Sunteți pe pagina 1din 61

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ŞI ŞTIINłE ALE EDUCAłIEI

CATEDRA DE PSIHOLOGIE
Program Postuniversitar: „MAGISTER: DEZVOLTARE, CONSILIERE ŞI ORIENTARE”

Suport de curs la disciplina

MANAGEMENT DE PROIECT

Propunători şi formatori:
Liliana CIASCAI, conf. dr.
Iuliana MARCHIS, lect. dr.

OBIECTIVUL GENERAL AL CURSULUI:


Formarea şi dezvoltarea competenŃelor privind managementul de proiect.

TEME

1.MANAGEMENTUL PROIECTELOR: DEFINIREA CONCEPTELOR


1.1. Management. Precizarea conceptului
1.2. Managementul de proiect
1.3. Proiectul
1.4. Planificarea (strategică)
Rezumat

2. FINANłARE: NOłIUNI INTRODUCTIVE


1.2. FinanŃarea
1.2. Programul de finanŃare
1.3. Ghiduri
Rezumat

1. PROPUNEREA DE FINANłARE
3.1. Cererea de finanŃare
Tipuri de formulare
Pregătirea pentru scrierea aplicaŃiei
Rezumat
4. MODUL DE GÂNDIRE SPECIFIC MANAGEMENTULUI DE PROIECT
4.1. Identificarea unei nevoi/probleme posibil a fi soluŃionată printr-un proiect
4.2. Rezumatul proiectului
4.3. FinalităŃile proiectului
4.4. Pentru cine facem proiectul?
4.5. Fundamentarea teoretică a proiectului
4.6. ActivităŃile proiectului
4.7. Echipa proiectului şi comunicarea în proiect
4.8. Planul financiar al proiectului
4.9. Rezultatele proiectului
4.10. Controlul şi evaluarea în proiect
4.11. Diseminarea, continuarea şi durabilitatea proiectului
Rezumat

5. SUGESTII DE SUCCES/ CE FACEM CU PROPUNERILE RESPINSE


5.1. Evaluarea unei aplicaŃii
5.2. Cauzele respingerii propunerilor
5.3. Cauzele respingerii propunerilor
Rezumat
Anexa 1. Glosar

Fiecare dintre temele menŃionate mai sus are în cadrul cursului o prezentare
generală, însoŃită, după caz, de teme de reflecŃie, exerciŃii aplicative şi teme de portofoliu.
Evaluarea cursanŃilor se face în baza acestui portofoliu.
Temele de reflecŃie, precum şi cele finale (supuse evaluării) pot fi rezolvate prin
parcurgerea atentă a suportului de curs oferit aici, de noi. Materialele în limbile engleză şi
franceză reprezintă material didactic suplimentar.

Notă importantă. Toate materialele oferite ca suport pentru acest curs au scop didactic
şi se adresează în exclusivitate cursanŃilor de la Cursul postuniversitar de perfecŃionare:
"Magister - dezvoltare, consiliere şi orientare". Utilizarea lor în alte scopuri poate fi
sancŃionată conform legii dreptului de proprietate intelectuală.
Modulul 1
MANAGEMENTUL DE PROIECT: DEFINIREA CONCEPTELOR

După parcurgerea acestui modul, cursanŃii vor fi capabili să:

 să definească noŃiunile de management, management de proiect, proiect,


planificare (strategică);
 să expliciteze întrebările la care răspunde o aplicaŃie de proiect ;
 să diferenŃieze între conceptele de management şi conducere;
 să precizeze terminologia utilizată în managementul de proiect;
 să prezinte tipologia proiectelor;

Scopul modulului: Familiarizarea cursanŃilor cu setul de cunoştinŃe care


fundamentează managementul de proiect

În acest modul vom diferenŃia între conceptele de management şi conducere respectiv


management de proiect, proiect, program, aplicaŃie etc.

1.1. Management. Precizarea conceptului

Managementul a început să se dezvolte şi a devenit subiect de cercetare odată cu lucrările


lui Frederick Taylor (1856-1915), un inginer american şi Henry Fayol (1841-1925), inginer
şi geolog francez. Primul publică în 1911 lucrarea „Principiile managementului ştiinŃific”, şi
defineşte managementul ca fiind „arta de a şti precis ce trebuie făcut, cât mai bine şi cât
mai ieftin”. Fayol, în 1916, publică lucrarea „Administration industrielle et generale.
Prevoyance, organisation, comandament, coordination, control” prin titlul căreia enunŃă
funcŃiile managementului. Desconsiderată în Marea Britanie şi America de Nord, lucrarea
este republicată în 1949, sub titulatura de „General and Industrial management”.

Managementul reprezintă un domeniu de studiu, de cercetare şi aplicativ complex,


interdisciplinar, ce promovează o abordare globală şi strategică a activităŃii educative.
Fundamentele sale se regăsesc în: ştiinŃele economice, teoria generală a sistemelor,
informatică, statistică, ştiinŃe juridice, psihologie, sociologie, ştiinŃe politice, ergonomie,
antropologie, ştiinŃe biomedicale, etică şi deontologie, lingvistică şi cultură.

Termenul “management” (JoiŃa, 2000) provine din latină (manus - mână, manevrare,
pilotare, conducere, strunirea cailor) fiind preluat ulterior în multe limbi: manege (franceză),
maneggio (italiană); to manege (engleză). În limba franceză acestui termen îi corespunde
termenul “gestiune”. ÎnŃelesurile termenului de “management” sunt: a administra, a cârmui,
a conduce, a dirija, a duce la bun sfârşit, a face faŃă, a finaliza, a găsi mijloace, a izbuti, a
manevra, a reuşi, a rezolva, a stăpâni, a se descurca, a se pricepe să..., etc.

Un teoretician al managementului modern, Luther Gulick, în încercarea de a stabili ce


trebuie să facă un manager pentru a atinge obiectivele organizaŃiei:
- Planificarea. Determină ce trebuie făcut şi cum va fi făcut pentru ca obiectivele
organizaŃional să fie atinse.
- Organizarea. Identificarea activităŃilor necesare şi stabilirea structurii formale a
unităŃilor de lucru şi a autorităŃii prin care aceste obiective vor fi atinse
- Angajarea. Procesul selecŃionării, instruirii şi menŃinerii personalului necesar
funcŃionării organizaŃiei.
- Conducerea. Stabilirea obiectivelor, luarea deciziilor, transmiterea deciziilor şi
instrucŃiunilor subordonaŃilor.
- Coordonarea. Asigurarea interacŃiunii dintre diferitele părŃi ale organizaŃiei astfel încât
munca să fie îndeplinită în mod coerent.
- Raportarea. Un proces care permite managerilor să afle ce se întâmplă în cadrul
organizaŃiei prin intermediul informaŃiilor vehiculate în înregistrări, rapoarte, cercetări
sau inspecŃii
- Bugetarea. Planificarea sistematică a utilizării şi controlul resurselor financiare.
ActivităŃile mai sus precizate reprezintă în fapt o listă de funcŃii ale managementului.

Conceptul, aşa cum este el utilizat în limba engleză, se referă la activitatea/arta de a


conduce, de a organiza, de a gestiona, de a reuşi să atingi obiective, de a adapta deciziile
optime în proiectarea şi realizarea activităŃilor şi proceselor. În limba română termenul face
trimitere şi la o abilitate, de a organiza, gestiona situaŃii sau procese.
Termenul “manager” defineşte conducătorul, administratorul, directorul, coordonatorul unei
echipe. Cele mai frecvent semnificaŃii etimologice ale termenului sunt cele de conducere,
organizare, reuşită. Ele definesc deci două accepŃiuni: sensul larg, de activitate umană,
complexă, de pregătire, concepere, organizare, coordonare, administrare a elementelor
implicate în atingerea unor obiective şi sensul restrâns de conducere operativă, curentă.

1.2. Managementul de proiect

Managementul de proiect reprezintă, în societatea actuală, o activitate absolut necesară


oricărei organizaŃii - instituŃii şi întreprinderi de stat, companii şi firme particulare – şi face
trimitere la o ocupaŃie (manager de proiect).

Managementul de proiect poate fi definit ca “aplicarea, în activităŃile proiectului, a


cunoştinŃelor, a competenŃelor, a instrumentelor şi tehnicilor în vederea atingerii
scopurilor şi obiectivelor proiectului” – PMI, A Guide to the Project Management Body of
Knowledge (PMBOK),1996, p. 12

Managementul de proiect ca abordare strategică a realizării unui proiect propune deci o


abordare fundamentată pe norme şi principii.
În literatura domeniului se operează adesea distincŃia management-conducere:

Management – cum să faci.


Conducere – ce să faci.

Temă de reflecŃie nr. 1.1.


DaŃi un exemplu de situaŃii din viaŃa de zi cu zi în care utilizaŃi termenii de
management respectiv conducere sau gestiune cu accepŃiuni diferite şi un exemplu
în care aceiaşi termeni sunt utilizaŃi având acelaşi înŃeles.
1.3. Proiectul
Cuvântul « proiect » provine din latinescul « projectus » care înseamnă: a arunca în faŃă, a
arunca în depărtare, a merge înainte.

Proiect – un ansamblu de activităŃi planificate care se adresează unei probleme specifice,


urmăreşte atingerea unor obiective specifice, în limite de timp bine definite şi beneficiază de
fonduri limitate.

Proiectul are următoarele caracteristici:


- răspunde unei necesităŃi de îmbunătăŃire a situaŃiei existente. Această necesitate
este explicitată printr-o problemă şi un număr de obiective;
- rezolvarea problemei reprezintă evoluŃie, inovaŃie;
- presupune o îmbinare de resurse umane, intelectuale şi materiale antrenate într-o
organizare temporară de operaŃiuni sau de activităŃi de efectuat, în scopul atingerii
unui obiectiv unic şi măsurabil, definit de produsele proiectului.
- este un demers specific care permite structurarea metodologică progresivă a unei
realităŃi viitoare;
- este limitat de timp, de resursele umane, financiare şi materiale;
- produce rezultate concrete;
- este unic (nici un proiect nu seamănă cu altul datorită contextului: resurse umane,
materiale, localizare, de timp, parteneriate etc).
În concluzie, un proiect este implementat pentru a elabora un răspuns către un utilizator,
un client sau o clientelă. Implică un obiectiv, acŃiuni de întreprins cu resurse definite, într-
un termen dat. (DefiniŃie AFNOR –AsociaŃia franceză pentru stabilirea normelor)

Exemplu: CerinŃele unui proiect de tip GDS (Granturi de dezvoltare şcolară)


- Obiectivul/obiectivele proiectului şcolar trebuie să rezulte din Planul de Dezvoltare a
Şcolii.
- Să fie coerent: diferitele părŃi ale planului proiectului trebuie să fie corelate logic;
- Să fie relevant: proiectul trebuie să se adreseze unei nevoi reale a şcolii;
- Să aibă în vedere îmbunătăŃirea accesului elevilor la un învăŃământ de calitate;
- Să fie inovator;
- Să fie fezabil şi realist;
- Să respecte principiul cost - eficienŃă;
- Să aibă în vedere asigurarea condiŃiilor pentru o viitoare continuare o proiectului;
- Să se adreseze învăŃământului obligatoriu;
- Să nu se suprapună cu alte proiecte finanŃate care au acelaşi obiectiv*;
- Bugetul proiectului trebuie să includă cheltuieli eligibile;
- Să se deruleze pe o perioadă de maxim 12 luni;
- Să fie aprobat de către Consiliul de administraŃie şi avizat de primar.

Proiectele cunosc o tipologie care include:

Şcolar De dezvoltare instituŃională

EducaŃional De dezvoltare personală

De cercetare PROIECTUL De finanŃare

De formare De intervenŃie

De acŃiune ...

Figura 1.1. Tipologia proiectelor

Un proiect este creditat cu reuşită dacă poate fi caracterizat prin referire la următoarele
repere (GherguŃ & Ceobanu, 2002, p. 70):
• Inovativ;
• Realizare în parteneriat (nu e o condiŃie obligatorie);
• Responsabilitate;
• Implicarea/participarea comunităŃii (nu e o condiŃie obligatorie);;
• EficienŃă;
• Profesionalism;
• TransparenŃă.

Fazele proiectului sunt în număr de patru:

IniŃierea Realizarea Finalizarea BilanŃul


proiectului proiectului proiectului şi raportul final

Figura 1.2. Fazele unui proiect

Tema de reflecŃie nr. 1.2.


DescrieŃi 3 proiecte desfăşurate de Dvs. în şcoală sau despre care aŃi aflat din diverse
surse.

1.4. Planificarea (strategică)

Planificarea reprezintă o activitate obligatorie într-un proiect, de la elaborarea draftului


proiectului şi până la finalizarea acestuia.

Principalele caracteristici ale planificării sunt următoarele:


- Îşi propune armonizarea resurselor şi abilităŃilor existente cu oportunităŃile şi riscurile
din mediul extern.
- Furnizează baza organizării activităŃii la nivel de detalii şi a luării de decizii zilnice.
- Are loc pe termen lung.
- Este realizată de echipa managerială, datorită faptului că aceştia deŃin informaŃiile
necesare şi pentru că angajamentul lor îi motivează pe colegii implicaŃi în
implementarea activităŃilor proiectului.
- De obicei este definită în termeni generali.
Orice activitate de planificare răspunde unui set de întrebări prezentate mai jos:
Când trebuie făcut? Pentru cine trebuie făcut?

Ce trebuie făcut? De ce trebuie făcut?

PLANIFICARE Unde trebuie făcut?


Cu ce resurse trebuie făcut?

Cine ce face? Cu cine trebuie făcut?

Cum trebuie făcut? De cine trebuie făcut?

Figura 1.3. Întrebările la care răspunde un demers de planificare

În cazul unui proiect întrebările se multiplică: prezintă importanŃă rezultatele proiectului,


modul de apreciere a rezultatelor, modul de evaluare a procesului de obŃinere a
rezultatelor, modul în care rezultatele sunt diseminate dincolo de echipa proiectului etc.
Răspunsurile la aceste întrebările menŃionate sugerează structura unui proiect:

Tabelul 1.1. Structura unui proiect şi întrebările la care răspunde


Întrebarea la care se răspunde Elemente structurale
CE PROPUN? Tema proiectului;
DE CE? Justificarea alegerii temei;
PENTRU CE / PENTRU CINE? Obiective;
CU CINE?/ Grup Ńintă / parteneri în proiect,
UNDE? localizare;
CU CE? Resurse: umane, materiale, informaŃionale, financiare, de timp;
CINE CE FACE? ResponsabilităŃi;
CUM? Etape;
ActivităŃi;
CÂND? Termene; PriorităŃi;
CE şi CÂT OBłIN? Rezultate aşteptate;
Impact,
CUM URMĂRESC ŞI MĂSOR? Monitorizare;
Metode de verificare;
Metode, instrumente şi indicatori de evaluare;
ModalităŃi de reglare;
CE TRANSMIT / TRANSFER? Raport de activitate,
ActivităŃi de diseminare;
PosibilităŃi de continuare a proiectului.
Tema de reflecŃie nr. 1.3.
Utilizând reperele oferite de tabelul de mai sus faceŃi un paralelism între proiectul
unei activităŃi şi un proiect educaŃional.

Rezumat

Managementul reprezintă un domeniu de studiu, de cercetare şi aplicativ complex,


interdisciplinar, ce promovează o abordare globală şi strategică a activităŃii educative.
Managementul de proiect reprezintă un concept managerial ce descrie o manieră ştiinŃifică de
gestiune a proiectului. Acesta identifică un set de activităŃi complexe, derulate de o manieră
planificată, organizată şi atent monitprizată, în scopul atingerii unor obiective şi finalizată prin
obŃinerea unor rezulatate.
Proiectul constă într-un ansamblu de activităŃi planificate care se adresează unei probleme
specifice, urmăreşte atingerea unor obiective specifice, în limite de timp bine definite şi
beneficiază de fonduri limitate.
Planificarea reprezintă o activitate care-şi propune armonizarea resurselor şi abilităŃilor existente cu
oportunităŃile şi riscurile din mediul extern.
Terminologia specifică – managementul proiectelor beneficiază de o terminologie specifică, un
adevărat „jargon”.
Modulul 2.
FINANłAREA: NOłIUNI INTRODUCTIVE

După parcurgerea acestui modul, cursanŃii vor fi capabili să:

 să definească noŃiunile de finanŃator, program de finanŃare şi cerere de


finanŃare;
 să diferenŃieze între program şi proiect;
 să motiveze necesitatea ghidului de finanŃare,
 să indice categoriile de informaŃii necesar a fi indicate într-un ghid;
 să indice tipologia ghidurilor pe care finanŃatorul le pune la dispoziŃia
solicitantului.

Scopul modulului: Însuşirea cunoştinŃelor necesare pentru încadrarea corectă a


aplicaŃiei în programul de finanŃare

În acest modul vom diferenŃia între conceptele de management şi conducere respectiv


management de proiect, proiect, program, aplicaŃie etc.

2.1. FinanŃarea

FinanŃator – o persoană sau o instituŃie (guvernamentală sau privată) care oferă sprijin
financiar unor organizaŃii, instituŃii sau persoane pentru a rezolva o problemă, în baza unui
contract, urmărind în general o schimbare spre folosul/binele comunităŃii.

FinanŃare – oferirea în administrare a unor fonduri în scopul realizării unui program/proiect ale
cărui specificaŃii sunt agreate în comun de catre finanŃat şi finanŃator

FinanŃările pot fi:


- nerambursabile (grant-uri);
- rambursabile (credite sau împrumuturi).

Identificarea potenŃialilor finanŃatori presupune căutarea de informaŃii şi date referitoare la


surse de finanŃare. Această documentare este facilitată de:
- Buletine informative: http://posdru.edu.ro/index.php/articles/c409/;
http://www.umftgm.ro/apart/buletin%20informativ%20Nr.1%202006.pdf
- Centre de resurse şi ONG-uri: PONTweb: http://www.granturi.ro/ ; AgenŃia naŃională
de programe comunitare în domeniul educaŃiei şi formării profesionale:
http://www.anpcdefp.ro/
- Internet: http://ec.europa.eu/education/lifelong-learning-programme/doc78_en.htm

Identificarea potenŃialilor finanŃatori este urmată de informare pentru confirmarea


eligibilităŃii şi dobândirea de informaŃii suplimentare.

Tema de reflecŃie nr. 2.1.


ExtindeŃi lista surselor de informare cu privire la potenŃiali finanŃatori prin
documentare pe Internet.

2.2. Programul de finanŃare

Programul de finanŃare reprezintă un cadru instituŃional care sprijină proiecte ce converg


spre un obiectiv general. Se poate afirma că mai multe proiecte formează un program.

Programele de finanŃare sunt în relaŃie cu politicile de dezvoltare.

DiferenŃele generale între programe şi proiecte sunt prezentate în tabelul următor ( Scarlat,
Galoiu, 2002, p. 6 în GherguŃ şi Ceobanu, 2009, p. 64)

Tabelul 2.1. DiferenŃele dintre program şi proiect


Caracteristica Programul Proiectul
Anvergura Vizează componente ale politicilor naŃionale, Vizează iniŃiative instituŃionale sau
sectoriale, regionale ce trasează linii generale de organizaŃionale (subprograme) foarte limitate
dezvoltare asupra rezolvării unor probleme specifice.
Durata Durata este foarte mare, clar definită (5-10) ani Durată limitată, precisă, care variază între 6 luni
sau chiar nedefinită şi 5 ani
Bugetul Bugetul este global, modificabil de la un an la Bugetul este limitat, cu alocări precise pe
altul, adeseori dependent de execuŃia bugetară. capitole de cheltuieli.
Rolul echipei Managementul programului, cu scopul de a trasa Managementul proiectului, cu focalizare pe
şi urmări îndeplinirea liniilor strategice generale. implementarea şi urmărirea unor obiective
specifice.
Evaluarea Evaluarea este focalizată asupra impactului Evaluarea este focalizată asupra unor
general al programului, precum şi asupra atingerii performanŃe precise, adeseori punctuale, legate
unor criterii generale de performanŃă. de obiectivele propuse.

Program ....

Subprogramul 1 Subprogramul 2 Subprogramul i Subprogramul n

Proiectul ....

Figura 2.1. Subordonarea Program - Proiect

Tabelul 2.2. Scurtă descrie a programului LLP

Spre exemplu Programul de învăŃare pe tot parcursul vieŃii (Life Long Learning Programme - LLP) reprezintă noul
program al Uniunii Europene pentru colaborare în domeniul educaŃiei şi formării profesionale. LLP îşi propune să
întărească schimburile, cooperarea şi mobilitatea între sistemele de educaŃie şi formare profesională din UE. LLP
continuă Programul Socrates, care ia sfârşit în 2007. Perioada de desfăşurare a noului program este 2007-2013. LLP
include acŃiunile fostelor programe Socrates (mobilităŃi academice de studiu) şi Leonardo da Vinci (plasamente în
intreprinderi/formarea profesională).
łările participante sunt: statele membre ale UE, Ńările EFTA (Islanda, Norvegia, Liechtenstein), Ńările candidate la
integrare, Serbia, CroaŃia, Albania, Macedonia, Bosnia-HerŃegovina, Moldova, ElveŃia.
InformaŃii suplimentare în limba română se găsesc pe site-ul www.edu.ro:
http://www.edu.ro/index.php/articles/c787/

Programul de finanŃare descrie de o manieră concisă scopurile finanŃatorului şi sub-


programele pe care acesta le finanŃează (vezi exemplul de mai jos):

Tabelul 2.2. Programul de finanŃare GDS

PROGRAMUL DE GRANTURI PENTRU DEZVOLTARE ŞCOLARĂ (PGDS)


1.1. Scopul
Programul de Granturi pentru Dezvoltare Şcolară denumit în continuare Programul, vizează creşterea calităŃii, eficienŃei
şi echităŃii sistemului public de educaŃie prin creşterea gradului de autonomie şi a capacităŃii de elaborare şi
gestionare a proiectelor la nivelul unităŃilor de învăŃământ preuniversitar.
1.2. Durata: 2007-2010
1.3. Bugetul Programul este finanŃat de la bugetul de stat
1.4. Obiectivele
• Întărirea capacităŃii instituŃionale locale pentru asumarea responsabilităŃilor care decurg din descentralizarea
învăŃământului preuniversitar;
• Eficientizarea gestiunii resurselor disponibile la nivelul unităŃilor de învăŃământ;
• Creşterea capacităŃii de elaborare şi gestionare a proiectelor la nivelul unităŃii de învăŃământ cât şi la nivelul
inspectoratelor şcolare;
• ÎmbunătăŃirea calităŃii procesului didactic;
• ÎmbunătăŃirea cadrului de colaborare între şcoala şi comunitatea din care face parte;
• Dezvoltarea serviciilor educaŃionale în şcolile speciale şi în centrele şcolare pentru educaŃie incluzivă.
1.5. Descrierea Programului
Prin Programul de Granturi pentru Dezvoltare Şcolară unităŃile de învăŃământ şi comunităŃile locale sunt încurajate să
identifice împreună problemele cu care se confruntă, să formuleze şi să implementeze propriile soluŃii pentru rezolvarea
acestora, soluŃii concretizate în proiecte de dezvoltare şcolară.

Categoriile de proiecte ce vor fi finanŃate prin acest Program şi anume:

CATEGORIA DE PROIECTE SCOP şi BENEFICIARI


Categoria A: Proiecte care sprijină Scop : creşterea calităŃii în educaŃie prin formarea continuă a
îmbunătăŃirea calităŃii educaŃiei prin cadrelor didactice şi a directorilor de şcoli.
formarea profesională şi oferirea de
oportunităŃi de dezvoltare în carieră a cadrelor Beneficiari: cadre didactice, manageri şcolari, elevi,
didactice comunităŃile locale în general.
Categoria B: Proiecte care sprijină reducerea Scop: stimularea motivaŃiei pentru învăŃare şi creşterea
decalajului existent la nivelul accesului la calităŃii educaŃiei prin dotarea cu materiale didactice, mijloace
informaŃie şi a metodelor şi mijloacelor TIC, carte şcolară, echipamente pentru ateliere şcolare etc.
moderne de predare – învăŃare Beneficiari: cadre didactice, manageri şcolari, elevi, părinŃi şi
comunităŃile locale în general.
Categoria C: Proiecte care sprijină Scop : dobândirea de către elevi de competenŃe şi abilităŃi
îmbunătăŃirea procesului de predare – necesare inserŃiei sociale a viitorilor absolvenŃi, prin activităŃi
învăŃare prin activităŃi extracurriculare extracurriculare (de exemplu: excursii, vizite de studiu,
realizarea de sere/livezi cu scop didactic sau a grădinii
botanice a şcolii, activităŃi literar-artistice, activităŃi de
orientare şcolară şi profesională, editarea revistei şcolii,
realizarea staŃiei radio a şcolii etc.)
Beneficiari: elevi, cadre didactice, manageri şcolari, părinŃi, şi
comunităŃile locale în general.
Categoria D: Proiecte care sprijină integrarea Scop : dezvoltarea de servicii educaŃionale (consiliere şcolară,
şcolară şi profesională a copiilor/tinerilor cu consiliere pentru orientare profesională, consiliere pentru
cerinŃe educaŃionale speciale şi a celor din părinŃi şi cadre didactice, centre pentru terapii specifice, centre
sistemul de protecŃie socială de documentare – informare etc.) şi crearea de ateliere
protejate pentru tineri cu deficienŃe sau tineri care părăsesc
sistemul de protecŃie socială.
Beneficiari: cadre didactice, elevi/tineri cu cerinŃe
educaŃionale speciale cuprinşi în sistemul de învăŃământ
preuniversitar special şi în sistemul de protecŃie socială,
părinŃi, reprezentanŃi ai comunităŃii etc.

O şcoală poate depune un singur proiect în cadrul unei runde de competiŃie anuală. Numărul estimat de granturi ce vor fi
acordate anual este de cca 500, cu o valoare medie a unui grant de 10.000 EURO (echivalentul în RON).
Asistarea şcolilor în elaborarea şi implementarea proiectelor va fi asigurată de către Inspectoratele Şcolare JudeŃene.
Programul de finanŃare precizează nu doar scopul/obiectivele şi priorităŃile finanŃatorului şi
formularul (formularele) de aplicaŃie ci pune la dispoziŃie un ghid de finanŃare respectiv un
ghid de completare a aplicaŃiei.

Scurtă descriere a Program de finanŃare Precizarea


programului finanŃatorului

Formular de aplicaŃie
Ghid de finanŃare/de
completare a
formularului de aplicaŃiei

Formularul 2.2. InformaŃii suport oferite de finanŃator

Tema de reflecŃie nr. 2.2.


DescrieŃi, după modelul oferit mai sus sub-programul Comenius 1 (component al
LLP).

2.3. Ghiduri

Ghidul de finanŃare:
 Elementul central al fiecărui program;
 MenŃionează toate condiŃiile ce trebuie îndeplinite de aplicanŃi şi parteneri;
 Baza la care se raportează evaluatorii;
 ConŃine grila de evaluare a proiectelor

Ghidul de finanŃare oferă informaŃii referitoare la pregătirea pentru/şi completarea


documentelor de finanŃare. Acesta poate fi foarte detaliat sau mai sumar, în funcŃie de
cunoştinŃele şi experienŃa presupusă a grupului Ńintă.
Spre exemplu, ghidul de finanŃare al programelor LLL este disponibil la adresa de mai jos :
http://ec.europa.eu/education/programmes/llp/call08/guide_en.pdf
Programele de finanŃare oferă şi ghiduri de completare a aplicaŃiei: Spre exemplu, pentru
direcŃia: MobilităŃi individuale. AsistenŃi Comenius structura Ghidului de completare este
prezentată mai jos (sursa www.anpcdefp.ro).
Tabelul 2.3. Cuprinsul Ghidului de completare al subprogramului AsistenŃi Comenius

Ghidul de completare a formularului şi Formularul tip 2010


Sumar
I. Introducere
II. Principalii paşi în completarea formularului de aplicaŃie
III. Cum se completează, tipăreşte şi trimite aplicaŃia
IV. Tipuri de câmpuri şi funcŃionalitatea

În cele ce urmează prezentăm conŃinutul unui ghid de finanŃare, detaliat, pentru Granturile de
dezvoltare şcolară.
Tabelul 2.4. Ghidul aplicantului GDS

GHIDUL APLICANTULUI
CUPRINS .................................................................................................................................................................... 2
CUVÂNT ÎNAINTE ................................................................................................................................................... 3
GLOSAR DE TERMENI .......................................................................................................................................... 4
I. SCURTĂ PREZENTARE A PROGRAMULUI DE GRANTURI PENTRU DEZVOLTARE
ŞCOLARĂ .................................................................................................................................................................. 5
1.1. SCOPUL .................................................................................................................................................................. 5
1.2. DURATA: 2007-2010 ............................................................................................................................................. 5
1.3. BUGETUL ............................................................................................................................................................... 5
1.4. OBIECTIVELE: ........................................................................................................................................................ 5
1.5. DESCRIEREA PROGRAMULUI .................................................................................................................................. 5
1.6. PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE PROCESULUI DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR .......................................................... 6
1.7. CUI SE ADRESEAZĂ? (GRUPUL łINTĂ) .................................................................................................................... 7
1.8. CADRUL INSTITUłIONAL ........................................................................................................................................ 7
1.9. IMPLEMENTAREA PROGRAMULUI ......................................................................................................................... 10
II. PREMISE PENTRU ELABORAREA PROIECTELOR ............................................................................... 12
2.1. INSTITUłII IMPLICATE ÎN PREGĂTIREA ŞI IMPLEMENTAREA UNUI PROIECT ........................................................... 12
2.2. PAŞII DE URMAT ÎN VEDEREA PARTICIPĂRII LA O RUNDĂ DE COMPETIłIE............................................................. 15
2.3. PROIECTELE UNITĂłILOR DE ÎNVĂłĂMÂNT ÎN CONTEXTUL PROGRAMULUI DE GRANTURI PENTRU
DEZVOLTARE ŞCOLARĂ ............................................................................................................................................. .16
2.4. ORIGINALITATEA UNUI PROIECT AL ŞCOLII .......................................................................................................... 16
2.5. PREGĂTIREA PERSONALĂ ..................................................................................................................................... 17
2.6. PARTENERIATE ..................................................................................................................................................... 17
2.7. CUNOAŞTEREA COMUNITĂłII ............................................................................................................................... 18
2.8. ROLUL ŞCOLII ÎN CADRUL COMUNITĂłII .............................................................................................................. 19
2.9. ELIGIBILITATEA PROIECTELOR ............................................................................................................................. 20
III. NOłIUNI DE MANAGEMENT DE PROIECT ........................................................................................... .22
3.1. CE ESTE UN PROIECT ............................................................................................................................................. 22
3. 2. CARACTERISTICILE UNUI PROIECT: ..................................................................................................................... 22
3.3. CICLUL PROIECTULUI ........................................................................................................................................... 23
3.4. RECOMANDĂRI PENTRU ELABORAREA UNUI PROIECT .......................................................................................... 24
IV. SCRIEREA UNEI PROPUNERI DE PROIECT ........................................................................................... 25
4.1. FORMULARUL DE APLICAłIE ............................................................................................................................... 25
4.2. STRUCTURA PROIECTULUI ELABORAT DE ŞCOALĂ ............................................................................................... 26
4.3. DATE GENERALE ÎN CADRUL PROIECTULUI .......................................................................................................... 26
4.4. ELEMENTE CHEIE ÎN CADRUL PROIECTULUI .......................................................................................................... 27
4.5. PRECIZĂRI PRIVIND IMPLEMENTAREA PROIECTULUI ............................................................................................ 31
4.6. PLANUL FINANCIAR AL PROIECTULUI ................................................................................................................... 32
4.7. DATE DE IDENTIFICARE ŞI CERINłE ADMINISTRATIVE .......................................................................................... 32
V. IMPLEMENTARE MONITORIZARE ŞI AUDIT ......................................................................................... 33
5.1. CONTRACTUL DE GRANT ...................................................................................................................................... 33
5.2 PROCEDURI DE ACHIZIłIE APLICABILE .................................................................................................................. 33
5.3. RAPORTARE, MONITORIZARE ŞI AUDIT ................................................................................................................. 34
VI. O ŞCOALĂ BUNĂ PENTRU COMUNITATEA LOCALĂ ......................................................................... 35
6.1. ŞCOALA ÎN SCHIMBARE ........................................................................................................................................ 35
6.2. ŞCOALA BUNĂ ...................................................................................................................................................... 36
6.3. RESURSE UMANE ŞI MEDIUL ŞCOLAR .................................................................................................................... 37
CONCLUZII ............................................................................................................................................................. 39
ANEXE ...................................................................................................................................................................... 40

Tema de reflecŃie nr. 2.3.


ComparaŃi ghidul programului GDS (tabelul 2.5) cu ghidul PS Comenius (Anexa 1)
şi precizaŃi asemănările şi deosebirile dintre categoriile de informaŃii furnizate.
CompletaŃi diagrama alăturată.

GDS PS Comenius

Figura 2.3. Asemănări/deosebirile dintre ghiduri GDS şi Comenius

Rezumat

FinanŃator: Persoană/instituŃie dispusă să finanŃeze rezolvarea unor probleme de interes pentru el, solicitant şi
comunitate.
FinanŃare: Fonduri rambursabile/nerambursabile posibil a fi accesate de o persoană /instituŃie interesată în
rezolvarea unei probleme de interes pentru finanŃator, solicitant şi comunitate.
Program de finanŃare: ansamblu de
Ghiduri: materiale realizate în sprijinului solicitantului, pentru explicitarea cerinŃelor finanŃatorului şi informaŃiile
solicitate de acesta.
FinanŃatorul sprijină solicitantul în înŃelegerea cerinŃelor şi asteptărilor pe care le are cu privire la proiect.
Materialele puse la dispoziŃia solicitantului precizează clar cerinŃele şi aşteptările. În plus, finanŃatorul poate fi
contactat (direct sau prin intermediari) şi răspunde întrebărilor pentru că urmăreşte să aleagă cea mai buna aplicaŃie
dintre aplicaŃii foarte bune şi ele. FinanŃatorul trebuie privit ca o instituŃie responsabilă cu privire la proriile
fonduri, doritoare să finanŃeze proiectele foarte bune şi nu ca o instituŃie care urmăreşte doar să respingă cât ma
multe proiecte. A cunoaşte cât mai multe lucruri despre finanŃator este o obligaŃie.
Modulul 3
PROPUNEREA DE FINANłARE

După parcurgerea acestui modul, cursanŃii vor fi capabili să:

 să definească noŃiunile de cerere de finanŃare, gândire în proiect;


 să expliciteze componentele unei cereri de finaŃare;
 să expliciteze demersul de pregătire pentru scrierea cererii de finanŃare.
 să analizeze diferite formulare ale cererilor de finanŃare.

Scopul modulului: Însuşirea cunoştinŃelor privind finanŃarea

În acest modul vom identifica componentele unei cereri de finanŃare şi etapele pregătirii
pentru scrierea proiectului.

3.1. Cererea de finanŃare


Cererea de finanŃare este o solicitare de sprijin (bani sau ajutor tehnic) pe care o adresaŃi
în scris unei instituŃii care promovează un program şi prin solicitantul se angajează să
rezolve o problemă de interes pentru finanŃator şi comunitate. În principiu, cererea de
finanŃare precizează finanŃatorului:
- de ce aveŃi nevoie de bani;
- de câŃi bani aveŃi nevoie;
- cum şi când îi veŃi folosi;
- ce schimbări va aduce;
- cum veŃi evalua schimbarea;
- cum puteŃi inspira încredere că veŃi folosi finanŃarea
- ce avantaje oferiŃi finanŃatorului în urma finanŃării primite.
FinanŃatorul este cel care stabileşte regulile pe baza cărora aşteaptă să fie efectuată
activitatea pentru care va da bani.
Cererea de finanŃare odată acceptată devine o promisiune şi un angajament. În cererea de
finanŃare se promite rezolvarea problemei şi respectarea planului propus. Promisiunea şi
angajamentul sunt de natură morală, dar, odată obŃinută finanŃarea ele capătă caracter
legal Acest lucru trebuie să fie implicit în propunerea de finanŃare.

Înainte de a completa cererea de finanŃare, aplicantul va verifica dacă este eligibil. Spre
exemplu, în cazul proiectelor Parteneriate Comenius Regio cel care doreşte să aplice va
studia obiectivele şi lista acŃiunilor (vezi exemplul următor. Sursa:
http://www.uncjr.ro/docs/n518_d1.pdf)
Tabelul 3.1. Parteneriatul Comenius Regio – scurtă descriere
Titlul apelului LLL. Programe de educaŃie şi formare pentru întreaga viata – apel 2010
Program LLL – Comenius Regio, parteneriate şcolare, reŃele, mobilitate
ReferinŃa apelului 2009/C 247/09
EAC/41/09
Buget global 1 016 milioane euro pentru întreg programul; cofinanŃarea este de până la 75%
Data de depunere 19 februarie 2010
Rezumat Parteneriatele Comenius Regio propun întărirea dimensiunii europene a educaŃiei prin
promovarea de activităŃi de cooperare intre autorităŃile locale şi regionale cu rol în educaŃie
Domeniu EducaŃie - Formare | Cultura - Media | Tineret
Cine poate să-şi AutorităŃi locale şi regionale cu rol în educaŃie
prezinte candidatură?
Regiuni State Membre UE, SpaŃiul Economic European, Turcia, CroaŃia şi
Macedonia

Parteneriatul Comenius Regio implica 2 parteneriate regionale. Fiecare dintre acestea trebuie sa fie constituit din:
- o autoritate locala/regională (Consiliu JudeŃean, Consiliu Local sau altă instituŃie cu rol în educaŃie) ;
- cel puŃin o instituŃie de învăŃământ;
- cel puŃin o instituŃie de educaŃie non formala sau informala (cluburi sportive sau de tineret, asociaŃii ale părinŃilor, centre de formare,
muzee, etc.)
AplicaŃia trebuie depusă numai de către autoritatea locală sau regională cu rol în educaŃie.
Pentru căutarea de parteneri: baza de date online MORE realizată de către Consiliul Europei în cooperare cu Comitetul Regiunilor şi
Consililul Comunelor şi Regiunilor din Europa: http://www.loreg.coe.int/more/
Obiective:
• să ajute regiunile participante să dezvolte bune practici şi să schimbe bune practici, să creeze instrumente care să
vizeze cooperarea transfrontalieră durabilă şi să ofere cadrelor didactice, elevilor şi personalului administrativ o
experienŃă europeană privind procesul de învăŃare;
• să dea ocazia autorităŃilor şcolare din diferite regiuni să lucreze împreună pe diferite teme de interes;
• să promoveze cooperarea între autorităŃile locale/regionale cu rol în educaŃie.
Exemple de acŃiuni finanŃate
- Reuniuni ale proiectului între toate instituŃiile implicate ca partener;
- Schimburi de profesori şi elevi implicaŃi în activităŃile proiectului (incluzând vizitele de studiu);
- Schimburi de experienŃă şi bune practici între regiunile/autorităŃile locale partenere;
- Studii, cercetare;
- ConferinŃe, seminarii, ateliere de lucru;
- Redactarea, publicarea şi diseminarea documentaŃiei legate de activităŃile de cooperare;
- Pregătirea lingvistică a profesorilor şi elevilor;
- ActivităŃi de autoevaluare;
- Diseminarea experienŃei dobândite şi a rezultatelor obŃinute în cadrul proiectului.

Componentele propunerii/cererii de finanŃare

Componentele obişnuite ale unei propuneri de finanŃare suntenumerate mai jos. Dacă
finanŃatorul nu dă alte indicaŃii, componentele trebuie prezentate în următoarea ordine:
1. Scrisoarea însoŃitoare - scrisoarea care însoŃeşte propunerea.
2. Pagina de titlu - cuprinde coordonatele organizaŃiei aplicante şi câteva informaŃii despre
proiect.
3. Rezumat - sintetizează cererea scurt şi concis (se scrie ultimul).
4. Prezentarea echipei/organizaŃiei - descrie calificarea echipei proiectului/organizaŃiei şi îi
stabileşte credibilitatea.
5. Descrierea problemei - documentează necesităŃile la care se referă propunerea de
finanŃare.
6. Obiective - stabileşte rezultatele precise, măsurabile şi ordonate în timp.
7. ActivităŃi/Metode - descrie activităŃile şi strategiile (la nivel de pachete şi individuale),
inclusiv produsele software care vor fi folosite pentru obŃinerea rezultatelor dorite.
8. Rezultate aşteptate - descrie clar care vor fi rezultatele imediate după încheierea
activităŃilor.
9. Partenerii - prezintă echipele/organizaŃiile partenere în realizarea proiectului şi rolul lor,
inclusiv responsabilităŃi.
10. Evaluarea - planul de stabilire a gradului de atingere al obiectivelor şi al folosirii
metodelor, la nivel de metode, tehnici şi instrumente.
11. Bugetul - oferă un rezumat detaliat pe categorii al veniturilor şi cheltuielilor proiectului.
12. Continuarea proiectului - descrie cum va finanŃa organizaŃia proiecul după sfârşitul
perioadei de finanŃare; ce se întâmplă după terminarea proiectului.
13. Riscurile – factorii de risc şi criteriile prevăzute pentru suspendarea proiectului.
14. Anexe - documentele care se ataşează proiectului.

Tema de reflecŃie nr. 3.1.


IndicaŃi avantajele implicării Dvs în scrierea unei aplicaŃii şi prefiguraŃi posibile
„dezavantaje”.

3.2. Formulare de aplicaŃie

În cele ce urmaeză sunt prezentate diverse formulare de aplicaŃie, aşa cum au fost ele în
vigoare la diverse momente de timp, pentru diverse programe.

Formularul 1.
PROIECT DE DEZVOLTARE INSTITUłIONALĂ (STRUCTURA DOSARULUI DE CANDIDATURĂ)

Titlul proiectului:
InstituŃia şcolară: datele de identificare precizate complet.
Directorul de proiect: numele, funcŃia, date de contact.
IndicaŃi data debutului proiectului:
(durata maximă a proiectului: 3 ani)
PrecizaŃi data finalizării proiectului:

I. DESCRIEREA PROIECTULUI
A. Titlul:
B. PriorităŃi vizate:
În care din următoarele categorii se încadrează proiectul? / IndicaŃi, în ordine descrescătoare, maximum 3 priorităŃi, pe o
scară de la 1 la 3.
• Însuşirea unei culturi tehnologice: _____________
• Ameliorarea procesului învăŃării limbilor: _____________
• Dezvoltarea competenŃelor transversale ale personalului didactic: _____________
• Utilizarea unor noi metode pedagogice: _____________
• Orientarea şcolară şi profesională: _____________
• Deschiderea şcolii spre lumea extra-şcolară: _____________
• Promovarea spiritului întreprinzător/ de iniŃiativă / a creativităŃii: _____________
FinanŃatorul îşi rezervă dreptul de a refuza una sau alta dintre priorităŃi.
C. Grup(uri) Ńintă:
SpecificaŃi de asemenea şi numărul persoanelor implicate.

II. Identificarea nevoilor la care răspunde proiectul


A. Care este principala prioritate a instituŃiei dvs. şcolare?
B. Care sunt cauzele posibile ale acestei situaŃii?

III. OBIECTIVELE PROIECTULUI


A. Care este obiectivul general al proiectului?
B. PrecizaŃi obiectivele secundare ale proiectului (formulate în legătură cu nevoile / problemele constatate).
IV. Calendarul activităŃilor
PrecizaŃi, în funcŃie de priorităŃi, problemele de rezolvat şi acŃiunile şi/sau produsele de realizat pentru fiecare an.
IndicaŃi de fiecare dată responsabilul/responsabilii, grupul/grupurile Ńintă şi numărul persoanelor implicate.
Anul I:
Anul II:
Anul III:

V. EVALUAREA PROIECTULUI
A. Cine va evalua proiectul?
Evaluarea internă:
Evaluarea externă (facultativă):
Ce indicatori de evaluare vor fi utilizaŃi pe parcursul realizării proiectului?
B. Prin ce mijloace / instrumente vor fi verificaŃi aceşti indicatori (ex: chestionare, interviuri, comentarii etc.)?
C. Rezultate aşteptate:
D. Rezultate ale întrevederilor / contactelor avute, în etapa pregătitoare, cu instituŃia parteneră sau cu o instituŃie care a
realizat un proiect similar (experienŃa în proiecte!)

VI. VALORIFICAREA PROIECTULUI PRIN TRANSFER / DISEMINARE


A. Care sunt activităŃile transferabile ale proiectului şi care sunt costurile pe care le presupune acest transfer?
La nivelul instituŃiei şcolare:
La nivel regional:
La nivel naŃional:
B. Care sunt modalităŃile de diseminare a rezultatelor obŃinute?
La nivelul instituŃiei şcolare / regional /naŃional / internaŃional:

VII. INFORMAłII COMPLEMENTARE:


Care este compoziŃia grupului care conduce proiectul şi care este rolul fiecărei persoane implicate?

VIII: BUGETUL SOLICITAT:


Linii bugetare: detaliate pe fiecare an, însumate pentru întregul proiect, prezentat sub forma tabelară

CHELTUIELI DE PERSONAL (SALARII, CAS, ŞOMAJ, CONTRIBUłIA PENTRU ASIGURĂRILE SOCIALE DE


SĂNĂTATE, COLABORĂRI, CONVENłII CIVILE)
CHELTUIELI INDIRECTE (regie):
COSTURI ALE ACłIUNILOR ÎNTREPRINSE ÎN VEDEREA REALIZĂRII PRIECTULUI :
CHELTUIELI DE INFORMARE / DOCUMENTARE (Cheltuieli materiale / MobilităŃi: vizite de studiu, participări la
manifestări ştiinŃifice interne şi internaŃionale în concordanŃă cu tematica proiectului, taxe de acces, cheltuieli de
transport şi cazare):
MATERIALE, OBIECTE DE INVENTAR (MATERIALE CONSUMABILE INCLUSIV REACTIVI,
COMPONENTE, COSTURI PENTRU ACCES LA INFRASTRUCTURA DE CERCETARE A TERłILOR):
COSTURI DE VALORIFICARE A REZULTATELOR CERCETĂRII (cheltuieli de editare – publicare, acŃiuni în
vederea valorificării rezultatelor):

CHELTUIELI DE CAPITAL (ECHIPAMENTE, SOFTWARE/UPGRADING ÎN PROPORłIE DE MAX. 30% DIN


VALOAREA GRANTULUI):

IX. Listă de verificare


Formularul 2.

PROIECT DE COOPERARE INTER-INSTITUłIONALĂ


Tipul proiectului / Domeniul în care se încadrează proiectul:

I. INSTITUłIA ŞCOLARĂ CARE PROPUNE PROIECTUL: SE FURNIZEAZĂ TOATE DATELE DE


IDENTIFICARE.
Responsabilul proiectului: numele, funcŃia, date de contact.
II. InstituŃii asociate şi co-responsabili: se indică aceleaşi date ca mai sus.

III. DESCRIEREA PROIECTULUI


III.1. Titlul proiectului:
Cuvinte cheie care descriu proiectul:
III.2. Descrierea sumară a proiectului (furnizaŃi în anexă o descriere detaliată):
III.2.1. Obiective:
III.2.2. Metodologia utilizată:
III.2.3. Calendarul proiectului:
III.2.4. Repartizarea sarcinilor între parteneri:
III.2.5. Indicatori de evaluare:
III.2.6. Difuzarea rezultatelor:

IV. Bugetarea (tabel):


IV.1. Cost global:
IV.2. Credit solicitat finanŃatorului:
IV.3. Alte surse de bugetare şi suma alocata astfel:
IV.4. Utilizarea creditului furnizat de finanŃator:
IV.5. Deplasări de documentare, instruire, cercetare sau expertiză:
IV.6. Burse de formare în cercetare:
IV.7. SusŃinere documentară, publicare (tipărire şi WEB):
IV.8. Materiale şi produse ştiinŃifice necesare:
IV.9. ContribuŃii la cheltuieli de funcŃionare:

V. Avize de participare(ale directorului instituŃiei care solicită cererea de finanŃare şi ale partenerilor):
Semnături,
Data,

VI. Listă de verificare a actelor necesare.

Un al treilea model de formular este prezentat în Anexa 2.

Tema de reflecŃie nr. 3.2.


ComparaŃi modul în care se diferenŃaiază cerinŃele în aplicaŃiile prezentate, în
funcŃie de tipul proiectului.
3.3. Pregătirea pentru scrierea unei aplicaŃii

Informarea cu privire la finanŃări lansate


- Pentru a fi informat cu privire la finanŃările lansate vă puteŃi înregistra la un grup de
persoane interesat în primirea de informaŃii cu privire la proiecte sau înregistraŃi-vă pe
lista unui program sau agenŃii. VeŃi primi informaŃii şi dacă va adresaŃi inspectorului ISJ
care răspunde de proiectele derulate de ISJ sau şcolile aferente.

Etapele care pregătesc scrierea unei aplicaŃii sunt următoarele:


- Documentarea cu privire la program (priorităŃile, obiectivele, beneficiarii, cine poate
candida etc.)
- Documentarea cu privire la finanŃator (ce proiecte a mai finanŃat, câte etc.)
- Decizie cu privire la eligibilitatea Dvs. ca solicitant. Dacă nu sunteŃi siguri că sunteŃi
eligibili adresaŃi-vă direct finanŃatorului sau reprezentantului acestuia în Ńara noastră,
inspectoratului şcolar judeŃean etc.
- Documentarea cu privire la o nevoie sau problemă majoră de rezolvat.
- Prefigurarea rezolvării.
- Studiul materialelor suport şi a formularului cererii de finanŃare.
- StabiliŃi componenŃa propriei echipe şi a echipelor partenere.

Pregătirea pentru scrierea aplicaŃiei presupune şi cunoaşterea ciclului proiectului:

Identificarea Echipa
problemei proiectului

Disemina- Elaborarea
rea aplicaŃiei

Implemen-
Evaluarea tarea

Figura 3.1. Ciclul proiectului


Tema de reflecŃie nr. 3.3.
IndicaŃi avantajele implicării Dvs în scrierea unei aplicaŃii şi prefiguraŃi posibile
„dezavantaje”.

Rezumat

Cerearea de finanŃare: Instrument care descrie nevoile /problema necesar a fi rezolvată prin proiect, demersul
rezolvării, rezultatele finale obŃinute etc. şi modul în care proiectul este implementat. Cererea de finanŃare, odată
acceptată, reprezintă un angajament ferm cu prvire la realizarea proiectului. Formularele de aplicaŃie solicită un set
de informaŃii cheie, aceleşi epntru fiecare program, la care se adaugă câteva specifice unei categorii de programe.
Pe parcursul timpului, pe măsură ce finanŃarea de proiecte s-a dezvoltat formularele de aplicaŃie au devenit tot mai
complexe (nu neaparat complicate) urmărind să solicite informaŃiile care să asigure finanŃatorul de faptul că
proiectul va conduce la rezultatele prefiguate. Pregătirea pentru proiect presupune buna cunoaştere a finanŃatorului
şi respectiv a materialelor suport oferite de acesta. Cunoaşterea ciclului proiectului este neapărat necesară pentru
buna elaborare a aplicaŃiei.
Modulul 4
MODUL DE GÂNDIRE SPECIFIC MANAGEMENTULUI PROIECTULUI

După parcurgerea acestui modul, cursanŃii vor fi capabili:

 să definească modul de gândire specific managementului proiectului;


 să expliciteze modul specific de gândire în relaŃie cu conŃinutul
formularului de aplicaŃie;
 să descrie explicit completarea fiecărui element al formularului de
aplicaŃie.

Scopul modulului: Fundamentele modului de gândire specific managementului de


proiect

În acest modul vom explicita modul în care managerul de proiect abordează proiectul,
pornind de la identificarea unei probleme şi terminând cu diseminarea rezultatelor.

4.1. Identificarea unei nevoi/probleme posibil a fi soluŃionată printr-un proiect

Identificarea ideii proiectului se poate face apelând la următoarele demersuri:


1. Analiza situaŃiei beneficiarilor şi identificarea unei probleme majore de rezolvat, a
unei nevoi de acoperit sau nevoia de acoperit a cărei rezolvare este accesibila;
2. Construirea unei argumentaŃii în jurul acestei probleme, argmentaŃia fiind centrată
pe importanŃa şi urgenŃa rezolvării problemei;
3. Definirea soluŃiei vizate, a scopului şi obiectivelor proiectului;
4. Precizarea activităŃilor corelate obiectivelor şi estimarea costurilor şi resurselor
umane şi materiale necesare şi a celor disponibile;
5. Prezentarea propunerii de proiect forului de decizie.

Ideea proiectului poate fi găsită prin: reflecŃie asupra/în:



• Compararea situaŃiei ideale cu cea existentă;
• ReflecŃie asupra experienŃei personale;
• Proiecte anterioare sau în derulare;
• DiscuŃii şi consultări cu persoane din acelaşi domeniu de activitate;
• Brainstorming;
• Contactul cu un proiect asemănător.

RelaŃia dintre proiect şi problemă este strânsă, proiectul fiind menit să rezolve o
pronlemă:

Problemă Schimbare Proiect

Figura 4.1. Proiectul înseamnă schimbare

Problema - SituaŃie sau un complex de situaŃii cu conotaŃii negative care afectează


un grup de oameni, o comunitate, sau întreaga societate la un moment dat.

Analiza situaŃiei cu deficitare conduce la identificarea problemei care trebuie să


îndeplinească câteva condiŃii:
• să fie o problemă majoră (aceasta trebuie să fie o problemă reală, nu un simptom
sau o soluŃie);
• să poată fi argumentată prin studii, cercetări, opinia specialiştilor;
• să fie importantă şi urgentă;
• Să poată fi rezolvată de organizaŃia dvs./împreună cu partenerii.

Cele mai multe dintre formularele de aplicaŃie solicită justificarea importanŃei şi a urgenŃei
rezolvării problemei. Următorul set de întrebări este util pentru a identifica răspunsurile
menite să convină finanŃatorul de faptul că problema care se doreşte a fi rezolvată prin
proiect este una MAJORĂ!
• Poate fi problema rezolvata intr-un interval de timp dat/determinat realist?
• Ce impact ar avea rezolvarea problemei asupra grupurilor implicate?
• Ce s-ar întâmplă dacă problema nu ar fi rezolvată?
• Se încadrează problema în priorităŃile guvernamentale, regionale, sectoriale etc?
• Se încadrează problema în priorităŃile finanŃatorului? Dar în cele ale instituŃiei
Dvs.

La descrierea problemei echipa proiectului va urmări ca problema să îndeplinească în plus


următoarele cerinŃe:
• Problema este reală, orientată spre nevoi şi nu spre ofertă
• Problema este concretă, nu abstractă.
• Problema este rezolvabilă.
• Problema are efecte negative serioase.

Pentru a selecta problema din mai multe variante posibile se poate apela la completarea
unui tabel de tipul următor. Criteriile de evaluare ca şi calificativele de apreciere pot fi
decise de membrii echipei, de comun acord.

Tabelul 4.1. Instrument de selecŃie a unei probleme din mai multe variante posibile
EnunŃul problemei Problema 1/ Problema 2/ Problema 3/
EnunŃul 1 EnunŃul 2 EnunŃul 2
ImportanŃa problemei
UrgenŃa problemei
Fezabilitate
Suport din partea celor interesaŃi
….
Punctaj final

Uneori abordarea problemei majoră este inaccesibilă echipei proiectului. Pentru a lua o
decizie corectă cu privire la problema de rezolvat este utilă realizarea unei analize SWOT.
Tabelul 4.2. Analiza SWOT –este posibilă rezolvarea problemei prin proiect?

Puncte tari Puncte slabe


• Echipă motivată pentru realizarea • Roluri insuficient definite
proiectului • Implicarea unor membrii în prea multe proiecte
• Adeziune faŃă de obiectivele proiectului • TendinŃă de ocolire a căilor oficiale de
• Spirit de echipă comunicaŃie şi preferarea celor noficiale
Factori interni

• Comunicare bună şi susŃinută, schimb • Spiritul critic excesiv al unora dintre membrii
eficient de informaŃii echipei
• ..... • .....

OportunităŃi Blocaje/ AmeninŃări/Riscuri


• Proiectul este valorizat de politica • Formalism exagerat la nivelul instituŃiilor de
educaŃională şi beneficiază de o susŃinere apartenenŃă a unor parteneri
Factori externi

sporită din partea comunităŃii • ......


• .....

Analiza SWOT este utilă şi prefigurării succesului echipei proiectului.

Descrierea problemei trebuie să facă referire şi la grupurile implicate/vizate prin proiect. În


acest scop prezintă interes identificarea răspunsurilor la următoarele întrebări:
• Care sunt persoanele, grupurile, instituŃiile afectate de problemă?
• Care sunt interesele şi poziŃiile grupurilor faŃă de problema respectiva?
• Ce ar avea de câştigat fiecare grup dacă problema ar fi rezolvata?
• Care este gradul de implicare şi care sunt resursele pe care fiecare grup le poate
investi în proiect?
• Care este grupul Ńintă al proiectului (categoria de persoane cărora li se adresează
proiectul)?
• Care sunt beneficiarii proiectului (categoria de persoane care vor avea de câştigat
în urma proiectului)?
4.2. Rezumatul proiectului

Rezumatul proiectului sintetizează, de regulă într-o singură pagină, informaŃiile referitoare


la proiect.
• Titlul proiectului şi acronimul. Acronimul trebuie să fie sugestiv pentru tema proiectului.
• Cuvintele cheie – maximum cinci, ca la un articol;
• Durata proiectului – calculată în luni;
• Programul/domeniul în care se încadrează proiectul;
• FinanŃatorul;
• Justificarea necesităŃii proiectului;
• The state of the art – stadiul actual al problematicii proiectului, la nivel internaŃional,
naŃional, regional, local şi instituŃional;
• Scopul şi obiectivele specifice ale proiectului;
• O descriere scurtă a activităŃilor principale ale proiectului, stabilite în concordanŃă cu
obiectivul principal al proiectului;
• Rezultatele precise pe termen lung/scurt;
• Grupul/grupurile Ńintă şi beneficiarii rezultatelor proiectului;
• Impactul şi eficienŃa estimată a proiectului în funcŃie de criteriile specifice şi de tipul de
proiect;
• Costurile estimate: costurile totale reclamate de realizarea proiectului, finanŃarea
solicitată, posibilităŃile de autofinanŃare.

4.3. FinalităŃile proiectului

Scopul proiectului - răspunsul direct, general, la problema identificată. Acest răspuns


descrie o situaŃie pozitivă, ameliorată a problemei, datorită implementării proiectului
propus. El reprezintă rezolvarea problemei, aşa cum a fost ea formulată în etapa de
identificare a nevoilor;

In formularea scopului trebuie să se regăsească (mai mult sau mai puŃin explicit):
• Justificarea proiectului;
• O scurtă descriere a produsului final;
• MenŃionarea subproduselor (rezultate intermediare per etape);
• Obiectivele proiectului.
Formularea scopului trebuie să ia în considerare următoarele:
• Scopul să fie atractiv pentru grupurile implicate în proiect;
• Scopul să justifice suficient existenta proiectului;
• Scopul să fie exprimat ca stare finala, nu ca mijloc;
• Un proiect înseamnă un scop (fără “şi”).

OBIECTIV = un rezultat scontat ce trebuie obŃinut în efortul de


atingere a scopului proiectului.
EVALUABIL!!!
CUANTIFICABIL!!!

Obiectivele pe termen scurt ale proiectului (obiectivele specifice):


• Reprezintă contribuŃii la atingerea scopului;
• Reprezintă răspunsul la întrebarea “ce doreşti să obŃii în final?” şi nu “ce vrei
să faci?”
• Dacă există un singur mod de a realiza obiectivul, el este de fapt o activitate;
• Nu se recomandă formularea a mai mult de 3-4 obiective ...

Formularea unui obiectiv specific - reŃetǎ generalǎ:


• Sǎ (un verb de acŃiune şi o stare care sǎ reflecte indicatorul de performanŃǎ) al
(grup-Ńintǎ) … până la (standard de performanŃǎ) … într-un timp de (perioadǎ de
timp) cu un cost total nu mai mare de (costul estimativ).
Sau ...
• FormulaŃi enunŃul scurt şi concis!
• Nu folosiŃi conjuncŃia „şi” pentru a despărŃi doua propoziŃii - daca se întâmplă acest
lucru, s-ar putea să fie vorba de două obiective.
• Nu folosiŃi cuvântul „prin” - acesta obligă la explicaŃii cu privire la modul în care va fi
atins obiectivul. Aceste explicaŃii fac obiectul unei alte secŃiuni

Lessel (200, p. 30) sugerează o listă de verificare a corectitudinii stabilirii obiectivelor


proiectului:
Tabelul 4.3. Listă de verificare a obiectivelor
Criterii/cerinŃe formulate la nivel de obiectiv general respectiv specific Bine Mediu Slab
1 Obiectivul proiectului corespunde aşteptărilor finanŃatorului?
2 Obiectivul proiectului este formulat clar şi exact, ca şi cum ar fi fost deja atins?
3 Obiectivul proiectului este realist (poate fi atins?)
4 Obiectivul proiectului este clar şi complet formulat, fără elemente contradictorii?
5 Se precizează clar în ce interval de timp va fi atins obiectivul?
6 Există timpi de rezervă?
7 Se precizează clar ce cheltuieli, inclusiv volum de muncă, sunt necesare pentru
îndeplinirea obiectivului?
8 Este măsurabilă atingerea obiectivului?
9 Se precizează metodele şi instrumentele prin care va fi măsurată atingerea
obiectivului?
10 Există în etapa preliminară repere care pot sugera întreruperea proiectului dacă
acesta nu evoluează în direcŃia dorită.
11 Obiectivul parŃial este prevăzut cu criterii de întrerupere (suspendare a procesului)
Total

Indicatorii – asigură monitorizarea derulării proiectului şi vizează informaŃia necesară


pentru a determina progresul (evoluŃia proiectului în direcŃia atingerii obiectivelor). Ei
răspund la întrebarea „Cum ştiu dacă ce s-a planificat este în curs de realizare sau dacă s-
a realizat deja?” Un indicator oferă, pe cât posibil, o unitate de măsură clar definită şi
criterii care să expliciteze calitatea, cantitatea sau organizarea în timp a rezultatelor.

S – SPECIFIC (specific)
M – MĂSURABIL (measurable)
SMART A - ABORDABIL / ACCESIBIL (attainable)
R – REALIST (relevant)
T – ÎNCADRABIL ÎN TIMP (time-bound)

Notă: proiectele de cercetare exploratorie ridică probleme de formulare a scopului, care nu


poate descrie cu exactitate produsul.
Tabelul 4.4. Matrice logică
IntervenŃia Indicatori de Surse de Ipoteze
Logica verificare ai verificare
obiectivelor
Obiective
generale

Scopul
proiectului

Rezultate

Mijloace Costuri
ActivităŃi

4.4. Pentru cine facem proiectul?

Realizarea proiectului are ca scop, în general, schimbarea în bine a situaŃiei unui grup de
beneficiari.
• Grup Ńintă – grup de populaŃie (numit uneori “grup dezavantajat), vizat în proiect, şi
din care un anumit număr este posibil să fie selectat ca beneficiari direcŃi.
• Beneficiari – acei indivizi asupra cărora proiectul are impact; se regăsesc în
activităŃile proiectului. Beneficiarii proiectului trebuie cuantificaŃi.

Beneficiarii pot fi:


 DirecŃi – cei pentru care sunt activităŃile proiectului;
 IndirecŃi – care beneficiază în mod indirect de pe urma proiectului, prin
schimbarea produsă asupra beneficiarilor direcŃi.

Buna cunoaştere a grupului Ńintă şi a beneficiarilor reprezintă o condiŃie a identificării unei


probleme reale, urgente. Nevoile şi problemele acestora pot fi investigate prin anchetă
scrisă sau interviu, prin focus grupuri, prin studiul unor documente, prin chestionarea
persoanelor cu care aceştia vin în relaŃie sau din mediul în care aceştia trăiesc sau îşi
desfăşoară activităŃile.
4.5. Fundamentarea teoretică a proiectului

Fundamentarea proiectului explicitează teoriile pe care se fundamentează proiectul,


identifică elementul de noutate şi originalitate al proiectului, prin raportare la teorie şi
explicitează elementele care fac acest proiect competitiv la nivel naŃional sau internaŃional.

4.6. ActivităŃile proiectului

ActivităŃile proiectului sunt toate activităŃile necesare obŃinerii rezultatelor. În prezentarea


activităŃilor se descriu doar cele aflate sub controlul direct al proiectului, nu şi cele realizate
de alte grupuri sau organizaŃii.

Sugestii privind formularea activităŃilor:


• Sunt formulate ca acŃiuni, nu ca stări finale;
• AveŃi grijă să treceŃi toate activităŃile relevante şi realiste!
• Nu menŃionaŃi activităŃi de genul: “solicitarea primei transe din finanŃare”, sau “plata
salariaŃilor”!
• La eşalonarea în timp, nu trebuie trecute lunile reale (ianuarie, februarie, etc.)!
AtenŃie !!! Dacă pentru un obiectiv nu se poate defini decât o activitate, înseamnă că
obiectivul respectiv este, de fapt, o activitate!!

În descrierea activităŃilor se ia în considerare:


• EnunŃarea fiecărei activităŃi în parte (doar cele esenŃiale);
• Specificarea responsabilului activităŃii respective;
• Specificarea resurselor de care este nevoie (personal, echipament, timp);
• Descrierea organizării secvenŃelor în timp şi a modului în care interferează/se
corelează activităŃile.

Instrumentele de lucru utile în managementul activităŃilor proiectului, pentru controlul


timpului:
Acestea sunt următoarele:
• Divizarea structurală a activităŃilor (DSA);
• Diagrame cu bare: Calendarul (Diagrama Gantt);
• ReŃelele de tip:
o Tehnica Evaluării Repetate a Programului (PERT - Program Evaluation and
Review Technique);
o Metoda Drumului Critic (CPM - Critical Path Method);
o Metoda Diagramelor de PrecedenŃă (PDM - Precedence Diagram Method);
o Tehnica Evaluării Grafice Repetate a Programului (GERT - Graphical
Evaluation and Review Technique).

Divizarea structurată a activităŃilor (DSA) este un instrument cu următoarele funcŃii:


• Facilitează împărŃirea proiectului în sarcini şi activităŃi de întindere mai mică;
• Permite identificarea ansamblului sarcinilor necesar a fi realizate;
• Sprijină stabilirea consensului referitor la îndeplinirea sarcinilor;
• Contribuie la încadrarea activităŃilor în timp;
• Facilitează stabilirea costurilor.

DSA – ca plan de lucru, necesită repartiŃia sarcinilor pe niveluri de structurare a activităŃilor:


• Nivelul 1 – etapizarea: identificarea principalelor etape ale proiectului: pregătirea,
organizarea, implementarea, evaluarea şi încheierea. Etapizarea facilitează urmărirea
activităŃilor proiectului. Etapizarea presupune organizarea activităŃilor în pachete de
activităŃi. În literatură există sugestia de a numerota şi denumi pachetele. în general şi
diseminarea se include intre activităŃi.
• Nivelul 2 – principalele activităŃi: identificarea principalelor activităŃi de realizat pentru
atingerea obiectivelor pentru fiecare etapă în parte;
• Nivelul 3 – subactivităŃi: divizarea tuturor activităŃilor principale într-un set de
subactivităŃi pentru a putea finaliza proiectul.

Această abordare pe verticală este denumit arbore. Arborele facilitează identificarea


următoarelor informaŃii:
• Durata unei sarcini;
• Necesarul de persoane per sarcină;
• CompetenŃele acestor persoane;
• FuncŃiile acestor persoane;
• Rezultatele la nivel de etapă.
Ca urmare, utilizând aceste informaŃii se poate preciza planul de realizare al proiectului:
Tabelul 4.5. Plan de realizare a proiectului
PLAN DE REALIZARE A PROIECTULUI
Denumirea proiectului
- Structură cadru -
Necesar resurse
Categorii de Termen de Rezultate
An Etapa Obiective ActivităŃi 1 financiare
buget decontare livrate pe etapă
(Valoare lei)

1.1. …

I. …. 1.2. …

1.3. …

….
2.1. …

II. … 2.2. …

2.3. …

Matricea Gantt este un instrument de planificare de tipul diagramă cu bare. El explicitează


succesiunea în timp a activităŃilor proiectului şi modul în care acestea se petrec
concomitent sau succesiv:

Tabelul 4.5. Matrice Gantt


L1 L2 L3 L4 L5 L6 L7 L8
Activitate
Activitate 1

Activitate 2

Activitate 3
Activitate 4

Activitate …..

Graficele Gantt au dezavantajul că nu arată interdependenŃele dintre activităŃi şi


evenimente (evidenŃiate însă de reŃele, care furnizează o reprezentare pictorială a
întregului program).

Metoda drumului critic (MDC) reprezintă succesiunea de activităŃi şi evenimente critice


care formează un drum continuu (o cale continuă) între începutul şi sfârşitul proiectului.
Drumul critic se referă la activităŃile care trebuie să aibă loc înaintea altor activităŃi.
• Drumul critic reprezintă drumul cel mai lung (ca durată) din întregul proiect.
• Sunt cazuri în care pot exista şi mai multe drumuri critice, egale ca durată.
• Orice întârziere a evenimentelor sau activităŃilor de pe drumul critic va duce în mod
automat la o întârziere a proiectului în sine.
• Întrucât drumul critic este cel mai lung drum din reŃea, celelalte drumuri trebuie să fie
ori egale cu acesta (DC multiple) ori mai mici decât acesta.
• Prin urmare, trebuie să existe evenimente şi activităŃi care pot fi îndeplinite înainte ca
ele să fie de fapt necesare.

Prin metoda drumului critic se calculează următoarele:


• Cea mai timpurie dată la care o activitate poate să înceapă sau să se termine, precum
şi cea mai timpurie dată la care un proiect se poate finaliza;
• Cea mai îndepărtată dată la care o activitate poate să înceapă sau să se termine fără
să aibă ca efect finalizarea mai târzie a programului;
• Cât de mult poate fi întârziată fiecare activitate fără să cauzeze finalizarea cu
întârzierea altor activităŃi;
• Ce activităŃi sunt critice? Ce activităŃi vor conduce la întârzierea proiectului dacă sunt
întârziate?
Figura 4.1. Graf

Strategia indică abordarea/strategia necesară reuşitei proiectului, activităŃile care sunt


necesare şi specificarea resurselor de care este nevoie pentru reuşita proiectului.

4.7. Echipa proiectului şi Comunicarea în proiect

Echipa proiectului funcŃionează în condiŃii de parteneriat. Partenerii se selectează din


rândurile unor instituŃii sau entităŃi. Directorul de proiect reprezintă instituŃia coordonatoare,
instituŃie care are funcŃia de contractor financiar principal al proiectului. FuncŃiile directorului
de proiect includ (GherguŃ si Ceobanu, 2009, p. 116-119):
• Coordonarea şi supervizarea ştiinŃifică, financiară, administrativă a proiectului;
• RelaŃionarea cu finanŃatorul, spre care înaintează rapoarte periodice elaborate cu
concursul echipei proiectului;
• Principal responsabil pentru derularea proiectului, la nivelul de exigenŃă planificat;
• Principal beneficiar al fondurilor solicitate şi primite de la finanŃator, pe care le distribuie
echipelor partenere;
• Responsabil de repartizarea costurilor pe capitole bugetare şi de încadrarea
• Organizează auditul intern şi extern al proiectului;
• Are drepturi depline asupra rezultatelor proiectului.

Partenerii pot fi contactaŃi şi selectaŃi de directorul de proiect (acesta este cel care are, de
regulă, ideea proiectului şi iniŃiativa de a înainta o propunere) dar se poate constitui şi prin
contribuŃii directe la ideea proiectului şi negociere, caz în care ideea proiectului nu aparŃine
exclusiv directorului de proiect sau unui membru al instituŃiei coordonatoare. SelecŃia
partenerilor ar trebui să aibă la bază strict competenŃele acestora dar, în multe situaŃii,
selecŃia se face în baza unor colaborări anterioare. Acest considerent nu trebuie neapărat
respins, un colaborator de nădejde este preŃios dar trebuie să aibă şi competenŃe în
domeniul temei proiectului. Partenerii sunt numiŃi uneori contractanŃi secundari. Un
reprezentant al fiecărui contractant secundar semnează formularul aplicaŃiei dar el este în
relaŃie directă cu contactantul principal şi nu cu finanŃatorul. ResponsabilităŃile partenerilor
sunt:
• Răspund numai de realizarea sarcinilor care le-au revenit, adică de cele negociate
anterior depunerii aplicaŃiei sau stabilite după primirea finanŃării;
• Au drept de utilizare a rezultatelor proprii şi drepturi limitate asupra celor obŃinute prin
proiect (înafara unor prevederi prevăzute în contractul iniŃial);

Directorul de proiect şi responsabilii din partea echipelor partenere constituie echipa de


management al proiectului. DistribuŃia sarcinilor între parteneri este un atu pentru reuşita
proiectului.

Echipa proiectului poate apela, dacă activităŃile o cer, la serviciile unor experŃi sau
prestatori de servicii, numiŃi subcontractanŃi. Ei prestează o muncă sau servicii care nu pot
fi realizate de membrii echipei proiectului şi care sunt limitate ca volum, durată şi costuri. Ei
răspund direct faŃă de contractantul principal.

Comunicarea în proiect poate avea următoarele forme:


• Internă – comunicarea în cadrul echipei de proiect. De buna comunicare internă
sunt responsabili toŃi membrii proiectului, principala responsabilitate revenind
însă directorului de proiect sau coordonatorilor echipelor partenere. Există
practica medierii comunicării dintre echipe de către responsabili dar această
mediere este adeseori ineficientă şi generează conflicte. Autorii acestui ghid sunt
adepŃii comunicării directe, în reŃea.
• Externă. Comunicarea externă vizează comunicarea cu finanŃatorul,
comunitatea etc. În majoritatea proiectelor la capitolul comunicare externă se
specifică dacă proiectul are nevoie de acoperire media (de ce? cum? sub ce
aspecte?)
4.8. Planul financiar al proiectului

Planul financiar al proiectului precizează principalele capitole bugetare. Structura planului


bugetar, la nivel de detaliu, diferă de la un tip de proiect la altul.

Orice structură cuprinde însă următoarele capitole bugetare, acestea reies foarte bine din
planul bugetar general al proiectului:

Tabelul . Planul bugetar al proiectului (Proiecte IDEI)


Nr. Denumire capitol buget Valoare anul ... Valoare anul ... Valoare anul ... Valoare totala
crt. (lei) (lei) (lei) (lei)
1. Cheltuieli de personal
2. Cheltuieli indirecte (regie)
3. MobilităŃi
4. Cheltuieli de logistică
Total

Planul bugetar anual al proiectului are o structură asemănătoare.


Orice structura de tipul prezentat este însoŃită de detalii care servesc încadrării cheltuielilor
într-un capitol bugetar sau limitează bugetul la nivel de capitol.

În Anexa 2 (formularul 3) este prezentată structura unui plan financiar.

4.9. Rezultatele proiectului

Cu referire la rezultatele proiectului este importată anticiparea lor la nivelul tuturor


categoriilor: concrete/livrabile, afectiv-atitudinale etc.

Rezultatele proiectului sunt diverse. Tipologia rezultatelor include:


o Livrabile/Concrete: ex. cărŃi, postere, pps-uri etc.
o CompetenŃe: ex: competenŃe de cercetare, capacităŃi de informare etc.
o Atitudini: scepticism, curiozitate etc.
Valori: rolul cunoaşterii în dezvoltarea personală, rolul ştiinŃei, rolul cunoaşterii tradiŃiilor
etc.

La capitolul Rezultate se vor descrie “produsele” tangibile pe care finanŃatorul le va obŃine


în schimbul sprijinului său:
o Rapoarte anuale de progres.
o Raport final.
o Baze de date.
o Prototipuri de dispozitive.
o Servicii (formare).
o Recunoaştere în articole publicate.

Raportarea rezultatelor
• PublicaŃii în reviste recunoscute, de specialitate.
• Prezentări la conferinŃe şi simpozioane şi publicaŃii în documentele manifestărilor
ştiinŃifice.
• Difuzarea rezultatelor pe Internet sau difuzarea lor pe suport electronic.
• Găzduirea de ateliere sau seminarii.

SUGESTIE: Nu amânaŃi difuzarea până în ultimul an al proiectului

4.10. Controlul şi evaluarea în proiect

Controlul realizat în proiect vizează atingerea obiectivelor specifice, calitatea şi cantitatea


rezultatelor parŃiale şi oferă informaŃii privind buna desfăşurare a proiectului. Dacă proiectul
nu evoluează în direcŃia dorită controlul permite semnalarea şi aplicarea unor conduite de
remediere.

Controlul presupune realizarea unor rapoarte interne, a unor evaluări de rezultate parŃiale,
a unor autoevaluări periodice. Membrii echipei proiectului furnizează directorului de proiect
rapoarte periodice şi completează fişe de activitate.
Evaluarea - aprecierea modului in care s-a desfăşurat proiectul (PROCESUL) şi realizarea
obiectivelor acestuia (PERFORMANłA).

Evaluarea practicată în proiect este o evaluare de proces şi rezultate. Ea răspunde


întrebărilor privind:
- Cum şi când va fi evaluat proiectul?
- Ce aspecte vor fi evaluate? De ce?

Evaluarea rezultatelor se realizează în baza unor criterii prestabilite (furnizate de


finanŃator) sau stabilite la nivel de proiect. Evaluarea de proces vizează demersul de
atingere a obiectivelor (de stabilire a rezultatelor).

Evaluarea externă se poate realiza cu ajutorul unui expert extern echipei proiectului sau
instituŃiilor din care provin membrii echipei proiectului.

4.11. Diseminarea, continuarea şi durabilitatea proiectului

Diseminarea răspunde la întrebările:


• Cum vom împărtăşi rezultatele şi experienŃele?
• Cui vom împărtăşi rezultatele şi experienŃele dobândite?
• Cum facem cunoscute rezultatele proiectului?
• Pe cine interesează: finanŃatori, alte organizaŃii similare sau din domeniu, publicul
larg.
Mijloace de diseminare: pliante, broşuri, afişe, publicaŃii, seminarii, mese rotunde,
conferinŃe si comunicate de presa
În scop de diseminare se specifică: obiective, scurta descriere, finanŃator, date de contact.

Continuarea proiectului priveşte:


• Cum putem continua proiectul dacă …?
• Ce continuitate va avea proiectul?

Durabilitatea priveşte asigurarea funcŃionării activităŃilor proiectului după terminarea


proiectului. La acest capitol
• ExplicaŃi cum se asigura funcŃionarea « produselor » proiectului;
• PrezentaŃi direcŃii de dezvoltare a proiectului.
• ExplicaŃi cum va propuneŃi să continuaŃi activitatea după ce ce fondurile solicitate se
termină.
• LuaŃi în discuŃie posibilele strategii de comercializare.

Impactul proiectului
În general, proiectul are impact asupra grupurilor Ńintă, partenerilor din proiect şi a mediului
extern: comunităŃii şcolare, şcoala ca organizaŃie, comunităŃii locale, unităŃilor şcolare din
vecinătate.

Tema de reflecŃie nr. 4


IdentificaŃi o persoană care a participat la un proiect şi chestionaŃi persoana pentru a
afla cât mai multe date despre proiectul respectiv (problemă, obiective, grup Ńintă,
beneficiari, activităŃi, evaluare, rezultate, diseminare etc.).

Rezumat

Modul de gândire specific managementului de proiect este centrat pe reuşită, este proiectiv, interactiv şi proactiv
şi promovează o abordare sistemică şi critică a proiectului, în toate etapele sale. Managerul de proiect priveşte
proiectul ca pe un proces complex, evolutiv şi în care sunt implicaŃi factori interni şi externi, în continuă
interacŃiune. Nu conŃinutul formularului de aplicaŃie influenŃează aspectele supuse reflecŃiei ci modul de imagina,
descrie şi realiza proiectul determină o structură a formularului de aplicaŃie. Gândirea managerială abordează
toate secvenŃele proiectării: identificarea problemei, prefigurarea soluŃiei şi formularea obiectivului, precizarea şi
organizarea activităŃilor, selectarea echipei şi distribuŃia rolurilor şi responsabilităŃilor, controlul şi evaluarea
rezultatelor şi a procesului obŃinerii lor, raportarea şi împărtăşirea rezultatelor şi experienŃelor şi prefigurarea
direcŃiilor de continuare dezvoltare a proiectului. Managementul de proiect reprezintă deci un job complicat,
presupune cunoştinŃe, logică, perseverenŃă şi ...intuiŃie.
Modulul 5
SUGESTII DE SUCCES şi CE FACEM CU PROPUNERILE RESPINSE?

După parcurgerea acestui modul, cursanŃii vor fi capabili să:

 să expliciteze criteriile de evaluare a unei aplicaŃii;


 să identifice strategiile care asigură succesul unui proiect;
 să precizeze reacŃia la propunerile respinse;
 să expliciteze eficient fiecare element al formularului de aplicaŃie;
 să precizeze relaŃia între criteriile de evaluare a aplicaŃiei şi cauzele
respingerii propunerilor.

Scopul modulului: Să-şi însuşească un mod de acŃiune/reacŃiune în situaŃii de succes


respectiv eşec.

În acest modul vom explicita acŃiunile de întreprins pentru a asigura succesul proiectului
respectiv reacŃia la eşecul aplicaŃiei.

Evaluarea unei aplicaŃii

Evaluarea unei aplicaŃii atrage după sine, ca efecte, acceptarea sau respingerea aplicaŃiei.

NU

Propunere de Evaluare Propunere Implementare


proiect acceptată?

DA
Altă propunere

Figura 5.1.Procesul de evaluare


Evaluarea unei aplicaŃii se face în baza unor criterii clar definite.
Criteriile de evaluare a aplicaŃie identifică aspectele valorizate de finanŃator:
• Merite ştiinŃifice şi tehnice generale ale propunerii.
• Fezabilitatea proiectului.
• ContribuŃii posibile ale proiectului la misiunea specifică a finanŃatorului.
• CompetenŃele iniŃiatorului propunerii, experienŃa sa în domeniu.
• Calificare, abilităŃi şi experienŃa în domeniu a personalului ştiinŃific cheie.
• Realismul costurilor proiectului propus

Spre exemplu, criteriile de evaluare specificate în formularele de proiect sunt:


Tabelul 5.1. Criterii de evaluare - exemple

Criterii de evaluare a proiectelor COMENIUS 1 – proiecte noi


1. Dovedirea utilităŃii proiectului.
2. Precizarea clară a obiectivelor şi concordanŃa lor cu nevoile şcolii.
3. Descrierea impactului proiectului.
4. Descrierea activităŃilor în concordanŃă cu obiectivele proiectului.
5. RelevanŃa proiectului pentru dezvoltarea şcolii.
6. RelevanŃa produselor finale pentru tema aleasă.
7. Diseminarea rezultatelor.
8. Evaluarea şi monitorizarea proiectului.
9. Integrarea proiectului în curriculum-ul şcolar.
10. Cooperarea la nivelul parteneriatului.
11. Participarea elevilor în proiect.
12. Utilizarea noilor tehnologii ICT.
13. ConcordanŃa între activităŃi şi tabelul bugetar.

Criterii de evaluare a proiectelor şcolare – reînnoiri


1. ConcordanŃa între descrierea activităŃii şi impactul în anul 2003-2004, cu obiectivele
proiectului.
2. Descrierea activităŃilor pentru anul 2004-2005 în concordanŃă cu rezultatele aşteptate.
3. RelevanŃa activităŃilor de diseminare.
4. Strategia de evaluare.
5. Dimensiunea europeană.
6. ConcordanŃa între conŃinutul proiectului şi tabelul bugetar.

Tema de reflecŃie nr. 1


ComparaŃi criteriile de evaluare prezentate mai sus şi formulaŃi criteriile după care
aŃi evalua Dvs. proiect de dezvoltare a şcolii Dvs.
5.2. Cauzele respingerii propunerilor

De ce sunt respinse cele mai multe propuneri? Pentru că:


1. Nu sunt respectate instrucŃiunile finanŃatorului;
2. Nu sunt depuse până la termenul limită (deadline);
3. Descrierea depăşeşte numărul de pagini specificat;
4. Lipsesc semnăturile, ştampile şi atestatele (cover letter).
5. Organizării logice slabe.
6. Lipsei detaliilor.
7. Lipsei de anticipare a obiecŃiilor ce ar putea fi ridicate de către recenzenŃi.
8. Strategiei proaste.
9. Neluării în considerare a obiectivelor finanŃatorului
10. Depăşirii bugetului.

Daca propunerea dvs. este respinsa . . .


 SolicitaŃi copii ale comentariilor recenzenŃilor; studiaŃi-le cu atenŃie şi obiectivitate;
 AflaŃi ce fel de proiecte au fost finanŃate;
 DiscutaŃi cu responsabilul programului posibilitatea înaintării din nou a proiectului;
 CăutaŃi alte agenŃii finanŃatoare care ar putea fi interesate de proiectul dvs.
 RescrieŃi propunerea şi înaintaŃi-o încă o dată.
sau -
 AdmiteŃi ca nu există “piaŃa” pentru acest proiect şi găsiŃi altceva.

Tema de reflecŃie nr. 2


SelectaŃi trei cauze din lista de mai sus şi arătaŃi cum aŃi proceda pentru a evita să
va fie respins proiectul din cauza lacunei selectate.

5.3. Sugestii de asigurare a succesului

Sugestiile de succes constau într-un set de reguli de respectat cu referire la procesul de


propunere
Regula nr. 1: UrmaŃi întotdeauna şi cuvânt cu cuvânt instrucŃiunile furnizate de
finanŃator pentru pregătirea propunerilor
Regula nr. 2. VerificaŃi că aŃi înŃeles interesele, obiectivele şi cerinŃele finanŃatorului.
• InformaŃi-vă cu privire la obiectivele finanŃatorului.
• AflaŃi ce fel de proiecte au fost finanŃate în trecut.
• ContactaŃi alŃi ofertanŃi deja finanŃaŃi.
Regula nr.3: AsiguraŃi-vă că propunerea dvs. răspunde intereselor, obiectivelor şi
cerinŃelor finanŃatorului
• DocumentaŃi-vă (în baza bibliografiei celei mai recente);
• PrecizaŃi în formular modul în care proiectul dvs. răspunde intereselor şi
obiectivelor finanŃatorului.
• CereŃi sfaturi de la responsabilul programului, de la colegi sau de la alŃi
directori de proiect sau cercetători. Pe cel dintâi întrebaŃi-l ce fel de proiecte
au fost sprijinite, descrieŃi-i proiectul dvs. şi cereŃi-i sugestii, pe ceilalŃi
solicitaŃi-i să citească o primă schiŃă a propunerii dvs. şi să vă critice în mod
constructiv sau să vă dea copii ale propunerilor lor acceptate.
Regula nr. 4. ÎntocmiŃi un proiect înainte de a redacta aplicaŃia.
a) AnticipaŃi:
• Ce scop / obiective vă propuneŃi să atingeŃi?
• Ce acŃiuni veŃi realiza, în mod concret?
• De ce resurse aveŃi nevoie?
• Care sunt costurile estimate.
b) AlcătuiŃi o listă cu ce veŃi avea nevoie:
• ReferinŃe bibliografice şi informaŃii necesare (date, imagini etc.).
• Materiale şi echipamente.
• PreŃuri ale echipamentelor.
• AutorizaŃii.
• Scrisori de accept şi de explicitare a competenŃei, din partea
colaboratorilor.
c) RealizaŃi un plan concis, cu termene realiste.
d) AlcătuiŃi o echipă şi atribuiŃi sarcini specifice.
• .PrecizaŃi cine ce face în proiect.
Regula nr. 5: FinalizaŃi scrierea aplicaŃiei înainte de deadline:
• LăsaŃi timp suficient colegilor pentru a vă citi schiŃa respectiv propunerea
de proiect şi a face o critică / sugestii constructive LăsaŃi timp suficient
pentru obŃinerea semnăturilor necesare.
• LăsaŃi timp suficient pentru corecturi şi verificare
Regula nr. 6: OferiŃi detaliile necesare
• OferiŃi detalii dar numai pe cele importante;
• FiŃi concis.
Regula nr. 7: FiŃi persuasiv şi convingător prin:
ConvingeŃi prin logică!
• OrganizaŃi-vă logic propunerea astfel încât ea să fie clară celui care o
citeşte.
• AnticipaŃi obiecŃiile recenzenŃilor şi răspundeŃi la ele.
• SemnalaŃi abordările alternative; discutaŃi detaşat plusurile şi minusurile
lor.
ValorizaŃi proiectul:
• De ce este propunerea dvs. importantă pentru finanŃator?
• De ce propunerea dvs. este importantă pentru dvs.?
• IdentificaŃi şi alŃi beneficiari (direcŃi şi indirecŃi)?
ConvingeŃi prin autoritate!
• FurnizaŃi referinŃe, întocmai cum aŃi face într-un articol ştiinŃific.
• PuneŃi accentul pe succesele dvs. anterioare în activităŃi similare!
ConvingeŃi prin entuziasm realist !
• FolosiŃi un limbaj pozitiv— utilizaŃi: “realizăm”, “putem” şi evitaŃi: “dacă”,
“ar putea”, “ar fi posibil”, “s-ar putea”, ”e riscant”;
• ExprimaŃi ideile ca nişte afirmaŃii, nu ca negaŃii.
Regula nr. 8. OferiŃi evaluatorului o prezentare clară a proiectului:
UşuraŃi-i recenzorului sarcina de a identifica caracteristicile importante ale
proiectului dvs.
• FolosiŃi titluri şi subtitluri pentru îndrumarea recenzării şi revelarea
organizării logice;
• FolosiŃi aldine sau cursive pentru evidenŃierea aspectelor importante.
FolosiŃi liste, figuri şi tabele.
• Pentru claritate.
• Pentru evidenŃiere.
• Pentru economisirea spaŃiului
FurnizaŃi referinŃe
• Pentru a da autoritate argumentelor dvs.
• Pentru a va demonstra experienŃa semnificativă
Regula nr. 9. RedactaŃi cât mai îngrijit:
• AranjaŃi aşezarea în pagina în aşa fel ca textul să nu se întrerupă în locuri
nepotrivite.
• NumerotaŃi toate paginile.
• FolosiŃi un antet sau subsol al paginii pentru a identifica toate paginile
care Ńin de propunerea dvs. (Ele s-ar putea rătăci în timpul copierii şi
recenzării.)
• CorectaŃi prezentarea cu atenŃie şi folosiŃi un corector ortografic.
• VerificaŃi ca fiecare dintre copii sa fie lizibilă şi completă, dacă se cer mai
multe copii.
Regula nr. 10. PrefiguraŃi utilizarea rezultatelor.
• PrecizaŃi dezvoltarea proiectului;
• ExplicaŃi cum se va susŃine proiectul după încheierea finanŃării.

Tema de reflecŃie nr. 3


SelectaŃi trei cauze din lista de mai sus şi arătaŃi cum aŃi proceda pentru a evita să
va fie respins proiectul din cauza lacunei selectate.

Rezumat

Evaluarea propunnerii de proiect reprezintă un demers care trebuie anticipat de echipa proiectului şi pregătit prin
consultarea listei de verificare (plasată la finele formularului de aplicaŃie) şi prin studierea criteriilor de evaluare,
de asemenea specificate de finanŃator.
In plus, în literatura de specialitate se menŃionează, sub forma de reguli de urmat, o serie de sugestii care privesc
asigurarea succesului propunerii.
ExerciŃiul 1. ExemplificaŃi relaŃia ilustrată în figura următoare. Eseu de o pagină.

Politici

Strategii

Surse de finaŃare

Programe
Proiecte

Efecte

Figura 1. De la politici la schimbare prin ... proiect

ExerciŃiul 2. Orice proiect presupune anticiparea unor riscuri. Spre exemplu, un director de proiect,
profesor fără competenŃe manageriale şi foarte solicitat la catedră şi în viaŃa familială poate
reprezenta un risc mare pentru succesul proiect. Dacă directorul este solicitat la catedră dar are
competenŃe manageriale atunci riscul poate fi mediu.
AnalizaŃi riscul la care se supune un director de proiect care îşi alege echipa din rândul prietenilor şi
nu în funcŃie de competenŃele acestora cu referire la activităŃile proiectului.

ExerciŃiul 3. IdentificaŃi un set de formulare ale diferitelor programe şi identificaŃi diferenŃele cu


privire la costurile eligibile şi neeligibile. MotivaŃi neeligibilitatea unor costuri.

ExerciŃiul 4. În baza documentări pe Internet întocmiŃi o listă cu 5 finanŃatori, alŃii decât cei
prezentaŃi în lucrarea de faŃă.
SARCINI PENTRU PORTOFOLIU

Lucrările 1, 2, 3 sunt obligatorii pentru toŃi cursanŃii. Ele reprezintă etapele unui proiect a
cărui titlu şi acronim îl fixaŃi Dvs. Prin cele patru teme Dvs. veŃi elabora o propunere de
finanŃare.

Sarcina de evaluare nr. 1:


PropuneŃi o problemă a cărei soluŃionare să aducă instituŃiei la care lucraŃi
rezolvarea unei situaŃii deficitare. VerificaŃi ca formularea problemei să răspundă cerinŃelor
explicitate în materialul suport de curs. PrefiguraŃi soluŃia prin formularea obiectivului
general şi indicaŃi grupul Ńintă şi beneficiari (maxim 2 pagini)

Sarcina de evaluare nr. 2:


FormulaŃi obiectivele care se doresc a fi atinse pentru rezolvarea problemei care stă
la baza proiectului. Pentru fiecare obiectiv indicaŃi activităŃile şi rezultatele care urmează a
fi obŃinute. PrecizaŃi modalităŃile de diseminare a rezultatelor livrabile. PrecizaŃi care este
impactul proiectului Dvs.

Sarcina de evaluare nr. 3:


ÎmpărŃiŃi activităŃile în etape, precizaŃi necesarul de materiale şi stabiliŃi costurile.
Pentru fiecare activitate distribuiŃi responsabilităŃi membrilor echipei. (maxim 2 pagini)

Sarcina de evaluare nr. 4:


RedactaŃi rezumatul proiectului. (maxim o pagină).

Notă: puteŃi lucra pe un formular de aplicaŃie, la alegerea Dvs.

Bibliografia
1 Boyle, Denis, 2001. Procesul de planificare strategică. În: Manualul Gower de management. Bucureşti, Editura
CODECS
2 Calota, M., Iosifescu, S., Jidveanu, O., 2002. Ghid pentru evaluarea proiectelor educaŃionale europene, Agentia
Nationala Socrates
3 Cornescu, Viorel, Marinescu, Paul, Curteanu, Doru, Toma, Sorin 2004. Management. De la teorie la practică.
Bucureşti, Editura UniversităŃii
4 GherguŃ, A., Ceobanu, C., 2009. Elaborarea şi managementul proiectelor în medii educaŃioanle. Ghid practic. Iaşi,
Polirom
5 JoiŃa, Elena, 2000. Management educaŃional. Iaşi, Polirom
6 Lessel, W., 2007. Managementul proiectelor. Cum să planificăm cu succes proiecte şi să le transpunem cu succes
în practică. BucuresŃti, All. Pocket Bussines
7 Newton, R., 2008. Management de proiect pas cu pas. Cum să planificaŃi şi să conduceŃi un proiect de succes.
Bucureşti, Meteor Press
8 Ortan, F., Chira, C., 2006. Indrumător metodic pentru managemnetul proiectelor educaŃionale. Oradea, Editura
UniversităŃii din Oradea
9 Sadler, Philip., 2001. Principiile managementului. În: Manualul Gower de management. Bucureşti, Editura
CODECS
10 Shuster, C., Mocanu, M. 2005. Managementul proiectelor. Bucureşti, Editura CH Beck
11 Tudorică, R., 2005. Introducere în managementul educaŃional. Bucureşti, Editura Meronia
12 Turney, J., R., Smester, S., J., 2004. Manualul Gower de Management de proiect. Bucureşti, Editura CODECS
Anexa 1. Ghid privind Programul SecveŃial Comenius

Programul de învăŃare pe tot parcursul vieŃii 2010 - PS Comenius: Formare continua pentru personalul implicat
în educaŃie, din învăŃământul preuniversitar
AgenŃia NaŃionala pentru Programe Comunitare în Domeniul EducaŃiei şi Formarii Profesionale (ANPCDEFP)
Programul Comenius se concentrează pe primul nivel al învăŃământului: preşcolar, primar şi secundar. Se adresează
tuturor membrilor comunităŃii educaŃionale: elevi, profesori, autorităŃi locale, asociaŃii ale părinŃilor, organizaŃii
neguvernamentale, institute de formare a profesorilor, universităŃi şi alŃi membri ai personalului educaŃional.
MobilităŃi individuale: Formare continua pentru personalul implicat în educaŃie, din învăŃământul
preuniversitar
Obiectivul acestei acŃiuni este acela de a contribui la îmbunătăŃirea calităŃii educaŃiei şcolare, ferind cadrelor didactice
posibilitatea de a participa la formare profesională într-o altă Ńară decât cea în care muncesc sau trăiesc în mod obişnuit.
În acest fel, participanŃii sunt încurajaŃi să îşi îmbunătăŃească deprinderile şi cunoştinŃele practice de predare/ orientare/
consiliere/ management şi să dobândească o mai bună înŃelegere privind educaŃia şcolară din Europa.
Activitatea de formare trebuie să aibă o puternică orientare europeană în ceea ce priveşte tematica abordată şi profilul
formatorilor şi al participanŃilor.
În toate situaŃiile, formarea trebuie să aibă loc într-o altă Ńară participantă la Programul de ÎnvăŃare pe tot
parcursul vieŃii şi trebuie să îmbrace una dintre formele următoare:
• curs structurat de dezvoltare profesională pentru personalul din domeniul educaŃiei şcolare, cu o puternică orientare
europeană în ceea ce priveşte tematica abordată şi profilul formatorilor şi al participanŃilor, cu o durată de cel puŃin
5 zile de lucru
• activitate de observare sau plasament (de ex. "observaŃie la locul de muncă") într-o şcoală, întreprindere sau
organizaŃie implicată în educaŃia şcolară (de ex. ONG, autoritate publică)
• participare la o conferinŃă sau la un seminar european organizate de o reŃea Comenius, un proiect multilateral
Comenius, o AgenŃie NaŃională sau o asociaŃie europeană reprezentativă, implicată activ în domeniul educaŃiei
şcolare, atunci când se consideră că acest lucru contribuie la atingerea obiectivelor menŃionate mai sus.
Formarea pentru care se acordă finanŃare trebuie să fie legată de activităŃile profesionale ale candidatului şi să se
refere la orice aspect al educaŃiei şcolare, ca de exemplu:
- Deprinderi practice, tehnici şi metodologii de predare
- ConŃinutul şi organizarea educaŃiei şcolare
- Managementul educaŃiei şcolare
- Sistemele sau strategiile din domeniul educaŃiei şcolare
Cine poate beneficia
Personalul (didactic şi nedidactic) din domeniul educaŃiei şcolare, precum şi profesorii şomeri sau profesorii care îşi
reiau profesia după o perioadă de întrerupere a activităŃii. Formatorii de profesori.
Cine poate candida
CandidaŃi individuali, în mod normal prin intermediul instituŃiei în care lucrează (a se vedea tipurile de şcoli descrise în
partea introductivă a capitolului Comenius din Partea a II- a a acestui ghid). Atunci când nu există o astfel de instituŃie
de origine (în cazul foştilor profesori sau al profesorilor şomeri), canditatură se poate depune direct la AgenŃia
NaŃională.
Durata minimă: 1 zi
Durata maximă: 6 săptămâni
Se consideră PRIORITĂłI NAłIONALE (stabilite în concordanŃă cu politica educaŃională a Ministerului
EducaŃiei, Cercetării şi Inovării pentru învăŃământul preuniversitar) următoarele:
• Cadre didactice cu dizabilităŃi/ nevoi speciale (2 puncte);
• Cadre didactice care au vârsta sub 35 de ani (3 puncte);
• Cadre didactice care nu au mai beneficiat niciodată de grant Comenius- formare continuă în LLP sau în programul
anterior SOCRATES (2puncte);
• Categorii de profesori mai putin reprezentate în activităŃile de formare derulate până în prezent: educatori, invatatori,
consilieri psihopedagogici (2 puncte);
• Cadre didactice care lucreaza cu elevi de etnie rroma în procent semnificativ (minimum 25%), sau care lucreaza în
scoli pentru elevi cu nevoi speciale.
• Cadre didactice care lucrează cu elevi de etnie rroma în procent semnificativ (minimum 25%), sau care lucreaza în
scoli pentru elevi cu nevoi speciale.
• Se va menŃiona concret în formularul de canditatură, la sectiunea D.3, cerinta 1, care este procentul acestor elevi din
numarul total al elevilor cu care lucreaza candidatul (2 puncte);
• Cadre didactice din scoli situate în mediul rural sau în zone defavorizate (Zimnicea, Cugir, Copsa Mica) stabilite ca
atare prin act normativ.
Se va menŃiona aceasta situatie în formularul de canditatură la sectiunea C.3: “Localitatea” (localitatea unde se afla
institutia în care isi desfasoara activitatea candidatul) (2 puncte);
Atentie! Numele localitatii sa fie insotit de mentiunea “rural” sau “urban”.
• ActivităŃi de formare de tip job- shadowing/ plasament în instituŃii (1 punct);
1. Cursuri care abordeaza tema combaterii oricaror forme de discriminare: de sex, rasiala, etnica, religioasa,
de varsta, a persoanelor cu dizabilitati sau apartinand unor minoritati sexuale şi cursuri care combat
inegalitatea intre barbati şi femei (1 punct).
ATENTIE! Punctele de prioritate se vor acorda doar daca la evaluarea calitativa proiectul de canditatură a primit de la
fiecare evaluator cel putin 60 de puncte.

DEPUNEREA CANDIDATURII
Incepand cu anul 2010 candidaturile la aceasta actiune trebuie transmise on- line, în limba romana, conform Ghidului
de completare a formularului de canditatură - CLICK aici pentru a accesa Ghidul şi Formularul; va recomandam sa
urmati cu strictete pasii indicati în Ghid.
DOCUMENTE NECESARE DEPUNERII CANDIDATURII:
• Formularul tip de canditatură pentru anul 2010: dupa ce a fost trimis on-line formularul se va tipari în doua
exemplare, care vor fi stampilate şi semnate în original atat de catre candidat cat şi de catre reprezentantul legal al
institutiei de origine;
• Formularul în format electronic
Numai pentru candidatii care NU REUSESC sa transmita formularul on- line, şi care utilizeaza functia „Create Email
Attachment”.
Fisierul format .xml trebuie trimis pe adresa comenius.romania@anpcdefp.ro, anexat la un mesaj care va avea
obligatoriu ca titlu
COM-10- IST- Numele şi prenumele candidatului. Fisierul nu trebuie sa contina semnaturi sau stampile scanate.
• Confirmarea transmiterii candidaturii on- line, tiparita
• Descrierea activităŃii de formare (1 exemplar)
Descrierea activităŃii de formare este un document necesar în dosarul de canditatură, indiferent de tipul stagiului ales. în
situatia în care stagiul de formare a fost ales din baza de date, Catalogul COMENIUS/ GRUNDTVIG (http://
ec.europa.eu/ education/ trainingdatabase/),
se va anexa descrierea stagiului asa cum apare ea în Catalog.
In situatia în care activitatea de formare NU a fost aleasa din baza de date (Catalogul COMENIUS/ GRUNDTVIG), se
va anexa o descriere completa oferita de institutia organizatoare a stagiului, care sa contina toate datele urmatoare: titlul
şi tipologia activităŃii de formare, numarul de ore de formare, limba straina în care se desfasoara, grupul tinta, datele de
contact ale organizatorilor stagiului, obiectivele stagiului, pregatirea necesara pentru participarea la stagiu, metodologia
stagiului, modalitatile de evaluare a stagiului, programul zilnic, perioada stagiului, costurile.
• Invitatia din partea institutiei organizatoare a stagiului, doar pentru activităŃile de formare de tip job-
shadowing / plasament (1exemplar);
• Declaratie privind activităŃile de valorizare (diseminare si/ sau exploatare) intreprinse de persoanele care au mai
beneficiat în perioada1999-2009 de finantare pentru mobilitati de formare continua Comenius. Declaratia va fi semnata
de candidat, semnata şi stampilata de conducatorul institutiei şi avizata de inspectorul responsabil cu gestionarea
programelor comunitare şi a problematicii de integrare europeana de la ISJ (1 exemplar);
Pentru modelul de declaratie a persoanelor care au beneficiat de finantare, dati CLICK aici.
ATENTIE!
Daca se descopera ca un candidat aprobat pentru finantare a mai beneficiat în trecut de un grant de formare continua şi
nu a depus Declaratia privind activităŃile de valorizare (diseminare si/ sau exploatare), iar dupa scaderea punctelor de
prioritate de care a beneficiat pe nedrept se constata ca se situeaza sub punctajul candidatilor aprobati pentru finantare
la runda respectiva, acesta va trebui sa restituie grantul acordat.
• Persoanele cu dizabilitati/ nevoi speciale, care solicita finantare suplimentara pentru cheltuieli de subzistenta şi
transport, vor prezenta în dosarul de canditatură documentul oficial care atesta situatia speciala în care se gasesc.
Confirmarea primirii candidaturii
In termen de cel mult 30 de zile de la termenul limita lista candidaturilor sosite va fi publicata pe site- ul ANPCDEFP.
NU se vor atasa documente nesolicitate în dosarul de canditatură!
TERMENE LIMITA DE DEPUNERE A CANDIDATURILOR:
15.01. 2010 - numai pentru stagiile care urmeaza sa se desfasoare incepand din sau dupa 1 mai 2010
30.04. 2010 - numai pentru stagiile care urmeaza sa se desfasoare incepand din sau dupa 1 septembrie 2010
15.09.2010 - numai pentru stagiile care urmeaza sa se desfasoare incepand din sau dupa 1 ianuarie 2011
Toate activităŃile de formare trebuie sa inceapa cel mai tarziu la data de 30 aprilie 2011.
INSTRUCTIUNI PRIVIND MODUL DE TRIMITERE A DOSARULUI DE CANDITATURĂ
• Documentele menŃionate la punctul 2 se trimit toate intr- o singura folie de plastic introdusa apoi intr- un singur plic
format A4. Va rugam sa evitati plicurile captusite tip „burduf”.
• Va rugam sa specificati pe plic: Pentru Programul Sectorial Comenius – Mobilitati individuale de formare continua.
• Candidaturile vor fi trimise obligatoriu prin posta la urmatoarea adresa:
Agentia Nationala pentru Programe Comunitare în Domeniul Educatiei şi Formarii Profesionale, Bucuresti, Calea
Serban Voda nr. 133, etaj 3, sector 4, cod postal 040205.
Candidatii sunt sfatuiti sa obtina din partea Companiei de curierat (ex. Posta Romana, alte companii) dovada
expedierii candidaturii şi sa o pastreze.
Fiecare candidat va depune o singura optiune pentru activitatea de formare, în caz contrar se resping automat toate
optiunile.
ANPCDEFP nu va accepta candidaturi trimise în acelasi plic de mai multi candidati.
Candidatii trebuie sa solicite institutiei organizatoare a activităŃii de formare, inainte de completarea formularului de
canditatură, acceptul de inscriere provizorie (puteti consulta oferta de cursuri de formare accesand pagina http://
ec.europa.eu/ education/ trainingdatabase/).
Acesta trebuie pastrat de catre candidat şi nu se anexeaza la dosarul de canditatură.
Un candidat poate primi finantare pentru COMENIUS- mobilitati individuale de formare continua doar o
singura data din bugetul anului 2010.
BUGET
• Pentru activităŃi de formare cu durata de până la 7 zile, valoarea grantului acordat nu va depasi 1800 euro.
• Pentru activităŃi de formare cu durata cuprinsa intre 8 zile şi maximum 6 saptamani, valoarea grantului acordat nu va
depasi 2000 euro.
Procentele estimative de buget alocate fiecarui termen limita sunt:
50% pentru 15.01.2010
25% pentru 30.04.2010
25% pentru 15.09.2010
In cazul în care candidaturile sosite la un termen nu vor asigura absorbtia bugetului disponibil, diferenta rezultata va fi
adaugata la bugetul 2010 pentru urmatorul termen limita, dar numai aferent celor din 2010.
CRITERII DE DEPARTAJARE A CANDIDATURILOR CU PUNCTAJE EGALE:
In cazul în care doua sau mai multe candidaturi vor obtine punctaje egale şi resursele financiare de care va dispune
ANPCDEFP pentru
Programul Sectorial Comenius nu va permite finantarea tuturor acestora, vor fi avute în vedere urmatoarele criterii de
departajare, în aceasta ordine:
• candidati care nu au mai primit niciodata finantare pentru Comenius- formare continua;
• candidati proveniti din mediul rural;
• candidati care predau o limba straina mai putin predata în Romania (in cazul profesorilor de limbi straine).
Pentru informatii suplimentare: http:// www.anpcdefp.ro/ programe/ llp/ referinta/ Apel_2010/
Apel_COM_2010.pdf
Ghidul candidatuluipart1_ro.pdf (0 KByte)
Ghidul Candidatuluipart2_ro.pdf (0 KByte)
Ghidul candidatuluipart2b_ro.pdf (0 KByte)
AXA 3 - Programul Operativ Regional - 3.1. - Reabilitarea/ modernizarea/ echiparea infrastructurii serviciilor de
sanatate
Lansarea cererilor deschise de proiecte pentru POS Transport 2007-2013
POR: Axa 1 - Îmbunatatirea infrastructurii sociale - DMI 3.4 – Reabilitarea, modernizarea, dezvoltarea şi echiparea
infrastructurii educationale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesionala continua
POR: Ap 5 - Dezvoltarea durabilã şi promovarea turismului - DMI - 5.1 – Restaurarea şi valorificarea durabilã a
patrimoniului cultural, precum şi crearea/ modernizarea infrastructurilor conexe - termenul limita pentru Regiunea
Centru Autoritatea de Management pentru Programul OperaŃional “Dezvoltarea CapacităŃii Administrative” din cadrul
Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.
Formularul 3.

COMENIUS 1. PROIECTE ŞCOLARE

CONłINUTUL DOSARULUI DE CANDIDATURĂ


Formularele Comenius 1. se furnizează pe categorii: Proiecte noi (anul I), Reînnoiri parteneriale, Cazuri speciale:
InstituŃii din România care se ataşează la un proiect în anul al II-lea, InstituŃie din România care a fost parteneră în anul
2001/2002, a fost respinsă la reînnoire la 1 februarie 2003, a continuat activitatea la proiect fără contract şi finanŃare şi se
ataşează la proiect în anul al III-lea.

SecvenŃă din formularul de cerere de finanŃare din cadrul proiectelor PHARE Coeziune economică şi socială –
componenta Dezvoltarea capitalului uman.
1.Descriere
1.1.Titlul
1.2. Localizare
JudeŃ(e), regiune, oraş(e)
A se vedea secŃiunea 2.1.3. din Ghidul solicitantului pentru “ localizare”.
1.3.Suma solicitată de la Autoritatea Contractantă

Total costuri eligibile Suma solicitată de la Autoritatea % din costul total al proiectului
(Costul total al proiectului ) Contractantă

EURO EURO %

1.4. Rezumat
Maximum 10 rânduri (includeŃi informaŃii privind (a) scopul proiectului, (b) grupurile Ńintă şi (c) principalele activităŃi.
Vă rugăm să indicaŃi clar prioritatea, activitatea şi zona geografică specificate în Ghidul Solicitantului, în care se
încadrează proiectul.

A se vedea secŃiunea 2.1.3 din Ghidul Solicitantului şi Glosarul de Termeni (Anexa J) privind definirea localizării
proiectului şi grupurilor Ńintă.

Scopul proiectului şi principalele activităŃi trebuie să se regăsească şi în Matricea Cadrul Logic.

1.5. Obiective
Maximum 1 pagina. DescrieŃi obiectivul general/obiectivele generale şi obiectivul specific al proiectului.

Obiectivele trebuie să se regăsească şi în matricea cadru logic.


A se vedea Scurta prezentare a Matricei Cadru Logic (Anexa K) şi Glosarul de Termeni privind definirea corectă a
termenilor de obiectiv general şi obiectiv specific ( scop) al proiectului.

1.6. Justificare
Maximum 3 pagini. FurnizaŃi următoarele informaŃii:
Pentru toate subsecŃiunile de mai jos, vă rugăm să urmăriŃi şi “Grila de Evaluare” ( SecŃiunea 2. RelevanŃa) din Ghidul
Solicitantului şi Glosarul de Termeni pentru înŃelegerea corectă a termenului “ RelevanŃă”.

(a) relevanŃa proiectului faŃă de obiectivele programului.


Cum va contribui proiectul la atingerea obiectivelor programului?

(b) relevanŃa proiectului faŃă de priorităŃile programului .


Nu este cazul. Nu se completează acest subpunct.

(c) identificarea nevoilor şi constrângerilor din regiunea/ zona Ńintă în care este localizat proiectul
Care sunt nevoile relevante privind Dezvoltarea Resurselor Umane din zona Ńintă în care este localizat proiectul şi
cum au fost ele identificate?
A se vedea şi analizele SWOT şi obiectivele privind Dezvoltarea Resurselor Umane specifice regiunii în care este
localizat proiectul (Anexa L)

(d) lista grupurilor Ńintă şi numărul estimat al beneficiarilor direcŃi şi indirecŃi .

IdentificaŃi grupurile Ńintă, beneficiarii direcŃi şi indirecŃi ai proiectului (conform definiŃiilor din Glosarul de
termeni.)

Vă rugăm să menŃionaŃi aici în mod explicit numărul persoanelor care vor beneficia în mod direct de serviciile
furnizate în timpul implementării proiectului (ex: număr de persoane angajate, instruite, beneficiare de consultanŃă,
consiliere etc.)

(e) motivele alegerii grupurilor Ńintă şi a activităŃilor.

ExplicaŃi care au fost motivele pentru care aŃi selectat grupurile Ńintă identificate mai sus, ale căror nevoi doriŃi să
le rezolvaŃi prin proiectul dumneavoastră.

(f) relevanŃa proiectului pentru grupurile Ńintă.

în ce măsură activităŃile prevăzute în proiect conduc la rezolvarea nevoilor identificate ale


grupurilor Ńintă selectate.

Pentru a avea o imagine concretă asupra componentei de buget, redăm mai jos formularul pentru buget specific
proiectelor menŃionate anterior (Phare – Dezvoltarea capitalului uman).

Anexa B. Bugetul proiectului1 Anul 1


Cheltuieli Unitate Numărul de unităŃi Costuri
Cost unitar (în
(în EURO) EURO)2

1. Resurse umane
1.1 Salarii (cost total, personal local) 3 0
1.1.1 Tehnic Pe lună 0
1.1.2 Administrativ/ personal auxiliar Pe lună 0
1.2 Salarii (cost total, personal din afara
tării, international) Pe lună 0
1.3 Diurna pentru deplasări/călătorii 4 0
1.3.1 în afara Ńării (personalul
proiectului) pe zi 0
1.3.2 Local (personalul proiectului ) pe zi 0
1.3.3 ParticipanŃi la seminarii/conferinŃe 5 pe zi 0
Subtotal Resurse umane 0

2. Transport 6
2.1 Transport internaŃional 7 Pe zbor 0
2.2 Transport local 7 Pe lună 0
Subtotal Transport 0

3. Echipamente şi bunuri 8
3.1 Cumpărări sau inchirieri de vehicule 9 pe vehicul 0
3.2 Mobilier, echipamente, computere,
echipamente de instruire etc. 0
3.3 Piese de schimb/echipamente pentru
maşini,scule10 0
3.4 Altele (vă rugam specificaŃi) 0
Subtotal Echipamente şi bunuri 0

4. Costuri birou local proiect 11


4.1 Costuri vehicule ( benzină, verificări
tehnice, etc) Pe lună 0
4.2 Chirie birou Pe lună 0
4.3 Consumabile - rechizite de birou Pe lună 0
4.4 Alte servicii :
- tel/fax, Internet , electricitate/încălzire,
intreŃinere;
- alte servicii de birou; Pe lună
- materiale promoŃionale pregătire de
solicitant în proiect, broşuri, pliante, cărŃi,
adresă internet, etc 0
Subtotal costuri birou local/proiect 0

5. Alte costuri, servicii 12


5.1 PublicaŃii13 (ex. materiale
promoŃionale, broşuri, pliante, cărŃi, pagini
web , s.a) 0
5.2 Studii, cercetări 13 0
5.3 Costuri de audit (costuri de auditare a
proiectului)14 0
5.4 Costuri de evaluare 0
5.5 Traduceri, interpreŃi 0
5.6 Servicii financiare (garanŃii financiare
etc.) 0
5.7 Costul conferinŃelor/seminariilor 13 0
5.8 Costuri pentru vizibilitatea proiectului 0
Subtotal Alte costuri, servicii 0

6. Altele
6.1 software, licente 0
6.2 materiale de instruire şi surse de
dezvoltare profesională (benzi video/audio,
CD-uri, cărŃi, abonamente la reviste
profesionale şi alte materiale similare
relevante pentru proiect) 0
6.3 alte costuri direct legate de activităŃile
proiectului, care nu sunt incluse în liniile de
buget de mai sus, sunt justificate şi nu sunt
total sub-contractate 0
Subtotal Altele 0

7. Subtotal costuri directe proiect (1-6) 0


8. Costuri administrative (maximum 7%
din lina 7, total costuri directe proiect )
9. Total costuri eligibile proiect (7+ 8) 0
Pentru a vedea explicaŃiile suplimentare care se dau pentru a completa un astfel de buget, vizitează www.infoeuropa.ro,
proiecte Phare.
Anexa 3. Surse de informare

Delegatia Comisiei UE in Romania: www.infoeuropa.ro


Ministerul Integrarii Europene: www.mie.ro ; www.finantare.ro
Portalul UE: www.europa.eu.int
Your Europe: www.europa.eu.int/youreurope
EURES: http://europa.eu.int/eures/index.jsp
NARIC: http://www.enic-naric.net/
MISSOC: http://europa.eu.int/comm/employment_social/soc-prot/missoc98/english/f_main.htm
SOCRATES: http:/www.socrates.ro (www2.siu.no)
Lifelong Learning Programme LLP : http://eacea.ec.europa.eu/llp/index_en.php

Recomandare: anunŃurile referitoare la termenele depunerilor de cereri de finaŃare pentu


progamul LLP 20101 se găsesc în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 247/13

Glosar

Program/ Program - un set de activităŃi sau proiecte care constituie o abordare integrată pentru
îndeplinirea scopului/obiectivelor organizaŃiei (bine definite, sistematice).
Project/Proiect - o acŃiune singulară sau un set de activităŃi specifice realizate pentru atingerea unui
scop/obiectiv.
Proposal/Propunere/Formularul aplicaŃiei de proiect - un document de planificare al unui set de
activităŃi ce urmează a fi întreprinse, cu specificarea resurselor necesare, a rezultatelor scontate,
elaborat pentru a obŃine o sursă de finanŃare.
Project team/Echipa proiectului – un grup de persoane implicat în realizarea proiectului.
Conducere/Board - un grup de persoane care sprijină dezvoltarea proiectului.
Direct assistance/asistenŃă directă - o donaŃie în bunuri, materiale sau servicii (nu în bani).
N/A (not applicable)/ nu e cazul - prescurtare referitoare la întrebări în formularul cererii de
finanŃare care nu se referă la organizaŃia dumneavoastră.
Per diem (diurna) - sume pentru acoperirea unor mici cheltuieli de către participanŃii la proiect.
RFP (Request for Proposals)/- solicitare de propuneri de finanŃare
Input /date/- informaŃiile de intrare ale unui proiect
Output/- rezultatele unui proiect