1. Clasificarea surselor de poluare a aerului I. 1.

Surse naturale solul care, sub influenta diferentelor de temperatura, a ploilor si a curentilor de aer, sufera fenomene de eroziune si macinare cu eliberarea de particule foarte fine; plantele si animalele , care pot elimina n aer diverse elemente ca polen, par, pene, fulgi etc.; gazele si vaporii naturali , eliminati din sol direct n aerul atmosferic si care se gasesc n anumite zone caracteristice din punct de vedere geologic; eruptiile vulcanice , care arunca n aer, n anumite momente, mari cantitati de gaze, vapori de apa si particule solide; praful cosmic , rezultat din distrugerea meteoritilor n straturile superioare ale atmosferei. 2. Surse artificiale Reprezentate de diversele activitati ale omului din care rezulta o serie de elemente solide, lichide sau gazoase ce pot ajunge n atmosfera procesele industriale recunoscute ca fiind cele mai importante surse de poluare a aerului: chimice, siderurgice, metalurgice, de materiale de constructie etc.; procesele de combustie de la ncalzirea locuintelor pna la combustibilul utilizat pentru producerea de energie; cantitatea poluantilor produsi astfel depinde de calitatea combustibilului folosit si de felul arderii transporturile rutiere transporturile navale si aeriene transporturile feroviare. II. 1. Surse primare 1. arderea combustibililor, industria chimica (agentul nociv: bioxid de sulf) explozivi, ingrasaminte, combustibili la temperaturi mari (ag. nociv: oxizi de gaze de esapament, prelucrarea combustibilior (ag. nociv: hidrocarburi volatile) descompunerea termica a grasimilor si glicerinei (ag. nociv: aldehide) Surse secundare smogul fotochimic (ozon + oxizi de azot + hidrocarburi) ploile / pulberile acide

azot)

III. 1. Surse fixe industrie (particule solide, dioxid de sulf, oxizi de azot, ox. de carbon) vulcani, ape statatoare (diverse gaze, vapori) arderea combustibililor fosili ( lemn, carbune, petrol, gaze naturale)

2. Surse mobile vantul, pasarile, apa automobile (gazele de esapament contin: oxid de carbon, hidrocarburi, ox. de axot, compusi ai Pb, etc) 2. Conditiile ce pot influenta poluarea aerului 1. Factori meteorologici:

vantul - deplaseaza poluantii in masele de aer; daca are o viteza mica, mentine o concentratie mare de poluanti in stratul de aer, iar daca are o viteza mare, disperseaza agentul poluant pe suprafete intinse ale atmosferei si concentratiile acestora vor fi mai mici; calmul atmosferic - este cea mai favorabila conditie meteorologica pentru poluarea aerului deoarece pe masura producerii de poluanti de catre diverse surse, acestia se acumuleaza in vecinatatea locului de eliminare si concentratia creste continuu. curentii de aer verticali + orizontali 2. Temperatura aerului si inversia termica

este influentata de anotimp, altitudine, forma reliefului, iar instabilitatea temperaturii favorizeaza dispersia poluantilor 3. Umiditatea aerului, precipitatiile

contribuie la dispersia si transportul poluantilor la nivelul atmosferei, insa influenteaza negativ solul si apele, deoarece toti poluantii ajung la nivelul acestor componenti, unde se infiltreaza schimband proprietatile lor, deci are loc un fenomen de poluare. 4. 5. Suprafetele de apa Asezarea topografic

3.Monoxidul de carbon surse 1. Surse exterioare emisiile datorita circulatiei autovehiculelor pe autostrazi/ artere arderea combustibilior fosili degradarea reziduurilor solide procese industriale (industria fierului si otelului, i. petrochimica, i. hartiei) 2. Surse interioare surse profesionale sobe cu carbune/ lemn, cu gaz fumatul masini de gatit cu gaz boilere neelectrice 2

4.CO mecanism de actiune - CO este absorbit prin plamani unde se combina cu hemoglobina: Hb + CO COHb - formarea carboxihemoglobinei reduce transportul de oxigen la nivel tisular si impiedica disocierea oxigenului din hemoglobina la nivelul capilarelor, instalandu-se o stare de hipoxie sau anoxie tisulara - Concentratia de COHb creste foarte repede in vasele cerebrale si miocard si mult mai incet la periferie - c% COHb depinde de: - c% anterioara de Hb - durata expunerii -rata ventilatiei pulmonare - Hb are afinitate de 240 de ori mai mare pt CO decat pt O2 - CO se mai combina cu: - mioglobina(de 30-50 ori mai mare decat pt O2) - citocrom oxidaza - metaloenzime - legatura intre CO si hemoglobina este labila, astfel, cand presiunea partiala a CO scade, se elimina din organism in functie de volumul respirator si debitul cardiac, reducerea la jumatate a concentratiei fiind astfel atinsa intre 2-8 ore. 5.Efecte cardio-vasculare ale expunerii la CO - alterari miocardice grave - modificari ale irigarii intimei vasculare ce produc leziuni la nivelul endoteliului arterial favorizeaza depunerea de aterom pe peretele vascular ( se explica frecventa mare a aterosclerozei la fumatori sau persoane expuse la c% relativ ridicate de CO) Clinic:- scade capacitatea de efort la adulti tineri si sanatosi ( aport scazut de O2) -la persoane cu afectiuni cardio-vasculare agravarea simtomatologiei specifice ischemie miocardica, aritmie de efort, moarte subita 6.Efecte cerebro-vasculare si comportamentale ale expunerii la CO - c% > 5% nu exista efecte la persoanele tinere si sanatoase - hipoxie cerebralaafectarea manifestarilor ce necesita atentie sustinuta: - coordonarea ochi-mana - starea de vigilenta - performanta continua -concentrare 7.Efectele CO asupra fatului - CO strabate bariera feto-placentara; astfel, expunerea femeilor insarcinate la c% crescute de CO (inclusiv prin fumat) poate determina malformatii congenitale: cardiomegalie, intarziere in dezvoltare, afectarea functiei cognitive, fat cu greutate mica la nastere. 8.Grupurile populational de risc in expunerea la CO Expunerea crescuta a populatiei la CO se realizeaza:

 in timpul calatoriilor in vehicule cu motor intre10-30 mg/m3. cand se folosesc surse locale de incalzit sau gatit, in aerul interior din bucatarii se pot degaja concentratii de CO in incaperi unde se fumeaza (baruri, discoteci), studii recente arata ca fumatul, in conditii de supraaglomerare si ventilatie necorespunzatoare este o importanta sursa de poluare interioara. Fumatul pasiv Grupe populationale cu risc : persoane cu functie cardio-respiratorie scazuta persoanele cu bronsita cronica si enfizem persoanele care consuma hipnotice persoanele expuse la altitudine mare femei gravide si fatul in perioada intrauterina copii mici batrani persoane cu anemie si anomalii congenitale ale Hb Expunerea profesionala (soferi, agenti de circulatie, mecanici auto, muncitori in parcari auto, garaje, statii de benzina, agenti de circulatie, pompieri, bucatari). 9.Intoxicatia acuta cu CO Efectele acute depind de nivelul c% de COHb : 10-30% simptome nerologice : cefalee, vertij, confuzie, adinamie, tulburari de vedere, dezorientare temporo-spatiala 30-50% dispnee, cresterea pulsului, cresterea ratei respiratorii, sincopa > 50% convulsii, coma, stop cardio- respirator Complicatii : - deces imediat, afectarea functiei miocardice, hTA, aritmie, edem pulmonar. - in timpul sarcinii : moarte fat, tulburari de dezvoltare, aparitia leziunilor cerebrale datorita anoxiei. In intoxicatii trebuie sa se intervina de urgenta pentru a debloca COHb intr-un timp cat mai scurt prin oxigenoterapie care reduce perioada de injumatatire a COHb de la 320 minute la 60-80 minute, sau chiar prin oxigeno-terapie hiperbara, timpul de injumatatire fiind redus la 2030 minute. 10.Poluantii alergizanti din aer si efectele asupra sanatatii omului Alergenii reprezinta o grupa foarte diversificata de compusi de provenienta naturala sau artificiala intalniti in mediul de viata al omului. Clasificarea alergenilor Pulberi vegetale: faina, bumbacul, canepa, tutunul, polenul florilor. Pulberi animale: lana, parul, puful, fragmente sau dejectele unor organisme (viermi de matase, albine, acarieni - Dermatophagoides) Fungi (aspergillus, penicillum), actinomicete. Metale: Cd, Cr, Ni, Hg.

Compusi organici: sulfamida, clorpromazina, antibiotice, hormoni. Compusi iritanti: formaldehida, cloramina, inhalate ca vapori.

In producerea manifestarilor alergice la nivel respirator intervine ca factor predispozant terenul atopic. Atopia reprezinta predispozitia organismului determinata genetic, de a sintetiza in exces IgE si de a prezenta manifestari alergice de tip I (imediat). Pe acest teren actioneaza o serie de factori declansatori ai crizelor de astm, dintre care amintim: Alergeni interiori favorizati de conditiile de locuit (temperatura, umiditate),prezenta tesaturilor, care determina o incarcare mare cu praf de casa, in care se dezvolta acarieni (Dermatophagoides pteronyssimus, D. farinae, microceros, Euroglyphus mainei. Mucegaiurile (Penicillum, Aspergillus, Cladosporium, Candida), frecvent intalnite in incaperi umede si intunecate. Alergeni din exterior (polenuri, fungi) Alergeni profesionali Medicamente si aditivi alimentari Fumatul pasiv in special pentru copii Poluanti atmosferici, in special iritanti gazosi (SO2, ozon si alti oxidanti fotochimici), care determina prin bronhospasm un sindrom de disfunctie reactiva in caile aeriene. Hiperreactivitatea bronsica este un raspuns bronsic obstructiv la diversi stimuli, care determina inflamatia mucoasei cu denudarea terminatiilor nervoase. Este prezenta la majoritatea bolnavilor de astm si poate fi pusa in evidenta si in perioada asimptomatica a astmului, prin teste de provocare cu histamine sau metacholina. O scadere a VEMS cu 15% fata de valoarea initiala confirma terenul hiperreactiv. Infectii de cai respiratorii repetate in antecedente, care accentueaza inflamatia bronsica si bronhospasmul. Inflamatia are la baza activitatea mastocitelor si euzinofilelor in peretele bronsic. Mecanismul alergic difera in functie de prezenta terenului atopic. La persoanele cu teren atopic reactia apare la 15-30 de la expunere, fata de un teren nonatopic, unde reactia alergica apare dupa cateva ore de la expunere (2-18 ore). Alergenii inhalati determinea formarea de anticorpi (reagine). Reaginele (IgE) sunt fixate de mastocitele tisulare (de la nivel cutanat si in mucoasa bronsica), precum si de polinuclearele din sange. Mastocitele sunt distruse si se elibereaza mediatori chimici (histamina, bradichinina), ce reactioneaza pe receptorii bronsici. Se produce obstructie bronsica prin: Spasmul musculaturii netede Edemul mucoasei Hipersecretia de mucus. Expunerea la alergeni completi (faina, puf, pene, polen) are drept efect o sensibilizare primara, spre deosebire de alergenii incompleti (fara componenta proteica-haptene), care determinea o iritare primara, sensibilizarea fiind secundara. In cadrul afectiunilor alergice astmul in lume se aproximeaza la 155 milioane de persoane, fiind corelat cu: fenomenul de urbanizare galopanta;

expunerea la acarieni in locuinta; poluarea data de traficul rutier; tabagismul pasiv.

11.Poluanti fibrozanti din aer si efectele asupra sanatatii omului Sunt substante care patrunse in plaman, determina reactie fibroasa. Clinic determina : pneumoconiozele, dintre care cea mai grava si frecventa este silicoza- produsa de bioxidul de siliciu cristalizat. Alti poluanti fibrozanti : - oxizi de fier - pulberi + gaze iritante - azbest In zonele cu poluare industriala intensa cu pulberi au fost descrise la copii descrete modificari radiologice, aspectul plamanului a fost numit plaman imbatranit. Mecanismul de actiune este unul imunologic : macrofagele pulmonare inglobeaza particulele chimice, fenomen ce stimuleaza sinteza cu hipersecretie de colagen fibroza. 12.Efectele pe sanatate ale poluantilor gazosi din aer. Oxizii de azot. -NOx reprezinta un amestec de oxizi de azot: - NO- cel mai frecvent, instabil -NO2- cel mai stabil -NOx participa la formarea smogului fotochimic. Efecte pe sanatate: efect acut: inducerea iritatiilor la nivel ocular si al tractului respirator aparitia edemului pulmonar acut toxic la c% scazute creste incidenta bolilor respiratorii acute prin reducerea eficientei actiunii mecanismelor imunitare ale organismului- imunitatea de tip umoral cu IgA creste severitatea infectiilor respiratori acute tuse, expectoratie, dispnee, wheezing prin iritatie la niv respirator superior reduce performantele ventilatorii pulmonare agravarea astmului bronsic, a bronsitei cronice si emfizemului pulmonar 13.Efectele pe sanatate ale poluantilor gazosi din aer. Ozonul. - nu are sursa - productia se realizeaza in perioada insorita a zilei (mai ales vara) sub actiunea rad.UV - concentratii ridicate se inregistreaza la distanta de locul de formare - gaz insolubil in apa, puternic iritant Persoane la risc: - copii - astmatici - sportivi + cei ce fac sport in aer liber - bolnavi cu BPOC Efecte pe sanatate: 1. Simptomatologie la nivel respirator superior iritatii la nivel laringo-traheal

nas infundat 2. Simptomatologie la nivel respirator inferior: agraveaza simptomatologia din astm: - persoanele cu astm pot avea ca trigger ozonul pt declansarea crizei - criza acuta de astm poate aparea la 1-2 ore de la expunere - astmaticii devin mai susceptibili la actiunea substantelor alergizante. 14.Efectele pe sanatate ale poluantilor gazosi din aer. Bioxidul de sulf. Este un gaz iritant, solubil in apa. Se gaseste ca atare in aer, ca aerosoli acizi, sau adsorbit pe suprafata particulelor. Principalele surse sunt reprezentate de eruptii vulcanice, combustii, industria textila, farmaceutica. Se absoarbe aproximativ 85% la nivelul mucoasei nazale, restul in caile respiratorii superioare, de unde trece in sange, se transforma in sulfat la nivel hepatic si se elimina renal. Efecte pe sanatate: 3. iritatii la nivel ocular 4. iritatii ale tractului respirator 5. hipersecretie de mucus 6. wheezing 7. agravarea patologiei respiratorii ( bronsita cronica, astm bronsic) 8. cresterea frecventei si gravitatii infectiilor respiratorii acute 9. scaderea performantelor ventilatorii pulmonare 10. agravarea bolilor cardio-vascular. 15.Distributia aerosolilor atmosferici Aerosolii sunt reprezentati de un amestec de compusi organici si anorganici sub forma de particule solide si lichide, care se gasesc suspendate in aer. Expunerea la aerosoli se asociaza cu cresterea riscului de morbiditate si mortalitate prin bronsita, in special in randul astmaticilor si persoanelor in varsta. Praful reprezinta fractiunea solida a aerosolilor, care a sedimentat. Fumul reprezinta un amestec de particule solide, lichide si gaze, rezultat in urma combustiilor. Particule solide (particulate matter-PM), reprezinta prticulele foarte mici, a caror importanta deriva din marime si compozitia lor chimica. Ele adsorb la suprafata lor apa, substante in stare gazoasa, metale grele. Clasificare: 1. Aerosoli cu dimensiuni mai mari de 10 m - sedimenteaza - nu difuzeaza ( sunt retinuti in caile respiratorii superioare) 2. Aerosoli cu dimensiuni intre 10-0,1 m - sedimenteaza - patrund pana in alveola pulmonara si se retin in proportie mare in tot aparatul respirator 3. Aerosoli cu dimensiuni intre 0,1-0,001 m - nu sedimenteaza - patrund pana in alveole, sunt eliminati cu aerul respirat. 16.Clasificarea particulelor in functie de un punct de demarcatie

Se recolteaza selectiv un anumit procent de particule care au dimensiunea cuprinsa intrun anumit interval sau o dimensiunea fixa (ex: aparatul recolteaza 50% din particulele cu dim de 2.5 m). PM10 Si PM2.5 sunt particule recoltate de un dispozitiv cu 50% linia superioara de demarcatie la 10 m diametrul. PM10-2.5 =particule recoltate cu un disp cu 50% linia de demarcatie superioara de 10 m si cea inf de 2.5 m=particulele mari ale fractiunii toracice (citeste clasif in functie de nivelul TR) PM10 =indicator fractiune toracica PM2.5 =indicator particule fine. 17.Clasificarea particulelor in functie de diametru Diametrul Stokes(pt particule mici care difuzeaza) iar pt particulele mari care sedimenteaza gravitational se fol diametrul aerodinamic. PM10 si PM10-2.5 = particule mari PM2.5 =particule fine In functie de moduri(am zis si la 15 despre ele): Fractiunea nucleata=particule sub 10 nm Fractiunea Altkin Fractiunea de acumulare Fractiunea de particule mari Fractiunea de particule fine= f. Nucleata+f.Altkin+f. de acumulare Fractiunea de particule ultrafine (sub 100 nm=f.nucleata+f.Altkin) 18.Clasif particulelor in functie de nivelul la care ajung in tractul respirator Fractiunea: - inhalabila (TR superior pana la laringe) - Toracica (laringe,cai aeriene pana la alveole) - Respiratorie (in alveole-z de schimb gazos) 19.Particule ultrafine Dimensiunea minima de 3 nm diametru. Majoritatea particulelor din clasif pe dimensiuni si ocupa o suprafata importanta. Se formeaza prin nucleare(asa se formeaza maj partic ultrafine),condensare,coagulare. Particulele form prin nucleare(elem in stare gazoasa formeaza nuclei) sunt partic care contin metale grele, partic de funingine(carbon), carbon organic(oxidare compusi organici) si sulfati(acid sulfuric simplu-nucleat sau combinat cu alte particule). Toate astea pot exista in gazul de esapament. Bioxidul de sulf si ozonul f importante in formarea acestor particule(nucleare)=>daca scadem concentratia acestor gaze=> scade si conc. Partic din modul de nucleare. 20. Str. Chimica a particulelor Multe elemente ca: sulfati, nitrati, ioni de amoniu,hidrogen, apa,carbon elementar si compusi organici(spori,resturi animale si plante),metale. In f de dimensiuni: partic fine au de toate in ele(tot ce am scris mai sus)+potasiu ; Partic mari au calciu,aluminiu,siliciu,magneziu,fier(material crustal) si potasiu+nitrati.

Potasiul = din sol, prajit carne, ars lemn. Nitratii = din r. acid nitric+ion de amoniu(ambele in stare gazoasa). 21.Definiti partic. primare si secundare Particule primare= daca se afla in aceeasi forma in care au fost puse in libertate in atmosfera. Particule secundare= se formeaza in reactii chimice in atmosfera. Paric primare= funingine,cenusa,praf de pe drumurile din Romania, sare de mare etc. Partic secundare=sulfatii,nitratii (care impreuna cu apa pot forma ceata) 22.Depunerea si retenia particulelor la nivel respirator Depunerea particulelor este in functie de dimensiunile acestora si in functie de inspir: cavitatea nazala are o capacitate mai mare de filtrare(pt partic mai are de 1m) decat cavitatea bucala=>depunerea la nivel extratoracic(vezi sub 18). Cu cat diametrul este mai mic depunerea totala e mai mare. Depunerea mai depinde si de capacitatea partic de a fi higroscopice(sulfatii/nitratii se maresc prin hidratare inclusiv in tractul respirator=au dimensiuni mai mari odata inhalate pt ca se hidrateaza in plamani). Retentia particulelor depinde de concentratia si durata de expunere, anatomie TR, parametrii ventilatiei(afectati de boli=BPOC in care apar diferente mari de depozitare), prop. Fizico-chimice ale partic.(dimensiune,higroscopice sau nu,solubilitate in mucus)=> retentia depinde de rata de depunere si clearance. Concl: depunerea,retentia si clearence-ul sunt intr-o relatie de dependenta una de alta. 23. Mecanismul de clearance pulmonar Clearance=eliminarea/mutarea particulelor depozitate. Se produce prin: absorbtie(dizolvarea particulelor) si mecanisme nonabsorbative=transportarea particulelor intacte. Clearance-ul depinde de solubilitatea particulelor=> daca sunt solubile se dizolva daca nu se elimina intacte. In functie de regiune:- extratoracic se elim prin transport mucociliar,stranut,muci,inghitirea lor=>tract digestiv,dizolvare. -Traheo-bronsic se elim prin transp. Muco-ciliar, endocitoza de catre macrofage/cel epiteliale, tuse, dizolvare si abs in sange/limfa(depozitate in ganglioni limfatici sau ajung in sange). -alveolar se elim prin macrofage/cel epiteliale,dizolvare si abs. In sange/limfa. *Absorbtia in sange depinde si de vascularizatia zonei respective. Factori care infl clearance-ul: boli(rinita cronica,sinuzita cronica,bronsiectazii,fibroza chistica,carcinom,bronista cronica,astm,inf respiratorii acute in care apare incetinirea transp muco-ciliar),integritatea epiteliului bronisc afectata de fumat,subst chimice iritante(ex eterul). 24.Sursele de particule din aer Surse : - naturale -antropogene

Dupa mobilitate: - fixe (stationare) : ardere combustibili fosili pt incalzit locuinte,obtinere energie electrica,procese industriale; ars lemn pt incalzit,ars vegetatie pt agricultura(eliberare teren),construit case/demolari case,morarit si panificatie,industrie metale,elemente minerale, eroziune sol, gunoaie, drumurile pavate/nepavate. - mobile : mijloacele de transport si utilaje folosite in agicultura. 25. Relatia dintre particule si efectele pe sanatate-evaluarea toxicologica Relatia intre sanatate si expunerea la particule e in legatura directa cu fractia de acumulare(vezi sub 15) si sursa lor cea mai importanta e combustia. Toxicitatea particulelor e dependenta de sursa si cea mai importanta:autovehiculul si se evalueaza prin prezenta particulelor de carbon nears,coeficientul de ceata si carbonul elementar (toate din funingine)+ gaze: CO,NO2 + metale:Pb,Mn,Fe,Zn. In functie de dimensiuni: -particule fine(din combustie) pot altera capacitatea de fagocitoza a macrofagelor -particulele mari( de orig. Minearala/biologica) au toxicitate mai redusa in schimb ii afecteaza pe cei cu astm(pt ca actioneaza la nivelul cailor respiratorii superioare). -particule ultrafine: induc leziuni acute (mai ales aerosolii acizi care pot creste vascozitatea sangelui=>afectiuni cardio-vasculare). 26.Mecanismele de actiune ce explica efectele cardio-vasculare induse de particule Cresc morbiditatea si mortalitatea. Mecanisme :-nervos(reflexe pulmonare,proces inflamator care determina un raspuns nervos si afecteaza cordul prin modif. Frecventei cardiace=>aritmii=>moarte subita) -actiune directa(ajung in sange si afecteaza canalele ionice miocardice) -inducere raspuns ischemic miocardic(obstructie coronara prin form unui tromb pe o placa de aterom-expunerea la particule creste probabilitatea) -raspuns sistemic care poate fi element trigger(cresterea vascozitatii sg=>creste nivelul de fibrinogen) -aparitia de tromboze(prin disfunctii ale cel endoteliale,inflamatia etc). 27. Enumerati efectele expunerii de scurta durata la particulele din aer In urma expunerii de scurta durata s-au constatat: Cresterea mortalitatii, morbiditatii,nr internarilor in spitale/nr de vizite la cabinetul medical, efectele asupra aparatului cardio-vascular(vezi subiectul 26 pt detalii),efectele asupra incidentei bolilor respiratorii si efectele expunerii asupra simptomatologiei respiratorii(astm,a eficientei medicamentelor bronhodilatatoare,aparitie simptome TR superior/inferior si aparitia tusei) si efectele asupra performantelor respiratorii. De departe cel mai important efect este cresterea mortalitatii fiind efectul cel mai studiat in cazul expunerii de scurta/lunga durata. 28. Enumerati efectele expunerii de lunga durata la particulele din aer Mortalitatea,morbiditatea: prevalenta simptome respiratorii si a bolilor pulmonare copii/adulti, efectele asupra performantelor functionale respiratorii,simptomatologie astmatici/non-astmatici, inducerea cancerului pulmonar si influneta asupra prevalentei bolilor cardio-vasculare.

10

*La 27 si 28 am scris o schema generala pe care o puteti dezvolta din informatiile de la urmatoarele 5 subiecte care trateaza rezultatele muuuultor studii(majoritatea facute in SUA.)

29. Mortalitatea asociata cu expunerea de scurta durata la particulele din aer Depinde de dimensiunile particulelor(raport fine/mari),elemente chimice componente,sursele de provenienta a particulelor. Determina cresterea mortalitatii la grupele de risc: varstanici,bolnavi cronici cardiopulmonari. Riscul relativ egal cu un exces de mortalitate in cazul unei cresteri a niv de poluare cu 50 g/m3 este de pana la 5%.( cu 5% mai multi oameni au murit in cazul expunerii de scurta durata,maxim 1-2 zile, la concentratii mai mari de dublul dozei de particule pe 24 h). Studiile facute pentru evaluarea acestui risc difera de la oras la oras si in functie de anotimp si depinde si de PM.(PM10 Si PM2.5 vezi subiectul 16). Decesele prin boli cardio-vasculare legate de poluarea aerului: sunt mai frecvent cele prin aritmii si insuficienta cardiaca(mai ales prin ischemie). S-a constat si o crestere a incidentei bolilor cerebro-vasculare. Decesele prin complicarea BPOC si a pneumonii(=>insuf respiratorie) de catre poluarea aerului sunt de 6 ori mai frecvente decat mortalitatea prin boli cardio-vasculare . In concluzie: procentele difera de la studiu la studiu( erau descrie foarte multe studii cu rezultate variate in functie de parametrii pe care ii foloseau,oras,anotimp,vreme,nr de zile etc.) iar mortalitatea legata de poluarea aerului crestea cu pana la 11% in cazul bolilor pulmonare.Lag-ul (perioada de latenta pt un efect maxim=mortalitate ) era intre 0-4 zile. 30. Mortalitatea asociata cu expunerea de lunga durata la particulele din aer Studiile au fost facute luand in considerare medii zilnice ale poluarii aerului(cu exceptia ozonului unde s-a luat in considerare media orara) si evaluarea a fost facuta pe intregul an calendaristic. Din evaluari s-a constatat o crestere a mortalitatii corelata cu expunerea de lunga durata la elementele particulate din aer. Aceasta crestere se atribuie prezentei mai multor poluanti(nu se poate incrimina doar un singur poluant). Factori favorizanti: - cancer pulmonar la grupa de varsta 60-69 de ani(incidenta mai mare); -barbatii au o mortalitatea totala mai mare(inclusiv prin cresterea incidentei cancerului pulm) -gradul de scolarizare( se asoc cu nivelul socioeconomic mai redus=> esti prost=>esti sarac=>probabil bolnav=>locuiesti langa fabrica de ciment=>meriti sa mori- sa nu scrieti asta la examen :D). -relatie pozitiva intre concentratia de SO2 si cresterea mortalitatii totatale-mai ales cea cardio-vasculara. -influenta fumatului- efectual estimat a fost mai mare pentru nefumatori decat pt fumatori si pt cei care s-au lasat ???. 31. Morbiditatea asociata cu expunerea la elementele particulate din aer

11

Cardio vasculara: cresterea PM10 cu 50 g/cm3 a dus la un exces de risc de aparitia a bolilor cardio-vasculare si de internare din aceste motive de pana la 9% la persoanele cu varsta peste 65 de ani. De asemenea s-a constat un exces de risc pt aparitia de boli ischemice cardiace si a insuficientei cardiace ce a variat intre 3-8% pt 25 g/cm3 a PM2.5 si PM10-2.5. Modificari in fiziologia cardiaca: efectele asupra ritmului cardiac si aspura sangelui. Modificari ale frecventei si ale ritmului pot det. Efecte acute.(se pare ca scade saturatia de oxigen=>creste frecventa cardiaca desi nu s-a demonstrat o corelatie intre saturatia de oxigen si cresterea PM10 s-a demonstrat totusi cresterea frecventei cardiace in relatie cu cresterea PM10). S-a mai constatat ca trebuie considerata si presiunea barometrica.(frecventa cardiaca scade odata cu presiunea barometrica) Modificari ale valorilor TA=> crestere a riscului de boli cardio-vasc(expunerea acuta 224h duce la o crestere a incidentei infarctului miocardic). Vascozitatea sangelui: e considerat factor pentru aparitia bolilor cardiace ischemice si s-a constatat ca urmare a unor episoade de poluare Proteina C reactiva s-a constatat a fi crescuta de 3 ori mai mult decat inaintea episodului de poluare( este legata si de afectarea coronariana prin hipercoagulabilitate care duce la sindroame ischemice acute). 32. Morbiditatea asociata cu expunerea la elementele particulate din aer (respiratorie in expunerea de scurta durata) S-a constatat cresterea nr spitalizarilor si a consulturilor medicale de pana la 25% corelata cu cresterea PM10 cu 50 g/cm3. S-a tinut cont de elementele componenete ale particulelor: funingine,ionul sulfat si aerosolii acizi(h+). Ionul sulfat e foarte important in aparitia bolilor respiratorii. In majoritatea studiilor au fost constatate corelatii pozitive intre cresteri ale lui PM10 cu 50 g/cm3 si internarilor din cauza: bolilor cardio-vasculare(am vb despre ele la sub 31), BPOC,pneumonie,crize acute de astm la copii/adulti. S-au studiat efectele particulelor si in asociere cu ionul sulfat si elementele acide si s-a constatat o asociere slaba. Dar CO impreuna cu PM au fost asociate semnificativ cu crizele acute de astm. De asemenea prezenta de NO2,O3 si CO mai ales vara s-a corelat pozitiv cu cresterea internarilor in spital pentru afectiuni respiratorii mai ales la batrani(>64 de ani). 33.Efectele expunerii de scurta durata si lunga durata la elementele particulate din aer asupra performantelor ventilatorii pulmonare si asupra simptomatologiei respiratorii Efecte corelate cu expunerea de scurta durata S-a cautat evaluarea cantitativa a prezentei PM10,PM2.5,PM10-2.5 si chiar a particulelor mai mici.Performantele ventilatorii s-au evaluat prin masurarea: volum fortat expirator(FEV), capacitatea vitala fortata(FVC), debitul expirator de varf(PEF)- cel mai important parametru. S-a constatat o relatie pozitiva intre expunerea la TSP(total suspended particulate) si crizele de tuse productiva,o relatie pozitiva intre asocierea PM10 si ozon pentru prezenta dispneei si risc de afectarea respiratorie crescuta pentru copiii cu astm. La astmatici o crestere a nivelului PM10 a fost asociata cu o accentuare a simptomelor ca tusea,expectoratia si aparitia durerilor la nivel faringian si o crestere a utilizarii medicamentelor bronhodilatatoare. Copiii carea aveau astm au fost mult mai susceptibili decat cei care nu au avut aceasta boala. S-au inregistrat si scaderi ale PEF. Efecte corelate cu expunerea de lunga durata

12

Aparitia tusei cronice, a bolilor respiratorii in general si prezenta bronsitei au fost corelate cu poluarea de lunga durata cu particule a aerului astfel: -particulele de sulfat: corelate cu cresterea incidentei bronsitelor. -asociatie pozitiva intre prezenta ionilor acizi in aer si valorile FEV si FVC. -relatie + intre expunerea la NO2 si aparitia expectoratiei -PM10 crescut si scaderea performantelor respiratorii -corelatie intre nivelele de funingine si de SO2 si scaderea performantelor ventilatorii. -expunerea la PM2.5 poate duce la scaderea reactivitatii imune in special la copii. 34. Plumbul surse -traficul rutier in conditiile folosirii benzinei cu plumb-cea mai mare parte -industria de extractie si prelucrare a metalelor neferoase -industria chimica de obtinere a unor pigmenti pe baza de Pb Surse ocupationale: -minerit -prelucrarea plumbului -fabricarea tevilor de plumb -cei ce lucreaza ca instalatori -pictori -cei ce lucreaza cu vopsea -constructii Surse ambientale:-vopsele ce contin pigmenti cu plumb -benzina cu plumb -sol-praf contaminat cu plumb in preajma autostrazilor,fabricilor ce prelucreaza plumb,a caselor vopsite cu vopsele cu Pb -Pb din tevi cu Pb Alte surse: -cosmetice -tuica facuta in alambic de Pb-domestic -fumatul 35. Metabolismul plumbului Pb patrunde in organism:- pe cale inhalatorie (e absorbit complet la niv distal) -digestiva,orala(apa contaminata,alimente contaminate prin intermediul vaselor in care sunt puse alimente sau prin conservare) -absorbtie dermica -pe cale intravenoasa. In aerul atmosferic se gaseste sub forma de particule respirabile,cea mai scazuta concentratie:sub 1g/cm3 Desi aportul pe cale respiratorie este redus ;in cea mai mare parte Pb ajuns la nivel alveolar trece direct in sange. -calea digestiva datorita poluarii surselor de apa si alimente:-apa: zeci de g -alimente: sute de g Desi aportul pe cale digestiva e mare rata de absorbtie pe cale digestiva e redusa 20%. fanere. Eliminare pe cale renala, prin urina, bila ,materii fecale, saliva, lapte matern,

13

 Absorbtia: -adultul pana la 2% din Pb ingerat -copii si femeile gravide pana la 70 % din Pb ingerat Absorbtia e influentata de statusul nutritional,starea de santate si varsta persoanei. Distributia Pb in organism: -sange -tesuturi moi:rinichi,ficat,plamani,creie,splina,muschi si cord -tesuturi dure:os si dinte(in t dur se gaseste 95% din Pb ramas in org) Pb din os are doua componente : o labila se face schimb de Pb cu intregul organism o inerta extrem de periculosa, este mobiulizata in cazul in care imunitatea organismului este scazuta. Mecanismul de aciune este anti-enzimatic, legat de enzimele cu grupare SH. Organele int sunt reprezentate de: snge, SNC, SNP, rinichi, ACV, aparatul reproductor, sistemul imunitar, endocrin, gastrointestinal. n cazul expunerii populaiei, apar: sindrom hematologic (Pb intervine n sinteza Hb), sindrom neurologic, crete tensiunea arterial. Celelalte efecte apar n saturnismul profesional. Populatii la risc: -sugari,copii -femeile gravide -adultii cu expunere ocupationala ->copii dezvolta fenomenul de pica(geofagie),copii cu deficienta de Ca isi compenseaza aceasta deficienta mancandzidarie -absorbtia gastro-intestinala a Pb,la copii,este mai mare in situatia unui deficit de Ca,Fe,Zn sau vit C -Pb traverseaza placenta reprezentand un risc pentru fetus Datorita expunerii la Pb pot aparea: -avorturi spontane -sarcini orite in evolutie -nasteri premature -copii cu greutate mica la nastere sau cu tulburari neurologice 36. Efectele plumbului asupra sistemului nervos central. Fetusii si copii mici sunt in mod deosebit vulnerabili la actiunea Pb pentru ca au creierul in dezvoltare,iar bariera encefalica e incompleta.E posibil sa nu existe prag pentru efectele neurologice la copii. Expunerea acuta la Pb duce la aparitia encefalopatiei saturniene.Manifestarile encefalopatiei sunt hipeiritabilitate, ataxie,convulsii,stupor,coma,deces..Efectele neurologice apar la concentratii mult mai joase decatcele care det encefalopatia Expunerea la Pb favorizeaza scaderea IQ.La fiecare crestere a nivelului de Pb in sange cu 10g/dl,nivelul IQ-ului scade cu 7 puncte. Expunerea la Pb poate induce si o tulburare in conducerea nervoasa periferica.

14

La adult poate aparea encefalopartia saturniana la nivelul de incarcare cu Pb foarte crescute.La concentratii mult mai joase de incarcare cu Pb poate apare iritabilitate,scaderea atentiei,pierdera memoriei,halucinatii,tremor,depresie si tulburari de dispozitie,cefalee,vertiji,parestezii,paralizii. - impotenta - scaderea libidoului 37. Efectele plumbului asupra sistemului nervos periferic Pe SNP, Pb poate induce tulburari posturale si tulburari de conducere nervoasa.Se produce: -incetinirea conducerii nervoase -astenia extensorilor-articulatia mainii in gat de lebada-semn tardiv de intoxicatie cu Pb -parilizia extensorilor 38. Efectul hematologic al plumbului Asupra biointezei hemului : Pb are o afinitate mai mare pt. Hb fetala. Influenteaza activ. unor enzime : 5 aminolevulinat dehidraza (aceasta scade si consecutiv creste acidul aminolevulinic) 5 aminolevulinat sintetaza coproporfirinogen oxidaza (este inhibata si creste excretia coproporfirinelor) ferochelataza

Inhiba biosinteza hemului anemie croma,citara cu sideremie N sau crescuta Creste rata de distrugere a eritrocitelor-anemie de tip hemolitic Produce reticulocitoza. 39. Efectele plumbului asupra sistemului hematopoietic 40. Efectele plumbului asupra aparatului gastro- intestinal Pe aparatul gastro-intestinal Pb determina: -colica saturniana-durere colicativa puternica -constipatie,greata,varsaturi -anorexie,scadere in greutate,scadrea apetitului .La ficat, Pb poate afecta capacitatea functionala a citocromului P450 de a metaboliza substantele chimice. Intoxicatii neprofesionale cu Pb s-au descris la marii consumatori de tuica distilata in alambicuri din aliaje pe baza de Pb,la consumatorii de vin,cidru preparat sau pastrat in vase smaltuite,folosirea in consum de boia de ardei falsificata cu miniu de Pb. 41. Efectele plumbului asupra aparatului reproductor. Barbat: - diminuarea concentratiei spermei - diminuarea numarului de spermatozoizi,scade mobilitatea spermatozoizilor

15

Fertilitate: rezultate discutabile la barbat si femeie Efecte asupra sarcinii: - frecventa crescuta a avortului spontan, a sarcinilor oprite in evolutie - nasteri premature - feti cu greutate mica la nastere - aparitia de malformatii congenitale - tulburari de crestre si dezvoltare neurologica ulterioara a copilului Pb trece bariera feto-placentara si poate influenta viabilitatea fatului precum si dezvoltarea fatului si a copilului Expunerea prenatala la Pb(Pb in sangele matern la un nivel egal cu 14g/dl)poate duca la crestera riscului de aparitia a nasterii premature sau a nasterii unui copil hipotrofic. 42. Efectele plumbului asupra aparatului renal Expunera acuta la Pb poate induce afectarea functiei tubului proximal,care se traduce prin aparitia de aminoacidurie,glicozurie si hiperfosfaturie(sdr Fanconi-like). Expunera repetata sau continua la Pb poate induce aparitia unei afectiuni cronice renale cum ar fi nefrita interstitiala Nivelul minim la care pot aprea efecte renale nu e cunoscut. Expunerea la Pb poate induce aparitia gutei saturniene care se caracterizeaza prin atacuri mai rare decat guta clasica.Poate induce si HTA de cauza renala. 43. Efectele plumbului asupra aparatului cardio-vascular Pb e unul din factorii ce contribuie la aparitia HTA, in special HTA sistemica.Expunera ocupationala poate creste riscul de aparitie a HTA si a bolilor cardiovasculare ca un efect tardiv. S-a evidentiat o corelatie semnificativa statistic intre presiunea sistolica si diastolica si expunerea la Pb Determina modificarile de permeabilitate vasculara si crestrea lipemiei,favorizeazand ateroscleroza.La concentratii mari ale Pb in aer,relatia intre expunere si nivelul plumbemiei urmeaza o curba lineara. 44. Efectele plumbului asupra sistemului endocrin In situatia expunerii la concentrtii mari de Pb se observa o relatie inversa intre nivelul de Pb din sange si cel al vitaminei D.Pb impiedica transformarea vitaminei D in forma sa hormonala 1,25-dihidroxivitamina D.Aceata e responasbila de mentinerea homeostaziei Ca intra- si extracelular.Atunci cand 1,25-dihidroxivitamina D e scazuta,dezvoltarea si crestrea celulara e afectata,dezvoltarea tesutului osos din os si dinte poate fi diminuata.Aceste modificari pot aparea la copii cu un nivel al Pb-emiei peste 62g/dl si cu deficit nutritional cronil de Ca,fosfor si vitamina D. Asupra functei glandelor endorcrine tiroide,Pb are efecte minime sau nu are efecte de loc.O corelatie negativa slaba a fost stabilita intre durata de expunere la Pb si nivelul de tiroxina si trozina libera.Expunerea cronica la Pb poate afecta functia tiroidina,dar in timp.Nu a fost observat afectarea functiei tiroidiene la copii. 45. Efectele plumbului asupra sistemului imun Plumbul poate produce: - o supresie a nivelurilor secretoare de Ig A

16

- afectarea functei limfocitelor T 46. Efectele plumbului n cancerogenez Pb e inclus in grupa 2B a clasificarii IARC a cancerigenilor chimici-probabil carcinogen.Exista date experimentale limitate la om.

47. Efectele plumbului asupra cromozomilor Metalele grele acioneaz asupra macromoleculei de ADN ceea ce poate determina apariia de aberaii cromozomiale, modificri ale duratei fazelor ciclului de diviziune cu repercusiuni asupra creterii i dezvoltrii normale a plantelor. Astfel, este cunoscut faptul c plumbul prelugete ciclul celular, sensibilitatea fa de acest metal depinznd de faza ciclului celular n care se afl celulele. Celulele aflate n faza postsintetic G2 sunt mult mai sensibile la prezena plumbului care prelungete ciclul celular cu pn la 216%. n faza de sintez a ADN-ului celulele sunt mai puin sensibile, plumbul prelungind ciclul celular cu doar 55%. La nivelul ADN-ului apar modificri conformaionale care schimb parametrii sterici ai macromoleculei. Interaciunea ADN-ului cu ioni metalici determin o destabilizare a conformaiei ADN, cea ce implic perturbri ale activitii biologice. Astfel, mesajul genetic coninut n secvena deoxiribonucleotidelor din ADN cromosomial, vehiculat prin succesiunea proceselor de replicaie-transcripie-translaie, apare denaturat. 48. Biomarkeri ai expunerii la plumb Marker-ii biologici pe baza crora se stabilete ncrcarea organismului cu Pb efectele acesteia. Ei sunt markeri de expunere: Pb-emia=10g / 100ml Pb-uria= 25..30g / l Reticulocitoz Scderea sintezei Hb, Mb Modificri citoplasmatice de tip vacuolizare vitamina D ALA din urina Relatia doza efect. i

49. Indicatori biologici de ncrcare ai organismului cu plumb Marker-ii biologici pe baza crora se stabilete ncrcarea organismului cu Pb i efectele acesteia. Ei sunt markeri de efecte: ALA=2,5mg / l urin (crete n intoxicaii) ALA-DH=25 uniti / l eritrocite (scade n intoxicaii) Coproporfirina=125g / l (crete n intoxicaii) Protoporfirina eritrocitar=50g / 100 Secundari, nespecifici: Creterea frecvenei hematiilor cu granulaii bazofile (normal: 5 / 1 mil.) Creterea frecvenei hematiilor cu corpusculi Heinz (normal 5 / 1000)

17

Crete fragilitatea mecanic a hematiilor Reticulocitoz Scderea sintezei Hb, Mb Modificri citoplasmatice de tip vacuolizare Relaia doz-efect I.Se determina conc acidului delta-amino-levulinic care intr-o expunere crescuta la Pb se elimina si pe cale renala intr-o cantitate crescuta pt ca Pb inhiba activitatea dehidrogenazei ALA =.acidul nu este utilizat in cant toatala si se transforma intr-un compus intermediar care apare in sinteza Hb II.Dozarea act enzimate a dehidrogenazei ALA III.Determinarea coproporfirinei urinare =comp intermediar de sint a Hb se elimina in exces pt ca este inhibata coproporfirinogen oxidaza IV. Se determina porfirinele libere eritrocitare care se gasesc intr-o conc mai mare pt ca este inhibata ferochelaza (hemsintetza),porfirinele nu fixeaza Fe,raman libere in eritocit nivelul sideremiei normal=>anemie hipocroma microcitara,normo/hipersideremica 50. Poluanii carcinogeni din aer. Mecanismul de carcinogenez Substantele carcinogene din aer sunt: -Organice: Hidrocarburi Aromatice Policiclice, clorura de vinil, benzen, naftilamina -Anorganice: Arsen, Crom, Nichel, Azbest -Radiatii: ionizante si UV -Virusuri: hepatic B, HerpesV, Epstein Barr Mecanism de carcinogeneza: 1.Initierea: Substanta carcinogena produce la nivelul ADN o modificare,favorizand crearea unei celule initaiale.Aceasta celula = stare maligna potentiala si poate prolifera neconditionat. -dependent de doza -daca modif cel nu sunt reparate rapid,procesul de initiere poate deveni permanent 2. Promovare: Celula iniiat se exprim fenotipic, datorit interveniei unor factori cancerigeni de promovare. -promotor = subst care nu produce in mod necesar o tumoare dar poate favoriza o mutatie cu potential carcinogen sa se manifeste. -in acest stadiu tumora nu este maligna -doza si durata de expunere sunt importante Aceast faz poate fi influenat de o serie de factori: dieta, naintarea n vrst, factorul hormonal. 3.Progresia: Celulele devin maligne si evolueaza spre o proliferare nerestrictionata cu invadarea tes adiacente=>metastaze. M au o dezvolatare mult mai rapida decat a T initiale. 51. Clasificarea substantelor carcinogene -Organice: Hidrocarburi Aromatice Policiclice, clorura de vinil, banen, naftilamina -Anorganice: Arsen, Crom, Nichel, Azbest -Radiatii: ionizante si UV -Virusuri: hepatic B, HerpesV, Epstein Barr 18

Dup locul de aciune:

Direci (adductori de ADN) produc o leziune primar, biochimic la nivelul ADN. Ex. ageni alchilani, ioni metalici, care produc legturi covalente cu ADN. Indireci (procancerigeni) substane iniial inactive, care necesit o activare enzimatic la nivelul organismului, transformndu-se n cancerigeni: HAP, nitrozamine, aflatoxine. Majoritatea substaelor din factorii de mediu sunt procancerigene. Dup mecanismul de aciune:

Genotoxici (mutageni) acioneaz la nivelul ADN, producnd mutaii. Include cancerigenii Epigenetici nu s-a dovedit interaciunea cu ADN, acionnd la nivelul sistemului de control al diviziunii celulare (gene supresoare). Clasificare IRAC(International Agentcy for Research of Cancer)

Grupa 1: Subst sigur cancerigene:benzen,aflatoxine,clorura de vinil Grupa 2A: Subst probabil cancerigene:nitrozamine,benzantracen Grupa 2B: posibil cancerigene Grupa 3: subst care nu sunt clasificate ca cancerigeni in prezent. Grupa 4: subst care probabil nu sunt cancerigene. 52. Substanele carcinogene din aer. Hidrocarburile policiclice aromatice. -se gasesc in natura -cel mai cunoscut benza a piren, exista si nitroHAP, mai toxici si mai agresivi -nivelul natural al BaP este aproape 0 -in interior se pot atinge concenratii f ridicate,concentratii deosebit de mari se pot atinge in locurile de munca. Surse:

-arederea combustibililor fosili: lemn, carbune,gaze naturale, petrol -fumatul -surse mobile: autovehicule

Cai de expunere:

-inhalatorie:rata de abs 40% la un V de 20 m3 aer/zi -apa de baut

19

-alimente in functie de modul cum sunt preparate,depozitate,afumate

Cinetica

-sunt liposolubile si se abors prin plamani si prin mucoase -HAP inhalate pot fi absorbite pe particulele de funingine, dupa depunerea in tractul respirator a part pe care au fost absorbite aceste particule pot fi eliminate prin clearance mucociliar dar HAP pot fi eliminate de pe particule in timpul transportului pe CR,pot traversa epiteliul bronsic si patunde in cel acestuia unde sunt metabolizate.

Metabolism -sunt metabolizate prin intermediul unui sist oxidativ -isi sintetizeaza singuri procarcinogenii -rezultatul metabolizarii: fenoli si epoxizi -dupa metabolizare la dihidro-dioli o parte din epoxizi pot fi oxidati la diol-epoxizi (PROCANCERIGEN) -HAP isi pot induce sinteza enzimelor responsabile de metabolizare si in felul acesta nu au nevoie de nicun cocarcinogen 7,8-diol-9,10-epoxidul cel mai imp metabolit cu act carcinogena Efecte pe sanatate:

-N pulmonar -N tegumentar -N digestiv

Evaluare de risc: - presupune ca 9 pers din 100 000 de expusi pot deceda din cauza unei neoplazii la nivel pulmonar ca rezulatat al expunerii de o viata la aer ambiental cu un nuvel de poluare BaP + alte HAP -nu exista un nivel de HAP in aer care poate fi considerat sigur pt sanatate 53. Substante carcinogene din aer: Azbestul -grup de fibre naturale cu rezistenta deosebit de mare la actiune mecanica -slab conducatoare de caldura -rezistenta mare la actiunea subst chimice -exista mai multe varietati: -chryotyle: cel mai raspandit -crocidolite: cel mai periculos 20

Surse

-scoarta terestra -antropogene: minerit si macinat -manufactura unor produse variate: profile pt autoturisme, placute de frane -constructii -tevi de azbociment -poluare interioara(in zona temperata f importanta- se gaseste in constructii:acoperis,tencuiala) !!Fibrele respirabile pot ajunge la dimensiuni critice dimens respirabile Cai de expunere

-aer -apa de baut:tevi de azbociment -alimente: berea, vinul sunt filtrate prin tevi de azbociment Cinetica -se depune in unghiurile infero-lat ale plamanilor si determina cancer -se poate depune in zonele ciliate ale CR Efecte

-Azbestoza fibroza pulmonara -Cancerul pulmonar -carcinom bronsic -mezoteliom pleural si peritoneal(expunere digestiva) -In cazuri severe apare cord pulmonar cronic si hipoxie Biomarkeri

-Placile pleurale placi fibroase la niv pleurei considerate puncte de plecare ale unui neoplasm -Corpii azbestozici:corpi feruginosi sub forma de haltere -se determina postmortem Evaluare de risc:Azbestul este cel mai agresiv factor cancerigen si este inclus in clasa 1 de carcinogenitate 54. Substanele carcinogene din aer. Benzenul Surse: arderea combustibililor fosili, autovehicule, participa la formarea smogului fotochimic, fumat, alimente contaminate, apa de baut Este abosobit si este foarte solubil in grasimi ( se acumuleaza in tesuturile bogate in tesut gras si adipos), in apa are o solubilitate redusa. Eliminare: in principal renal, se elimina 30%, sub diferite forme Efecte pe sanatate:

21

Inducerea leucemiilor de tip endoblastic, mieloblastic si leucemie eritroblastica. La o expunere de 1g/m3- se estimeaza ca 4 persoana dintr-un milion pot face leucemie. Nivelul de siguranta este zero. 55. Nevoia minim de ap a omului pentru a supravieui Apa are o importan deosebit asupra sntii omului. Accesul la ap este esenial pentru viaa omului datori unui nivel minim de ap necesar pentru supravieuire. Cantitatea i calitatea de care are nevoie omul are o mare nfluen asupra strii sale de sntate ca individ dar i asupra comunitii din care acesta face parte. Prioritatea numrul unu este s se asigure acces pentru toat populaia la surse de aprovizionare cu ap de calitate bun. 56. Nevoile i utilizrile apei Apa este un element vital pentru om. Utilizarea cea mai important a apei este consumul ca atare de ctre oameni i animale. Nevoile fiziologice ale organismului sunt de 2,5 l/24h. Pt un grad minim de igien omul are nevoie de cel puin 50l/zi necesar pt acoperirea nevoilor fiziologice, igien individual i pt prepararea hranei. Calitatea apei consumat de om trebuie s asigure o bun sntate i s nu permit apariia mbolnvirilor. Apa se utilizeaz n numeroase domenii de activitate: Zootehnia pt consum, prepararea hranei i meninerea iginei locului de via al animalelor Agricultur 70% pt iriganii

Energetic - producerea energiei electrice prin hidrocentrale; rcirea termocentralelor, centralelor nucleare Industrie industria petrolului, chimic, producerea de hrtie, industria extractiv de metale (eforturi pt reducerea consumului de ap) Transporturi mijloc de transport pt mrfuri i persoane Sport element recreaional Pentru mbuntirea climatului i asigurare igienei n mediul urban Apa este mediul natural de habitat al petilor i al altor forme de via acvatic.

57. Sursele de ap i posibilitile de poluare ale acestora Ape de suprafa: apale rurilor i lacurilor. Sunt n cantitate mare, ce variaz n fc de condiiile meteo.Nu sunt protejate de poluare i pot avea o calitate necoresp.pt consumul uman. Ape de profunzime:beneficiaz de protecia stratului supraiacent, corespund din punct de vedere calitativ, dar debitul lor este foarte sczut. Sunt reduse cantitativ. Stratul freatic trebuie s fie la mare adncime. Poate avea un grad crescut de mineralizare. 22

Apa atmosferic (vapori): se gsete pn la 15-20 km altitudine. Nu se folosete. Precipitaii: nu au ncrctur mineral, nu se folosesc n scop potabil. 58.Poluarea chimic a apei clasificare Este determinata de o modificare a compozitiei chimice a apei, datorita unor dezechilibre minerale naturale si prin prezenta unor substante chimice toxice rezultate din poluarea apei in urma unor activitati umane industriale sau din agricultura. Substanele provin cel mai frecvent din afara prin poluare si au o limita maxima admisa foarte exacta (nitrati = 50 mg/dmc, pesticide = 0,5 g/dmc, F = 1,2 mg/dmc, Pb = 0,05 mg/dmc, cianuri = 0,05 mg/dmc).Substante indezirabile : nu au efecte nocive (toxice) dar prin prezenta lor in apa modifica caracterele organoleptice (Ca, Fe, Mn, Oxigen etc.) 59. Prezena calciului i a magneziului n ap Nu au efecte nocive (toxice) dar prin prezenta lor in apa modifica caracterele organoleptice. Ca n exces produce un gust salciu. Scade aritmii, modificari EKG. Ca i Mg cresc duritatea apei i se asociaz cu morbiditate i mortalitate sczut. 60. Prezena nitrailor n ap Nitraii provin din natur, din solurile bogate n azot (origine teluric),sau ajung n ap n urma polurii. Sursele de poluare: - folosirea ngrmintelor azotoase sintetice n agricultur; - fertilizarea terenurilor agricole cu ngrminte naturale (gunoi de grajd); descompunerea substanelor organice elibereaz amoniac, nitrii, nitrai; - grajduri, latrine, depozite de gunoi, instalaii de canalizare, puuri absorbante plasate n apropierea surselor de ap (fntni, izvoare); - deversri de ape reziduale provenite din ntreprinderile i combinatele care fabric fertilizante, n apele de suprafa. Pentru a-i exercita efectul toxic, nitraii sunt redui la nitrii. Reacia se poate produce n ap (sezon cald, prezena unei flore reductoare) saun organism, loc sub aciunea unei flore microbiene care ascensioneaz din poriunea distal a intestinului n cea proximal sau care coboar din nazo-faringe (n caz de rinite, sinuzite, abcese, otite, amigdalite). Nitriii ptrund n snge + hemoglobina ->methemoglobin, blocnd capacitatea de transport a oxigenului - >deficit de oxigen n esuturi. Nitraii se pot combina cu aminele formnd nitrozamine, cu efect cancerigen demonstrat. 61. Intoxicaia acut cu nitrai Intoxicaia cu nitrai apare mai frecvent n mediul rural, la sugarii alimentai artificial cu lapte praf sau lapte de vac, la prepararea crora s-a folosit pentru diluie, ap cu coninut crescut de nitrai. Surse: - soluri bogate in saruri de azot - poluarea apei Efecte :

23

Nitrai -> Nitrii + Hb = metHb (deficit de oxigen): 10-20% - fenomene de tip hipoxic; >20% - cianoza initial periorala, dispnee, tahicardie, poliglobulie; >40% - hipoxie cerebrala pierderea starii de constienta; >60% - exitus. Apare frecvent la copii < 1 an care sunt alimentati artificial. 62.Prezena fluorului n ap i patologia indus de acesta Aportul optim: 0,7-1,2mg / l ap. Provine din scoara terestr (criolii, fluorosilicai). Apa are rolul principal, asigur 2/3 din necesarul pe 24 ore, alimentele avnd rol secunadar, pentru c fluorul din sol nu e concentrat de plante, dect foarte puin. - cariopreventiv , reacioneaz cu hidroxiapatita = fluoroapatita (confer rezisten dintelui) - bacteriostatic i antienzimatic, inhibnd enzimele de tipul enolazelor. - concentratii crescute in apa fluoroza endemica : - > 1,5 -2mg/dmc : fluoroza dentara (pete pe suprafata lor, creste friabilitatea) - > 5mg/dmc : osteofluoroza asimptomatica (osteoscleroza cu cresterea opacitatii fata de razele Rx). - > 20 mg/dmc : osteofloroza anchilozanta 63. Importana aportului de iod prin ap i patologia indus de un aport deficitar al acestuia. Apa - aport sczut de iod - 10% din necesarul n 24 ore (100-120mg), alimentele avnd un aport important. Concentraia iodului n ap este un indicator al aportului total de iod: dac este sczut, i alimentele au un aport sczut de iod. Rol n organism: sinteza hormonilor tiroidieni: Iodocaptarea: iodul n snge este concentrat la nivelul foliculilor tiroidieni de 10100 ori. Iodoconversia: iodul anorganic esre transformat n iod organic. Hormonosinteza: se sintetizeaz triiodotironina i tetraiodotironina. n funcie de nivelul din snge al hormonilor tiroidieni, activitatea tiroidei este controlat pe cale hipotalamohipofizar, cu hipertrofie tiroidian, prin sintez de coloid, dac iodul este insuficient. Ulterior apar dezechilibre hormonale, inclusiv forme neurologice: cretinism, surditate. Distrofia endemica tireopata; gusa endemica apare la o concentartie a I in apa < 5g/dmc. Insa sunt cazuri in care gusa apare si la valori mai mari = carenta relativa de iod : alimente ce contin substante antitiroidiene (varza, conopida, gulii, napi), elemente minerale in exces (Ca scade abs. I prin cresterea elim. I, Mn opreste formarea hormonului tiroidian,F crete eliminarea urinar a iodului.), aport alimentar dezechilibrat (proteinele sunt esentiale in formarea hormonului tiroidian). Categorii cu risc crescut de apariie a guei: pubertate, gravide, tulburri endocrine. 64. Caracteristicile epidemiei hidrice (principale si secundare) Epidemii hidrice Sunt afeciuni cu poart de intrare digestiv. Epidemia se stabilete dac este sau nu hidric pe baza urmtoarelor criterii: Principale:

24

Debut exploziv, cu numr mare de cazuri, care apar ntr-un interval scurt de timp, mai mic dect perioada de incubaie a bolii. Suprapunerea cazurilor de boal peste sistemul de distribuie a apei (criteriul topografic). Sezonalitatea (n principiu sezonul cald, dar pot apare oricnd, chiar n sezonul rece, deoarece rezistena crete cu scderea temperaturii). Populaia receptiv la boal: fac boala toate persoanele receptive, fr imunitate specific. Sfritul epidemiei se caracterizeaz prin scderea brusc a numrului de cazuri de boal, dup ce procesul de contaminare a apei a fost ntrerupt. Se pstreaz coada epidemic un numr redus de cazuri de boal, cu transmitere prin contact direct interuman. Secundare Creterea frecvenei bolilor diareice acute i a cazurilor de dizenterie ntr-o colectivitate arat c poate izbucni o epidemie hidric.. Identificarea germenilor patogeni n ap nu este obligatorie, totui se modific indicatorii bacteriologici de calitate a apei. 65. Definiti endemia indusa hidric si elementele de caz sporadic Endemia hidric Se caracterizeaz printr-un numr mai mic de cazuri de boal, care apar permanent ntr-o zon geografic, unde sunt probleme n alimentaia cu ap. Cazuri izolate : Apar cnd gradul de contaminare a apei este sczut, nu se atinge doza infectant, dar exist persoane cu receptivitate crescut, care fac boala (tare digestive: anaciditate gastric; copii, vrstnici). 66. Clasificarea bolilor transmise prin apa Boli transmise de bacterii: Holera -produs de vibrionul holeric (Eltor), care n ap rezist sptmni, luni. Este sensibil la clor, rezist n apa rece i nepoluat (apa de izvor). Doza infectant este 105-6. Exist persoane cu risc crescut, care pot face boala la doze inferioare dozei infectante: hipoaciditate / hiperaciditate cu tratament antiacid. Sursa de contaminare este doar omul. Febra tifoid i paratifoid produse de Samonella Tiphy i Paratipy A i B. Acestea rezist 21 zile n apa rurilor, 30 zile n apa de profunzime, 2..3 luni n ghea. E sensibil la clor. Doza infectant este 103-5. Sursa de contaminare: omul bolnav i purttorul cronic. Salmonellele de la animale produc gastroenterite. Dizenteria bacilar - Shigella rezist 4..5 zile n ap i 2 luni n ghea, este mai rezistent la clor dect colibacili. Doza infectant = 102. Boala are frecven crescut datorit dozei infectante foarte mici i fenomenului de variabiliatate microbian. Manifestrile clinice sunt uoare. Boli diareice acute produse de E. coli, Campylobacter, Pseudomonas, Yersinia enterocolitica, Aeromonas, vibrioni parahemolitici. Acetia rezist n ap 21 zile, sunt sensibili la clor. Doza infectant este mare. Dau manifestri la sugari i copii mici. Leptospiroze - produse de Leptospira enterohemoragic, pomona, canic., griphotiphosa, woolfi. Acestea sumnt antropozoonoze (de la obolan, cine, pisic, porc). Ptrund transcutanat, rezist 2..3 sptmni, rezist la clor. Exist i tulpini saprofite n apele de suprafa, care produc boli diareice acute. Au fecven mai mare la marinari, pescari, practicanii sporturilor nautice. Bruceloza produs de Brucella. Boala are caracter profesional, se transmite de la animale care avorteaz: oi, capre, porci. Germenii ptrund digestiv i respirator sau transtegumentar. Rezist 1..2 luni n ap i la clor.

25

Tularemia produs de Pasteurella tularensis. Sursa o reprezint: oareci, cini, pisici. Rezervorul natural l reprezint ixodidele (cpue). Ptrud prin tegumente, mucoase, digestiv, respirator. Rezist n ap 2..3 luni. Antrax produs de Bacilus antracis, germene sporulat, care rezist luni n ap i la clor. Contaminare: n industria pielriei. Febra Q produs de Coxiella burnetti, care rezist 160 zile n ap. Se transmite prin contaminarea apei de suprafa de ctre animale. TBC produs de bK, care rezist n ap 100..150 zile i la doze uzuale de clor. Cel mai mare risc l reprezint consumul de lapte nefiert de la animalul bolanav. Boli transmise de virusi Virisurile au o rezisten mult mai mare dect bacteriile, rezist la clor, iar doza infectant este foarte mic. Hepatita A i E produs de VHA i VHE, care rezist pn la 200 zile i la dozele uzuale de clor. Sursa o reprezint omul. Formele de manifestare sunt: epidemii i cazuri izolate. Poliomielita Sursa este doar omul, virusul rezist 100...150 zile, este sensibil la clor. Vaccinarea se face cu virus atenuat, tulpina vaccinal avnd o rezisten crescut n mediu. Se manifest sub form de cazuri izolate. Coxsackie A i B, ECHO, enterovirusuri noi Produc: paralizii, nevrite, febr, meningite, encefalite, boli respiratorii, boli digestive, miocardite, conjuntctivit acut hemoragipar, exantem. Virusurile Norwalk i Rotavirusuri produc gastroenterite la adult. Adenovirusiri produc conjunctivite de bazin (triesc n ap cald), infecii respiratorii, meningete, veruci comune. Parvovirusurile produc infecii respiratorii la copii i cancer de col uterin. Boli parazitare Apa poate s aib un rol activ n transmiterea bolilor parazitare. Protozoare Entamoeba histolitica: Infecia se transmite de la omul bolnav sau purttor. n ap rezist 100 zile, la temperatur crescut i la Cl. Produce dizenteria amoebian. Giardia intestinalis: Omul se infecteaz prin chiti, care rezist luni n ap. Boala se numete lamblioz, manifestare endemic. Tratmentul este hepatotoxic, astfel nct nu se treateaz copiii. Trichomonas intestinalis / vaginalis: rezist foarte puin n ap. Boala se numete trichomoniaz. Cryptosporidium parvum: Infecia se transmite de la animal, probabil i de la om. Boala se numete cryptosporidioz, foarte frecvent la bolnavii de SIDA (diaree grav). Cestode Diphilobotrium latum i Himenilepis nana: n ap au 2 gazde: un crustaceu i un pete. Boala se numete teniaz. Himenilepis nana nu are gazd.? Trematode Fasciola hepatica i buski: infecteaz ovine, bovine, om (ci biliare). La temperaturi crescute (25..300C) se produce embriogeneza, ptrund n gasteropod sau molusc, unde se formeaz cercarul, forma infectant, care produce fascioloza.

26

Schistosoma haematobium, mansoni, japonicum: gazda intermediar este n ap, pot ptrunde i prin tegumente, dau manifestri digestive i urinare. Produc schistosomioze. Nematode Ascaridioza, Tricocefaloza, Strongiloidoza, Ancylostomioze: Sursa o reprezint omul, transmiterea este indirect, prin ap, solul avnd rol de activare. Patologie neinfecioas cu transmitere pe cale hidric Determinat de dezechilibre hidro-minerale 67. Clasificarea agentilor patogeni transmisi prin apa cu semnificatie pentru sanatate 1) Agenti patogeni cu o semnificatie importanta pentru starea de sanatate a omului. Aici se numara : E.Coli, Salmonella tiphy, Shigella disentariae, Vibrio cholerae, Yersinia enerocolitica, Campylobacter jejuni, Giardia lamblia, Cryptosporidium parvum, Entamoeba histolytica, Dranculus medinensis. 2) Agenti pantogeni oportunisti Unele organisme care se gasesc in mod normal in mediul ambiant pot duce duce la aparitia unor imbolnaviri cu caracter oportunist la grupele de populatie considerate cu risc (batranii, copii mici, cei imunosupresati). Daca apele folosite de aceste persoane, pentru consum sau pentru imbaiere, sunt contaminate cu un numar exesiv de agenti de agenti patogeni atunci se pot produce infectii ale pielii, ochilor, nasului sau ale gatului. Germeni oportunisti: Pseudomonas aeruginosa, Aeromonas, Flavobacterium, Acinetobacter, Klebsiella, Serratia, unele specii de Mycobacterium, Legionella, Naegleria fowleri (mening oencefalite), Acanthamoeba (meningite+infectii la nivel pulmonar). 3) Toxine provenite de la cyanobacteriile din apa Toxinele sunt puse in libertate in cursul procesului de inflorire a algelor verzialbastre, mai ales in apa lacurilor. O astfel de situatie poate aparea in cazul Microcystis aeruginosa ce poate afecta sanatatea animalelor si a omului. 4) Organisme ce pot crea un grad de discomfort (neplacere) In apa se pot gasi si germeni fata importanta pt org si care nu reprezinta o problema pt sanatatea publica. Acesti patogeni pot produce modificari de turbiditate, de gust, de miros sau pot aparea ca organisme prezente in apa. 68) Agenti bacterieni excretanti Salmonella typhi si paratyphi, Yersinia, Campylobacter, E. Coli, Vibrionul holeric,Shigella 69) Agenti patogeni bacterieni ce se dezvolta in sistemele de alimentare cu apa Legionella Aeromonas Germene gram negativ, nesporulat, facultativ anaerob care apare ubicuitat in mediile acvatice. Familia Aeromonas cuprinde 13 genospecii. Genul Aeromonas e impartit in doua mari grupuri si anume grupul psihrofilic, imobil si care include doar o genospecie si al doilea mare grup, mezofilic ce cuprinde specii mobile. Acest grup a fost izolat de la pacientii cu gastro enterita, desi rolul in inducerea bolii este neclar. Aeromonasul de tip mezofilic este asociat cu inducerea starilor septice, a infectarii plagilor sau cu aparitia infectiilor la nivelul ochiului, al tractului respirator sau al infectiilor cu alte localizari. Multe infectii apar ca urmare a contaminarii locului de fractura sau de dilacerare al tesutului , cu apa contaminata cu specii de Aeromonas mezofilic.

27

Pseudomonas Aeruginosa Fam Pseudomonadaceae, gram negativ, se dezvolta pe cultura de agar, ara un pigment albastru verzui fluorescent-piocianina . Produce catalaza, oxidaza si amoniac provenind din arginina, creste cu citrat ca sursa de carbon. Este aerob dar se poate dezvolta si in conditii de anaerobioza. Poate fi identificat in materii fecale, sol, apa si ape reziduale. Este un agent patogen oportunist imbolnavin in general prin apa contaminata. Se poate dezvolta in instalatii sanitare cum ar fi chiuvete, scurgeri de chiuvete, tevi prin care curge apa de la robinet, piscine sau jacuzzi. Efecte usoare pe sanatate: rush-uri la nivelul pielii, pustule sau aparitia infectiilor la nivelul canalulul auricular extern manifestate prin otita externa, poate produce infectarea plagilor, arsurilor. Micobacterium Bacterie ce are un perete cu o structura cu un continut mare lipidic care ii ofera o rezistenta mare la infectii. Sunt doua tipuri cu dezvoltare lenta (M.tuberculosis,M. Leprae care nu sunt transmise prin apa) si rapida care sunt atipice si au rezervor in mediu. Pot da boli ca tbc cu localizare pulmonara sau a unor infectii cu diseminare la nivelul scheletului, ganglionilor, la niv pielii sau a tesuturilor moi. Printe cele saprofite: M. Gordonae care e recunoscuta a fi cea mai comuna dintre micobacteriile cara apar la apa de la robinet si e num bacilul apei de robinet. 70 ) Salmonella transmisa prin apa Fam Enterobacteriaceelor, bacterie gram negativ. 3 grupe : grupa 1) S. Typhi si paratyphi A si B 2) S. Cholerae-suis la porci si S. dublin la vite 3) S. enteriditis si S. typhimurium - afectiuni usoare Cai de transmitere. Pt S. Typhi si paratyphi , purtatorul uman este cel mai adesea calea de transmitere. Pt S paratyphi B produsele din lapte. Majoritatea sunt patogene pt animale si pot fi prezente in mediu datorita poluarii fecale. A fost izolata din alimente cum ar fi produse avicole, oua si carne de pui sau chiar de la porci, oi, cai sau alimente preparate din acestia. Deversarea resturilor neprelucrate din abatoare poate contamina apa raurilor. Poate fi izolata in izvoarele ce comunica cu exteriorul ca urmare a deversarilor sau inundatiilor cu apa de suprafata contaminata. Timpul de supravietuire al bacteriei in apa de baut este de la cateva zile pana la 100 de zile. Patologia se manifesta cu imbolnaviri de tip acut cu febra, dureri abdominale, greata si varsaturi. La copii si batrani , deshidratarea severa este un risc vital pt acestia. S. Typhi poate induce febra tifoida (febra ridicata, cefalee severa, greata, pierderea apetitului, poate fi insotita de diaree sau constipatie si de o tuse ragusita) Mortalitate 10 % din cauzuri fata tratament. Febrele paratifoide au simptomatologie asemanatoare dar cu o evolutie mai blanda) Samonella poate fi cauza a unor epidemii hidrice. 71) Yersinia transmisa prin apa Gram negativ. Fam . Enerobacteriaceelor , cuprinde 7 genuri : Y pestis, Y pseudotuberculosis si anumite serotipuri de Y. Enterocolitica ce pot fi patogene pt om. Anumite tipuri de Y. Enterocolitica pot sa produca afectiuni de tipul gastro-enteritelor acute ce se manifesta prin aparitia diareei. Cai de transmitere animalele domestice (porcul) si salbatice (iepurele, vulpea), produsele alimentare precum carnea si laptele

28

Y enterocolitica a fost izolata si din apa dar alte serotipuri fata de cele care dau boala la om. Ea poate aparea in apa de baut datorita unei contaminari a apei deu suprafata sau datorita deversarii unor ape uzate. Are capacitatea de a se dezvolta la temperaturi scazue, chiar si de 4 grade la care poate supravietuii aproximativ 18 luni. 72) Campylobacter transmis prin apa Gram negativ. Fam Campylobacteriaceea, cuprinde 14 genuri. Unele sunt patogene pt om si animal cum ar fi C.Jejuni, C. Coli, C. Fetus iar altele sunt nepatogene pt om. Este o bacterie termofila ( se dezvolta la 42grade). Poate duce la imbolnaviri prin enterita, gastrita sau alte afectiuni (campylobacterioze). Modalitatea de transmitere este prin alimente sau apa contaminata, prin contact cu animale infectatate (pasari, pui, vite, porci, caini, pisici) sau prin activitate sexuala anal-orala. Apele uzate din reteaua de canalizare pot contine 10 105 colonii termofile per 100 ml. Aparitia C. in apele de suprafata a dovedit faptul ca aceasta depinde de apa de ploaie, de temperatura apei si de apele uzate provenite de la crescatoriile de pasari. Mai multe izbucniri epidemice au fost legate de ingestia alimentelor contaminate,a laptelui sau a apei contaminate. Germenul supravietuieste 22 saptamani in apa rece, apa de profunzime sau in apa de suprafata care nu a fost clorinata. 73) Escherichia coli transmis prin apa Gram negativ, aerob sau facultativ aerob, cu metabolism de tip respirator cat si fermentativ, producand fermentatia glucozei sau a lactozei. Este produsa catalaza, dar nu si oxidaza iar nitratul este redus la nitrit. . Fam Enterobacteriacea.. Se gaseste in materiile fecale ale omului si ale animalelor cu sange cald. Se poate folosi ca index al poluarii fecale recente a apei. E coli populeaza normal intestinul uman dar majoritatea speciilor nu sunt patogene. Exista insa 6 specii patogene E. coli enterotoxigen (ETEC) prod 2 enterotoxine ce sunt responsabile pt aparitia unui influx de apa si electroliti in lumenul intestinal. Poate produce sindrom holera-like. E. coli enteinvaziv (EIEC) se multiplica in interiorul intestinului si produce o citotoxina si o enterotoxina. E coli enteropatogen (EPEC) prod distrugeri la nivelul intestinului cu distructia microvililor marginii in perie, la nivelul celulelor epiteliului intestinal. E coli enterohemoragic (EHEC) determina leziuni ce duc la aparitia unei colite hemoragice. Poate prod si o serie de toxine ce pot duce la moartea celulelor epiteliului vascular. E. coli enteroagregativ (EAggEC) formeaza o serie de aglomerari celulare ce adera la celulele epiteliale. E coli de aderenta difuza (DACE), aderenta ce se produce la nivelul celulelor epiteliului intestinal dupa un model uniform. Afecteaza, in special, pe cei a caror aparare imuna este defectuoasa si pe copii malnutriti. Tulpinile enteropatogene si enteroinvazive pot duce la imbolnaviri manifestate prin aparitia diareei. Cele EPEC au fost asociate cu aparitia izbucnirilor de gastroenterita la copii. ETEC sindrom holera-like. EIEC prod imbolnavire asemanatoare dizenteriei cu diaree sanghinolenta datorita prod unei verocitotoxine sau Shiga-like toxina.

29

74) Vibrionul holeric transmis prin apa Fam Vibrionaceelor. Gram negativ, facultativ anaerob, capabil de metabolism respirator si fermentativ, este oxido pozitiv si reduce nitratul la nitriti. Are un flagel polar si este identificat prin teste biochimice si studii de ADN. In functie de antigenul de suprfata se poate spune ca are sero grupuri de tip O. Sunt 206 serotipuri. Serotipul O1 este patogenic pt om. Exista insa si vibrioni non- O1) Serotipull O1 exista ca 2 biotipuri : clasic si El Tor. Calea de transmitere a holerei este prin intermediul apei. Este posibil sa apara transmiterea si prin alimente sau ca o infectie nosocomiala. Transmiterea de la om la om nu este exclusa. La nivel mondial au fost mai multe pandemii si epidemii de holera cu un grad ridicat de mortalitate. Astazi v. holeric a fost implicat in aparitia cazurilor de gastro enterite printe calatorii turisti. Efectele pe sanatatea omului se manifesta prin aparitia holerei, boala acuta intestinala cu o perioada scurta de incubatie (1 -5 zile). Incepe prin ingestia apei sau alimentului contaminat. Agentul colonizeaza epiteliul intestinului subtire prin intermediul vililor mucoasei. Dupa ce se ataseaza de mucoasa, penetreaza stratul de mucus si adera la suprafata cel epiteliale. Aderarea mucoasa este specifica prin receptori de aderenta, astfel enterotoxina holerica este secretata in mediul extrecelulardistrugand transportul ionilor prin celulele epiteliului. Enterotoxina stimuleaza hipersecretia de apa si ioni de clor inhiband in acelasi timp absorbtia ionilor de sodiu. Consecinta este pierderea de apa si electroliti, ceea ce va duce la diaree severa ce caracterizeaza perioada de stare a bolii. Decesul poate rezulta datorita volumului depletiei induse, ceea ce va duce la cresterea proteinemiei in sange favorizand astfel aparitia socului circulator sau a colapsului. Evenimente cum ar fi inundatii, foamete, razboi produc miscari de refugiati si favorizeaza izbucnirea si intinderea holerei. 75) Shigella transmisa prin apa Germene gram negativ, atat aerob cat si anaerob. Metabolism fermentativ cat si respirator. Prin fermentarea glucozei nu se produce gaz, iar prin fermentarea lactozei rareori. Favorizeaza reducerea nitratilor la nitriti. Fam Enterobacteriaceea Serotipul Shigelei este stabilit prin intermediul antigenului somatic O Shigella disenteriae produce dizenteria ,o boala ce se manifesta prin aparitia de diaree mucoasa initial si apoi diaree muco-sanghinolenta. Aspectul sanghinolent este datorat colonizarii mucoasei intestinale cu bacterii, omul fiind singura sura de agenti patogenic de acest tip. Shigella de tip 1 este cel mai virulent din cele 4 serotipuri existente. Sd 1 poate determiana aparitia formelor epidemice de boala. Scaunele muco-sangvinolente sunt insotite de dureri abdominale, tenesme , febra. Pot aparea complicatii cu evolutie grava cum ar fi starea septica, atac apopletic, insuficienta renala mergand pana la sindrom hemolitic si uremie. Mortalitatea cu Sd1 este intre 5-15%. Transmiterea se face de la om la om, prin apa de baut si prin alimente. Doza infectanta este mica intre 10-100 de bacterii. Epidemiile cu Sd1 apar de obicei in zonele sarace. 76) Legionella transmisa prin apa Fam Legionaceelor. Gram negativ, aeroba. Are metabolism non-fermentativ si necesita lcisteina si saruri de fier ca sa se dezvolte. Formeaza colonii albe, pupurii pana la albastru pe mediu agar cu cu extract de drojdii. Tipul speciei este L. Pneumophilya.

30

La om au putut fi identificate 2 forme de boala. Prima este forma pneumonica ce ajunge la o mortalitate de pana la 15% cu incubatia de 2-10 zile. A doua forma se numeste febra de Pontiac care este o afectiune febrila, timp de incubatie de 1-7 zile. Boala non pneumonica desi tusea apare in 50 % din cazuri. Se manifesta ca o boala de tip alergic cu cefalee, mialgii, curbatura, greata, varsaturi. Boala se autolimiteaza si trece spontan. Boala data de L poate fi insotita si de manifestari extrapilmonare cum ar fi insuficienta renala, encefalopatia sau pericardita. Legionela este larg raspandita in sursele de apa naturala, fiind o bacterie acvatica mezofila. Apare cel mai mult in sistemele create de om si anume in sistemele de producere a apei calde folosite in scop domestic, in situatia folosirii acesteia pentru dus sau in sistemele de racire a apei in sistemele de aer conditionat. Surse naturale: ape de suprafata, termale, minelarale, malul de pe malul baltilor, solul umed din locurile de escavatie, strandurile cu apa incalzita natural in sezonul de vara Surse artificiale turnurile de racire a apei si de condesare a vaporilor, instalatiile de apa calda din spitale, hoteluri, complexe , apa de racire de la perforatoarele stomatologice, bazinele de inot, aparatele de fabricat gheata etc. Infectia se produce prin inhalarea aerosolilor sau a nucleilor de picatura care sunt suficient de mici pt a ajunge in plaman si a fi retinute la nivelul alveolelor. . Gradul de risc depinde de patru factori : de densitatea bacteriilor in sursa, extinderea formarii de aerosoli, numarul de bacterii inhalate si susceptibilitatea individului. L a fost responsabila de numeroasa epidemii cu un grad crescut de mortalitate. 77) Virusuri transmise prin apa Virusurile transmise prin apa sunt acelea care se pot multiplica in intestinul uman si care sunt excretate in numar mare prin materiile fecale ale celor infectati. Familii de virusuri care pot aparea in apa: 1. Picornavirusuri (ARN, 27-28nm) din aceasta familie face parte virusului hepatitei A (cu fatigabilitate, anorexie, greata, voma, cefalee, febra, icter si urina hipercroma) si grupul Enterovirusurilor care contine 6 grupuri ce pot afecta omul a) polivirusurile umane paralizie, meningita, febra b) echovirusuri umane meningita , boala respiratorie, rash, febra, gastroenterita c) virusul uman coxsackie A faringita enterovirala veziculara, boala respiratorie, meningita, stomatita veziculara cu exantem d) virusul uman coxsackie B miocardita, anomalii congenitale cardiace, febra, rash, meningita, boli respiratorii, mialgie epidemica e) enterovirusuri umane meningita, encefalita, boli respiratorii, conjuncivita acuta hemoragica , febra, rash 2. Reoviridae 70 nm se impart in reovirusuri cu patologie necunoscuta si reoviridae care dau gastro-enterite si diaree 3. Adenovirusuri umane ce dau boli respiratorii, conjunctivite, gastroenterite 4. Parvoviridae- virusuri adeno asociate ce dau infectii latente urmand integrarea ADNului in celule

31

5. Caliciviridae virusul hepatic E si calicivirusurile umane ce dau gastro enterite la copii mici si sugari 6. Papoviridae Papilloma virusuri veruci plantare

78) Protozoare transmise prin apa Apa de baut joaca un rol important in transmiterea mai multor protozoare. Cresterea numarului de persoane imunocompromise ca urmare a epidemiei de HIV>SIDA, a administrarii chimioterapiei pentru maladia neoplazica si a transplantului de organe a dus cresterea prevalentei infectiilor induse de germeni oportunisti. Protozoare Entamoeba histolitica: Infecia se transmite de la omul bolnav sau purttor. n ap rezist 100 zile, la temperatur crescut i la Cl. Produce dizenteria amoebian. Giardia intestinalis: Omul se infecteaz prin chiti, care rezist luni n ap. Boala se numete lamblioz, manifestare endemic. Tratmentul este hepatotoxic, astfel nct nu se treateaz copiii. Trichomonas intestinalis / vaginalis: rezist foarte puin n ap. Boala se numete trichomoniaz. Cryptosporidium parvum: Infecia se transmite de la animal, probabil i de la om. Boala se numete cryptosporidioz, foarte frecvent la bolnavii de SIDA (diaree grav). Cestode Diphilobotrium latum i Himenilepis nana: n ap au 2 gazde: un crustaceu i un pete. Boala se numete teniaz. Himenilepis nana nu are gazd.? Trematode Fasciola hepatica i buski: infecteaz ovine, bovine, om (ci biliare). La temperaturi crescute (25..300C) se produce embriogeneza, ptrund n gasteropod sau molusc, unde se formeaz cercarul, forma infectant, care produce fascioloza. Schistosoma haematobium, mansoni, japonicum: gazda intermediar este n ap, pot ptrunde i prin tegumente, dau manifestri digestive i urinare. Produc schistosomioze. Nematode Ascaridioza, Tricocefaloza, Strongiloidoza, Ancylostomioze: Sursa o reprezint omul, transmiterea este indirect, prin ap, solul avnd rol de activare. Patologie neinfecioas cu transmitere pe cale hidric Determinat de dezechilibre hidro-minerale 79)Cryptosporidium parvum transmis prin apa Genul Cryptospordium. Sunt protozoare coccidiene de talie mica ce infecteaza regiuniea microvililor de la nivelul celulelor epiteliale din tractul respirator si digestiv al vertebratelor. La om patologia este data de C. parvum. Se gaseste in mediu ambiant sub forma de oochist (formade rezistenta a parazitului) si este eliminat prin materiile fecale ale gazdei infectate. Dupa ce a fost ingerat de o noua gazda, el se desface in functie de temperatura corpului, de prezenta sarurilor biliare si a aciditatii gastrice. Infecteaza celulele epiteliale de la nivelul jejunului si ileonul

32

Boala are o incubatie de 7 zile si se manifesta prin diaree apoasa urmata de o deshidratatre accentuata si de pierdere in greutate. In plus, pot aparea stari de greata, voma, crampe abdominale, usoara febra, apatie, obosela. Persoanele imunocompromise au mai mult de suferit in urma contaminarii. Durata bolii este in general de 20 zile. Urmata de o perioada de 2-3 sapt de eliminare a oochisturilor. Pot aparea recaderi manifestate prin aparitia diareei, ce pot ajunge pana la 5 episoade in 40-70% din cazuri. Mortalitatea este scazuta la persoane imunocompetente, dar la persoanele imunofeficiente, infectia poate imbraca o forma severa. Prevalenta cryptosporidiazei printre cei cu SIDA este de 1020% si se poate extinde si la celelalte organe la nivelul vezicii biliare, pancreasului sau tractului respirator. Pana acum nu s-a gasit un agent terapeutic cu eficienta mare acestei boli, rezultand o mortalitate mare printre cei cu imunodeficienta. Imbolnavirea se produce primavara sau vara. 80) Giarda transmisa prin apa Protozoar flagelat care paraziteaza intestinul uman si animal . Exista 5 specii de Giarda si anume G Muris la rozatoare, pasari si reptile , G intestinalis cu sinonimul G duodenalis sau G lamblia care poate fi gasita la om si mamifere, rozatoare, reptile si posibil pasari, G agilis si G psitaci. Are 2 stadii de evolutie: 1. un stadiu de reproducere si anume stadiu de trofozit 2. stadiu de chist care este forma de rezistenta in mediu Chisturile sunt eliminate prin materii fecale si ajung sa se transmita la o noua gaza. In duodenul noii gazde, trofozoitul iese dim chist si incepe procedsul de diviziune mitotica. Timpul intre infestare si aparitia chisturilor de giardia la nivelul scaunelor este cuprins intre 12-19 zile zile. Simptomele pot aparea dupa 1-75 zile, dar in general sunt de 6-15 zile coincizand cu aparitia chisturilor in scaun. Boala se manifesta prin aparitia diareei cu miros fetid si cu un aspect galbui al scaunelor, fatigabilitate, pierdere in greutate, dureri abdominale, greata, voma, flatulenta si posibil febra. O proportie de 30-50% dintre bolnavi pot manifesta o forma cronica a bolii. La copii giardia poate duce la un declin al dezvoltarii normale a acestora, prin impiedicarea aportului de nutrienti cum ar fi aportul de grasimi, vit A si B12. Imunitatea celulara si umorala este implicata in apararea organismului. Secretua de Ig M si IgA are un rol in eliminarea infectiei de la nivelul intestinului. Calea principala de transmitere este cea fecal orala. Izbucniri epidemica au aparut prin consumul de apa contaminta cu ape reziduale fecaloide de natura umana , contaminarea de poate produce prin intermediul apei de imbaiere din piscine. 81) Entamoeba hystolitica transmisa prin apa Este o amoeba intestinala obligatoriu patogena, hematofaga, capabila sa invadeze tesuturile intestinale si extraintestinale4. Reprezinta agentul etiologic al amibiazei, boala cu evolutie cronica ce este endemica in regiunile tropicale si subtropicale umede, in special in India, Sri Lanka, Vietnam, Cambodgia, Indonezia, Malaezia. E. histolytica prezinta doua forme morfologice: trofozoit sau stadiul vegetativ si chist sau stadiu de rezistenta. Rezervorul de infectie este reprezentat de omul purtator de forme chistice. Transmiterea se face pe cale digestiva prin intermediul mainilor murdare sau prin consumul de

33

alimente contaminate cu ajutorul unor artropode (muste, gandaci de bucatarie). Transmiterea hidrica este rara dar are un potential epidemic4. Parazitul se localizeaza la nivelul colonului, in special in colonul descendent si sigmoid unde, datorita efectului sau citolitic si proteolitic asupra tesuturilor, determina leziuni grave abcese cu aspect de buton de camasa; in acest stadiu parazitul este hematofag. Tabloul clinic clasic este similar celui din dizenterie, cu scaune numeroase (15-20/zi), sarace cantitativ, insotite de dureri abdominale si tenesme rectale care sunt refractare la tratamentul cu antibiotice uzuale. In absenta tratamentului, trofozoitii de E. histolytica se pot raspandi pe cale hematogena la ficat, plaman sau creier, unde provoaca abcese amoebiene asociate cu un prognostic rezervat7. 82) Helminti transmisi prin apa Grupa helmintilor cuprinde niste viermi parazitari si este formata din doua grupe de organisme care nu sunt inrudite si o anume o serie de viermi lati ce apartin grupei Patihelminyilor si o serie de viermi rotunzi care fac parte din grupa Nematodelor. 1)Grupa Nematode ( viermi rotunzi) a) Dracunculus medinensis larve ingerate de ciclopii de apa b) Ascaris lubricoides, Toxacara canis si Trichuris trichiura cu oua ingerate si transmise prin intermediul solului c) Necator americanus, Anchilostorma duodenale larve penetrante in sol d) Strongiloides stercoralis larve penetrante in apa 2) Grupa Platihelminti, clasa Trematode a) Schistosoma larve cercari liberi in apa ce patrund prin piele b) Fasciola 3) Clasa Cestoidea, subclasa cestode Tenia solium, Echinococus, Spirometra. 83) Dracunculus medinensis Duce la aparitia bolii numite dracunculoza, boala parazitara ce ar putea fi eradicata in viitorul apropiat. In trecut era o boala f raspandita, acum exista o serie de focare in Africa, zona de sus a Saharei si in Yemen. Cel mai lung nematod care paraziteaza omul , femela are 700 mm lungime, iar masculul 25 mm. Viermele este pus in libertare de la nivelul picioarelor in 90% din cazuri. La nivelul mb inferioare apare un edem dureros, o vezicula si apoi aparitia unei ulceratii . Perforarea pielii este insotita de febra, greata si voma. Odata infestat, parazitul se raspandeste in int organismului. Boala poate dura cateva luni, iar dupa cateva sapt viermele e eliminat din organism Unica sursa de infectie cu dranculoza este apa de baut infestata cu ciclopi care au ingerat embrionul viermelui . Se transmite exclusiv prin apa. Larvele sunt puse in libertate la nivelul stomacului, trec peretele intestinal si peritoneal si se inclaveaza in tesutul subcutanat. Mortalitatea este rara, dar pot aparea o serie de elemente debilitante cum ar fi contracturi la nivelul tendoanelor si artrita cronica. 84) Schistosoma transmisa prin apa Boala se numeste schistosomiaza sau bilhardoza , se transmite prin intermediul unei clase de trematode a caror larva infectanta are capacitatea de a penetra pielea sau mucoasele omului. Aceste larve pot fi transmise prin apa de baut dar este un pericol mai mare cand apa contaminata este folosita pentru spalat sau ca apa de imbaiere.

34

Ouale de schistosoma sunt excretate de persoanele infestate prin urina sau materii fecale. Ouale eclozeaza in apa si pun in libertate un mic parazit un miracidium. Acest miracidium patrunde intr-un melc de apa si isi continua dezvoltarea. In melc, se divide si da nastere unor forme de viata numite cercari care sunt puse in libertate din corpul melcului in apa. Ei pot supravietui in apa pana la 48 de ore si pot traversa tegumentul uman in cateva secunde. Dupa ce trece de tegumentul omului, migreaza prin sistemul limfatic ajungand la vasele de sange din sistemul port, dupa la intestin si determina schistosomiaza intestinala, sau ajunge la nivelul vaselor de sange din jurul vezicii urinare ducand la aparitia schistosomiazei urinare. Dupa acest moment parazitul se dezvolta sub forma unui vierme de tip feminin sau masculin timp de 4 sapt. Un vierme poate trai de la 5 la 40 de ani in interiorul organismului. O femela poate produce 200 oua pe zi si numai jumatate sunt eliminate prin intestin sau urina, restul raman in organism ducand la aparitia de leziuni la nivelul unor organe importante. Leziunile primare ce pot fi induse sunt localizate la nivelul ficatului si vezicii urinare. Se poate ajunge la cancer de vezica urinara, fibroza hepatica si o serie de manifestari hemodinamice. Se gaseste in special in Africa, in regiunea Est Mediteraneana, zona Caraibelor sau America de Sud. 85.Indicatorii microbiologici ai calitii apei Cei mai utili indicatori pt monitorizarea calitii apei tratate sunt cei care evid. popularea fecal, respectiv prezena E. coli i a indicatorilor ce arat popularea fecal a acesteia. Indicatorii utilizai pt contaminarea fecal sunt cei care cerceteaz prezena: E. coli - nu se poate multiplica n apa natural necontaminat A germenilor coliformilor termotolerani indicator al eficienei procesului de tratare a apei. coli A germenilor sulfito-reductori - evid lor necesit un timp ndelugat i este o procedur scump; au reyisten mare i indic o contaminare intermitent i la distan a apei A bacteriofagilor persisten mare i sunt folosii ca indicator de protecie a apelor de profunzime. A germenilor coliformilor totali evaluarea calitii apei de but A streptococilor fecali evid eficiena tratrii apei, sunt mai rezisteni dect e.

Apa robinet dezinfectata: Numr total germeni = <20 germ/10cmc Apa robinet nedezinfectata : Numr total germeni = <100germ/1cmc Apa sursa locala nedezinfectata: Numr total germeni = <300germ/1cmc 86. Criteriile de calitate ale apei de but

35

Cea mai important regul este absena protozoare, helminilor i a altor organisme libere, deoarce un numr extrem de mic sau poate un singur organism poate determina pariia mbolnvirii la om. Determinarea lor nu poate fi fcut ca un examen de rutin. Controlul apariiei bolilor parazitare poate fi efectuat prin msuri de tratare corect i energic a apei de but. Apa de profunzime este acceptabil dac provine dintr-o surs protejat i nu are poluare fecal, iar dpdv virusologic ndeplinete cerinele turbiditii (val medie mai mic 1 NTU, val. maxim 5 NTU). Dac nu este protejat i nu depete 2000 colonii E. coli/100ml poate fi folosit dup tratare. Daca are peste 2000 colonii E.coli/100ml nu este recomandat folosirea. Sursele de suprafa pot fi formate din ap brut ce poate avea o contmainare fecal: < 20 col E.coli / 100 ml -> dezinfectie 20/2000 col. E.col/ 100 ml i -> filtrare ;I dezinfectie 2000/20000 col E.coli/ 100 ml -> filtrare, dezinfectare, depozitare sI folosite doar daca nu exista surse de apa de calitate superioara >20000 col E.coli/ 100 ml -> nu se recomanda folosirea lor ca apa de baut, exista si un risc de contaminare virala. S-ar putea pune in discutie folosirea in cazuri exceptionale. 87. Protecia surselor de ap Protecia surselor i resurselor de ap este esenial pt ca o ap potabil s rmn necontaminat. Att apa de profunzime ct i cea de suprafa pot fi poluate i de aceea trebuie luate msuri locale, dar i pe suprafa mai mare pt a evita poluarea surselor de ap. Sursele de ap de suprafa - poluate mai repede, poluanii se deplaseaz cu mare rapiditate, acoperind o suprafa de apa mai ntins Msuri de remediere mai uor de luat, exceptnd situaiile n care exist un schimb important dntre ap i sedimentele de la nivelul apei Protecie prin: Controlul utilizrii solului n jurul surselor de captare Stabilirea i respectarea parametrilor de calitate a apei reziduale Staii de tratare la distan i n aval de sursele de poluare a apei

Apa de profunzime: mai ferit, dar poluanii se pot pstra un timp foarte lung n stratul freatic de ap(zei, sute, chiar mii de ani) Ambele surse pot fi protejate prin delimitarea ariei de sol din jurul surselor., astfel se va restriciona distana la care se va putea amplasa o potenial surs de poluare. 88. Etapele tratrii apei Prefiltrarea - proces fizic ce are ca scop indeprtarea particulelor solide aflate n suspensie n ap. Eficient n special pt particulele bacteriene asociate particulelor din suspensie. Se folosete pietri sau nisip mare. Filtrele pot fi orizontale, verticale (cu flux superior sau veritacale sus-jos), sub presiune. Sedimentarea eliminarea suspensiilor solide prin trecerea apei printr-un bazin cu o vitez extrem de redus; suspensiile mari i grele se depun, dar cele fine nu sunt ndeprtate. 36

Coagularea favorizeaz eliminarea suspensiilor fine ce nu se depun in bazinele de sedimentare. Se introduc in apa diverse substante chimice coagulante (sulfatul de Al, sulfatul de Fe, clorura de Fe). Eficienta depinde de : temperatura apei, turbiditate, de prezenta coloizilor de protectie.Aceste substante pot aduce insa in apa elemente toxice : As, F, Cu. Filtrarea = operatia de retinere a suspensiilor care nu au fost indepartate, dar si o reducere a incarcarii organice a apei si a microorganismelor. Este de 2 tipuri, diferite prin procesul de aciune. - Lent : se face de sus in jos pietris mare, pietris fin, nisip mare, nisip fin (H1,8-20m). Mb. filtranta de la suprafata din alge, protozoare, bacterii si suspensii amorfe. Viteza 3-4 mc/24 ore/mp. Mecanismul filtrarii este in principal biologic. - Rapid : viteza 100-200 mc/24h/mp. Mecanismul filtrarii este in principal fizic. Dezinfecia distrugerea totala de germeni patogeni si reducerea numaruluide saprofiti pana la conditii de potabilitate. Metodele pot fi fizice(radiatii UV, US, radiatii ionizante, fierberea si distilarea, filtre bacteriologice) sau chimice (clorul, ozon, iod, brom) 89. Dezinfecia apei cu clor Cl se foloseste ca atare sau sub forma de compusi, care in contact cu apa elibereaza clor activ. Clorul gazos reactioneaza cu apa si formeaza acid hipocloros( ion hipoclorit si ioni de hidrogen), ioni de clor, ioni de hidrogen. Necesarul de clor actiunea depinde de: - pH invers prop. - temperatura creste odata cu ea - continutul de subst. org. oxidabile - cantitatea de subst. anorganice reducatoare - turbiditatea apei Doza de clor cuprinde, pe langa consumul de clor, si clorul rezidual liber. Clor rezidual : clorul ce persista in apa dupa contact de 30 de minute intre dezinfectant si apa. El asigura protectia apei la nivelul retelei de distributie. Dezavantaje : eficienta asupra virusurilor se asigura prin doze ridicate de clor/timp mai lung; fenolii +clor clorfenoli (miros si gust de medicament; clor + subst. organice trihalometani (efect cancerigen). Sensibilitate la Clor : bacterii nesporulate G- (SF, B. difteric) sunt mai rezistente decat cele G- (B. tific, paratific etc.); bacilii dizenterici sensibilitate inegala; B. Koch rezistent; virusurile rezistenta crescuta la clor. 90. Dezinfecia apei cu ozon Cel mai eficient dezinfectant pt toate tipurile de microorganisme. Pt a ozonifica apa se trece un curent de oxigen uscat printr-un dispozitiv ce produce o descrcare electric. Modific n sens pozitiv propietile organoleptice ale apei. Dezavantaje: e instabil i se descompune rapid (nu las o cantitate rezidual); poate favoriza o reapariie i o dezvoltare a agenilor bacterieni pe traseul reelei de distribuie (apa ar trebui reozonificat pe parcursul reelei de distribuie); cost ridicat. 91. Dezinfecia apei cu iod 37

Eficient n ape cu turbiditate mic sau non-turbide i pt un volum mic de ap. n sistemel publice se folosesc 1-2mg/l i un timp de contact de 30 mi. Avantaje: - Dezinfecie eficient - Mai stabil dect Cl - Se poate folosi n situaii de urgen sau calamiti. Dezavantaje: Cost ridicat pt folosirea n reele mari de aprovizionare Reacioneaz mai puin cu subst organic n comparaie cu CL Nu reacioneaz cu amoniacul n doze mari poate provoca reacii alergice 92. Dezinfecia apei cu argint In acest tip de dezinfectare, ionii de argint sunt adaugati in apa intr-o concentratie de 0.05 pana la 0.1 mg/l. Acesti ioni au un efect germicid. Totusi, raportul corect nu este cunoscut. Este necesara o perioada de actionare de cateva ore. In zilele noastre, se foloseste acest tip de proces de dezinfectie a apei pe vapoare sau pentru furnizarea apei potabile in zone de dezastre. 93. ultraviolete Dezinfecia apei prin mijloace fizice, In mod special prin utilizarea radiaiilor

Radiaiile UV folosite pt tratarea unor cantiti mai mici de ap. Eficiena: - depinde de: intensitatea iradierii, lungimea de und i expunerea microrg la radiaii. - scade dac: turbiditatea este crescut sau sunt prezente cantiti mari de Fe i subst organic. Se realizeaz prin trecerea unui strat subire de ap i cu o claritate considerabil printrun tub de-a lungul cruia sunt plasate lmpi UV. Timp de contact: cteva secunde. Lungimea de und: 254nm, energia: 10-20W/m3h.Dezinfecia: nu produce modificri de gust/miros,nu las elemente reziduale, nu consum subst chimice. Are un cost ridicat. 94. Produsele secundare dezinfeciei apei cu clor Clorul liber format din ac hipocloros i ionul hipoclorit (HOCL+OCL) Trihalometanii (cloroform posibil cancerigen, bromoform) limite OMS 0,0250,25mg/l. Sunt principalii produi secundari. Acizi acetici clorinai Clorfenolii Acetonitrilii halogenai Produsele secundare ale cloraminelor sunt similare, dar au o concentraie mai redus. Ionul cianogen-clorid (0,4-1,6g/l) e metaboliyat rapid n cianide, n organism. Dup prezena lui se evalueay riscul pt sntate.

95. Produsele secundare dezinfeciei apei cu ozon Produii secundari sunt: formaldehida(pn la 30 g/l), ac carboxilici, peroxid de hidrogen, bromai, bromometani, cetone, acid acetic bromat. Limite admise de 20% pt apa de

38

but n cazul formaldehidei - 900g/l. Pt bromai limita provizorie este de 25g/l. n Romania 10g/l pt bromai, iar formaldehida nu este normat. 96. Germenii transmii pe calea om-sol om: Contaminarea om-sol-om este caracteristic mai ales pentru grupa germenilor de provenien intestinal ca bacilul tific i bacilii paratifici, bacilii dizenterici, vibrionul holeric, virusurile poliomielitice, virusul hepatitei epidemice, o serie de germeni condiionat patogeni, dar i pentru strepto-stafilococi, micrococi etc. Toi germenii din acest categorie au rezisten redus pe sol. Astfel, enterobacteriile au viabilitate medie de la 10 la 30 de zile, iar eterovirusurile de la 4 la 6 sptmni. n general, viabilitatea este mai mare n solurile umede. n acelai timp transmiterea bolii prin contactul direct cu solul este foarte rar ntlnit. Se descrie astfel o epidemie de holer izbucnit n primul rzboi mondial n armatele austroungare ca urmare a sprii unor tranee ntr-un sol contaminat cu vibrioni holerici. De asemenea, epidemia de febr tifoid de la Vulcan din 1942 s-a datorat polurii solului din apropierea localitii cu reziduuri fecaloide i nu a putut fi jugulat dect dup ndeprtarea reziduurilor respective. De cele mai multe ori ns, germenii caracteristici contaminrii om-sol-om recunosc o cale de transmitere indirect prin intermediul apei sau alimentelor care se contamineaz de pe sol. Din aceast cauz de mai multe ori rolul solului n transmiterea acestor boli este neglijat i ca atare i msurile de protecie a solului, ceea ce permite persistena polurii i ntreinerea epidemiei respective. Din aceleai motive, uneori aceast transmitere favorizeazdezvoltarea unor stri endemice. 97.Germenii transmii pe calea animal sol om: Contaminarea animal-sol-om recunoate un numr mult mai mare de germeni ca bacilul tetanic, bacilul antracis, germenii gangrenei gazoase, rickettsia burnetti, leptospire, brucele, pasteurele i altele. Dei fr forme de rezisten leptospirele, brucelele i pasteurele pot supravieui n sol de la 4 la 10 sptmni. Transmiterea se poate face att prin contactul direct cu solul, mai ales n cazul muncilor agricole ct i indirect prin intermediul apei i alimentelor. Rickettsia burnetti, agentul etiologic al febrei Q, reprezint o important problem n numeroase ri din lume, cu precdere n cele cu economie zootehnicdezvoltat. Viabilitatea n sol a rickettsiei este suficient de mare (peste 30 de zile) ca urmare a rezistenei sale mari la disecaie. Transmiterea se realizeaz cu precdere prin intermediul prafului. Problema cea mai important o reprezint ns, grupul germenilor cu formele de rezisten n mediul extern ca bacilul antracis, clostridium tetanic, cl. Welhi, cl. Edematiens, cl. Septicum, cl. Histoliticum i alii. Prezena lor n sol este deosebit de mare ca urmare a trecerii n forme sporulate n condiii nefavorabile de dezvoltare. Se cunosc aa-numitele cmpii blestemate n care animalele contractau antrax datorit contaminrii solului cu acest germene. Transmiterea afeciunilor se face de cele mai multe ori prin contactul direct cu solul. Este necesar ns i existena unei leziuni cutanate deschise, anfractuoase i acoperite cu sol care s creeze condiii de anaerobioz propice dezvoltrii germenilor i producerii afeciunilor respective. Datorit acestui fapt apare ca absolut obligatorie n asemenea cazuri debridarea larg a plgii cu efectuarea toaletei acesteia i nlturarea solului, dezinfecia tegumentelor i administrarea de seruri antibacteriene.

39

Tot n aceast categorie se ncadreaz i bacilul botulinic care dup unii autori se gsete n mod natural n sol, iar dup alii are o provenien animal fiind constant prezent n intestinul acestora. Rezistena sa este asemntoare cu cea a germenilor anaerobi artai mai sus, de care se deosebete ns n ceea ce privete modul de transmitere. Aceasta se realizeaz prin intermediul alimentelor contaminate i insuficient prelucrate termic i care prin conservare n condiii de anaerobiozpermite dezvoltarea germenilor care i elibereaz exotoxina neurotrop dnd una din cele mai grave toxiinfecii alimentare. 98.Germenii transmii pe calea sol om: Transmiterea se face cel mai adesea prin inhalarea de spori sau ptruderea n piele favorizat de leziuni.Cele mai frecvente micoze sunt coccidioidomicoza produs de Coccidioides imitis, ntlnit mai ales n soluri aride i semiaride; geotricoza, tricomicoza, histoplasmoza, criptococoza, sporotricoza i aspergiloza. Condiiile de via i dezvoltare a acestor micete ca i modul de producere a bolii nu sunt nc pe deplin elucidate dei ele ridic probleme medicale importante n majoritatea zonelor din lume. 99. Paraziii transmii prin sol: biohelminii sau acei parazii intestinali care au neaprat nevoie de o gazd intermediar pentru a se putea dezvolta i a atinge stadiul infestant. Din aceastgrup fac parte n mod deosebit teniile; se tie astfel, de exemplu, c Tenia solium are ca gazd intermediar porcinele, iar Tenia saginata, bovinele; geohelminii sau acei parazii intestinali care se dezvolt direct pe sol n condiiile pe care acesta le ofer, atingnd stadiul de infestare a organismului uman. n aceast categorie se ncadreaz o serie de helmii foarterspndii i n ara noastr, cum ar fi ascaridul (Ascaris lumbricoides) care produce ascaridoza i tricocefalul (Tricocefalus trichiura) care produce tricocefaloza. Ambele afeciuni sunt rspndite mai ales n localitile unde condiiile de salubritate sunt defectuoase, mai ales n mediul rural. Ascaridoza este mai frecvent la copii n timp ce tricocefaloza predomin la populaia adult. Se cunosc i unele deosebiri geografice care in de sol (structur, compoziie) i de clim (temperatur, umiditate). Rezistena pe sol a acestor parazii, eliminai din organismul uman sub form de ou este foarte mare, ea poate depi un an i mai mult. Pentru a se dezvoltai a ajunge n faza infestant oule geohelminilor artai mai sus, trebuie s ntlneasc condiii favorabile. Aceste condiii sunt reprezentate de o temperatur n jur de 16-18C, o umiditate n jur de 60-80% i lipsa radiaiilor solare directe care le usuc i le distrug. Cel mai frecvent aceste condiii se ntlnesc n grdinile de zarzavat, de aceea de cele mai multe ori transmiterea acestor parazitoze se face prin intermediul legumelor sau zarzavaturilor care se consum crude. Tot att de bine se pot transmite ns i prin intermediul altor alimente (fructe), al apei sau al diverselor obiecte care vin n contact cu solul infestat cu parazii. Foarte frecvent ns, transmiterea afeciunilor se realizeaz prin contactul direct cu solul, mai ales n cazul copiilor mici care se joac pe jos, n praf sau introduc n gur diverse obiecte czute pe sol i contaminate. Nu putem elimina nici minile murdare cu sol contaminat cu oule acestor helmini. O alt parazitoz din aceeai categorie care se transmite prin sol este i ankilostomiaza dat de un parazit denumit ankilostoma duodenale dup localizarea sa norganism. Boala se mai numete i maladia minerilor, deoarece n ara noastr, ca i n alte zone temperate, se ntlnete exclusiv n mine. Faptul se datorete condiiilor speciale de clim pe care le cere parazitul pentru

40

a se dezvolta. Eliminarea se face tot sub form de ou din intestinul omului bolnav odat cu dejectele. Pentru a se dezvolta are nevoie de temperaturi mult mai ridicate ( 24-26C ) pe care le ntlnete n mediul exterior numai n rile calde, dar care pot fi prezente n minele adnci. La noi n ar, n prezent, ca urmare a msurilor luate boala este eradicat. n fine, o ultim parazitoz care poate fi transmis prin sol este strongiloidoza. Parazitul prezent n intestinul omului bolnav produce ou care eclozeaz i elibereaz larve care sunt eliminate din organism. n mediul exterior aceste larve denumite rabditoide continu s se dezvolte i n condiii favorabile se nmulesc prin acuplare. Femelele depun noi ou din care se dezvolt o nou generaie. n condiii nefavorabile larvele rabditoide se nchisteaz i dau natere unor forme rezistente, cunoscute sub denumirea de strongiloide, form sub care pot rezista mai multe sptmni. n cazul cnd ajung n contact cu organismul uman ele se cantoneaz la nivelul intestinului i i reiau ciclul de dezvoltare. Numrul parazitozelor transmise prin sol poate fi mult mai mare, la unele din ele solul neavnd dect un rol pasiv, ca n oxiuraz, unde agentul etiologic (Oxiurus) este eliminat din organism n faza infestant; n altele, rolul solului este activ prin condiiile pe care le ofer. 100. Poluarea chimic a solului: Substante minerale dizolvate in apa influenteaza compozitia chimica a apei si plantelor din zonarespectiva (endemii biogeo-chimice)Substante organice lipide, glucide, proteine din descompunerea plantelor, animalelor Poluarea radioactiv a solului: Surse de radiaii ionizante: Naturale: Radiaia cosmic este de origine solar i galactic, de tip corpuscular. Este absorbit n straturile superioare ale atmosferei, producnd un fenomen de ionizare, r ezultnd radiaia cosmic secundar, carecrete cu altitudinea i latitudinea. Radiaia terestr este produs de izotopi naturali din scoara terestr (U, Th, K). Variaz n funcie denatura rocilor din scoar (este crescut pentru rocile bazaltice iisturi). Radioactivitatea natural poate fi modificat tehnologic. Datorit interveniei omului, reactivitatea naturalcrete prin creterea riscului de expunere: materialul este adus n apropiere (minerit, ape geotermale, rocifosfatice folosite pentrungrminte chimice, materiale de construcii). Artificiala: este produs prin explozii nucleare, reactoare nucleare, unde se produc nuclizi radioactivi,folosii n diferite activiti (medicin, cercetare).

41

101.Clasificarea radiaiilor din mediu Radiatiile constituie un important factor de mediu, reprezentand o emisie de unde sau particule care se propaga in toate directiile. In raport cu cantitatea si tipul lor, pot avea un rol sanogen sau patogen asupra organismului. In functie de energia pe care o transporta au un efect de activare/ionizare asupra materiei, clasificandu-se in: - radiatii neionizante energia determina o deplasare a electronilor pe orbita, de pe stratul inferior pe cel superior - radiatii ionizante fenomenul de smulgere al electronilor de pe orbita datorita energiei foarte mari. In functie de lungimea de unda, radiatiile se clasifica in: - radiatii ionizante 1 pm 10 nm - radiatii ultraviolete 10 nm 400 nm - radiatii luminoase 400 nm 760 nm - radiatii infrarosii 760 nm 1 mm - unde hertziene 1 mm - . Energia este cu atat mai mare cu cat lungimea de unda este mai mica, iar efectele biologice vor fi mult mai nocive. 102.Clasificarea radiaiilor ionizante Sunt radiatii, care datorita energiilor foarte mari pe care le transporta (>10 eV), produc ionizarea materiei prin smulgerea electronilor. Dac n cazul radiaiilor neionizante, efectele benefice, sanogene predomin, n cazul radiaiilor ionizante lipsete orice efect sanogen. Se clasific n: Electromagnetice - x, (au putere foarte mare de penetrare, fiind periculoase in iradierea externa a organismului, ns au grad mic de ionizare; se pot folosi n domeniul medical, pentru diagnostic) Corpusculare - , , electroni, protoni, neutroni (au putere mica de penetrare dar au capacitate mare de ionizare, fiind foarte periculoase in iradierea interna a organismului, cand patrund pe care digestiva sau respiratorie). Surse de radiatii ionizante: 1. Naturale (fond radioactiv natural) - determinate de prezenta in factorii de mediu (apa, aer, sol, vegetatie) a unor izotopi radioactivi naturali avand ca provenienta radiatia cosmica (origine solara si galactica risc pt. personalul navigant si calatorii) si radiatia terestra (izotopi primordiali U238, Toriu232). - radioactivitatea naturala modificata tehnologic produsa datorita activitatii umane in urma folosirii unor tehnologii care aduc din stratul subteran acesti izotopi radioactivi naturali (tehnologii de minerit, rocile fosfatice, apele geotermale). 2. Artificiale dau radioactivitate artificiala datorita folosirii izotopilor in aproape toate domeniile activitatii umane. Rezulta si din : explozii nucleare, reactori nucleari. Risc : iradierea medicala (expuneri profesionale) si iradierea in scop de diagnostic si tratament.

42

103.Influena radiaiilor ionizante la nivelul ADN-ului alterri la nivelul bazelor azotate: dimerizarea timinei cu erori de transcriere a codului genetic rupturi simple sau multiple ale catenei cu peroxidarea capetelor formare de legturi cu molecule proteice (cross-links). n cazul n care lanul complementar rmne intact, se pot produce, prin mecanisme fiziologice, reparri, dar de obicei nu se produc 100%. 104. Influena radiaiilor ionizante la nivelul cromozomilor Ruperea cromozomilor poate sa survina cand celulele sunt iradiate. Capetele rupte ale cromozomilor se pot combina cu capetele rupte ale diferitilor cromozomi. Aceste combinari anormale sunt cel mai usor de remarcat in timpul mitozei. Anomaliile cromozomiale se produc in mod tipic in celulele iradiate in faza Gl a ciclului celular, inainte de duplicarea materialului genetic. Daca celulele sunt iradiate in faza G2, poate rezulta o aberatie a cromatinei. Frecventa aberatiilor cromozomiale in limfocitele circulante periferice se coreleaza cu doza primita. Astfel, analiza limfocitelor poate oferi o dovada a expunerii recente a intregului corp la radiatii. 105. Aciunea radiaiilor ionizante la nivel celular Efectul radiatiilor ionizante asupra organismului poate fi: - primar (prin actiune directa) : moleculele iradiate (acizi nucleici, enzime, hormoni, vitamine etc.) sufer leziuni (modificri) datorit absorbiei energiei radiaiei - secundar (prin actiune indirecta ) : moleculele se afl n soluie sau mpreun cu alte molecule si pot primi energia prin transfer sau pot interaciona cu radicalii liberi ai moleculelor - la distanta : iradierea unui organ poate induce efecte i n alte organe sau esuturi din organism. La iradierea unei populaii celulare se observ o serie de efecte msurabile care, nfuncie de mrimea dozei utilizate, apar n ordinea urmtoare: 1. Modificarea ratei de cretere - la doze mari masa culturii celulare crete iniial datorit apariiei unor celule gigante, pentru ca apoi s scad cu creterea dozei. 2. ntrzierea mitozei - dac celula este iradiat nainte de jumtatea profazei, diviziunea va fi ntrziat. 3. Moartea celular ntrziat sau imediat. Primele constatari asupra radiosensibilitatii au fost facute de Bergonie-Tribondeau in 1906. El a enuntat o lege care sumarizeaza caracteristicile celulelor susceptibile la efecte letale : o populatie de celule este cu atat mai sensibila la radiatii cu cat 1) are viteza proceselor metabolice mai mare 2) este iradiata intr-o faza mai precoce a mitozei 3) este mai nediferentiata. Sunt nediferentiate celulele care au un viitor cariocinetic lung, deci morfologia si functiile nu sunt definitiv fixate. 106. Mecanismele de aciune ale radiailor ionizante. Teorii Sunt doua teorii, care stau la baza efectelor produse de radiatiile ionizante: Teoria actiunii directe sau a tintei explic moartea celular prin aciunea radiaiilor ionizante asupra unor poriuni radiosensibile din celul (centri vitali). La nivel celular acizii nucleici au cea mai mare sensibilitate. Apar efecte genetice, fr prag.

43

 Teoria actiunii indirecte are la baza absorbtia energiei la nivelul tesuturilor, rezultand o serie de modificari biochimice. Avand in vedere ca majoritatea proceselor biochimice au loc in apa si mai putin in proteine sau lipide, se produce radioliza apei cu formare de radicali HO si hidroxiperoxid H, care au o reactivitate chimica foarte mare, determinand reactii secundare : modificari ale potentialului redox, afectarea gruparilor sterolice ale hormonilor CSR, sexuali, inhibarea puternica a sintezei acizilor nucleici, a adeninei, guaninei, timidinei, hemoglobinei, glicogenului. Efectele lor sunt vizibile cand sunt depasite mecanismele de neutralizare a enzimelor reducatoare (efecte biologice cu prag). 107. Efectul oxigen Rspunsul celulelor la radiaiile ionizante este puternic dependent de gradul de oxigenare al tesuturilor, celulele bine oxigenate prezentnd o sensibilitate la distrugerea celular de trei ori mai crescut fa de aceleai celule n condiii hipoxice. Oxigenul prezent in celule la momentul iradierii creste efectul acesteia, combinandu-se cu radicalii liberi pentru a forma molecule hiperoxigenate (cu efecte anterior prezentate). 108. Mecanismele de protecie ale organismului pentru diminuarea efectelor nocive ale radiaiilor ionizante Nu am gasit nimic. 109./111. Definii efectul deterministic / precoce al radiaiilor ionizante Reprezinta efectul precoce, obligatoriu, adesea reversibil al expunerii la radiatii, fiind expresia unui prag, cu gravitate dependent de doz. La depasirea pragului, vor aprea vtmri observabile care reflect o pierdere a funciei tisulare. Exemple: boala de iradiere acuta, epilatie temporara pana la necroza, eritem, conjunctivita, cataracta, sterilitate, moarte fetala. 110./112./114. Definii efectul stocastic / tardiv al radiailor ionizante Reprezinta efectul caracterizat prin transformare celulara, fara prag. Probabilitatea efectului crete cu doza. Consecina iradierii este foarte diferit dac celula iradiat este modificat i nu distrus. Clona de celule rezultat din reproducerea unei celule somatice viabile dar modificate poate conduce, dup o perioad mai lung de timp la manifestarea unui caz malign, un cancer (cutanat, osos, tiroidian, pulmonar, leucemie). Efecte stocastice genetice, rezultatul atingerii cromozomilor celulelor sexuale, intereseaz descendenii indivizilor radioexpui. Se estimeaz c circa 10% dintre nou-nscui sunt purttori de anomalii genetice de gravitate variabil, mergnd de la manifestri inaparente pn la tulburrile de dezvoltare i malformaii grave. 113. Boala de iradiere acut La iradierea ntregului organism apar urmtoarele faze: 1. Faza prodromal apare n primele ore de la expunere i se manifest prin: grea, vrsturi, cefalee, panic. Este influenat de rezistena individual i de starea psihologic.

44

2. Perioada de laten n funcie de doz, dureaz ntre 30 min i 3 sptmni. Simptomele sunt atenuate. 3. Perioada de stare are 3 forme: faza hematologic (doza 1-5Gy, latena 3 sptmni) starea general este afectat: frisoane, manifestri hemoragipare (echimoze, peteii, epistaxis, hemoragii digestive, hematurie), sterilitate temporar. Simptomele sunt reversibile. Scad marcat limfocitele, cu granulocitoz, neutrocitopenie, trombocitopenie, eritropenie. Decesul poate apare n 5-6 sptmni sau prin infecii grave (bronhopneumonie, stare septic) forma gastrointestinal (doza peste 5 Gy, latena - zile) apar manifestri digestive: anorexie, grea, vrsturi, diaree sangvinolent, ileus paralitic, deshidratare, colaps. Letalitatea este mare, peste 50%. forma cerebral (doza peste 20 Gy, latena 30min - 3h) se manifest prin somnolen, apatie, cianoz, confuzii, oligurie, pancitopenie sever, letalitate peste 90%. Boala acut de iradiere apare numai n situaii speciale, accidentale, la persoane aflate n imediata apropiere a accidentului nuclear (bombardamentele de la Hiroshima i Nagasaki, "lichidatorii" de la Cernobl). 115./116.Efectele iradierii ante-natale / teratogene Sunt caracterizate si prin moarte celulara si prin transformare celulara. Se refera la expunerea embrionului si a fatului la radiatii ionizante in perioada intrauterina. Cel mai mare risc de expunere este din ziua a 9-a, in perioada de organogeneza, pana in ziua 90. In aceasta perioada se afla clone celulare in proliferare si diferentiere, care formeaza organe. Moartea unei celule poate sa opreasca dezvoltarea organului sau o parte a sa, aparand o anomalie majora. In perioada fetala (din saptamina a Xll-a), frecventa si gravitatea malformatiilor scade, pentru ca numarul celulelor diferentiate este mare, poate insa aparea retard mintal, microcefalie. Mortalitatea intrauterina poate aparea la expuneri peste 0,2 Gy, iar la 0,5 Gy este de 50%. Radiocarcinogeneza in utero a fost urmarita in doua studii: la copiii a caror mame au suferit examinari radiologice pelvine si pe copiii din zone in apropierea exploziilor atomice. S-a observat o crestere usoara a frecventei cancerului (limfoame maligne, nefroblastom, neuroblastom ) si a leucemiilor de 3-4 ori in primul studiu. n caz de radioexpunere inoportun, ntreruperea de sarcin este legiferat n funcie de doza de expunere i vrsta gestaiei: - ntreruperea sarcinii cu vrsta sub 10 sptmni, ncepnd cu 1,5 centigray; - ntreruperea sarcinii cu vrsta peste 10 sptmni, ncepnd cu 5 centigray. 117.Efectele mutagene ale expunerii la radiaii ionizante Efectele genetice apar in urma expunerii gonadelor la radiatii ionizante, afectand materialul ereditar, prin producerea de aberatii cromozomiale sau mutatii. La o expunere de 1 cGy a celulelor germinale numarul leziunilor induse este de aproximativ 200 la 1 milion descedenti. Cateva din aceste mutatii se exprima la prima generatie, in rest la a 10-15 a. Celulele germinale la barbat sunt mult mai sensibile decat la femeie, cea mai mare sensibilitate fiind inainte de pubertate, iar la femeie in perioada fetala inainte de luna a 7-a, precum si in perioada vietii genitale, dupa pubertate. In functie de procesele de reparare riscul genetic scade, de aceea trebuie respectat un interval de cel putin 6 luni inainte de procreere.

45

Cand se estimeaza riscul genetic la om se ia in considerare doza primita nu de individ, ci de populatie. In celula umana fiecare gena este dubla: una provenind de la cromozomul patern si a doua de la cel matern. Daca sunt identice ele sunt homozigote, iar daca nu, sunt heterozigote. O gena nu se exteriorizeaza in starea heterozigota de la prima generatie. Cel mai adesea gena alterata este de tip recesiv, care va fi transmisa din generatie in generatie. Sunt autori care sustin ca o gena recesiva la heterozigoti poate avea o anumita influenta (scaderea rezistentei si adaptarii individului la mediu). In cele din urma gena recesiva se exteriorizeaza, cand devine homozigota (intalneste o alta gena de la celalalt parinte cu aceeasi mutatie). In mod normal exista gene recesive rezultate din mutatii spontane din iradiere, substante chimice, etc. Doza in populatie este suma dozelor primite la nivelul gonadelor de toti indivizii componenti ai populatiei. 118.Reglementri de radioprotecie n situaia expunerii la radiaii ionizante Radioprotectia are ca obiectiv protejarea indivizilor, descendentilor fata de riscurile potentiale ale radiatiilor ionizante si are la baza o analiza cantitativa a riscurilor. Din totdeauna fiinta umana a fost expusa la radiatii cosmice, radioelemente naturale din scoarta terestra si cele incorporate in organism. Iradierea naturala este compusa din 38% iradierea naturala externa, 19% iradierea naturala interna, apoi 30% iradierea medicala, 12% radiatia cosmica. Radioprotectia are drept scop mentinerea dozelor absorbite la un nivel inferior dozelor prag, pentru care se observa un efect la nivelul tesutului considerat critic (piele, tesut hematopoetic, gonade). Doze limita pentru : - expunerea profesionala este de 20mSv/an, medie pe 5 ani consecutivi, cu un maxim admis de 50mSv intr-un singur an. - expunerea populatiei, doza limita este de 1mSv/an, medie in 5 ani consecutivi, in conditii speciale admitandu-se 5mSv intr-un an. Reducerea gradului de contaminare radioactiva se poate realiza prin: - decontaminarea si indepartarea izotopilor radioactivi din tubul digestiv (cu alginat de sodiu, fosfat de aluminiu, etc.) si din arborele traheobronsic (prin spalari cu ser fiziologic) - decorporare si eliminarea izotopilor radioactivi fixati in diferite organe - dilutie izotopica si administrarea iodurii de potasiu impotriva Iodului 131, consumarea unor cantitati mari de apa pentru reducerea fixarii tritiului in organism. Masurile de radioprotectie pot fi grupate in: masuri preventive, de supraveghere; sau de limitare si lichidare.

119.Clasificarea radiaiilor neionizante Radiatiile electromagnetice neionizante transfera la locul de absorbtie energie mult mai mica, comparativ cu cele ionizante, de aceea realizeaza doar o deplasare a electronilor de pe nivele energetice de baza, pe nivele mai ridicate, rezultand o excitare a atomilor. Efectele biologice scad ca importanta cu cresterea lungimilor de unda. Clasificarea dupa lungimea de unda:

46

- radiatii ultraviolete 10 nm 400 nm : 1-2% din spectrul solar; sunt de tip A (efect pigmentogen), de tip B (efect eritematogen i de favorizare a sintezei vitaminei D) si de tip C (efect bactericid) - radiatii luminoase (vizibile) 400 nm 760 nm : 41-42% din spectrul solar - radiatii infrarosii (calorice) 760 nm 1 mm : 56% din spectrul solar (principala sursa este cea solara - la nivelul solului ajunge 45% din doza incident, la care se adauga sursele artificiale de lumina incandescenta sau fluorescenta) - radiatii de frecventa inalta (microunde) - campuri electromagnetice de frecventa joasa (radiofrecvente). 120.Efectele radiatiilor ultraviolete asupra metabolismelor Efectul RUV este de stimulare a metabolismului: creste metabolismul bazal, intensifica oxidarile celulare. Este stimulata functia tiroidiana, a corticosuprarenalei, hematopoieza( creste nr de hematii si leucosite in sangele periferic), metabolismele glucidic, lipidic, protidic. Efectul major al RUV-B consta in sinteza vitaminei D3 in piele: activarea fotochimica a 7-dehidro colesterolului ce se transforma in colecalciferol (vit D3), vitamina care regleaza absorbtia calciului in intestinul subtire si depunerea lui in oase. Pentru asigurarea necesarului zilnic de vitamina D3, de 400 UI trebuie ca prin expunerea permanenta a fetei, gatului si mainilor organismul sa primeasca o doza de 60 DEM/an. O alta ratiune pentru care organismul trebuie expus anual la ultraviolete, dupa sezonul rece este de a mentine o toleranta a pielii, care neexpusa foarte mult timp este supusa riscului fotodermatozelor. 121. Efectele radiatiilor ultraviolete asupra tegumentului. Efectele care apar imediat dupa expunerea la RUV constau in: activarea pigmentului melanic, aparitia eritemului, producerea si migrarea la suprafata a granulelor de melanina, alterarea cresterii celulelor epidermice. Pigmentatia rapida este produsa de RUV-A, cu lungimi de unda mari de 360-400nm si are la baza reactii fotocatalitice de activare a melaninei deja existenta in forma inactiva la nivelul celulelor melanoblaste si melanocite din stratul bazal al dermului. Apoi melanina este mobilizata de celulele melanofore in straturile superficiale ale pielii. Aceste fenomene apar in 5-10 minute de la expunere, dureaza maximum 36 de ore si de cele mai multe ori pigmentarea nu este precedata de eritem. Eritemul reprezinta reactia vasculara a pielii determinata de RUV-B si consta in vasodilatatie, accelerarea fluxului sanguin si cresterea permeabilitatii vasculare cu aparitia unui exudat cu leucocite neutrofile sau in cazuri grave aparitia de vezicule. Eritemul are la baza doua mecanisme vasculare: unul prin stimulare directa si altul indirect prin difuziunea substantelor active de tipul prostaglandinelor. Eritemul apare cu o latenta de 1-6 ore si dureaza mai multe zile. Cu cat intensitatea RUV este mai mare cu atat perioada de latenta fata de aparitia eritemului este mai mica si are o durata mai mare. 47

Pigmentatia de durata apare la un spectru de actiune apropiat de cel eritematogen si are la baza o sinteza de pigment si dispersia in celulele invecinate a granulelor de pigment. Apare cu o latenta de cateva zile de la expunere, de obicei este precedat de eritem si dureaza cateva luni, pana la un an de zile. Eritemul este mai intens cand expunerea se produce la lungimi de unda mai mici apropiate de spectrul RUV-B. Pigmentatia trebuie considerata ca o reactie de aparare a pielii fata de agresiunea solara, destul de limitata deoarece in timp pot sa apara o serie de efecte tardive. RUV influenteaza si diviziunea celulelor cutanate, imediat dupa expunere diviziunea se opreste 24 de ore, ca apoi sa se accelereze cu un maxim la 72 ore, iar dupa 5-6 zile pielea se descuameaza. 122. Efectele radiaiilor ultraviolete asupra ochiului Principalele efecte apar dupa 2-24 ore de la expunere si constau in: fotoconjunctivita cu senzatie de corp strain, hipersecretie lacrimala, secretie conjunctivala, fotofobie, blefarospasm. Simptomele dureaza 1-5 zile fara sechele. RUV-C in special (deci cu lungimi de unda mai mici), dar si B, A, cu eficacitate mult mai mica pot produce leziuni de fotocheratita (sensibilitatea maxima a corneei fiind intre 270-290 nm). Este posibila si producerea cataractei prin reactie fotochimica asupra triptofanului, care se transforma in pigment brun si apare cataracta bruna. 123. Efectele radiatiilor ultraviolete de tip non-stocastic Efecte in special la nivelul ochilor si pielii ( vezi mai sus). 124. Efectele radiatiilor ultraviolete de tip stocastic la nivelul pielii Aceste efecte se refera la probabilitatea aparitiei cancerului de piele. Sunt trei tipuri de cancer: epiteliomul bazocelular, malpighian si melanomul malign. Clinic si epidemiologic s-a dovedit ca frecventa este mai mare la persoanele cu o pigmentare mai slaba. Albinismul pigmentar (xeroderma pigmentosum), prin deficienta mecanismelor reparatorii ale ADN, precum si utilizarea imunosupresoarelor, cresc riscul fata de cancerul de piele. S-a dovedit experimental ca RUV-B cu lungimi de unda 280-320 nm sunt implicate in cancerogeneza. La nivelul ochilor nu sunt date suficiente fata de producerea melanoamelor sau hemangioendotelioame. Protectia fata de RUV trebuie sa aiba in vedere persoanele cu o expunere mare: muncitorii care lucreaza in aer liber, in industrie la arcul de sudura, dezinfectie si sterilizare cu RUV, cosmetica, dar si supraexpunerea la soare in timpul vacantelor. Radiatiile ultra violete avand putere mica de penetrare sunt retinute de vestimentatia din tesaturi naturale, cele sintetice lasand sa treaca aceste radiatii. Se pot aplica si substante

48

antisolare ( cu acid p- aminobenzoic, beta caroten, acid retinoic, etc). Sudorii trebuie sa poarte masca de protectie. 125. Efectele radiaiilor ultraviolete de tip stocastic la nivelul ochiului. hiperplazia benigna a conjunctivei bulbare (pterygion)- afeciune degenerativa bilaterala a suprafeei ochiului constand in aparitia unui strat triunghiular de esut fibrovascular cu baza spre conjunctiva (partea alba a ochiului) nazala si varful spre cornee (partea transparenta a ochiului) cancer ocular: carcinom epidermoid al conjunctivei bulbare 126. Radiaiile IR Efecte asupra termoreglarii Radiatiile infrarosii reprezinta acea portiune a spectrului electromagnetic a carei absorbtie provoaca efecte termice fiind sinonim cu radiatia calorica . Din sursa solar, 53% ajung pe scoara terestr. Sursele artificiale sunt: lampi incandescente, fluorescente, flacara, radiatoare etc. Expunerea profesionala la microclimat excesiv de cald reprezinta o stare de stres termic. Lungimile de unda sunt cuprinse intre 0,78-1000 m, dar si portiuni ale sectrului ultraviolet si luminos pot emite radiatii infrarosii. Spectrul RIR este subdivizat in trei benzi cu semnificatie biologica: 1. RI-A (0,78-1,4 m) 2. RI-B (1,4-3 m) 3. RI-C (3-1000 m) 127. Radiaiile IR Efecte asupra ochiului Ochiul are o capacitate mult mai mare de a se proteja fata de radiatiile infrarosii comparativ cu pielea acest lucru este posibil doar daca exista concomitent si radiatia luminoasa. De asemenea, poate focaliza radiatiile determinand o crestere considerabila a energiei. Printre reactiile adverse se numara: opacifierea cristalinului (cataract), reacie dureroas pe cornee la peste 45C. Ca masuri de protectie sunt ecranele din aluminiu in fata surselor, ochelari de protectie. 128.Radiaiile IR Efecte asupra pielii Radiatiile sunt reflectate si absorbite in functie de lungimile de unda, capacitatea maxima de reflexie fiind prezenta la 0,7-1,2 m, iar cele cu lungimi de unda de 1,1-1,2 ajung pana la derm. Expunerea excesiva la RIR produce: arsuri, vasodilatatia arteriolelor si o accentuare graduala a pigmentatiei prin expunere cronica. Durerea apare la o temperatura cutanata de 44,5 1,3 C, sub aceasta temperatura aparand eritemul.

49

129. Radiaiile IR Efecte asupra SN Produc insolaia (dac oasele craniene sunt subiri). La persoanele expuse profesional apare sindromul neuro-astenic: cefalee, tulburari de somn, astenie, scaderea libidoului, tulburari cardio-vasculare-bradicardie, scaderea tensiunii arteriale; tulburari de memorie. 130.Radiatiile luminoase Efecte asupra SN Primul semn care apare in conditii de iluminat necorespunzator este oboseala vizuala, care se manifesta cu: hipersecretie lacrimala, senzatia de usturime a ochilor, cefalee, ameteli, scaderea randamentului intelectual Fenomenul stroboscopic: apare cnd imaginile se succed cu o frecven mai mare dect frecvena critic de fuziune. 131.Radiatiile luminoase Efecte asupra ochilului Efectele biologice: vederea, prin reacii fotochimice la nivelul globilor oculari. La iluminri necorespunztoare (insuficient sau excesiv), pot sa apara: fototraumatism retinian (iluminare excesiv): retinita actinic Iluminatul insuficient poate fii factor de risc in miopie, pe fondul existentei unui defect genetic, datorita eforturilor de acomodare. De asemenea instalarea presbiopsiei in aceste conditii se face mai devreme. 132. Radiatiile luminoase Efecte asupra pielii Fotosensibilizarea chimic Apare la nivelul pielii; poate fi produs i de UV cu lungime de und mare. Energia degajat este absorbit de fotosensibilizatori, care o cedeaz unei celule-int si se manifesta clinic sub forma de urticarie imediata, reactii papuloase, eczematoase, determinand o crestere a sensibilitatii la lumina Aceste reactii cutanate sunt cunoscute sub numele de fotodermatoze sau lucite. Fototoxicitatea este o reactie care apare in mod obisnuit la orice persoana expusa la o iradiere cutanata cu o energie suficienta si de o anumita lungime de unda, in prezenta unei substante fotosensibile. Substane fotosensibile: gudroane, smoal, bitum, astfalt, extracte de plante, costmetice, medicamente. Manifestri: 1. forma acutaleziunile apar doar pe zona expusa la soare ca o arsura severa cu eritem, vezicule, ce dispar la citeva zile dupa expunere. 2. forma cronica: alergie (generalizat, nu doar pe suprafaa expus). Apare pe teren alergic. cheratoz, descuamare, atrofierea pielii: leziuni precancerose.

50

133. Definitia unei locuinte sanatoase Organizaia Mondial a Sntii (OMS) a stabilit trei condiii pe care trebuie s le ndeplineasc o locuin pentru a fi considerat salubr i anume: 1.s satisfac nevoile fiziologice i psihologice ale organismului uman; 2.s nu aduc nociviti ca infecii, infestaii, intoxicaii, accidente; 3.s asigure confortul necesar individului i familiei sale. Pentru a corespunde acestor condiii orice locuin trebuie s respecte anumite recomandri sanitare i anume: Solul pe care se construiete o locuin trebuie s fie salubru cu ap subteran la 1m sub fundaie; Orientarea locuinei cea mai bun pentru zona noastr climatic este cea sudic, sud-estic, sud-vestic. Orientarea nordic nu permite ptrunderea radiaiei solare directe n locuin; Materialele de construcie pot fi naturale i artificiale, dar trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: s fie termoizolante, hidroizolante, fonoizolante, ignifug, uor de ntreinut i curat. - Planificarea interioar: numrul de ncperi s fie egal cu numrul de persoane, ns psihologii consider ca trebuie s fie o camer n plus numit camer de relaii, de ntlnire cu persoane din afara familiei. Suprafaa locuinei trebuie s asigure 10-16 m, iar nlimea medie s fie de 2,70-2,80 m. Anexele locuinei trebuie s fie urmtoarele: buctria care trebuie s fie bine ventilat n exterior, baia cu W.C . 134.Locuinta si bolile din interiorul acesteia Locuina reprezint unitatea de mediu n care omul i petrece cea mai mare parte din via, ct i unul dintre factorii de mediu care influeneaz cu prioritate sntatea i confortul. Relaia dintre condiiile de locuit i sntate este afirmat de numeroasele studii i cercetri ntreprinse de mai mult vreme. n apariia i favorizarea diferitelor mbolnviri sau stri de disconfort sunt responsabili diferii factori ai ambianei de locuit. Astfel, exist mbolnviri sau stri de disconfort n relaie cu ambiana termic, cu vicierea i poluarea aerului, cu carenele de iluminat natural i artificial, cu prezena zgomotului, cu diferite condiii de insalubritate. De asemenea, exist relaii ntre diferite carene sanitare ale locuinei i frecvena infeciilor respiratorii, digestive i cutanate, precum i parazitoze, rahitism, reumatism, tulburri de vedere, boli neuropsihice, accidente de locuin. + tabel ? 135.Surse de poluare ale aerului interior Pe langa aerul care patrunde in interior din afara casei, locuinta mai poate fi contaminata si de anumite substante care, fara a fi foarte evidente, imprastie vapori toxici in jurul lor. Surse de poluare care se regasesc in interiorul casei tale:

51

1 Covorul nou Covoarele noi pot emite o varietate de compusi organici volatili (COV) care pot avea o influenta nefasta asupra sanatatii. Pentru a evita ca acesti compusi sa ajunga in aerul din interiorul casei tale si, apoi, in organism, inainte de a achizitiona un covor nou, cere sa vezi doar acele produse care folosesc adezivi cu un continut scazut de COV si care nu includ formaldehida. 2 Becurile fluorescente compacte Becurile economice te pot ajuta sa reduci factura la energie electrica, insa se pot dovedi foarte toxice si poluante in situatia in care le spargi. Becurile CFL (fluorescente compacte) emit mercur, o neurotoxina foarte periculoasa pentru sanatate. Tine cont de faptul ca un covor nu poate fi curatat in totalitate de mercur, iar aspiratorul nu trebuie folosit la eliminarea substantei impregnate in covor. 3 Aparatura electronica si obiectele din plastic Produsele din PVC pot emite ftalati, substante organice care au fost corelate cu aparitia dereglarilor hormonale si problemelor de reproducere. La randul lor, obiectele din plastic pot emite substante ignifuge, cum ar fi eterii de difenil polibromurati, care cauzeaza schimbari neurocomportamentale, se arata in studii realizate asupra animalelor. 4 Alte surse de poluare a aerului Iata si alte surse de poluare a aerului din interiorul casei: - vopsea si solventi - mobila tapitata si produse din lemn presat (placaje de lemn de esenta tare, panouri pentru pereti, PAL, MDF) - spray-uri odorizante - haine - gandaci de bucatarie 136.Boli legate de cladire Spre deosebire de sindromul cladirii bolnave, bolile legate de cladiri sunt mult mai grave si pot fi diagnosticate. Cea mai frecventa metoda de diagnosticare a acestor boli este investigatia clinica. Bolile legate de cladiri pot avea o lunga perioada de latenta, in care simptomele nu se fac vizibile, perioada in care angajatii sunt expusi la diferitele substante din aerul aflat in cladire. Aceste boli pot culmina cu cancerul pulmonar, cauzat de expunerea la radon, un gaz radioactiv, prezent in toate tipurile de pamant si de roci, precum si in materialele de constructie care deriva din pamant, cum ar fi argila, granitul, potrivit Centrului de Resurse pentru Stiintele de Cercetare a Calitatii Aerului din S.U.A. Tipul bolii Denumirea bolii Tipul cladirii Sursa ce Agentul de declanseaz expunere a boala

Infectioa Legioneloza si se febra Pontiac

Cladirile Turnul de Legionella mari(birour racire, aerul pneumophila i, spitale, conditionat,

52

hoteluri)

apa potabila

Raceli si gripe

Cladiri de birouri si unitati militare Cladiri de birouri

Sursa umana

Virus respirator

Tuberculoza

Sursa umana

Micobateria tuberculoasa

Imunitar Pneumopatie Cladiri de e de birouri, hipersensibilita fabrici te si febra

Umidificator Penicillium, ul de aer, Aspergillus aerul conditionat, sistemul de ventilatie Praful, covoarele, hainele Acarieni, ciuperca, produse pe baza de plante, alergenii purtati de animale Alchilfenoletoxil ati Fibra de sticla Substantele rezultate in urma arderii (monoxidul de carbon, dioxidul de azot)

Alergice

Dermatita, Cladiri de rinita alergica, birouri si astm fabrici

Rinite Iritatii

Urticarie, Cladiri de edem laringian birouri Dermatita Iritarea tractului respirator Cladiri de birouri Cladiri de birouri

Hartia fara carbon Placile tavanului Fumul de tigara, orice activitate care implica arderea

137. Sindromul de cladire bolnava Termenul sindromul cladirii bolnave este utilizat pentru a descrie situatiile in care ocupantii unei cladiri acuza stari de disconfort, care survin numai cata vreme acestia se afla in interiorul cladirii. Cauzele exacte care duc la declansarea acestui sindrom nu sunt cunoscute inca, dar se presupune ca ar fi vorba, in special, despre calitatea proasta a aerului din interiorul acestor cladiri, calitate determinat de o combinatie complexa de factori. In lipsa ventilatiei naturale, orice defectiune a sistemelor de climatizare face ca in aer sa se acumuleze diferite substante 53

daunatoare: de la substante chimice (compusi organici volatili) din mocheta, adezivi, vopsea etc, pana la spori de mucegai, care se dezvolta foarte repede in orice colt umed si insuficient aerisit. Simptomele care caracterizeaza sindromul cladirii bolnave sunt: dureri (de cap, ochi, gat, nas), tuse seaca, ten uscat, mancarimi ale pielii, greata, ameteala, dificultatid de concentrare, oboseala, sensibilitate la diferite mirosuri. Majoritatea persoanelor care acuza aceste simptome sustin ca starile de disconfort dispar din momentul in care parasesc cladirea. Cele mai afectate de aceste simptome par sa fie femeile, care au o sensibilitate mai mare la substantele chimice. Persoanele cu astm si fumatorii sunt, de asemenea, victime ale acestui sindrom. 138.Vicierea aerului Vicierea aerului din incaperile de locuit sau cele publice, reprezinta un fenomen complex, datoratalterarii proprietatilor fizice si chimice ale aerului din incaperile inchise, aglomerate si neventilate.Prin urmare, pentru ca intr-un spatiu sa apara vicierea aerului este nevoie sa se indeplineascaurmatoarele conditii: -spatiu inchis, un numar mare de persoane, ventilatie insuficienta si o perioada de timp. La baza aparitiei vicierii aerului stau urmatoarele procese fiziologice: -procesul respirator modifica proprietatile chimice ale aerului (creste concentratia deCOsi scade cea de oxigen), dar sip e cele fizice (creste temperature si umiditateaaerului); -procesul de termoreglare pierderile de caldura ale organismului prin convective sievaporarea transpiratiei; -eliminarea unor produsi de metabolism ca urmare a activitatii secretorii a pielii si atubului digestiv.In spatiile in care sunt indeplinite conditiile de aparitie a vicierii, primele simptome aparatunci cand concentratia oxigenului scade (de la 20,9% cat este in aerul inspirat) sub16,3%, iar COcreste la peste 2% (fata de 0,03- 0,04% in aerul inspirat). Efectele aerului viciat asupra organismului: -efecte acute: cefalee, vertj, greata, voma, transpiratie, senzatie de caldura sufocanta, starede oboseala, somnolent, pana la lipotimie si chiar deces; -efecte cornice: obsevate in special la copiii care locuiesc in incaperi agglomerate siinsalubre. Acestea sunt: anorexia, anemia, paloarea, facies characteristic, adinamie sidiminuarea rezistentei organismului fata de agresiunile mediului exterior.

54