retrospectiva, 0 evardnadze ar *i recunoscut ca aceasta decizie a lui Gamsar& undia re*eritoate la 3conflictul din Osetia de Sud ar fost cea mai mare greseala a ex-liderului georgian( Regimul 0 evardnadze a dovedit o mai concilianta abordare a problemei /setiei de 0ud, dar a *ost incapabil sa opreasca ciocnirile armate, care au continuat si dupa ;<<= cu atacuri ale artileriei georgiene n Es&invali( >n acest punct, relaDiile cu Rusia s-au deteriorat semni*icativ( C5nd Iltn a ncercat sa negocieze solutia, *orte aeriene rusesti au atacat Garda .ationala Georgiana si mai apoi s-au stabilit n /setia de .ord( 0e mentine opinia ca, gravitatea situatiei este diminuata de o reabordare de catre 0 evarnadze si Iltn, care au semnat acordul de ncetare a *ocului la == iunie ;<<=( >n iulie n acelasi an, *ortele de mentinere a pacii erau compuse din *orte ale Rusiei, Georgiei si /setiei de 0ud( >ncetarea *ocului dureaza de atunci, dar o solutie viabila pentru solutionarea justa si de*initiva a con*lictului nu a *ost gasita( 1n progres a *ost nregistrat n ceea ce priveste disponibilitatea de a se gasi o solutie pentru aceasta situatie, c5t si pentru cele din Ab azia si .agorno-$araba ( /rganizatia internationala care s-a implicat n con*lictul din /setia de 0ud a *ost /(0(C(I( >n ;<<,, /(.(1( si /(0(C(I( au cazut de acord asupra gestionarii con*lictelor din zona sudcaucaziana, n sensul ca /(.(1( va gestiona con*lictul din Ab azia, iar /(0(C(I( va gestiona con*lictul din /setia de 0ud( Rusia si promoveaza n regiune propriile obiective politice, ceea ce conduce la nt5rzierea, ngreunarea obtinerii unui acord *inal ntre partile a*late n con*lict, ceea ce *ace ca aceste con*licte etnopolitice sa ram5na ng etate( 8a mijlocul anilor J<A, organizatiile internationale au luat o pozitie mai activa n solutionarea con*lictelor din /setia de 0ud, dar rezultatele pozitive au esuat sa apara(

I:plicatia comuna a *ost, nca o data, de natura geopolitica, n sensul absentei oricarui interes al vreunei puteri n acea zona, ceea ce a condus la o ine*icienta activitate a organizatiilor internationale n regiune( Daca n primul stadiul a con*lictului, interventia internationala s-a caracterizat printr-o atitudine pasiva a organizatiilor internationale si printr-o agresiune accentuata a Rusiei (doua motive de esec n regiune', a doua etapa a *acut mai clare e*orturile organizatiilor internationale si atitudinea mai cooperanta a Rusiei, dar care s-au dovedit aducerea partilor n con*lict catre un acord( Isecurile nregistrate de organismele internationale si de Rusia n zona, i-au condus pe multi caucazieni si observatori straini la concluzia ca nimic nu a *unctionat p5na la interventia 0(1(A(=A( 0(1(A( nu au intervenit activ n regiune p5na la descoperirea intereselor geopolitice n zona, interese sustinute n mod deosebit( >n termenii solutionarii con*lictelor, 0(1(A( au pastrat o relativ scazuta prezenta, au *ost absente de la negocieri si deci incapabile sa in*luenteze situatia( 0c imbarea n politica 0(1(A( *aDa de regiunea Caucazului de 0ud a *ost promovata de companiile petroliere americane (care erau nerabdatoare sa e:ploateze bogatiile petroliere ale Azerbadjanului' si de lobbF-ul armean din Congresul 0(1(A( >n discursul sau, !erbadjan" #actor geopolitic n !ona$ )bigniev %rzezins&i accentueaza ca Azerbadjanul este important din punct de vedere strategic pentru 0(1(A( din momentul n care acesta contribuie la diversi*icarea surselor de energie si o*era accesul catre Asia Centrala Alta opinie sustine ca e:ista indicii precum ca acest status %uo continua sa serveasca intereselor elitelor locale si atunci e*orturile internationale vor trebui directionate catre identi*icarea, rede*inirea si redirectionarea lor( Cu c5t statele Caucazului de 0ud mentin aceasta stare de independenta de facto, cu at5t mai mult curge n *avoarea lor sansa recunoasterii lor internationale( Con*lictele etnopolitice din regiunea Caucazului de 0ud au *ost motivate de interese geopolitice n zona si au evoluat de la acceptarea pasiva a suprematiei rusesti la ec ilibrul dat de colaborarea acesteia cu organizaDiile internationale( Rezultatul a *ost o mai mare integrare a statelor din Caucazul de 0ud n comunitatea internationala, ca si sustinerea independentei lor politice( Caucazul de 0ud reprezinta o regiune a con*lictelor ng etate, unde negocierile au *ost demarate, dar unde niciun progres n termenii unui acord *inal nu a *ost realizat( 0ituatia actuala impune e:tinderea implicarii internationale, dar trebuie stiut ca actorii e:terni sunt doar o parte din tabloul comple: al regiunii si nu pot e:plica esecul obtinerii unui progres n ceea ce priveste solutionarea con*lictelor( I*orturile internationale nu sunt su*iciente pentru rezolvarea con*lictelor, *ara dorinta si convingerea partilor con*lictuale nsesi( Comunitatile etnice din Caucazul de 0ud a*late n con*lict nu au dovedit nca su*icienta disponibilitate catre un compromis si catre un dialog constructiv care ar putea pune capat con*runtarii( 1na din lectiile o*erite de regiunea Caucazului de 0ud, lectie care trebuie nvatata este aceea a managementului democratic al statelor multietnice care necesita o distribuire democratica si justa a puterii si a resurselor, asistata de respectul drepturilor minoritatilor si ale omului(

Rolul NATO n reglementarea conflictelor regionale i internaionale Din 1949 i pn n prezent, ntr-un context internaional adesea schimbtor, NA ! deine un rol esenial n ntrirea securitii euro-atlantice" Dup ncheierea #rzboiului rece# rolul politic al Alianei Nord-Atlantice este n cretere, ndeosebi dup adoptarea la summitul de la $ashin%ton, din 1999, a unui nou &oncept 'trate%ic al Alianei" (e baza unei )ore de ne%ociere sporit substanial n ultimele decenii, NA ! a lansat i a dez*oltat parteneriatul politico-militar, cooperarea i dialo%ul consolidat cu alte state partenere+ a mani)estat interes i recepti*itate continu, rea)irmate recent n cadrul 'ummit-ului de la ,ucureti, pentru primirea de noi membri" De asemenea, colaborarea cu alte or%anizaii internaionale+ an%a-amentul pentru pre*enirea con)lictelor i mana%ementul crizelor, inclusi* prin operaiuni de spri-inire a pcii - toate acestea re)lect hotr.rea Alianei Nord-Atlantice de a modela mediul internaional de securitate i de a ntri pacea i stabilitatea n re%iunea euro-atlantic i n a)ara acesteia" NA ! i /niunea 0uropean snt le%ate indisolubil att prin numrul mare de state membre ale ambelor or%anizaii, ct i prin opiunile i soluiile de securitate %enerale pe care ambele instituii le %enereaz" 1n acest sens, credem c este util o trecere n re*ist a rolului NA ! n decursul timpului pentru securitatea i stabilitatea 0uropei, putem e*olua con*er%ena re)ormelor pentru aderarea la NA ! i /0"(utem *orbi despre o compatibilitatea absolut ale /0 i NA ! i *a rele*a preocuprile /0 ca or%anizaie n elaborarea i dez*oltarea, cu spri-inul NA !, a propriei (olitici 0xterne i de 'ecuritate &omune 2(0'& i, n cadrul acesteia, dez*oltarea (oliticii 0uropene de 'ecuritate i Aprare - (0'A" Aceste politici snt susinute de NA !, compatibile cu NA ! i susin politicile de Aprare i 'ecuritate ale Alianei cu plus *alorile capabilitilor proprii ale /0, un %est complementar acordurilor de la ,erlin" (lus prin care NA ! o)er instrumente i capabiliti proprii pentru politicile de securitate i aprare ale /0 n zone n care NA ! nu are interes direct" 3ai mult, anunul 4ranei la summitul NA ! de la ,ucureti pri*ind rentoarcerea n deplintatea atribuiilor i an%a-amentelor, n structurile militare ale NA !, respecti* ntrirea (0'A, dar i crearea unor re%uli, metodolo%ii i criterii de compatibilitate 2 dac nu chiar de ac5uis, n *iitor - pentru domeniul politicii 0xterne, de 'ecuritate i Aprare, toate arat c nu poate )i compatibilitate ntre un stat membru6aspirant al /niunii 0uropene i un stat ce-i soluioneaz problemele de securitate prin %aranii o)erite de 4ederaia 7us" 7ele*ante pentru a *edea pe ndelete rolul NA ! n securitatea i stabilitatea 0uropei snt cte*a componente de natur istoric, care au trans)ormat 0uropa de la suma aliailor din NA ! la ideea 0uropei complete, democratice i libere, lansat la summitul NA ! de la (ra%a" Apoi e interesant de *zut schimbarea NA ! dup prbuirea 8imperiului exterior9, trans)ormarea i adaptarea la Aliana militar a *alorilor i conceptul parteneriatului, extinderii i primirii de noi membri" 3ai mult, cu aceeai ocazie a summitului NA ! de la 7oma, din 1991, putem nre%istra o alt do*ad ma-or de coeren i consisten a *alorilor i ideilor comune n domeniul securitii ntre NA ! i /0, respecti* modi)icarea &onceptului strate%ic i adoptarea de ctre Alian a de)iniiei securitii promo*at de coala european de securitate de la &openha%a,
19.

respecti* securitatea cu : dimensiuni; politic, militar, economic, social i de mediu" NA ! recunoate *aloarea pe care o aprare european mai puternic i capabil o reprezint aducnd capabiliti noi pentru a contracara pro*ocrile cu care se con)runt att NA ! ct i /0" Aliana continu s spri-ine ntrirea capabilitilor europene cu mbuntirea relaiei strate%ice NA !-/0 cu scopul unei mai mari e)iciene i e*itarea duplicrii e)orturilor i costurilor, n spiritual transparenei, cu respectarea autonomiei celor douor%anizaii" 1ns acest lucru nu presupune o soluie autonom a /0 pentru securitatea european, independent de NA !, ci doar complementaritatea i capabiliti suplimentare )a de securitatea asi%urat de Alian, pe baza principiilor i *alorilor comune"