1.

Clasificarea surselor de poluare a aerului

I. 1. Surse naturale
solul care, sub influenta diferentelor de temperatura, a ploilor si a curentilor de aer, sufera fenomene de
eroziune si macinare cu eliberarea de particule foarte fine;
plantele si animalele , care pot elimina n aer diverse elemente ca polen, par, pene, fulgi etc.;
gazele si vaporii naturali , eliminati din sol direct n aerul atmosferic si care se gasesc n anumite zone
caracteristice din punct de vedere geologic;
eruptiile vulcanice , care arunca n aer, n anumite momente, mari cantitati de gaze, vapori de apa si
particule solide;
praful cosmic , rezultat din distrugerea meteoritilor n straturile superioare ale atmosferei.
2. Surse artificiale
Reprezentate de diversele activitati ale omului din care rezulta o serie de elemente solide, lichide sau gazoase ce pot ajunge
n atmosfera
procesele industriale recunoscute ca fiind cele mai importante surse de poluare a aerului: chimice,
siderurgice, metalurgice, de materiale de constructie etc.;
procesele de combustie de la ncalzirea locuintelor pna la combustibilul utilizat pentru producerea de energie;
cantitatea poluantilor produsi astfel depinde de calitatea combustibilului folosit si de felul arderii
transporturile rutiere
transporturile navale si aeriene
transporturile feroviare .
II. 1. Surse primare
arderea combustibililor, industria chimica (agentul nociv: bioid de sulf!
eplozivi, ingrasaminte, combustibili la temperaturi mari (ag. nociv: oizi de azot!
gaze de esapament, prelucrarea combustibilior (ag. nociv: hidrocarburi volatile!
descompunerea termica a grasimilor si glicerinei (ag. nociv: aldehide!
". #urse secundare
smogul fotochimic (ozon $ oizi de azot $ hidrocarburi!
ploile % pulberile acide
&&&. ". #urse fie
industrie (particule solide, dioid de sulf, oizi de azot, o. de carbon!
vulcani, ape statatoare (diverse gaze, vapori!
arderea combustibililor fosili ( lemn, carbune, petrol, gaze naturale!
'. #urse mobile
vantul, pasarile, apa
automobile (gazele de esapament contin: oid de carbon, hidrocarburi, o. de aot, compusi ai (b, etc!
2. Conditiile ce pot influenta poluarea aerului
"
". )actori meteorologici:
* vantul + deplaseaza poluantii in masele de aer; daca are o viteza mica, mentine o concentratie mare de poluanti in
stratul de aer, iar daca are o viteza mare, disperseaza agentul poluant pe suprafete intinse ale atmosferei si concentratiile
acestora vor fi mai mici;
* calmul atmosferic + este cea mai favorabila conditie meteorologica pentru poluarea aerului deoarece pe masura
producerii de poluanti de catre diverse surse, acestia se acumuleaza in vecinatatea locului de eliminare si concentratia creste
continuu.
curentii de aer verticali $ orizontali
'. ,emperatura aerului si inversia termica
este influentata de anotimp, altitudine, forma reliefului, iar instabilitatea temperaturii favorizeaza dispersia
poluantilor
-. .miditatea aerului, precipitatiile
contribuie la dispersia si transportul poluantilor la nivelul atmosferei, insa influenteaza negativ solul si apele,
deoarece toti poluantii ajung la nivelul acestor componenti, unde se infiltreaza schimband proprietatile lor, deci are loc un
fenomen de poluare.
/. #uprafetele de apa
0. 1sezarea topografic
3.Monoxidul de carbon surse
". #urse eterioare
emisiile datorita circulatiei autovehiculelor pe autostrazi% artere
arderea combustibilior fosili
degradarea reziduurilor solide
procese industriale (industria fierului si otelului, i. petrochimica, i. hartiei!
'. #urse interioare
surse profesionale
sobe cu carbune% lemn, cu gaz
fumatul
masini de gatit cu gaz
boilere neelectrice
4.CO mecanism de actiune
+ 23 este absorbit prin plamani unde se combina cu hemoglobina:
4b $ 23 5234b
+ formarea carboihemoglobinei reduce transportul de oigen la nivel tisular si impiedica disocierea oigenului din
hemoglobina la nivelul capilarelor, instalandu+se o stare de hipoie sau anoie tisulara
+ 2oncentratia de 234b creste foarte repede in vasele cerebrale si miocard si mult mai incet la periferie
+ c6 234b depinde de: + c6 anterioara de 4b
+ durata epunerii
+rata ventilatiei pulmonare
+ 4b are afinitate de '/7 de ori mai mare pt 23 decat pt 3'
+ 23 se mai combina cu: + mioglobina(de -7+07 ori mai mare decat pt 3'!
+ citocrom oidaza
+ metaloenzime
'
+ legatura intre 23 si hemoglobina este labila, astfel, cand presiunea partiala a 23 scade, se elimina din organism in
functie de volumul respirator si debitul cardiac, reducerea la jumatate a concentratiei fiind astfel atinsa intre '+8 ore.
5.Efecte cardio!asculare ale expunerii la CO
+ alterari miocardice grave + modificari ale irigarii intimei vasculare ce produc leziuni la nivelul endoteliului arterial5
favorizeaza depunerea de aterom pe peretele vascular ( se eplica frecventa mare a aterosclerozei la fumatori sau persoane
epuse la c6 relativ ridicate de 23!
2linic:+ scade capacitatea de efort la adulti tineri si sanatosi ( aport scazut de 3'!
+la persoane cu afectiuni cardio+vasculare5 agravarea simtomatologiei specifice5 ischemie miocardica, aritmie de
efort, moarte subita
".Efecte cerebro!asculare si comportamentale ale expunerii la CO
+ c6 9 06 5 nu eista efecte la persoanele tinere si sanatoase
+ hipoie cerebrala5afectarea manifestarilor ce necesita atentie sustinuta:
+ coordonarea ochi+mana
+ starea de vigilenta
+ performanta continua
+concentrare
#.Efectele CO asupra fatului
23 strabate bariera feto+placentara; astfel, epunerea femeilor insarcinate la c6 crescute de 23 (inclusiv prin fumat!
poate determina malformatii congenitale: cardiomegalie, intarziere in dezvoltare, afectarea functiei cognitive, fat cu greutate
mica la nastere.
$.%rupurile populational de risc in expunerea la CO
:punerea crescuta a populatiei la 23 se realizeaza:
in timpul calatoriilor in vehicule cu motor intre"7+-7 mg%m
-
.
cand se folosesc surse locale de incalzit sau gatit, in aerul interior din bucatarii se pot degaja concentratii de 23
in incaperi unde se fumeaza (baruri, discoteci!, studii recente arata ca fumatul, in conditii de supraaglomerare si
ventilatie necorespunzatoare este o importanta sursa de poluare interioara.
)umatul pasiv
;rupe populationale cu risc :
+ persoane cu functie cardio+respiratorie scazuta
+ persoanele cu bronsita cronica si enfizem
+ persoanele care consuma hipnotice
+ persoanele epuse la altitudine mare
+ femei gravide si fatul in perioada intrauterina
+ copii mici
+ batrani
+ persoane cu anemie si anomalii congenitale ale 4b
+ :punerea profesionala (soferi, agenti de circulatie, mecanici auto, muncitori in parcari auto, garaje, statii de
benzina, agenti de circulatie, pompieri, bucatari!.
&.Intoxicatia acuta cu CO
:fectele acute depind de nivelul c6 de 234b :
+ "7+-76 5 simptome nerologice : cefalee, vertij, confuzie, adinamie, tulburari de vedere, dezorientare temporo+
spatiala
+ -7+076 5 dispnee, cresterea pulsului, cresterea ratei respiratorii, sincopa
+ 9 076 5 convulsii, coma, stop cardio+ respirator
2omplicatii : + deces imediat, afectarea functiei miocardice, h,1, aritmie, edem pulmonar.
+ in timpul sarcinii : moarte fat, tulburari de dezvoltare, aparitia leziunilor cerebrale datorita anoiei.
-
&n intoicatii trebuie sa se intervina de urgenta pentru a debloca 234b intr+un timp cat mai scurt prin oigenoterapie
care reduce perioada de injumatatire a 234b de la -'7 minute la <7+87 minute, sau chiar prin oigeno+terapie hiperbara,
timpul de injumatatire fiind redus la '7+-7 minute.
1'.(oluantii aler)i*anti din aer si efectele asupra sanatatii omului
1lergenii reprezinta o grupa foarte diversificata de compusi de provenienta naturala sau artificiala intalniti in mediul de
viata al omului.
2lasificarea alergenilor
(ulberi vegetale: faina, bumbacul, canepa, tutunul, polenul florilor.
(ulberi animale: lana, parul, puful, fragmente sau dejectele unor organisme (viermi de matase, albine,
acarieni + =ermatophagoides!
)ungi (aspergillus, penicillum!, actinomicete.
>etale: 2d, 2r, ?i, 4g.
2ompusi organici: sulfamida, clorpromazina, antibiotice, hormoni.
2ompusi iritanti: formaldehida, cloramina, inhalate ca vapori.
&n producerea manifestarilor alergice la nivel respirator intervine ca factor predispozant terenul atopic. 1topia reprezinta
predispozitia organismului determinata genetic, de a sintetiza in eces &g: si de a prezenta manifestari alergice de tip &
(imediat!. (e acest teren actioneaza o serie de factori declansatori ai crizelor de astm, dintre care amintim:
1lergeni interiori favorizati de conditiile de locuit (temperatura, umiditate!,prezenta tesaturilor, care
determina o incarcare mare cu praf de casa, in care se dezvolta acarieni (=ermatophagoides pteron@ssimus, =. farinae,
microceros, :urogl@phus mainei.
>ucegaiurile ((enicillum, 1spergillus, 2ladosporium, 2andida!, frecvent intalnite in incaperi umede si
intunecate.
1lergeni din eterior (polenuri, fungi!
1lergeni profesionali
>edicamente si aditivi alimentari
)umatul pasiv in special pentru copii
(oluanti atmosferici, in special iritanti gazosi (#3', ozon si alti oidanti fotochimici!, care determina prin
bronhospasm un sindrom de disfunctie reactiva in caile aeriene.
4iperreactivitatea bronsica este un raspuns bronsic obstructiv la diversi stimuli, care determina inflamatia
mucoasei cu denudarea terminatiilor nervoase. :ste prezenta la majoritatea bolnavilor de astm si poate fi pusa in evidenta si
in perioada asimptomatica a astmului, prin teste de provocare cu histamine sau metacholina. 3 scadere a A:># cu "06
fata de valoarea initiala confirma terenul hiperreactiv.
&nfectii de cai respiratorii repetate in antecedente, care accentueaza inflamatia bronsica si bronhospasmul.
&nflamatia are la baza activitatea mastocitelor si euzinofilelor in peretele bronsic.
>ecanismul alergic difera in functie de prezenta terenului atopic.
Ba persoanele cu teren atopic reactia apare la "0+-7C de la epunere, fata de un teren nonatopic, unde reactia alergica
apare dupa cateva ore de la epunere ('+"8 ore!. 1lergenii inhalati determinea formarea de anticorpi (reagine!. Reaginele
(&g:! sunt fiate de mastocitele tisulare (de la nivel cutanat si in mucoasa bronsica!, precum si de polinuclearele din sange.
>astocitele sunt distruse si se elibereaza mediatori chimici (histamina, bradichinina!, ce reactioneaza pe receptorii bronsici.
#e produce obstructie bronsica prin:
#pasmul musculaturii netede
:demul mucoasei
4ipersecretia de mucus.
:punerea la alergeni completi (faina, puf, pene, polen! are drept efect o sensibilizare primara, spre deosebire de
alergenii incompleti (fara componenta proteica+haptene!, care determinea o iritare primara, sensibilizarea fiind secundara.
&n cadrul afectiunilor alergice astmul in lume se aproimeaza la "00 milioane de persoane, fiind corelat cu:
fenomenul de urbanizare galopanta;
epunerea la acarieni in locuinta;
poluarea data de traficul rutier;
tabagismul pasiv.
/
11.(oluanti fibro*anti din aer si efectele asupra sanatatii omului
#unt substante care patrunse in plaman, determina reactie fibroasa.
2linic determina : pneumoconiozele, dintre care cea mai grava si frecventa este silicoza+ produsa de
bioidul de siliciu cristalizat.
1lti poluanti fibrozanti :
+ oizi de fier
+ pulberi $ gaze iritante
+ azbest
&n zonele cu poluare industriala intensa cu pulberi au fost descrise la copii descrete modificari radiologice,
aspectul plamanului a fost numit Dplaman imbatranitC.
>ecanismul de actiune este unul imunologic : macrofagele pulmonare inglobeaza particulele chimice,
fenomen ce stimuleaza sinteza cu hipersecretie de colagen5 fibroza.
12.Efectele pe sanatate ale poluantilor )a*osi din aer. Oxi*ii de a*ot.
?3 reprezinta un amestec de oizi de azot:
+ ?3+ cel mai frecvent, instabil
+?3'+ cel mai stabil
+?3 participa la formarea smogului fotochimic.
:fecte pe sanatate:
+ efect acut: inducerea iritatiilor la nivel ocular si al tractului respirator
+ aparitia edemului pulmonar acut toic la c6 scazute
+ creste incidenta bolilor respiratorii acute prin reducerea eficientei actiunii mecanismelor imunitare ale organismului+
imunitatea de tip umoral cu &g1
+ creste severitatea infectiilor respiratori acute
+ tuse, epectoratie, dispnee, Eheezing prin iritatie la niv respirator superior
+ reduce performantele ventilatorii pulmonare
+ agravarea astmului bronsic, a bronsitei cronice si emfizemului pulmonar
13.Efectele pe sanatate ale poluantilor )a*osi din aer. O*onul.
+ nu are sursa
+ productia se realizeaza in perioada insorita a zilei (mai ales vara! sub actiunea rad..A
+ concentratii ridicate se inregistreaza la distanta de locul de formare
+ gaz insolubil in apa, puternic iritant
(ersoane la risc:
+ copii
+ astmatici
+ sportivi $ cei ce fac sport in aer liber
+ bolnavi cu F(32
:fecte pe sanatate:
". #imptomatologie la nivel respirator superior
+ iritatii la nivel laringo+traheal
+ nas infundat
'. #imptomatologie la nivel respirator inferior: agraveaza simptomatologia din astm:
+ persoanele cu astm pot avea ca trigger ozonul pt declansarea crizei
+ criza acuta de astm poate aparea la "+' ore de la epunere
+ astmaticii devin mai susceptibili la actiunea substantelor alergizante.
14.Efectele pe sanatate ale poluantilor )a*osi din aer. +ioxidul de sulf.
:ste un gaz iritant, solubil in apa. #e gaseste ca atare in aer, ca aerosoli acizi, sau adsorbit pe suprafata particulelor.
(rincipalele surse sunt reprezentate de eruptii vulcanice, combustii, industria tetila, farmaceutica.
#e absoarbe aproimativ 806 la nivelul mucoasei nazale, restul in caile respiratorii superioare, de unde trece in sange, se
transforma in sulfat la nivel hepatic si se elimina renal.
:fecte pe sanatate:
-. iritatii la nivel ocular
/. iritatii ale tractului respirator
0. hipersecretie de mucus
0
<. Eheezing
G. agravarea patologiei respiratorii ( bronsita cronica, astm bronsic!
8. cresterea frecventei si gravitatii infectiilor respiratorii acute
H. scaderea performantelor ventilatorii pulmonare
"7. agravarea bolilor cardio+vascular.
15.,istributia aerosolilor atmosferici
1erosolii sunt reprezentati de un amestec de compusi organici si anorganici sub forma de particule solide si lichide, care
se gasesc suspendate in aer.
:punerea la aerosoli se asociaza cu cresterea riscului de morbiditate si mortalitate prin bronsita, in special in randul
astmaticilor si persoanelor in varsta.
(raful reprezinta fractiunea solida a aerosolilor, care a sedimentat.
-umul reprezinta un amestec de particule solide, lichide si gaze, rezultat in urma combustiilor.
(articule solide .particulate matter(M!, reprezinta prticulele foarte mici, a caror importanta deriva din
marime si compozitia lor chimica. :le adsorb la suprafata lor apa, substante in stare gazoasa, metale grele.
2lasificare:
". 1erosoli cu dimensiuni mai mari de "7 Im
+ sedimenteaza
+ nu difuzeaza ( sunt retinuti in caile respiratorii superioare!
'. 1erosoli cu dimensiuni intre "7+7," Im
+ sedimenteaza
+ patrund pana in alveola pulmonara si se retin in proportie mare in tot aparatul respirator
-. 1erosoli cu dimensiuni intre 7,"+7,77" Im
+ nu sedimenteaza
+ patrund pana in alveole, sunt eliminati cu aerul respirat.
1".Clasificarea particulelor in functie de un punct de demarcatie
#e recolteaza selectiv un anumit procent de particule care au dimensiunea cuprinsa intr+un anumit interval sau o
dimensiunea fia (e: aparatul recolteaza 076 din particulele cu dim de '.0 Jm!.
(>"7 #i (>'.0 sunt particule recoltate de un dispozitiv cu 076 linia superioara de demarcatie la "7 Jm diametrul.
(>"7+'.0 Kparticule recoltate cu un disp cu 076 linia de demarcatie superioara de "7 Jm si cea inf de '.0
JmKparticulele mari ale fractiunii toracice (citeste clasif in functie de nivelul ,R!
(>"7 Kindicator fractiune toracica
(>'.0 Kindicator particule fine.
1#.Clasificarea particulelor in functie de diametru
=iametrul #toLes(pt particule mici care difuzeaza! iar pt particulele mari care sedimenteaza gravitational se fol diametrul
aerodinamic.
(>"7 si (>"7+'.0 K particule mari
(>'.0 Kparticule fine
&n functie de moduri(am zis si la "0 despre ele!:
)ractiunea nucleataKparticule sub "7 nm
)ractiunea 1ltLin
)ractiunea de acumulare
)ractiunea de particule mari
)ractiunea de particule fineK f. ?ucleata$f.1ltLin$f. de acumulare
)ractiunea de particule ultrafine (sub "77 nmKf.nucleata$f.1ltLin!
1$.Clasif particulelor in functie de ni!elul la care a/un) in tractul respirator
)ractiunea: + inhalabila (,R superior pana la laringe!
+ ,oracica (laringe,cai aeriene pana la alveole!
+ Respiratorie (in alveole+z de schimb gazos!
1&.(articule ultrafine
=imensiunea minima de - nm diametru.
<
>ajoritatea particulelor din clasif pe dimensiuni si ocupa o suprafata importanta.
#e formeaza prin nucleare(asa se formeaza maj partic ultrafine!,condensare,coagulare.
(articulele form prin nucleare(elem in stare gazoasa formeaza nuclei! sunt partic care contin metale grele, partic de
funingine(carbon!, carbon organic(oidare compusi organici! si sulfati(acid sulfuric simplu+nucleat sau combinat cu alte
particule!. ,oate astea pot eista in gazul de esapament.
Fioidul de sulf si ozonul f importante in formarea acestor particule(nucleare!K9daca scadem concentratia acestor
gazeK9 scade si conc. (artic din modul de nucleare.
2'. Str. C0imica a particulelor
>ulte elemente ca: sulfati, nitrati, ioni de amoniu,hidrogen, apa,carbon elementar si compusi organici(spori,resturi
animale si plante!,metale.
&n f de dimensiuni: partic fine au de toate in ele(tot ce am scris mai sus!$potasiu ;
(artic mari au calciu,aluminiu,siliciu,magneziu,fier(material crustal! si potasiu$nitrati.
(otasiul K din sol, prajit carne, ars lemn.
?itratii K din r. acid nitric$ion de amoniu(ambele in stare gazoasa!.
21.,efiniti partic. primare si secundare
(articule primareK daca se afla in aceeasi forma in care au fost puse in libertate in atmosfera.
(articule secundareK se formeaza in reactii chimice in atmosfera.
(aric primareK funingine,cenusa,praf de pe drumurile din Romania, sare de mare etc.
(artic secundareKsulfatii,nitratii (care impreuna cu apa pot forma ceata!
22.,epunerea si retenia particulelor la ni!el respirator
=epunerea particulelor este in functie de dimensiunile acestora si in functie de inspir: cavitatea nazala are o capacitate
mai mare de filtrare(pt partic mai are de "Jm! decat cavitatea bucalaK9depunerea la nivel etratoracic(vezi sub "8!.
2u cat diametrul este mai mic depunerea totala e mai mare.
=epunerea mai depinde si de capacitatea partic de a fi higroscopice(sulfatii%nitratii se maresc prin hidratare inclusiv in
tractul respiratorKau dimensiuni mai mari odata inhalate pt ca se hidrateaza in plamani!.
Retentia particulelor depinde de concentratia si durata de epunere, anatomie ,R, parametrii ventilatiei(afectati de
boliKF(32 in care apar diferente mari de depozitare!, prop. )izico+chimice ale partic.(dimensiune,higroscopice sau
nu,solubilitate in mucus!K9 retentia depinde de rata de depunere si clearance.
2oncl: depunerea,retentia si clearence+ul sunt intr+o relatie de dependenta una de alta.
23. Mecanismul de clearance pulmonar
2learanceKeliminarea%mutarea particulelor depozitate.
#e produce prin: absorbtie(dizolvarea particulelor! si mecanisme non+absorbativeKtransportarea particulelor intacte.
2learance+ul depinde de solubilitatea particulelorK9 daca sunt solubile se dizolva daca nu se elimina intacte.
&n functie de regiune:+ etratoracic se elim prin transport mucociliar,stranut,muci,inghitirea lorK9tract digestiv,dizolvare.
+,raheo+bronsic se elim prin transp. >uco+ciliar, endocitoza de catre macrofage%cel epiteliale, tuse,
dizolvare si abs in sange%limfa(depozitate in ganglioni limfatici sau ajung in sange!.
+alveolar se elim prin macrofage%cel epiteliale,dizolvare si abs. &n sange%limfa.
M1bsorbtia in sange depinde si de vascularizatia zonei respective.
)actori care infl clearance+ul: boli(rinita cronica,sinuzita cronica,bronsiectazii,fibroza chistica,carcinom,bronista
cronica,astm,inf respiratorii acute in care apare incetinirea transp muco+ciliar!,integritatea epiteliului bronisc afectata de
fumat,subst chimice iritante(e eterul!.
24.Sursele de particule din aer
#urse : + naturale
+antropogene
=upa mobilitate: + fie (stationare! : ardere combustibili fosili pt incalzit locuinte,obtinere energie electrica,procese
industriale; ars lemn pt incalzit,ars vegetatie pt agricultura(eliberare teren!,construit case%demolari case,morarit si
panificatie,industrie metale,elemente minerale, eroziune sol, gunoaie, drumurile pavate%nepavate.
+ mobile : mijloacele de transport si utilaje folosite in agicultura.
25. 1elatia dintre particule si efectele pe sanatatee!aluarea toxicolo)ica
G
Relatia intre sanatate si epunerea la particule e in legatura directa cu fractia de acumulare(vezi sub "0! si sursa lor cea
mai importanta e combustia.
,oicitatea particulelor e dependenta de sursa si cea mai importanta:autovehiculul si se evalueaza prin prezenta
particulelor de carbon nears,coeficientul de ceata si carbonul elementar (toate din funingine!$ gaze: 23,?3' $
metale:(b,>n,)e,Nn.
&n functie de dimensiuni: +particule fine(din combustie! pot altera capacitatea de fagocitoza a macrofagelor
+particulele mari( de orig. >inearala%biologica! au toicitate mai redusa in schimb ii afecteaza pe cei cu astm(pt ca
actioneaza la nivelul cailor respiratorii superioare!.
+particule ultrafine: induc leziuni acute (mai ales aerosolii acizi care pot creste vascozitatea sangeluiK9afectiuni
cardio+vasculare!.
2".Mecanismele de actiune ce explica efectele cardio!asculare induse de particule
2resc morbiditatea si mortalitatea.
>ecanisme :+nervos(reflee pulmonare,proces inflamator care determina un raspuns nervos si afecteaza cordul prin
modif. )recventei cardiaceK9aritmiiK9moarte subita!
+actiune directa(ajung in sange si afecteaza canalele ionice miocardice!
+inducere raspuns ischemic miocardic(obstructie coronara prin form unui tromb pe o placa de aterom+epunerea la
particule creste probabilitatea!
+raspuns sistemic care poate fi element trigger(cresterea vascozitatii sgK9creste nivelul de fibrinogen!
+aparitia de tromboze(prin disfunctii ale cel endoteliale,inflamatia etc!.
2#. Enumerati efectele expunerii de scurta durata la particulele din aer
&n urma epunerii de scurta durata s+au constatat:
2resterea mortalitatii, morbiditatii,nr internarilor in spitale%nr de vizite la cabinetul medical, efectele asupra aparatului
cardio+vascular(vezi subiectul '< pt detalii!,efectele asupra incidentei bolilor respiratorii si efectele epunerii asupra
simptomatologiei respiratorii(astm,a eficientei medicamentelor bronhodilatatoare,aparitie simptome ,R superior%inferior si
aparitia tusei! si efectele asupra performantelor respiratorii.
=e departe cel mai important efect este cresterea mortalitatii fiind efectul cel mai studiat in cazul epunerii de
scurta%lunga durata.
2$. Enumerati efectele expunerii de lun)a durata la particulele din aer
>ortalitatea,morbiditatea: prevalenta simptome respiratorii si a bolilor pulmonare copii%adulti, efectele asupra
performantelor functionale respiratorii,simptomatologie astmatici%non+astmatici, inducerea cancerului pulmonar si influneta
asupra prevalentei bolilor cardio+vasculare.
MBa 'G si '8 am scris o schema generala pe care o puteti dezvolta din informatiile de la urmatoarele 0 subiecte care
trateaza rezultatele muuuultor studii(majoritatea facute in #.1.!
2&. Mortalitatea asociata cu expunerea de scurta durata la particulele din aer
=epinde de dimensiunile particulelor(raport fine%mari!,elemente chimice componente,sursele de provenienta a
particulelor.
=etermina cresterea mortalitatii la grupele de risc: varstanici,bolnavi cronici cardio+pulmonari.
Riscul relativ egal cu un eces de mortalitate in cazul unei cresteri a niv de poluare cu 07 Jg%m- este de pana la 06.( cu
06 mai multi oameni au murit in cazul epunerii de scurta durata,maim "+' zile, la concentratii mai mari de dublul dozei
de particule pe '/ h!.
#tudiile facute pentru evaluarea acestui risc difera de la oras la oras si in functie de anotimp si depinde si de (>.((>"7
#i (>'.0 vezi subiectul "<!.
=ecesele prin boli cardio+vasculare legate de poluarea aerului: sunt mai frecvent cele prin aritmii si insuficienta
cardiaca(mai ales prin ischemie!. #+a constat si o crestere a incidentei bolilor cerebro+vasculare.
=ecesele prin complicarea F(32 si a pneumonii(K9insuf respiratorie! de catre poluarea aerului sunt de < ori mai
frecvente decat mortalitatea prin boli cardio+vasculare .
&n concluzie: procentele difera de la studiu la studiu( erau descrie foarte multe studii cu rezultate variate in functie de
parametrii pe care ii foloseau,oras,anotimp,vreme,nr de zile etc.! iar mortalitatea legata de poluarea aerului crestea cu pana
la ""6 in cazul bolilor pulmonare.Bag+ul (perioada de latenta pt un efect maimKmortalitate ! era intre 7+/ zile.
8
3'. Mortalitatea asociata cu expunerea de lun)a durata la particulele din aer
#tudiile au fost facute luand in considerare medii zilnice ale poluarii aerului(cu eceptia ozonului unde s+a luat in
considerare media orara! si evaluarea a fost facuta pe intregul an calendaristic.
=in evaluari s+a constatat o crestere a mortalitatii corelata cu epunerea de lunga durata la elementele particulate din aer.
1ceasta crestere se atribuie prezentei mai multor poluanti(nu se poate incrimina doar un singur poluant!.
)actori favorizanti: + cancer pulmonar la grupa de varsta <7+<H de ani(incidenta mai mare!;
+barbatii au o mortalitatea totala mai mare(inclusiv prin cresterea incidentei cancerului
pulm!
+gradul de scolarizare( se asoc cu nivelul socio+economic mai redusK9 esti prostK9esti
saracK9probabil bolnavK9locuiesti langa fabrica de cimentK9meriti sa mori+ sa nu scrieti asta la eamen :=!.
+relatie pozitiva intre concentratia de #3' si cresterea mortalitatii totatale+mai ales cea
cardio+vasculara.
+influenta fumatului+ efectual estimat a fost mai mare pentru nefumatori decat pt
fumatori si pt cei care s+au lasat OOO.
31. Morbiditatea asociata cu expunerea la elementele particulate din aer
2ardio vasculara: cresterea (>"7 cu 07 Jg%cm- a dus la un eces de risc de aparitia a bolilor cardio+vasculare si de
internare din aceste motive de pana la H6 la persoanele cu varsta peste <0 de ani. =e asemenea s+a constat un eces de risc
pt aparitia de boli ischemice cardiace si a insuficientei cardiace ce a variat intre -+86 pt '0 Jg%cm- a (>'.0 si (>"7+'.0.
>odificari in fiziologia cardiaca: efectele asupra ritmului cardiac si aspura sangelui.
>odificari ale frecventei si ale ritmului pot det. :fecte acute.(se pare ca scade saturatia de oigenK9creste frecventa
cardiaca desi nu s+a demonstrat o corelatie intre saturatia de oigen si cresterea (>"7 s+a demonstrat totusi cresterea
frecventei cardiace in relatie cu cresterea (>"7!.
#+a mai constatat ca trebuie considerata si presiunea barometrica.(frecventa cardiaca scade odata cu presiunea
barometrica!
>odificari ale valorilor ,1K9 crestere a riscului de boli cardio+vasc(epunerea acuta '+'/h duce la o crestere a
incidentei infarctului miocardic!.
Aascozitatea sangelui: e considerat factor pentru aparitia bolilor cardiace ischemice si s+a constatat ca urmare a unor
episoade de poluare
(roteina 2 reactiva s+a constatat a fi crescuta de - ori mai mult decat inaintea episodului de poluare( este legata si de
afectarea coronariana prin hipercoagulabilitate care duce la sindroame ischemice acute!.
32. Morbiditatea asociata cu expunerea la elementele particulate din aer .respiratorie in expunerea de scurta
durata2
#+a constatat cresterea nr spitalizarilor si a consulturilor medicale de pana la '06 corelata cu cresterea (>"7 cu 07
Jg%cm-.
#+a tinut cont de elementele componenete ale particulelor: funingine,ionul sulfat si aerosolii acizi(h$!. &onul sulfat e
foarte important in aparitia bolilor respiratorii.
&n majoritatea studiilor au fost constatate corelatii pozitive intre cresteri ale lui (>"7 cu 07 Jg%cm- si internarilor din
cauza: bolilor cardio+vasculare(am vb despre ele la sub -"!, F(32,pneumonie,crize acute de astm la copii%adulti. #+au
studiat efectele particulelor si in asociere cu ionul sulfat si elementele acide si s+a constatat o asociere slaba. =ar 23
impreuna cu (> au fost asociate semnificativ cu crizele acute de astm. =e asemenea prezenta de ?3',3- si 23 mai ales
vara s+a corelat pozitiv cu cresterea internarilor in spital pentru afectiuni respiratorii mai ales la batrani(9</ de ani!.
33.Efectele expunerii de scurta durata si lun)a durata la elementele particulate din aer asupra performantelor
!entilatorii pulmonare si asupra simptomatolo)iei respiratorii
:fecte corelate cu epunerea de scurta durata
#+a cautat evaluarea cantitativa a prezentei (>"7,(>'.0,(>"7+'.0 si chiar a particulelor mai mici.(erformantele
ventilatorii s+au evaluat prin masurarea: volum fortat epirator():A!, capacitatea vitala fortata()A2!, debitul epirator de
varf((:)!+ cel mai important parametru.
#+a constatat o relatie pozitiva intre epunerea la ,#((total suspended particulate! si crizele de tuse productiva,o relatie
pozitiva intre asocierea (>"7 si ozon pentru prezenta dispneei si risc de afectarea respiratorie crescuta pentru copiii cu
astm.
Ba astmatici o crestere a nivelului (>"7 a fost asociata cu o accentuare a simptomelor ca tusea,epectoratia si aparitia
durerilor la nivel faringian si o crestere a utilizarii medicamentelor bronhodilatatoare. 2opiii carea aveau astm au fost mult
mai susceptibili decat cei care nu au avut aceasta boala. #+au inregistrat si scaderi ale (:).
H
:fecte corelate cu epunerea de lunga durata P
1paritia tusei cronice, a bolilor respiratorii in general si prezenta bronsitei au fost corelate cu poluarea de lunga durata cu
particule a aerului astfel:
+particulele de sulfat: corelate cu cresterea incidentei bronsitelor.
+asociatie pozitiva intre prezenta ionilor acizi in aer si valorile ):A si )A2.
+relatie $ intre epunerea la ?3' si aparitia epectoratiei
+(>"7 crescut si scaderea performantelor respiratorii
+corelatie intre nivelele de funingine si de #3' si scaderea performantelor ventilatorii.
+epunerea la (>'.0 poate duce la scaderea reactivitatii imune in special la copii.
34. (lumbul surse
+traficul rutier in conditiile folosirii benzinei cu plumb+cea mai mare parte
+industria de etractie si prelucrare a metalelor neferoase
+industria chimica de obtinere a unor pigmenti pe baza de (b
#urse ocupationale: +minerit
+prelucrarea plumbului
+fabricarea tevilor de plumb
+cei ce lucreaza ca instalatori
+pictori
+cei ce lucreaza cu vopsea
+constructii
#urse ambientale:+vopsele ce contin pigmenti cu plumb
+benzina cu plumb
+sol+praf contaminat cu plumb in preajma autostrazilor,fabricilor ce prelucreaza plumb,a caselor vopsite cu vopsele cu (b
+(b din tevi cu (b
1lte surse: +cosmetice
+tuica facuta in alambic de (b+domestic
+fumatul
35. Metabolismul plumbului
Pb patrunde in organism : pe cale inhalatorie (e absorbit complet la niv distal!
+digestiva,orala(apa contaminata,alimente contaminate prin intermediul vaselor in care sunt puse alimente sau prin
conservare!
+absorbtie dermica
+pe cale intravenoasa.
&n aerul atmosferic se gaseste sub forma de particule respirabile,cea mai scazuta concentratie:sub "Jg%cm
-
=esi aportul pe cale respiratorie este redus ;in cea mai mare parte (b ajuns la nivel alveolar trece direct in sange.
+calea digestiva datorita poluarii surselor de apa si alimente:+apa: zeci de Jg
+alimente: sute de Jg
=esi aportul pe cale digestiva e mare rata de absorbtie pe cale digestiva e redusa '76.
Eliminare pe cale renala, prin urina, bila ,materii fecale, saliva, lapte matern, fanere.
Absorbtia: +adultul pana la '6 din (b ingerat
+copii si femeile gravide pana la G7 6 din (b ingerat
1bsorbtia e influentata de statusul nutritional,starea de santate si varsta persoanei.
Distributia Pb in organism : +sange
+tesuturi moi:rinichi,ficat,plamani,creie,splina,muschi si cord
+tesuturi dure:os si dinte(in t dur se gaseste H06 din (b ramas in org!
(b din os are doua componente :
o labila P se face schimb de (b cu intregul organism
o inerta P etrem de periculosa, este mobiulizata in cazul in care imunitatea organismului este scazuta.
Mecanismul de ac3iune este antien*imatic, legat de enzimele cu grupare S4.
"7
Organele int sunt reprezentate de: snge, #?2, #?(, rinichi, 12A, aparatul reproducQtor, sistemul imunitar, endocrin,
gastrointestinal. Rn cazul epunerii populaSiei, apar: sindrom hematologic ((b intervine n sinteza 4b!, sindrom neurologic,
creTte tensiunea arterialQ. 2elelalte efecte apar n saturnismul profesional.
Populatii la risc :
+sugari,copii
+femeile gravide
+adultii cu epunere ocupationala
+9copii dezvolta fenomenul de UpicaV(geofagie!,copii cu deficienta de 2a isi compenseaza aceasta deficienta
UmancandVzidarie
+absorbtia gastro+intestinala a (b,la copii,este mai mare in situatia unui deficit de 2a,)e,Nn sau vit 2
+(b traverseaza placenta reprezentand un risc pentru fetus
=atorita epunerii la (b pot aparea:
+avorturi spontane
+sarcini orite in evolutie
+nasteri premature
+copii cu greutate mica la nastere sau cu tulburari neurologice
3". Efectele plumbului asupra sistemului ner!os central.
)etusii si copii mici sunt in mod deosebit vulnerabili la actiunea (b pentru ca au creierul in dezvoltare,iar bariera
encefalica e incompleta.: posibil sa nu eiste prag pentru efectele neurologice la copii.
:punerea acuta la (b duce la aparitia encefalopatiei saturniene.>anifestarile encefalopatiei sunt hipeiritabilitate,
ataie,convulsii,stupor,coma,deces..:fectele neurologice apar la concentratii mult mai joase decatcele care det encefalopatia
:punerea la (b favorizeaza scaderea I5.Ba fiecare crestere a nivelului de (b in sange cu "7Jg%dl,nivelul &W+ului scade
cu G puncte.
:punerea la (b poate induce si o tulburare in conducerea nervoasa periferica.
Ba adult poate aparea encefalopartia saturniana la nivelul de incarcare cu (b foarte crescute.Ba concentratii mult mai
joase de incarcare cu (b poate apare iritabilitate,scaderea atentiei,pierdera memoriei,halucinatii,tremor,depresie si tulburari
de dispozitie,cefalee,vertiji,parestezii,paralizii.
+ impotenta
+ scaderea libidoului
3#. Efectele plumbului asupra sistemului ner!os periferic
(e #?(, (b poate induce tulburari posturale si tulburari de conducere nervoasa.#e produce:
+incetinirea conducerii nervoase
+astenia etensorilor+articulatia mainii in gat de lebada+semn tardiv de intoicatie cu (b
+parilizia etensorilor
3$. Efectul 0ematolo)ic al plumbului
1supra biointezei hemului : (b are o afinitate mai mare pt. 4b fetala. &nfluenteaza activ. unor enzime :
0 P aminolevulinat dehidraza (aceasta scade si consecutiv creste acidul aminolevulinic!
0 P aminolevulinat sintetaza
coproporfirinogen oidaza (este inhibata si creste ecretia coproporfirinelor!
ferochelataza
&nhiba biosinteza hemului P anemie 6croma76citara cu sideremie 8 sau crescuta
2reste rata de distrugere a eritrocitelor+anemie de tip 0emolitic
(roduce reticulocito*a.
3&. Efectele plumbului asupra sistemului 0ematopoietic
4'. Efectele plumbului asupra aparatului )astro intestinal
""
(e aparatul gastro+intestinal (b determina:
-colica saturniana+durere colicativa puternica
+constipatie,greata,varsaturi
+anoreie,scadere in greutate,scadrea apetitului
.Ba ficat, (b poate afecta capacitatea functionala a citocromului P450 de a metaboliza substantele chimice.
&ntoicatii neprofesionale cu (b s+au descris la marii consumatori de tuica distilata in alambicuri din aliaje pe baza
de (b,la consumatorii de vin,cidru preparat sau pastrat in vase smaltuite,folosirea in consum de boia de ardei falsificata cu
miniu de (b.
41. Efectele plumbului asupra aparatului reproduc9tor.
Farbat: + diminuarea concentratiei spermei
+ diminuarea numarului de spermatozoizi,scade mobilitatea spermatozoizilor
)ertilitate: rezultate discutabile la barbat si femeie
:fecte asupra sarcinii:
+ frecventa crescuta a avortului spontan, a sarcinilor oprite in evolutie
+ nasteri premature
+ feti cu greutate mica la nastere
+ aparitia de malformatii congenitale
+ tulburari de crestre si dezvoltare neurologica ulterioara a copilului
(b trece bariera feto+placentara si poate influenta viabilitatea fatului precum si dezvoltarea fatului si a copilului
:punerea prenatala la (b((b in sangele matern la un nivel egal cu "/Jg%dl!poate duca la crestera riscului de aparitia a
nasterii premature sau a nasterii unui copil hipotrofic.
42. Efectele plumbului asupra aparatului renal
:punera acuta la (b poate induce afectarea functiei tubului proimal,care se traduce prin aparitia de
aminoacidurie,glicozurie si hiperfosfaturie(sdr )anconi+liLe!.
:punera repetata sau continua la (b poate induce aparitia unei afectiuni cronice renale cum ar fi nefrita interstitiala
?ivelul minim la care pot aprea efecte renale nu e cunoscut.
:punerea la (b poate induce aparitia Ugutei saturnieneV care se caracterizeaza prin atacuri mai rare decat guta
clasica.(oate induce si 4,1 de cauza renala.
43. Efectele plumbului asupra aparatului cardio!ascular
(b e unul din factorii ce contribuie la aparitia 4:;7 in special 4,1 sistemica.:punera ocupationala poate creste
riscul de aparitie a 4,1 si a bolilor cardio+vasculare ca un efect tardiv.
#+a evidentiat o corelatie semnificativa statistic intre presiunea sistolica si diastolica si epunerea la (b
=etermina modificarile de permeabilitate vasculara si crestrea lipemiei,favorizeazand ateroscleroza.Ba concentratii mari
ale (b in aer,relatia intre epunere si nivelul plumbemiei urmeaza o curba lineara.
44. Efectele plumbului asupra sistemului endocrin
&n situatia epunerii la concentrtii mari de (b se observa o relatie inversa intre nivelul de (b din sange si cel al vitaminei
=.(b impiedica transformarea vitaminei = in forma sa hormonala ",'0+dihidroivitamina =.1ceata e responasbila de
mentinerea homeostaziei 2a intra+ si etracelular.1tunci cand ",'0+dihidroivitamina = e scazuta,dezvoltarea si crestrea
celulara e afectata,dezvoltarea tesutului osos din os si dinte poate fi diminuata.1ceste modificari pot aparea la copii cu un
nivel al (b+emiei peste <'Jg%dl si cu deficit nutritional cronil de 2a,fosfor si vitamina =.
1supra functei glandelor endorcrine tiroide,(b are efecte minime sau nu are efecte de loc.3 corelatie negativa slaba a
fost stabilita intre durata de epunere la (b si nivelul de tiroina si trozina libera.:punerea cronica la (b poate afecta
functia tiroidina,dar in timp.?u a fost observat afectarea functiei tiroidiene la copii.
45. Efectele plumbului asupra sistemului imun
(lumbul poate produce: + o supresie a nivelurilor secretoare de &g 1
+ afectarea functei limfocitelor ,
4". Efectele plumbului <n cancero)ene*9
(b e inclus in grupa 'F a clasificarii &1R2 a cancerigenilor chimici+probabil carcinogen.:ista date eperimentale
limitate la om.
"'
4#. Efectele plumbului asupra cromo*omilor
>etalele grele acSioneazQ asupra macromoleculei de 1=? ceea ce poate determina apariSia de aberaSii cromozomiale,
modificQri ale duratei fazelor ciclului de diviziune cu repercusiuni asupra creTterii Ti dezvoltQrii normale a plantelor.
1stfel, este cunoscut faptul cQ plumbul prelugeTte ciclul celular, sensibilitatea faSQ de acest metal depinznd de faza
ciclului celular n care se aflQ celulele.
2elulele aflate n faza postsinteticQ ;' sunt mult mai sensibile la prezenSa plumbului care prelungeTte ciclul celular cu
pnQ la '"<6. Rn faza de sintezQ a 1=?+ului celulele sunt mai puSin sensibile, plumbul prelungind ciclul celular cu doar
006. Ba nivelul 1=?+ului apar modificQri conformaSionale care schimbQ parametrii sterici ai macromoleculei. &nteracSiunea
1=?+ului cu ioni metalici determinQ o destabilizare a conformaSiei 1=?, cea ce implicQ perturbQri ale activitQSii biologice.
1stfel, mesajul genetic conSinut n secvenSa deoiribonucleotidelor din 1=? cromosomial, vehiculat prin succesiunea
proceselor de replicaSie+transcripSie+translaSie, apare denaturat.
4$. +iomar=eri ai expunerii la plumb
ar!er-ii biologici pe baza cQrora se stabileTte ncQrcarea organismului cu (b Ti efectele acesteia. :i sunt marLeri de
epunere:
(b+emiaK"7Jg % "77ml
(b+uriaK '0..-7Jg % l
ReticulocitozQ
#cQderea sintezei 4b, >b
>odificQri citoplasmatice de tip vacuolizare
vitamina =
1B1 din urina
Relatia doza efect.
4&. Indicatori biolo)ici de <nc9rcare ai or)anismului cu plumb
ar!er-ii biologici pe baza cQrora se stabileTte ncQrcarea organismului cu (b Ti efectele acesteia. :i sunt marLeri de
efecte:
1B1K',0mg % l urinQ (creTte n intoicaSii!
1B1+=4K'0 unitQSi % l eritrocite (scade n intoicaSii!
2oproporfirinaK"'0Jg % l (creTte n intoicaSii!
(rotoporfirina eritrocitarQK07Jg % "77
#ecundari, nespecifici:
2reTterea frecvenSei hematiilor cu granulaSii bazofile (normal: 0 % " mil.!
2reTterea frecvenSei hematiilor cu corpusculi 4einz (normal 0 % "777!
2reTte fragilitatea mecanicQ a hematiilor
ReticulocitozQ
#cQderea sintezei 4b, >b
>odificQri citoplasmatice de tip vacuolizare
RelaSia dozQ+efect
&.#e determina conc acidului delta+amino+levulinic care intr+o epunere crescuta la (b se elimina si pe cale renala intr+o
cantitate crescuta pt ca (b inhiba activitatea dehidrogenazei 1B1 K.acidul nu este utilizat in cant toatala si se transforma
intr+un compus intermediar care apare in sinteza 4b
&&.=ozarea act enzimate a dehidrogenazei 1B1
&&&.=eterminarea coproporfirinei urinare Kcomp intermediar de sint a 4b se elimina in eces pt ca este inhibata
coproporfirinogen oidaza
&A. #e determina porfirinele libere eritrocitare care se gasesc intr+o conc mai mare pt ca este inhibata ferochelaza
(hemsintetza!,porfirinele nu fieaza )e,raman libere in eritocit Pnivelul sideremiei normalK9anemie hipocroma
microcitara,normo%hipersideremica
5'. (oluan3ii carcino)eni din aer. Mecanismul de carcino)ene*9
#ubstantele carcinogene din aer sunt:
+3rganice: 4idrocarburi 1romatice (oliciclice, clorura de vinil, benzen, naftilamina
"-
+1norganice: 1rsen, 2rom, ?ichel, 1zbest
+Radiatii: ionizante si .A
+Airusuri: hepatic F, 4erpesA, :pstein Farr
>ecanism de carcinogeneza:
".&nitierea: #ubstanta carcinogena produce la nivelul 1=? o modificare,favorizand crearea unei celule initaiale.1ceasta
celula K stare maligna potentiala si poate prolifera neconditionat.
+dependent de doza
+daca modif cel nu sunt reparate rapid,procesul de initiere poate deveni permanent
'. (romovare: 2elula iniSiatQ se eprimQ fenotipic, datoritQ intervenSiei unor factori cancerigeni de promovare.
+promotor K subst care nu produce in mod necesar o tumoare dar poate favoriza o mutatie cu potential carcinogen sa se
manifeste.
+in acest stadiu tumora nu este maligna
+doza si durata de epunere sunt importante
1ceastQ fazQ poate fi influenSatQ de o serie de factori: dieta, naintarea n vrstQ, factorul hormonal.
-.(rogresia: 2elulele devin maligne si evolueaza spre o proliferare nerestrictionata cu invadarea tes
adiacenteK9metastaze. > au o dezvolatare mult mai rapida decat a , initiale.
51. Clasificarea substantelor carcino)ene
+3rganice: 4idrocarburi 1romatice (oliciclice, clorura de vinil, banen, naftilamina
+1norganice: 1rsen, 2rom, ?ichel, 1zbest
+Radiatii: ionizante si .A
+Airusuri: hepatic F, 4erpesA, :pstein Farr
=upQ locul de ac3iune:
=irecSi (adductori de 1=?! P produc o leziune primarQ, biochimicQ la nivelul 1=?. :. agenSi alchilanSi, ioni metalici,
care produc legQturi covalente cu 1=?.
&ndirecSi (procancerigeni! P substanSe iniSial inactive, care necesitQ o activare enzimaticQ la nivelul organismului,
transformndu+se n cancerigeni: 41(, nitrozamine, aflatoine. >ajoritatea substaSelor din factorii de mediu sunt
procancerigene.
=upQ mecanismul de ac3iune:
;enotoici (mutageni! P acSioneazQ la nivelul 1=?, producnd mutaSii. &nclude cancerigenii
:pigenetici P nu s+a dovedit interacSiunea cu 1=?, acSionnd la nivelul sistemului de control al diviziunii celulare (gene
supresoare!.
2lasificare &R12(&nternational 1gentc@ for Research of 2ancer!
;rupa ": #ubst sigur cancerigene:benzen,aflatoine,clorura de vinil
;rupa '1: #ubst probabil cancerigene:nitrozamine,benzantracen
;rupa 'F: posibil cancerigene
;rupa -: subst care nu sunt clasificate ca cancerigeni in prezent.
;rupa /: subst care probabil nu sunt cancerigene.
52. Substan3ele carcino)ene din aer. 4idrocarburile policiclice aromatice.
+se gasesc in natura
+cel mai cunoscut benza a piren, eista si nitro41(, mai toici si mai agresivi
+nivelul natural al Fa( este aproape 7
+in interior se pot atinge concenratii f ridicate,concentratii deosebit de mari se pot atinge in locurile de munca.
Surse>
+arederea combustibililor fosili: lemn, carbune,gaze naturale, petrol
"/
+fumatul
+surse mobile: autovehicule
Cai de expunere>
+inhalatorie:rata de abs /76 la un A de '7 m
-
aer%zi
+apa de baut
+alimente in functie de modul cum sunt preparate,depozitate,afumate
Cinetica
+sunt liposolubile si se abors prin plamani si prin mucoase
+41( inhalate pot fi absorbite pe particulele de funingine, dupa depunerea in tractul respirator a part pe care au fost
absorbite aceste particule pot fi eliminate prin clearance muco+ciliar dar 41( pot fi eliminate de pe particule in timpul
transportului pe 2R,pot traversa epiteliul bronsic si patunde in cel acestuia unde sunt metabolizate.
Metabolism
+sunt metabolizate prin intermediul unui sist oidativ
-isi sinteti"ea"a singuri procarcinogenii
+rezultatul metabolizarii: fenoli si epoizi
+dupa metabolizare la dihidro+dioli o parte din epoizi pot fi oidati la diol+epoizi ((R321?2:R&;:?!
+41( isi pot induce sinteza enzimelor responsabile de metabolizare si in felul acesta nu au nevoie de nicun cocarcinogen
G,8+diol+H,"7+epoidul cel mai imp metabolit cu act carcinogena
Efecte pe sanatate:
+? pulmonar
+? tegumentar
+? digestiv
E!aluare de risc>
+ presupune ca H pers din "77 777 de epusi pot deceda din cauza unei neoplazii la nivel pulmonar ca rezulatat al
epunerii de o viata la aer ambiental cu un nuvel de poluare Fa( $ alte 41(
+nu eista un nivel de 41( in aer care poate fi considerat sigur pt sanatate
53. Substante carcino)ene din aer> ;*bestul
+grup de fibre naturale cu rezistenta deosebit de mare la actiune mecanica
+slab conducatoare de caldura
+rezistenta mare la actiunea subst chimice
+eista mai multe varietati: +chr@ot@le: cel mai raspandit
+crocidolite: cel mai periculos
Surse
+scoarta terestra
"0
+antropogene: minerit si macinat
+manufactura unor produse variate: profile pt autoturisme, placute de frane
+constructii
+tevi de azbociment
+poluare interioara(in zona temperata f importanta+ se gaseste in constructii:acoperis,tencuiala!
XX)ibrele respirabile pot ajunge la dimensiuni critice Pdimens respirabile
Cai de expunere
+aer
+apa de baut:tevi de azbociment
+alimente: berea, vinul sunt filtrate prin tevi de azbociment
Cinetica
+se depune in unghiurile infero+lat ale plamanilor si determina cancer
+se poate depune in zonele ciliate ale 2R
Efecte
+1zbestoza Pfibroza pulmonara
+2ancerul pulmonar +carcinom bronsic
+mezoteliom pleural si peritoneal(epunere digestiva!
+&n cazuri severe apare cord pulmonar cronic si hipoie
+iomar=eri
+(lacile pleurale placi fibroase la niv pleurei considerate puncte de plecare ale unui neoplasm
+2orpii azbestozici:corpi feruginosi sub forma de haltere
+se determina postmortem
E!aluare de risc:1zbestul este cel mai agresiv factor cancerigen si este inclus in clasa " de carcinogenitate
54. Substan3ele carcino)ene din aer. +en*enul
#urse: arderea combustibililor fosili, autovehicule, participa la formarea smogului fotochimic, fumat, alimente
contaminate, apa de baut
:ste abosobit si este foarte solubil in grasimi ( se acumuleaza in tesuturile bogate in tesut gras si adipos!, in apa are o
solubilitate redusa.
:liminare: in principal renal, se elimina -76, sub diferite forme
:fecte pe sanatate:
&nducerea leucemiilor de tip endoblastic, mieloblastic si leucemie eritroblastica.
Ba o epunere de "Jg%m-+ se estimeaza ca / persoana dintr+un milion pot face leucemie.
?ivelul de siguranta este zero.
55. 8e!oia minim9 de ap9 a omului pentru a supra!ie ui
1pa are o importan Q deosebitQ asupra sQnQtQ ii omului. 1ccesul la apQ este esen ial pentru via a omului datoriQ unui
nivel minim de apQ necesar pentru supravie uire. 2antitatea i calitatea de care are nevoie omul are o mare nfluen Q asupra
stQrii sale de sQnQtate ca individ dar i asupra comunitQ ii din care acesta face parte.
(rioritatea numQrul unu este sQ se asigure acces pentru toatQ popula ia la surse de aprovizionare cu apQ de calitate bunQ.
5". 8e!oile i utili*9rile apei
1pa este un element vital pentru om. .tilizarea cea mai importantQ a apei este consumul ca atare de cQtre oameni i
animale.
?evoile fiziologice ale organismului sunt de ',0 l%'/h. (t un grad minim de igienQ omul are nevoie de cel pu in 07l%zi
necesarQ pt acoperirea nevoilor fiziologice, igienQ individualQ i pt prepararea hranei.
2alitatea apei consumatQ de om trebuie sQ asigure o bunQ sQnQtate i sQ nu permitQ apari ia mbolnQvirilor.
1pa se utilizeazQ n numeroase domenii de activitate:
"<
Nootehnia P pt consum, prepararea hranei i men inerea iginei locului de via Q al animalelor
1griculturQ P G76 pt irigan ii
:nergeticQ + producerea energiei electrice prin hidrocentrale; rQcirea termocentralelor, centralelor nucleare
&ndustrie P industria petrolului, chimicQ, producerea de hrtie, industria etractivQ de metale (eforturi pt reducerea
consumului de apQ!
,ransporturi P mijloc de transport pt mQrfuri i persoane
#port P element recrea ional
(entru mbunQtQ irea climatului i asigurare igienei n mediul urban
1pa este mediul natural de habitat al pe tilor i al altor forme de via Q acvaticQ.
5#. Sursele de ap9 i posibilit9 ile de poluare ale acestora
;pe de suprafa39> apale rurilor i lacurilor. #unt n cantitate mare, ce variazQ n fc de condi iile meteo.?u sunt
protejate de poluare i pot avea o calitate necoresp.pt consumul uman.
;pe de profun*ime>beneficiazQ de protec ia stratului supraiacent , corespund din punct de vedere calitativ, dar debitul
lor este foarte scQzut. #unt reduse cantitativ. #tratul freatic trebuie sQ fie la mare adncime. (oate avea un grad crescut de
mineralizare.
;pa atmosferic9 .!apori2> se gQseTte pnQ la "0+'7 Lm altitudine. ?u se foloseTte.
(recipita3ii> nu au ncQrcQturQ mineralQ, nu se folosesc n scop potabil.
5$.(oluarea c0imic9 a apei clasificare
:ste determinata de o modificare a compozitiei chimice a apei, datorita unor dezechilibre minerale naturale si prin
prezenta unor substante chimice toice rezultate din poluarea apei in urma unor activitati umane industriale sau din
agricultura.
#ubstan ele provin cel mai frecvent din afara prin poluare si au o limita maima admisa foarte eacta (nitrati K 07
mg%dmc, pesticide K 7,0 Jg%dmc, ) K ",' mg%dmc, (b K 7,70 mg%dmc, cianuri K 7,70 mg%dmc!.#ubstante indezirabile : nu au
efecte nocive (toice! dar prin prezenta lor in apa modifica caracterele organoleptice (2a, )e, >n, 3igen etc.!
5&. (re*en a calciului i a ma)ne*iului <n ap9
?u au efecte nocive (toice! dar prin prezenta lor in apa modifica caracterele organoleptice.
2a P n eces produce un gust salciu. #cade P aritmii, modificari :Y;.
2a i >g cresc duritatea apei i se asociazQ cu morbiditate i mortalitate scQzutQ.
"'. (re*en a nitra ilor <n ap9
?itraSii provin din naturQ, din solurile bogate n azot (origine teluricQ!,sau ajung n apQ n urma poluQrii. #ursele de
poluare:
+ folosirea ngrQTQmintelor azotoase sintetice n agriculturQ;
+ fertilizarea terenurilor agricole cu ngrQTQminte naturale (gunoi de grajd!; descompunerea substanSelor organice
elibereazQ amoniac, nitriSi, nitraSi;
+ grajduri, latrine, depozite de gunoi, instalaSii de canalizare, puSuri absorbante plasate n apropierea surselor de apQ
(fntni, izvoare!;
+ deversQri de ape reziduale provenite din ntreprinderile Ti combinatele care fabricQ fertilizante, n apele de suprafaSQ.
(entru a+Ti eercita efectul toic, nitraSii sunt redu i la nitriSi. Reac ia se poate produce n apQ (sezon cald, prezenSa
unei flore reducQtoare! saun organism, loc sub acSiunea unei flore microbiene care ascensioneazQ din porSiunea distalQ a
intestinului n cea proimalQ sau care coboarQ din nazo+faringe (n caz de rinite, sinuzite, abcese, otite, amigdalite!. ?itriSii
pQtrund n snge $ hemoglobina +9methemoglobinQ, blocnd capacitatea de transport a oigenului + 9deficit de oigen n
Sesuturi.
?itraSii se pot combina cu aminele formnd nitrozamine, cu efect cancerigen demonstrat.
"1. Intoxica ia acut9 cu nitra i
"G
&ntoicaSia cu nitraSi apare mai frecvent n mediul rural, la sugarii alimentaSi artificial cu lapte praf sau lapte de vacQ, la
prepararea cQrora s+a folosit pentru diluSie, apQ cu conSinut crescut de nitraSi.
#urse: + soluri bogate in saruri de azot
+ poluarea apei
:fecte :
?itra i +9 ?itri i $ 4b K met4b (deficit de oigen!: "7+'76 + fenomene de tip hipoic; 9'76 + cianoza initial
periorala, dispnee, tahicardie, poliglobulie; 9/76 + hipoie cerebrala P pierderea starii de constienta; 9<76 + eitus.
1pare frecvent la copii Z " an care sunt alimentati artificial.
"2.(re*en a fluorului <n ap9 i patolo)ia indus9 de acesta
1portul optim: 7,G+",'mg % l apQ.
(rovine din scoarSa terestrQ (crioliSi, fluorosilicaSi!. 1pa are rolul principal, asigurQ '%- din necesarul pe '/ ore,
alimentele avnd rol secunadar, pentru cQ fluorul din sol nu e concentrat de plante, dect foarte puSin.
+ cariopreventiv , reacioneazQ cu hidroiapatita K fluoroapatita (conferQ rezisten Q dintelui!
+ bacteriostatic Ti antienzimatic, inhibnd enzimele de tipul enolazelor.
+ concentratii crescute in apa P fluoroza endemica :
+ 9 ",0 +'mg%dmc : fluoroza dentara (pete pe suprafata lor, creste friabilitatea!
+ 9 0mg%dmc : osteofluoroza asimptomatica (osteoscleroza cu cresterea opacitatii fata de razele R!.
+ 9 '7 mg%dmc : osteofloroza anchilozanta
"3. Importan a aportului de iod prin ap9 i patolo)ia indus9 de un aport deficitar al acestuia.
1pa + aport scQzut de iod + "76 din necesarul n '/ ore ("77+"'7mg!, alimentele avnd un aport important. 2oncentraSia
iodului n apQ este un indicator al aportului total de iod: dacQ este scQzutQ, Ti alimentele au un aport scQzut de iod.
1ol <n or)anism: sinteza hormonilor tiroidieni:
&odocaptarea: iodul n snge este concentrat la nivelul foliculilor tiroidieni de "7+"77 ori.
&odoconversia: iodul anorganic esre transformat n iod organic.
4ormonosinteza: se sintetizeazQ triiodotironina Ti tetraiodotironina.
Rn funcSie de nivelul din snge al hormonilor tiroidieni, activitatea tiroidei este controlatQ pe cale hipotalamohipofizarQ,
cu hipertrofie tiroidianQ, prin sintezQ de coloid, dacQ iodul este insuficient. .lterior apar dezechilibre hormonale, inclusiv
forme neurologice: cretinism, surditate.
=istrofia endemica tireopata; gusa endemica apare la o concentartie a & in apa Z 0Jg%dmc. &nsa sunt cazuri in care gusa
apare si la valori mai mari K carenta relativa de iod : alimente ce contin substante antitiroidiene (varza, conopida, gulii,
napi!, elemente minerale in eces (2a scade abs. & prin cresterea elim. &, >n opreste formarea hormonului tiroidian, ) creTte
eliminarea urinarQ a iodului.!, aport alimentar dezechilibrat (proteinele sunt esentiale in formarea hormonului tiroidian!.
Cate)orii cu risc crescut de apariSie a guTei: pubertate, gravide, tulburQri endocrine.
"4. Caracteristicile epidemiei 0idrice .principale si secundare2
Epidemii 0idrice
#unt afecSiuni cu poartQ de intrare digestivQ. :pidemia se stabileTte dacQ este sau nu hidricQ pe baza urmQtoarelor criterii:
(rincipale>
=ebut eploziv, cu numQr mare de cazuri, care apar ntr+un interval scurt de timp, mai mic dect perioada de incubaSie a
bolii.
#uprapunerea cazurilor de boalQ peste sistemul de distribuSie a apei (criteriul topografic!.
#ezonalitatea (n principiu sezonul cald, dar pot apare oricnd, chiar n sezonul rece, deoarece rezistenSa creTte cu
scQderea temperaturii!.
(opulaSia receptivQ la boalQ: fac boala toate persoanele receptive, fQrQ imunitate specificQ.
#frTitul epidemiei se caracterizeazQ prin scQderea bruscQ a numQrului de cazuri de boalQ, dupQ ce procesul de
contaminare a apei a fost ntrerupt. #e pQstreazQ [coada epidemicQV P un numQr redus de cazuri de boalQ, cu transmitere prin
contact direct interuman.
Secundare
2reTterea frecvenSei bolilor diareice acute Ti a cazurilor de dizenterie ntr+o colectivitate aratQ cQ poate izbucni o
epidemie hidricQ..
&dentificarea germenilor patogeni n apQ nu este obligatorie, totuTi se modificQ indicatorii bacteriologici de calitate a apei.
"5. ,efiniti endemia indusa 0idric si elementele de ca* sporadic
Endemia 0idric9
"8
#e caracterizeazQ printr+un numQr mai mic de cazuri de boalQ, care apar permanent ntr+o zonQ geograficQ, unde sunt
probleme n alimentaSia cu apQ.
2azuri izolate : 1par cnd gradul de contaminare a apei este scQzut, nu se atinge doza infectantQ, dar eistQ persoane cu
receptivitate crescutQ, care fac boala (tare digestive: anaciditate gastricQ; copii, vrstnici!.
"". Clasificarea bolilor transmise prin apa
+oli transmise de bacterii>
4olera +produsQ de vibrionul holeric (:ltor!, care n apQ rezistQ sQptQmni, luni. :ste sensibil la clor, rezistQ n apa rece
Ti nepoluatQ (apa de izvor!. =oza infectantQ este "7
0+<
. :istQ persoane cu risc crescut, care pot face boala la doze inferioare
dozei infectante: hipoaciditate % hiperaciditate cu tratament antiacid. #ursa de contaminare este doar omul.
-ebra tifoid9 ?i paratifoid9 produse de #amonella ,iph@ Ti (aratip@ 1 Ti F. 1cestea rezistQ '" zile n apa rurilor, -7
zile n apa de profunzime, '..- luni n gheaSQ. : sensibil la clor. =oza infectantQ este "7
-+0
. #ursa de contaminare: omul
bolnav Ti purtQtorul cronic. #almonellele de la animale produc gastroenterite.
,i*enteria bacilar9 #higella rezistQ /..0 zile n apQ Ti ' luni n gheaSQ, este mai rezistentQ la clor dect colibacili. =oza
infectantQ K "7
'
. Foala are frecvenSQ crescutQ datoritQ dozei infectante foarte mici Ti fenomenului de variabiliatate
microbianQ. >anifestQrile clinice sunt uToare.
+oli diareice acute produse de :. coli, 2amp@lobacter, (seudomonas, \ersinia enterocolitica, 1eromonas, vibrioni
parahemolitici. 1ceTtia rezistQ n apQ '" zile, sunt sensibili la clor. =oza infectantQ este mare. =au manifestQri la sugari Ti
copii mici.
@eptospiro*e + produse de Beptospira enterohemoragicQ, pomona, canic., griphotiphosa, Eoolfi. 1cestea sumnt
antropozoonoze (de la Tobolan, cine, pisicQ, porc!. (Qtrund transcutanat, rezistQ '..- sQptQmni, rezistQ la clor. :istQ Ti
tulpini saprofite n apele de suprafaSQ, care produc boli diareice acute. 1u fecvenSQ mai mare la marinari, pescari, practicanSii
sporturilor nautice.
+rucelo*a produsQ de Frucella. Foala are caracter profesional, se transmite de la animale care avorteazQ: oi, capre, porci.
;ermenii pQtrund digestiv Ti respirator sau transtegumentar. RezistQ "..' luni n apQ Ti la clor.
:ularemia produsQ de (asteurella tularensis. #ursa o reprezintQ: Toareci, cini, pisici. Rezervorul natural l reprezintQ
iodidele (cQpuTe!. (Qtrud prin tegumente, mucoase, digestiv, respirator. RezistQ n apQ '..- luni.
;ntrax produs de Facilus antracis, germene sporulat, care rezistQ luni n apQ Ti la clor. 2ontaminare: n industria
pielQriei.
-ebra 5 produsQ de 2oiella burnetti, care rezistQ "<7 zile n apQ. #e transmite prin contaminarea apei de suprafaSQ de
cQtre animale.
:+C produs de bY, care rezistQ n apQ "77.."07 zile Ti la doze uzuale de clor. 2el mai mare risc l reprezintQ consumul
de lapte nefiert de la animalul bolanav.
+oli transmise de !irusi
Airisurile au o rezistenSQ mult mai mare dect bacteriile, rezistQ la clor, iar doza infectantQ este foarte micQ.
4epatita ; ?i E produsQ de A41 Ti A4:, care rezistQ pnQ la '77 zile Ti la dozele uzuale de clor. #ursa o reprezintQ
omul. )ormele de manifestare sunt: epidemii Ti cazuri izolate.
(oliomielita #ursa este doar omul, virusul rezistQ "77..."07 zile, este sensibil la clor. Aaccinarea se face cu virus atenuat,
tulpQina vaccinalQ avnd o rezistenSQ crescutQ n mediu. #e manifestQ sub formQ de cazuri izolate.
Coxsac=ie ; ?i +7 EC4O7 entero!irusuri noi
(roduc: paralizii, nevrite, febrQ, meningite, encefalite, boli respiratorii, boli digestive, miocardite, conjuntctivitQ acutQ
hemoragiparQ, eantem.
Airusurile 8orBal= ?i 1ota!irusuri produc gastroenterite la adult.
;deno!irusiri produc conjunctivite de bazin (trQiesc n apQ caldQ!, infecSii respiratorii, meningete, veruci comune.
(ar!o!irusurile produc infecSii respiratorii la copii Ti cancer de col uterin.
+oli para*itare
1pa poate sQ aibQ un rol acti! n transmiterea bolilor parazitare.
(rotozoare
Entamoeba 0istolitica> &nfecSia se transmite de la omul bolnav sau purtQtor. Rn apQ rezistQ "77 zile, la temperaturQ
crescutQ Ti la 2l. (roduce dizenteria amoebianQ.
%iardia intestinalis> 3mul se infecteazQ prin chiTti, care rezistQ luni n apQ. Foala se numeTte lamblio*9, manifestare
endemicQ. ,ratmentul este hepatotoic, astfel nct nu se treateazQ copiii.
:ric0omonas intestinalis C !a)inalis> rezistQ foarte puSin n apQ. Foala se numeTte tric0omonia*9.
"H
CrDptosporidium par!um> &nfecSia se transmite de la animal, probabil Ti de la om. Foala se numeTte crDptosporidio*9,
foarte frecventQ la bolnavii de #&=1 (diaree gravQ!.
2estode
,ip0ilobotrium latum Ti 4imenilepis nana: Rn apQ au ' gazde: un crustaceu Ti un peTte. Foala se numeTte tenia*9.
4imenilepis nana nu are gazdQ.O
,rematode
-asciola 0epatica Ti bus=i: infecteazQ ovine, bovine, om (cQi biliare!. Ba temperaturi crescute ('0..-7
7
2! se produce
embriogeneza, pQtrund n gasteropod sau moluscQ, unde se formeazQ cercarul, forma infectantQ, care produce fasciolo*a.
#chistosoma haematobium, mansoni, japonicum: gazda intermediarQ este n apQ, pot pQtrunde Ti prin tegumente, dau
manifestQri digestive Ti urinare. (roduc sc0istosomio*e.
?ematode
;scaridio*a7 :ricocefalo*a7 Stron)iloido*a7 ;ncDlostomio*e> #ursa o reprezintQ omul, transmiterea este indirectQ, prin
apQ, solul avnd rol de activare.
(atologie neinfecSioasQ cu transmitere pe cale hidricQ
=eterminatQ de dezechilibre hidro+minerale
"#. Clasificarea a)entilor pato)eni transmisi prin apa cu semnificatie pentru sanatate
12 ;)enti pato)eni cu o semnificatie importanta pentru starea de sanatate a omului.
1ici se numara : :.2oli, #almonella tiph@, #higella disentariae, Aibrio cholerae, \ersinia enerocolitica, 2amp@lobacter
jejuni, ;iardia lamblia, 2r@ptosporidium parvum, :ntamoeba histol@tica, =ranculus medinensis.
22 ;)enti panto)eni oportunisti
.nele organisme care se gasesc in mod normal in mediul ambiant pot duce duce la aparitia unor imbolnaviri cu caracter
oportunist la grupele de populatie considerate cu risc (batranii, copii mici, cei imunosupresati!.
=aca apele folosite de aceste persoane, pentru consum sau pentru imbaiere, sunt contaminate cu un numar eesiv de
agenti de agenti patogeni atunci se pot produce infectii ale pielii, ochilor, nasului sau ale gatului.
;ermeni oportunisti: (seudomonas aeruginosa, 1eromonas, )lavobacterium, 1cinetobacter, Ylebsiella, #erratia, unele
specii de >@cobacterium, Begionella, ?aegleria foEleri (mening oencefalite!, 1canthamoeba (meningite$infectii la nivel
pulmonar!.
32 :oxine pro!enite de la cDanobacteriile din apa
,oinele sunt puse in libertate in cursul procesului de inflorire a algelor verzi+albastre, mai ales in apa lacurilor. 3
astfel de situatie poate aparea in cazul >icroc@stis aeruginosa ce poate afecta sanatatea animalelor si a omului.
42 Or)anisme ce pot crea un )rad de discomfort .neplacere2
&n apa se pot gasi si germeni fata importanta pt org si care nu reprezinta o problema pt sanatatea publica. 1cesti patogeni
pot produce modificari de turbiditate, de gust, de miros sau pot aparea ca organisme prezente in apa.
"$2 ;)enti bacterieni excretanti
#almonella t@phi si parat@phi, \ersinia, 2amp@lobacter, :. 2oli, Aibrionul holeric,#higella
"&2 ;)enti pato)eni bacterieni ce se de*!olta in sistemele de alimentare cu apa
@e)ionella
;eromonas
;ermene gram negativ, nesporulat, facultativ anaerob care apare ubicuitat in mediile acvatice. )amilia 1eromonas
cuprinde "- genospecii. ;enul 1eromonas e impartit in doua mari grupuri si anume grupul psihrofilic, imobil si care include
doar o genospecie si al doilea mare grup, mezofilic ce cuprinde specii mobile. 1cest grup a fost izolat de la pacientii cu
gastro enterita, desi rolul in inducerea bolii este neclar. 1eromonasul de tip mezofilic este asociat cu inducerea starilor
septice, a infectarii plagilor sau cu aparitia infectiilor la nivelul ochiului, al tractului respirator sau al infectiilor cu alte
localizari. >ulte infectii apar ca urmare a contaminarii locului de fractura sau de dilacerare al tesutului , cu apa contaminata
cu specii de 1eromonas mezofilic.
(seudomonas ;eru)inosa
)am (seudomonadaceae, gram negativ, se dezvolta pe cultura de agar, ara un pigment albastru verzui fluorescent+
piocianina . (roduce catalaza, oidaza si amoniac provenind din arginina, creste cu citrat ca sursa de carbon. :ste aerob dar
se poate dezvolta si in conditii de anaerobioza.
(oate fi identificat in materii fecale, sol, apa si ape reziduale.
:ste un agent patogen oportunist imbolnavin in general prin apa contaminata. #e poate dezvolta in instalatii sanitare cum
ar fi chiuvete, scurgeri de chiuvete, tevi prin care curge apa de la robinet, piscine sau jacuzzi.
'7
:fecte usoare pe sanatate: rush+uri la nivelul pielii, pustule sau aparitia infectiilor la nivelul canalulul auricular etern
manifestate prin otita eterna, poate produce infectarea plagilor, arsurilor.
Micobacterium
Facterie ce are un perete cu o structura cu un continut mare lipidic care ii ofera o rezistenta mare la infectii. #unt doua
tipuri cu dezvoltare [lentaV (>.tuberculosis,>. Beprae care nu sunt transmise prin apa! si [rapidaV care sunt atipice si au
rezervor in mediu. (ot da boli ca tbc cu localizare pulmonara sau a unor infectii cu diseminare la nivelul scheletului,
ganglionilor, la niv pielii sau a tesuturilor moi.
(rinte cele saprofite: >. ;ordonae care e recunoscuta a fi cea mai comuna dintre micobacteriile cara apar la apa de la
robinet si e num bacilul apei de robinet.
#' 2 Salmonella transmisa prin apa
)am :nterobacteriaceelor, bacterie gram negativ.
- grupe : grupa "! #. ,@phi si parat@phi 1 si F
'! #. 2holerae+suis la porci si #. dublin la vite
-! #. enteriditis si #. t@phimurium + afectiuni usoare
Cai de transmitere. (t #. ,@phi si parat@phi , purtatorul uman este cel mai adesea calea de transmitere. (t # parat@phi
F produsele din lapte. >ajoritatea sunt patogene pt animale si pot fi prezente in mediu datorita poluarii fecale. 1 fost
izolata din alimente cum ar fi produse avicole, oua si carne de pui sau chiar de la porci, oi, cai sau alimente preparate din
acestia. =eversarea resturilor neprelucrate din abatoare poate contamina apa raurilor.
(oate fi izolata in izvoarele ce comunica cu eteriorul ca urmare a deversarilor sau inundatiilor cu apa de suprafata
contaminata.
,impul de supravietuire al bacteriei in apa de baut este de la cateva zile pana la "77 de zile.
(atolo)ia se manifesta cu imbolnaviri de tip acut cu febra, dureri abdominale, greata si varsaturi. Ba copii si batrani ,
deshidratarea severa este un risc vital pt acestia. #. ,@phi poate induce febra tifoida (febra ridicata, cefalee severa, greata,
pierderea apetitului, poate fi insotita de diaree sau constipatie si de o tuse ragusita! >ortalitate "7 6 din cauzuri fata
tratament. )ebrele paratifoide au simptomatologie asemanatoare dar cu o evolutie mai blanda!
#amonella poate fi cauza a unor epidemii hidrice.
#12 Eersinia transmisa prin apa
;ram negativ. )am . :nerobacteriaceelor , cuprinde G genuri : \ pestis, \ pseudotuberculosis si anumite serotipuri de \.
:nterocolitica ce pot fi patogene pt om.
1numite tipuri de \. :nterocolitica pot sa produca afectiuni de tipul gastro+enteritelor acute ce se manifesta prin aparitia
diareei.
Cai de transmitere P animalele domestice (porcul! si salbatice (iepurele, vulpea!, produsele alimentare precum carnea si
laptele
\ enterocolitica a fost izolata si din apa dar alte serotipuri fata de cele care dau boala la om. :a poate aparea in apa de
baut datorita unei contaminari a apei deu suprafata sau datorita deversarii unor ape uzate. 1re capacitatea de a se dezvolta la
temperaturi scazue, chiar si de / grade la care poate supravietuii aproimativ "8 luni.
#22 CampDlobacter transmis prin apa
;ram negativ. )am 2amp@lobacteriaceea, cuprinde "/ genuri. .nele sunt patogene pt om si animal cum ar fi 2.]ejuni, 2.
2oli, 2. )etus iar altele sunt nepatogene pt om. :ste o bacterie termofila ( se dezvolta la /'grade!.
(oate duce la imbolnaviri prin enterita, gastrita sau alte afectiuni (camp@lobacterioze!.
Modalitatea de transmitere este prin alimente sau apa contaminata, prin contact cu animale infectatate (pasari, pui, vite,
porci, caini, pisici! sau prin activitate seuala anal+orala.
1pele uzate din reteaua de canalizare pot contine "7 P "70 colonii termofile per "77 ml. 1paritia 2. in apele de suprafata
a dovedit faptul ca aceasta depinde de apa de ploaie, de temperatura apei si de apele uzate provenite de la crescatoriile de
pasari.
>ai multe izbucniri epidemice au fost legate de ingestia alimentelor contaminate,a laptelui sau a apei contaminate.
;ermenul supravietuieste '' saptamani in apa rece, apa de profunzime sau in apa de suprafata care nu a fost clorinata.
#32 Esc0eric0ia coli transmis prin apa
;ram negativ, aerob sau facultativ aerob, cu metabolism de tip respirator cat si fermentativ, producand fermentatia
glucozei sau a lactozei. :ste produsa catalaza, dar nu si oidaza iar nitratul este redus la nitrit. . )am :nterobacteriacea.. #e
gaseste in materiile fecale ale omului si ale animalelor cu sange cald. #e poate folosi ca inde al poluarii fecale recente a
apei.
'"
: coli populeaza normal intestinul uman dar majoritatea speciilor nu sunt patogene. :ista insa < specii patogene
E. coli enterotoxi)en .E:EC! prod ' enterotoine ce sunt responsabile pt aparitia unui influ de apa si electroliti in
lumenul intestinal. (oate produce sindrom holera+liLe.
E. coli entein!a*i! .EIEC2 se multiplica in interiorul intestinului si produce o citotoina si o enterotoina.
E coli enteropato)en .E(EC2 prod distrugeri la nivelul intestinului cu distructia microvililor marginii in perie, la nivelul
celulelor epiteliului intestinal.
E coli entero0emora)ic .E4EC2 determina leziuni ce duc la aparitia unei colite hemoragice. (oate prod si o serie de
toine ce pot duce la moartea celulelor epiteliului vascular.
E. coli enteroa)re)ati! .E;))EC! formeaza o serie de aglomerari celulare ce adera la celulele epiteliale.
E coli de aderenta difu*a .,;CE27 aderenta ce se produce la nivelul celulelor epiteliului intestinal dupa un model
uniform. 1fecteaza, in special, pe cei a caror aparare imuna este defectuoasa si pe copii malnutriti.
,ulpinile enteropatogene si enteroinvazive pot duce la imbolnaviri manifestate prin aparitia diareei. 2ele :(:2 au fost
asociate cu aparitia izbucnirilor de gastroenterita la copii.
:,:2 sindrom holera+liLe.
:&:2 prod imbolnavire asemanatoare dizenteriei cu diaree sanghinolenta datorita prod unei verocitotoine sau #higa+liLe
toina.
#42 Aibrionul 0oleric transmis prin apa
)am Aibrionaceelor. ;ram negativ, facultativ anaerob, capabil de metabolism respirator si fermentativ, este oido
pozitiv si reduce nitratul la nitriti. 1re un flagel polar si este identificat prin teste biochimice si studii de 1=?.
&n functie de antigenul de suprfata se poate spune ca are sero grupuri de tip [3V. #unt '7< serotipuri. #erotipul 3" este
patogenic pt om. :ista insa si vibrioni [non+ 3"!
#erotipull 3" eista ca ' biotipuri : clasic si :l ,or.
2alea de transmitere a holerei este prin intermediul apei. :ste posibil sa apara transmiterea si prin alimente sau ca o
infectie nosocomiala. ,ransmiterea de la om la om nu este eclusa.
Ba nivel mondial au fost mai multe pandemii si epidemii de holera cu un grad ridicat de mortalitate. 1stazi v. holeric a
fost implicat in aparitia cazurilor de gastro enterite printe calatorii turisti.
:fectele pe sanatatea omului se manifesta prin aparitia holerei, boala acuta intestinala cu o perioada scurta de incubatie
(" +0 zile!. &ncepe prin ingestia apei sau alimentului contaminat. 1gentul colonizeaza epiteliul intestinului subtire prin
intermediul vililor mucoasei. =upa ce se ataseaza de mucoasa, penetreaza stratul de mucus si adera la suprafata cel
epiteliale. 1derarea mucoasa este specifica prin receptori de aderenta, astfel enterotoina holerica este secretata in mediul
etrecelulardistrugand transportul ionilor prin celulele epiteliului. :nterotoina stimuleaza hipersecretia de apa si ioni de
clor inhiband in acelasi timp absorbtia ionilor de sodiu. 2onsecinta este pierderea de apa si electroliti, ceea ce va duce la
diaree severa ce caracterizeaza perioada de stare a bolii. =ecesul poate rezulta datorita volumului depletiei induse, ceea ce
va duce la cresterea proteinemiei in sange favorizand astfel aparitia socului circulator sau a colapsului.
:venimente cum ar fi inundatii, foamete, razboi produc miscari de refugiati si favorizeaza izbucnirea si intinderea
holerei.
#52 S0i)ella transmisa prin apa
;ermene gram negativ, atat aerob cat si anaerob. >etabolism fermentativ cat si respirator. (rin fermentarea glucozei nu
se produce gaz, iar prin fermentarea lactozei rareori. )avorizeaza reducerea nitratilor la nitriti. )am :nterobacteriaceea
#erotipul #higelei este stabilit prin intermediul antigenului somatic [3V
#higella disenteriae produce di*enteria ,o boala ce se manifesta prin aparitia de diaree mucoasa initial si apoi diaree
muco+sanghinolenta. 1spectul sanghinolent este datorat colonizarii mucoasei intestinale cu bacterii, omul fiind singura sura
de agenti patogenic de acest tip. #higella de tip " este cel mai virulent din cele / serotipuri eistente.
#d " poate determiana aparitia formelor epidemice de boala. #caunele muco+sangvinolente sunt insotite de dureri
abdominale, tenesme , febra. (ot aparea complicatii cu evolutie grava cum ar fi starea septica, atac apopletic, insuficienta
renala mergand pana la sindrom hemolitic si uremie. >ortalitatea cu #d" este intre 0+"06.
:ransmiterea se face de la om la om, prin apa de baut si prin alimente. =oza infectanta este mica intre "7+"77 de
bacterii.
:pidemiile cu #d" apar de obicei in zonele sarace.
#"2 @e)ionella transmisa prin apa
)am Begionaceelor. ;ram negativ, aeroba. 1re metabolism non+fermentativ si necesita l+cisteina si saruri de fier ca sa se
dezvolte. )ormeaza colonii albe, pupurii pana la albastru pe mediu agar cu cu etract de drojdii. ,ipul speciei este B.
(neumophil@a.
''
Ba om au putut fi identificate ' forme de boala. (rima este forma pneumonica ce ajunge la o mortalitate de pana la "06
cu incubatia de '+"7 zile. 1 doua forma se numeste ^ febra de (ontiac _ care este o afectiune febrila, timp de incubatie de
"+G zile. Foala non pneumonica desi tusea apare in 07 6 din cazuri. #e manifesta ca o boala de tip alergic cu cefalee,
mialgii, curbatura, greata, varsaturi. Foala se autolimiteaza si trece spontan.
Foala data de B poate fi insotita si de manifestari etrapilmonare cum ar fi insuficienta renala, encefalopatia sau
pericardita.
Begionela este larg raspandita in sursele de apa naturala, fiind o bacterie acvatica mezofila. 1pare cel mai mult in
sistemele create de om si anume in sistemele de producere a apei calde folosite in scop domestic, in situatia folosirii acesteia
pentru dus sau in sistemele de racire a apei in sistemele de aer conditionat.
#urse naturale:
+ ape de suprafata, termale, minelarale, malul de pe malul baltilor, solul umed din locurile de escavatie, strandurile cu
apa incalzita natural in sezonul de vara
#urse artificiale
+ turnurile de racire a apei si de condesare a vaporilor, instalatiile de apa calda din spitale, hoteluri, complee , apa de
racire de la perforatoarele stomatologice, bazinele de inot, aparatele de fabricat gheata etc.
&nfectia se produce prin inhalarea aerosolilor sau a nucleilor de picatura care sunt suficient de mici pt a ajunge in plaman
si a fi retinute la nivelul alveolelor. . ;radul de risc depinde de patru factori : de densitatea bacteriilor in sursa, etinderea
formarii de aerosoli, numarul de bacterii inhalate si susceptibilitatea individului.
B a fost responsabila de numeroasa epidemii cu un grad crescut de mortalitate.
##2 Airusuri transmise prin apa
Airusurile transmise prin apa sunt acelea care se pot multiplica in intestinul uman si care sunt ecretate in numar mare
prin materiile fecale ale celor infectati.
)amilii de virusuri care pot aparea in apa:
". (icorna!irusuri (1R?, 'G+'8nm! P din aceasta familie face parte virusului hepatitei 1 (cu fatigabilitate, anoreie,
greata, voma, cefalee, febra, icter si urina hipercroma! si grupul :nterovirusurilor care contine < grupuri ce pot afecta omul
a! poli!irusurile umane P paralizie, meningita, febra
b! ec0o!irusuri umane P meningita , boala respiratorie, rash, febra, gastroenterita
c! !irusul uman coxsac=ie ; faringita enterovirala veziculara, boala respiratorie, meningita, stomatita
veziculara cu eantem
d! !irusul uman coxsac=ie + miocardita, anomalii congenitale cardiace, febra, rash, meningita, boli
respiratorii, mialgie epidemica
e! entero!irusuri umane P meningita, encefalita, boli respiratorii, conjuncivita acuta hemoragica , febra, rash
'. 1eo!iridae G7 nm se impart in reo!irusuri cu patologie necunoscuta si reo!iridae care dau gastro+enterite si diaree
-. ;deno!irusuri umane ce dau boli respiratorii, conjunctivite, gastroenterite
/. (ar!o!iridae virusuri adeno asociate ce dau infectii latente urmand integrarea 1=?+ului in celule
0. Calici!iridae P !irusul 0epatic E si calici!irusurile umane ce dau gastro P enterite la copii mici si sugari
<. (apo!iridae (apilloma !irusuri veruci plantare
#$2 (roto*oare transmise prin apa
1pa de baut joaca un rol important in transmiterea mai multor protozoare. 2resterea numarului de persoane
imunocompromise ca urmare a epidemiei de 4&A9#&=1, a administrarii chimioterapiei pentru maladia neoplazica si a
transplantului de organe a dus cresterea prevalentei infectiilor induse de germeni oportunisti.
(rotozoare
Entamoeba 0istolitica> &nfecSia se transmite de la omul bolnav sau purtQtor. Rn apQ rezistQ "77 zile, la temperaturQ
crescutQ Ti la 2l. (roduce dizenteria amoebianQ.
%iardia intestinalis> 3mul se infecteazQ prin chiTti, care rezistQ luni n apQ. Foala se numeTte lamblio*9, manifestare
endemicQ. ,ratmentul este hepatotoic, astfel nct nu se treateazQ copiii.
:ric0omonas intestinalis C !a)inalis> rezistQ foarte puSin n apQ. Foala se numeTte tric0omonia*9.
CrDptosporidium par!um> &nfecSia se transmite de la animal, probabil Ti de la om. Foala se numeTte crDptosporidio*9,
foarte frecventQ la bolnavii de #&=1 (diaree gravQ!.
2estode
'-
,ip0ilobotrium latum Ti 4imenilepis nana: Rn apQ au ' gazde: un crustaceu Ti un peTte. Foala se numeTte tenia*9.
4imenilepis nana nu are gazdQ.O
,rematode
-asciola 0epatica Ti bus=i: infecteazQ ovine, bovine, om (cQi biliare!. Ba temperaturi crescute ('0..-7
7
2! se produce
embriogeneza, pQtrund n gasteropod sau moluscQ, unde se formeazQ cercarul, forma infectantQ, care produce fasciolo*a.
#chistosoma haematobium, mansoni, japonicum: gazda intermediarQ este n apQ, pot pQtrunde Ti prin tegumente, dau
manifestQri digestive Ti urinare. (roduc sc0istosomio*e.
?ematode
;scaridio*a7 :ricocefalo*a7 Stron)iloido*a7 ;ncDlostomio*e> #ursa o reprezintQ omul, transmiterea este indirectQ, prin
apQ, solul avnd rol de activare.
(atologie neinfecSioasQ cu transmitere pe cale hidricQ
=eterminatQ de dezechilibre hidro+minerale
#&2CrDptosporidium par!um transmis prin apa
;enul 2r@ptospordium. #unt protozoare coccidiene de talie mica ce infecteaza regiuniea microvililor de la nivelul
celulelor epiteliale din tractul respirator si digestiv al vertebratelor. Ba om patologia este data de 2. parvum.
#e gaseste in mediu ambiant sub forma de oochist (formade rezistenta a parazitului! si este eliminat prin materiile fecale
ale gazdei infectate. =upa ce a fost ingerat de o noua gazda, el se desface in functie de temperatura corpului, de prezenta
sarurilor biliare si a aciditatii gastrice. &nfecteaza celulele epiteliale de la nivelul jejunului si ileonul
Foala are o incubatie de G zile si se manifesta prin diaree apoasa urmata de o deshidratatre accentuata si de pierdere in
greutate. &n plus, pot aparea stari de greata, voma, crampe abdominale, usoara febra, apatie, obosela.
(ersoanele imunocompromise au mai mult de suferit in urma contaminarii. =urata bolii este in general de '7 zile.
.rmata de o perioada de '+- sapt de eliminare a oochisturilor. (ot aparea recaderi manifestate prin aparitia diareei, ce pot
ajunge pana la 0 episoade in /7+G76 din cazuri.
>ortalitatea este scazuta la persoane imunocompetente, dar la persoanele imunofeficiente, infectia poate imbraca o
forma severa. (revalenta cr@ptosporidiazei printre cei cu #&=1 este de "7+'76 si se poate etinde si la celelalte organe la
nivelul vezicii biliare, pancreasului sau tractului respirator. (ana acum nu s+a gasit un agent terapeutic cu eficienta mare
acestei boli, rezultand o mortalitate mare printre cei cu imunodeficienta.
&mbolnavirea se produce primavara sau vara.
$'2 %iarda transmisa prin apa
(rotozoar flagelat care paraziteaza intestinul uman si animal . :ista 0 specii de ;iarda si anume ; >uris la rozatoare,
pasari si reptile , ; intestinalis cu sinonimul ; duodenalis sau ; lamblia care poate fi gasita la om si mamifere, rozatoare,
reptile si posibil pasari, ; agilis si ; psitaci.
1re ' stadii de evolutie:
". un stadiu de reproducere si anume stadiu de trofozit
'. stadiu de chist care este forma de rezistenta in mediu
2histurile sunt eliminate prin materii fecale si ajung sa se transmita la o noua gaza. &n duodenul noii gazde, trofozoitul
iese dim chist si incepe procedsul de diviziune mitotica.
,impul intre infestare si aparitia chisturilor de giardia la nivelul scaunelor este cuprins intre "'+"H zile zile. #imptomele
pot aparea dupa "+G0 zile, dar in general sunt de <+"0 zile coincizand cu aparitia chisturilor in scaun.
Foala se manifesta prin aparitia diareei cu miros fetid si cu un aspect galbui al scaunelor, fatigabilitate, pierdere in
greutate, dureri abdominale, greata, voma, flatulenta si posibil febra. 3 proportie de -7+076 dintre bolnavi pot manifesta o
forma cronica a bolii. Ba copii giardia poate duce la un declin al dezvoltarii normale a acestora, prin impiedicarea aportului
de nutrienti cum ar fi aportul de grasimi, vit 1 si F"'.
&munitatea celulara si umorala este implicata in apararea organismului. #ecretua de &g > si &g1 are un rol in eliminarea
infectiei de la nivelul intestinului.
2alea principala de transmitere este cea fecal orala. &zbucniri epidemica au aparut prin consumul de apa contaminta cu
ape reziduale fecaloide de natura umana , contaminarea de poate produce prin intermediul apei de imbaiere din piscine.
$12 Entamoeba 0Dstolitica transmisa prin apa
:ste o amoeba intestinala obligatoriu patogena, hematofaga, capabila sa invadeze tesuturile intestinale si
etraintestinale
/
. Reprezinta agentul etiologic al amibiazei, boala cu evolutie cronica ce este endemica in regiunile tropicale
si subtropicale umede, in special in &ndia, #ri BanLa, Aietnam, 2ambodgia, &ndonezia, >alaezia.
:. histol@tica prezinta doua forme morfologice: trofo"oit sau stadiul vegetativ si c#ist sau stadiu de rezistenta. Rezervorul
de infectie este reprezentat de omul purtator de forme chistice. ,ransmiterea se face pe cale digestiva prin intermediul
'/
mainilor murdare sau prin consumul de alimente contaminate cu ajutorul unor artropode (muste, gandaci de bucatarie!.
,ransmiterea hidrica este rara dar are un potential epidemic
/
.
(arazitul se localizeaza la nivelul colonului, in special in colonul descendent si sigmoid unde, datorita efectului sau
citolitic si proteolitic asupra tesuturilor, determina leziuni grave P abcese cu aspect de Ubuton de camasaV; in acest stadiu
parazitul este hematofag. ,abloul clinic clasic este similar celui din dizenterie, cu scaune numeroase ("0+'7%zi!, sarace
cantitativ, insotite de dureri abdominale si tenesme rectale care sunt refractare la tratamentul cu antibiotice uzuale.
&n absenta tratamentului, trofozoitii de :. histol@tica se pot raspandi pe cale hematogena la ficat, plaman sau creier, unde
provoaca abcese amoebiene asociate cu un prognostic rezervat
G
.
$22 4elminti transmisi prin apa
;rupa helmintilor cuprinde niste viermi parazitari si este formata din doua grupe de organisme care nu sunt inrudite si o
anume o serie de viermi lati ce apartin grupei (atihelmin@ilor si o serie de viermi rotunzi care fac parte din grupa
?ematodelor.
12%rupa 8ematode ( viermi rotunzi!
a2 ,racunculus medinensis larve ingerate de ciclopii de apa
b2 ;scaris lubricoides7 :oxacara canis si :ric0uris tric0iura cu oua ingerate si transmise prin intermediul
solului
c2 8ecator americanus7 ;nc0ilostorma duodenale larve penetrante in sol
d2 Stron)iloides stercoralis larve penetrante in apa
22 %rupa (lati0elminti7 clasa :rematode
a2 Sc0istosoma larve P cercari liberi in apa ce patrund prin piele
b2 -asciola
32 Clasa Cestoidea7 subclasa cestode :enia solium7 Ec0inococus7 Spirometra.
$32 ,racunculus medinensis
=uce la aparitia bolii numite dracunculoza, boala parazitara ce ar putea fi eradicata in viitorul apropiat. &n trecut era o
boala f raspandita, acum eista o serie de focare in 1frica, zona de sus a #aharei si in \emen.
2el mai lung nematod care paraziteaza omul , femela are G77 mm lungime, iar masculul '0 mm. Aiermele este pus in
libertare de la nivelul picioarelor in H76 din cazuri. Ba nivelul mb inferioare apare un edem dureros, o vezicula si apoi
aparitia unei ulceratii . (erforarea pielii este insotita de febra, greata si voma. 3data infestat, parazitul se raspandeste in int
organismului. Foala poate dura cateva luni, iar dupa cateva sapt viermele e eliminat din organism
.nica sursa de infectie cu dranculoza este apa de baut infestata cu ciclopi care au ingerat embrionul viermelui . #e
transmite eclusiv prin apa. Barvele sunt puse in libertate la nivelul stomacului, trec peretele intestinal si peritoneal si se
inclaveaza in tesutul subcutanat.
>ortalitatea este rara, dar pot aparea o serie de elemente debilitante cum ar fi contracturi la nivelul tendoanelor si artrita
cronica.
$42 Sc0istosoma transmisa prin apa
Foala se numeste schistosomiaza sau bilhardoza , se transmite prin intermediul unei clase de trematode a caror larva
infectanta are capacitatea de a penetra pielea sau mucoasele omului. 1ceste larve pot fi transmise prin apa de baut dar este
un pericol mai mare cand apa contaminata este folosita pentru spalat sau ca apa de imbaiere.
Ouale de sc0istosoma sunt ecretate de persoanele infestate prin urina sau materii fecale. 3uale eclozeaza in apa si pun
in libertate un mic parazit P un miracidium. 1cest miracidium patrunde intr+un melc de apa si isi continua dezvoltarea. &n
melc, se divide si da nastere unor forme de viata numite cercari care sunt puse in libertate din corpul melcului in apa. :i pot
supravietui in apa pana la /8 de ore si pot traversa te)umentul uman in cateva secunde.
=upa ce trece de tegumentul omului, migreaza prin sistemul limfatic ajungand la !asele de san)e din sistemul port,
dupa la intestin si determina schistosomiaza intestinala, sau ajunge la nivelul vaselor de sange din jurul vezicii urinare
ducand la aparitia schistosomiazei urinare. =upa acest moment parazitul se dezvolta sub forma unui vierme de tip feminin
sau masculin timp de / sapt. .n vierme poate trai de la 0 la /7 de ani in interiorul organismului. 3 femela poate produce
'77 oua pe zi si numai jumatate sunt eliminate prin intestin sau urina, restul raman in organism ducand la aparitia de leziuni
la nivelul unor organe importante.
Beziunile primare ce pot fi induse sunt localizate la nivelul ficatului si vezicii urinare. #e poate ajunge la cancer de
vezica urinara, fibroza hepatica si o serie de manifestari hemodinamice.
#e gaseste in special in 1frica, in regiunea :st >editeraneana, zona 2araibelor sau 1merica de #ud.
$5.Indicatorii microbiolo)ici ai calit9 ii apei
'0
2ei mai utili indicatori pt monitorizarea calitQ ii apei tratate sunt cei care evid. popularea fecalQ, respectiv prezen a :.
coli i a indicatorilor ce aratQ popularea fecalQ a acesteia.
&ndicatorii utiliza i pt contaminarea fecalQ sunt cei care cerceteazQ prezen a:
:. coli + nu se poate multiplica n apa naturalQ necontaminatQ
1 germenilor coliformilor termotoleran i P indicator al eficien ei procesului de tratare a apei.
1 germenilor coliformilor totali P evaluarea calitQ ii apei de bQut
1 streptococilor fecali P evid eficien a tratQrii apei, sunt mai rezisten i dect e. coli
1 germenilor sulfito+reducQtori + evid lor necesitQ un timp ndelugat i este o procedurQ scumpQ; au re@isten Q mare
i indicQ o contaminare intermitentQ i la distan Q a apei
1 bacteriofagilor P persisten Q mare i sunt folosi i ca indicator de protec ie a apelor de profunzime.
1pa robinet dezinfectata: ?umQr total germeni K Z'7 germ%"7cmc
1pa robinet nedezinfectata : ?umQr total germeni K Z"77germ%"cmc
1pa sursa locala nedezinfectata: ?umQr total germeni K Z-77germ%"cmc
$". Criteriile de calitate ale apei de b9ut
2ea mai importantQ regulQ este absen a protozoare, helmin ilor i a altor organisme libere, deoarce un numQr etrem
de mic sau poate un singur organism poate determina pari ia mbolnQvirii la om. =eterminarea lor nu poate fi fQcutQ ca un
eamen de rutinQ. 2ontrolul apari iei bolilor parazitare poate fi efectuat prin mQsuri de tratare corectQ i energicQ a apei de
bQut.
1pa de profunzime este acceptabilQ dacQ provine dintr+o sursQ protejatQ i nu are poluare fecalQ, iar dpdv virusologic
ndepline te cerin ele turbiditQ ii (val medie mai micQ " ?,., val. maimQ 0 ?,.!. =acQ nu este protejatQ i nu depQ e te
'777 colonii :. coli%"77ml poate fi folositQ dupQ tratare. =aca are peste '777 colonii :.coli%"77ml nu este recomandatQ
folosirea.
#ursele de suprafa Q pot fi formate din apQ brutQ ce poate avea o contmainare fecalQ:
Z '7 col :.coli % "77 ml +9 dezinfectie
'7%'777 col. :.col% "77 ml i +9 filtrare ;& dezinfectie
'777%'7777 col :.coli% "77 ml +9 filtrare, dezinfectare, depozitare s& folosite doar daca nu eista surse de apa de
calitate superioara
9'7777 col :.coli% "77 ml +9 nu se recomanda folosirea lor ca apa de baut, eista si un risc de contaminare virala. #+
ar putea pune in discutie folosirea in cazuri eceptionale.
$#. (rotec ia surselor de ap9
(rotec ia surselor i resurselor de apQ este esen ialQ pt ca o apQ potabilQ sQ rQmnQ necontaminatQ.
1tt apa de profunzime ct i cea de suprafa Q pot fi poluate i de aceea trebuie luate mQsuri locale, dar i pe suprafa Q
mai mare pt a evita poluarea surselor de apQ.
#ursele de apQ de suprafa Q
+ poluate mai repede, poluan ii se deplaseazQ cu mare rapiditate, acoperind o suprafa Q de apQa mai ntinsQ
>Qsuri de remediere mai u or de luat, eceptnd situa iile n care eistQ un schimb important dntre apQ i sedimentele
de la nivelul apei
(rotec ie prin:
2ontrolul utilizQrii solului n jurul surselor de captare
#tabilirea i respectarea parametrilor de calitate a apei reziduale
#ta ii de tratare la distan Q i n aval de sursele de poluare a apei
'<
1pa de profunzime: mai feritQ, dar poluan ii se pot pQstra un timp foarte lung n stratul freatic de apQ(zei, sute, chiar mii
de ani!
1mbele surse pot fi protejate prin delimitarea ariei de sol din jurul surselor., astfel se va restric iona distan a la care se va
putea amplasa o poten ialQ sursQ de poluare.
$$. Etapele trat9rii apei
(refiltrarea + proces fizic ce are ca scop indepQrtarea particulelor solide aflate n suspensie n apQ. :ficient n special pt
particulele bacteriene asociate particulelor din suspensie. #e folose te pietri sau nisip mare. )iltrele pot fi orizontale,
verticale (cu flu superior sau veritacale sus+jos!, sub presiune.
#edimentarea P eliminarea suspensiilor solide prin trecerea apei printr+un bazin cu o vitezQ etrem de redusQ; suspensiile
mari i grele se depun, dar cele fine nu sunt ndepQrtate.
2oagularea PfavorizeazQ eliminarea suspensiilor fine ce nu se depun in bazinele de sedimentare. #e introduc in apa
diverse substante chimice P coagulante (sulfatul de 1l, sulfatul de )e, clorura de )e!. :ficienta depinde de : temperatura
apei, turbiditate, de prezenta coloizilor de protectie.1ceste substante pot aduce insa in apa elemente toice : 1s, ), 2u.
)iltrarea K operatia de retinere a suspensiilor care nu au fost indepartate, dar si o reducere a incarcarii organice a apei si
a microorganismelor. :ste de ' tipuri, diferite prin procesul de ac iune.
+ BentQ : se face de sus in jos P pietris mare, pietris fin, nisip mare, nisip fin (4",8+'7m!. >b. filtranta de la suprafata P
din alge, protozoare, bacterii si suspensii amorfe. Aiteza P -+/ mc%'/ ore%mp. >ecanismul filtrarii este in principal biologic.
+ RapidQ : viteza P "77+'77 mc%'/h%mp.
>ecanismul filtrarii este in principal fizic.
=ezinfec ia P distrugerea totala de germeni patogeni si reducerea numaruluide saprofiti pana la conditii de potabilitate.
>etodele pot fi fizice(radiatii .A, .#, radiatii ionizante, fierberea si distilarea, filtre bacteriologice! sau chimice (clorul,
ozon, iod, brom!
$&. ,e*infec3ia apei cu clor
2l se foloseste ca atare sau sub forma de compusi, care in contact cu apa elibereaza clor activ.
2lorul gazos reactioneaza cu apa si formeaza acid hipocloros( ion hipoclorit si ioni de hidrogen!, ioni de clor, ioni de
hidrogen.
?ecesarul de clor P actiunea depinde de:
+ p4 P invers prop.
+ temperatura P creste odata cu ea
+ continutul de subst. org. oidabile
+ cantitatea de subst. anorganice reducatoare
+ turbiditatea apei
=oza de clor cuprinde, pe langa consumul de clor, si clorul rezidual liber.
2lor rezidual : clorul ce persista in apa dupa contact de -7 de minute intre dezinfectant si apa. :l asigura protectia apei la
nivelul retelei de distributie.
=ezavantaje : eficienta asupra virusurilor se asigura prin doze ridicate de clor%timp mai lung; fenolii $clor P clorfenoli
(miros si gust de medicament; clor $ subst. organice P trihalometani (efect cancerigen!.
#ensibilitate la 2lor : bacterii nesporulate ;+ (#), F. difteric! sunt mai rezistente decat cele ;+ (F. tific, paratific etc.!;
bacilii dizenterici P sensibilitate inegala; F. Yoch P rezistent; virusurile P rezistenta crescuta la clor.
&'. ,e*infec3ia apei cu o*on
2el mai eficient dezinfectant pt toate tipurile de microorganisme. (t a ozonifica apa se trece un curent de oigen uscat
printr+un dispozitiv ce produce o descQrcare electricQ. >odificQ n sens pozitiv propietQ ile organoleptice ale apei.
=ezavantaje: e instabil i se descompune rapid (nu lasQ o cantitate rezidualQ!; poate favoriza o reapari ie i o dezvoltare a
agen ilor bacterieni pe traseul re elei de distribu ie (apa ar trebui reozonificatQ pe parcursul re elei de distribu ie!; cost
ridicat.
&1. ,e*infec3ia apei cu iod
:ficient n ape cu turbiditate micQ sau non+turbide i pt un volum mic de apQ. Rn sistemel publice se folosesc "+'mg%l i
un timp de contact de -7 mi.
1vantaje: + =ezinfec ie eficientQ
+ >ai stabil dect 2l
+ #e poate folosi n situa ii de urgen Q sau calamitQ i.
=ezavantaje:
'G
+ 2ost ridicat pt folosirea n re ele mari de aprovizionare
+ Reac ioneazQ mai pu in cu subst organicQ n compara ie cu 2B
+ ?u reac ioneazQ cu amoniacul
+ Rn doze mari poate provoca reac ii alergice
&2. ,e*infec3ia apei cu ar)int
&n acest tip de dezinfectare, ionii de argint sunt adaugati in apa intr+o concentratie de 7.70 pana la 7." mg%l. 1cesti ioni au
un efect germicid. ,otusi, raportul corect nu este cunoscut. :ste necesara o perioada de actionare de cateva ore. &n zilele
noastre, se foloseste acest tip de proces de dezinfectie a apei pe vapoare sau pentru furnizarea apei potabile in zone de
dezastre.
&3. ,e*infec3ia apei prin mi/loace fi*ice7 In mod special prin utili*area radia3iilor ultra!iolete
Radia iile .A folosite pt tratarea unor cantitQ i mai mici de apQ.
:ficien a:
+ depinde de: intensitatea iradierii, lungimea de undQ i epunerea microrg la radia ii.
+ scade dacQ: turbiditatea este crescutQ sau sunt prezente cantitQ i mari de )e i subst organicQ.
#e realizeazQ prin trecerea unui strat sub ire de apQ i cu o claritate considerabilQ printr+un tub de+a lungul cQruia sunt
plasate lQmpi .A. ,imp de contact: cteva secunde. Bungimea de undQ: '0/nm, energia: "7+'7`%m
-
h.=ezinfec ia: nu
produce modificQri de gust%miros,nu lasQ elemente reziduale, nu consumQ subst chimice. 1re un cost ridicat.
&4. (rodusele secundare de*infec3iei apei cu clor
2lorul liber format din ac hipocloros i ionul hipoclorit (432B$32B!
,rihalometanii (cloroform P posibil cancerigen, bromoform! P limite 3># 7,7'0+7,'0mg%l. #unt principalii produ i
secundari.
1cizi acetici clorina i
2lorfenolii
1cetonitrilii halogena i
(rodusele secundare ale cloraminelor sunt similare, dar au o concentra ie mai redusQ. &onul cianogen+clorid (7,/+
",<g%l! e metaboli@at rapid n cianide, n organism. =upQ prezen a lui se evaluea@Q riscul pt sQnQtate.
&5. (rodusele secundare de*infec3iei apei cu o*on
(rodu ii secundari sunt: formaldehida(pnQ la -7 g%l!, ac carboilici, peroid de hidrogen, broma i, bromometani,
cetone, acid acetic bromat. Bimite admise de '76 pt apa de bQut n cazul formaldehidei + H77g%l. (t broma i limita
provizorie este de '0g%l. Rn Romania "7g%l pt broma i, iar formaldehida nu este normatQ.
&". %ermenii transmi?i pe calea omsol om>
Contaminarea omsolom este caracteristicQ mai ales pentru grupa germenilor de provenienSQ intestinalQ ca bacilul
tific Ti bacilii paratifici, bacilii dizenterici, vibrionul holeric, virusurile poliomielitice, virusul hepatitei epidemice, o serie de
germeni condiSionat patogeni, dar Ti pentru strepto+stafilococi, micrococi etc.
,oSi germenii din acestQ categorie au rezistenSQ redusQ pe sol. 1stfel, enterobacteriile au viabilitate medie de la "7
la -7 de zile, iar eterovirusurile de la / la < sQptQmni. Rn general, viabilitatea este mai mare n solurile umede. Rn acelaTi
timp transmiterea bolii prin contactul direct cu solul este foarte rar ntlnitQ. #e descrie astfel o epidemie de
holerQ izbucnitQ n primul rQzboi mondial n armatele austroungare ca urmare a sQpQrii unor tranTee ntr+un sol contaminat
cu vibrioni holerici. =e asemenea, epidemia de febrQ tifoidQ de la Aulcan din "H/' s+a datorat poluQrii solului din apropierea
localitQSii cu reziduuri fecaloide Ti nu a putut fi jugulatQ dect dupQ ndepQrtarea reziduurilor respective. =e cele mai multe
ori nsQ, germenii caracteristici contaminQrii om+sol+om recunosc o cale de transmitere indirectQ prin intermediul apei sau
alimentelor care se contamineazQ de pe sol. =in aceastQ cauzQ de mai multe ori rolul solului n transmiterea acestor boli este
neglijat Ti ca atare Ti mQsurile de protecSie a solului, ceea ce permite persistenSa poluQrii Ti ntreSinerea epidemiei respective.
=in aceleaTi motive, uneori aceastQ transmitere favorizeazQdezvoltarea unor stQri endemice.
&#.%ermenii transmi?i pe calea animal sol om>
'8
Contaminarea animalsolom recunoaTte un numQr mult mai mare de germeni ca bacilul tetanic, bacilul antracis,
germenii gangrenei gazoase, ricLettsia burnetti, leptospire, brucele, pasteurele Ti altele. =eTi fQrQ forme de
rezistenSQ leptospirele, brucelele Ti pasteurele pot supravieSui n sol de la / la "7 sQptQmni. ,ransmiterea se poate face att
prin contactul direct cu solul, mai ales n cazul muncilor agricole ct Ti indirect prin intermediul apei Ti alimentelor.
RicLettsia burnetti, agentul etiologic al febrei W, reprezintQ o importantQ problemQ n numeroase SQri din lume, cu
precQdere n cele cu economie zootehnicQdezvoltatQ. Aiabilitatea n sol a ricLettsiei este suficient de mare (peste -7 de zile!
ca urmare a rezistenSei sale mari la disecaSie. ,ransmiterea se realizeazQ cu precQdere prin intermediul prafului.
(roblema cea mai importantQ o reprezintQ nsQ, grupul germenilor cu formele de rezistenSQ n mediul etern ca bacilul
antracis, clostridium tetanic, cl. `elhi, cl. :dematiens, cl. #epticum, cl. 4istoliticum Ti alSii. (rezenSa lor n sol este deosebit
de mare ca urmare a trecerii n forme sporulate n condi Sii nefavorabile de dezvoltare. #e cunosc aTa+numitele cmpii
blestemate n care animalele contractau antra datoritQ contaminQrii solului cu acest germene. ,ransmiterea afecSiunilor se
face de cele mai multe ori prin contactul direct cu solul. :ste necesarQ nsQ Ti eistenSa unei leziuni cutanate deschise,
anfractuoase Ti acoperite cu sol care sQ creeze condiSii de anaerobiozQ propice dezvoltQrii germenilor Ti producerii
afecSiunilor respective. =atoritQ acestui fapt apare ca absolut obligatorie n asemenea cazuri debridarea largQ a plQgii cu
efectuarea toaletei acesteia Ti nlQturarea solului, dezinfecSia tegumentelor Ti administrarea de seruri antibacteriene.
,ot n aceastQ categorie se ncadreazQ Ti bacilul botulinic care dupQ unii autori se gQseTte n mod natural n sol, iar
dupQ alSii are o provenienSQ animalQ fiind constant prezent n intestinul acestora. RezistenSa sa este asemQnQtoare cu cea a
germenilor anaerobi arQtaSi mai sus, de care se deosebeTte nsQ n ceea ce priveTte modul de transmitere. 1ceasta se
realizeazQ prin intermediul alimentelor contaminate Ti insuficient prelucrate termic Ti care prin conservare n condiSii de
anaerobiozQpermite dezvoltarea germenilor care Ti elibereazQ eotoina neurotropQ dnd una din cele mai grave toiinfecSii
alimentare.

&$.%ermenii transmi?i pe calea sol om>
,ransmiterea se face cel mai adesea prin inhalarea de spori sau pQtruderea n piele favorizatQ de leziuni.2ele mai
frecvente micoze sunt coccidioidomicoza produsQ de $occidioides imitis, ntlnitQ mai ales n soluri aride Ti semiaride;
geotricoza, tricomicoza, histoplasmoza, criptococoza, sporotricoza Ti aspergiloza. 2ondiSiile de viaSQ Ti dezvoltare a acestor
micete ca Ti modul de producere a bolii nu sunt ncQ pe deplin elucidate deTi ele ridicQ probleme medicale importante n
majoritatea zonelor din lume.
&&. (ara*i3ii transmi?i prin sol>
bio0elmin3ii sau acei paraziSi intestinali care au neapQrat nevoie de o gazdQ intermediarQ pentru a se putea
dezvolta Ti a atinge stadiul infestant. =in aceastQgrupQ fac parte n mod deosebit teniile; se Ttie astfel, de eemplu, cQ ,enia
solium are ca gazdQ intermediarQ porcinele, iar ,enia saginata, bovinele;
)eo0elmin3ii sau acei paraziSi intestinali care se dezvoltQ direct pe sol n condiSiile pe care acesta le oferQ, atingnd
stadiul de infestare a organismului uman. Rn aceastQ categorie se ncadreazQ o serie de helmiSi foarterQspndiSi Ti n Sara
noastrQ, cum ar fi ascaridul (1scaris lumbricoides! care produce ascaridoza Ti tricocefalul (,ricocefalus trichiura! care
produce tricocefaloza. 1mbele afecSiuni sunt rQspndite mai ales n localitQSile unde condiSiile de salubritate sunt
defectuoase, mai ales n mediul rural. 1scaridoza este mai frecventQ la copii n timp ce tricocefaloza predominQ la populaSia
adultQ. #e cunosc Ti unele deosebiri geografice care Sin de sol (structurQ, compoziSie! Ti de climQ (temperaturQ, umiditate!.
RezistenSa pe sol a acestor paraziSi, eliminaSi din organismul uman sub formQ de ouQ este foarte mare, ea poate
depQTi un an Ti mai mult. (entru a se dezvoltaTi a ajunge n faza infestantQ ouQle geohelminSilor arQtaSi mai sus, trebuie
sQ ntlneascQ condiSii favorabile. 1ceste condiSii sunt reprezentate de o temperaturQ n jur de "<+"8a2, o umiditate n jur de
<7+876 Ti lipsa radiaSiilor solare directe care le usucQ Ti le distrug. 2el mai frecvent aceste condiSii se ntlnesc n grQdinile
de zarzavat, de aceea de cele mai multe ori transmiterea acestor parazitoze se face prin intermediul legumelor sau
zarzavaturilor care se consumQ crude. ,ot att de bine se pot transmite nsQ Ti prin intermediul altor alimente (fructe!, al apei
sau al diverselor obiecte care vin n contact cu solul infestat cu paraziSi. )oarte frecvent nsQ, transmiterea afecSiunilor se
realizeazQ prin contactul direct cu solul, mai ales n cazul copiilor mici care se joacQ pe jos, n praf sau introduc n
gurQ diverse obiecte cQzute pe sol Ti contaminate. ?u putem elimina nici minile murdare cu sol contaminat cu ouQle acestor
helminSi.
3 altQ parazitozQ din aceeaTi categorie care se transmite prin sol este Ti anLilostomiaza dat Q de un parazit denumit
anLilostoma duodenale dupQ localizarea sa norganism. Foala se mai numeTte Ti maladia minerilor, deoarece n Sara noastrQ,
ca Ti n alte zone temperate, se ntlneTte eclusiv n mine. )aptul se datoreTte condiSiilor speciale de climQ pe care le cere
parazitul pentru a se dezvolta. :liminarea se face tot sub formQ de ouQ din intestinul omului bolnav odatQ cu dejectele.
(entru a se dezvolta are nevoie de temperaturi mult mai ridicate ( '/+'<a2 ! pe care le ntlneTte n mediul eterior numai n
'H
SQrile calde, dar care pot fi prezente n minele adnci. Ba noi n Sar Q, n prezent, ca urmare a mQsurilor luate boala este
eradicatQ.
Rn fine, o ultimQ parazitozQ care poate fi transmisQ prin sol este strongiloidoza. (arazitul prezent n intestinul
omului bolnav produce ouQ care eclozeazQ Ti elibereazQ larve care sunt eliminate din organism. Rn mediul eterior aceste
larve denumite rabditoide continuQ sQ se dezvolte Ti n condiSii favorabile se nmulSesc prin acuplare. )emelele depun noi
ouQ din care se dezvoltQ o nouQ generaSie. Rn condiSii nefavorabile larvele rabditoide se nchisteazQ Ti dau naTtere unor forme
rezistente, cunoscute sub denumirea de strongiloide, formQ sub care pot rezista mai multe sQptQmni. Rn cazul cnd ajung n
contact cu organismul uman ele se cantoneazQ la nivelul intestinului Ti Ti reiau ciclul de dezvoltare.
?umQrul parazitozelor transmise prin sol poate fi mult mai mare, la unele din ele solul neavnd dect un rol
pasiv, ca n oiurazQ, unde agentul etiologic (3iurus! este eliminat din organism n faza infestantQ; n altele, rolul solului
este activ prin condiSiile pe care le oferQ.
1''. (oluarea c0imic9 a solului>
#ubstante minerale dizolvate in apa
P influenteaza compozitia chimica a apei si plantelor din zonarespectiva (endemii bio+geo+chimice!#ubstante organice
P lipide, glucide, proteine
P din descompunerea plantelor, animalelor
(oluarea radioacti!9 a solului>
#urse de radiaSii ionizante:
%aturale:
RadiaSia cosmicQ
P este de origine solarQ Ti galacticQ, de tip corpuscular. :ste absorbitQ n straturile
superioare ale atmosferei, producnd un fenomen de ionizare, r
ezultnd radiaSia cosmicQ secundarQ, carecreTte cu altitudinea Ti latitudinea.

RadiaSia terestrQ
P este produsQ de izotopi naturali din scoarSa terestrQ (., ,h, Y!. AariazQ n funcSie denatura rocilor din scoarSQ (este
crescutQ pentru rocile bazaltice TiTisturi!.

Radioactivitatea naturalQ poate fi modificat te#nologic. =atoritQ intervenSiei omului, reactivitatea naturalQcreTte prin
creTterea riscului de epunere: materialul este adus n apropiere (minerit, ape geotermale, rocifosfatice folosite
pentrungrQTQminte chimice, materiale de construcSii!.

Artificiala:
- este produsQ prin eplozii nucleare, reactoare nucleare, unde se produc nuclizi radioactivi,folosiSi n diferite
activitQSi (medicinQ, cercetare!.
1'1.Clasificarea radia3iilor din mediu
Radiatiile constituie un important factor de mediu, reprezentand o emisie de unde sau particule care se propaga in toate
directiile. &n raport cu cantitatea si tipul lor, pot avea un rol sanogen sau patogen asupra organismului.
&n functie de energia pe care o transporta au un efect de activare%ionizare asupra materiei, clasificandu+se in:
+ radiatii neionizante P energia determina o deplasare a electronilor pe orbita, de pe stratul inferior pe cel superior
+ radiatii ionizante P fenomenul de smulgere al electronilor de pe orbita datorita energiei foarte mari.
&n functie de lungimea de unda, radiatiile se clasifica in:
+ radiatii ionizante " pm P "7 nm
+ radiatii ultraviolete "7 nm P /77 nm
+ radiatii luminoase /77 nm P G<7 nm
+ radiatii infrarosii G<7 nm P " mm
+ unde hertziene " mm + b.
:nergia este cu atat mai mare cu cat lungimea de unda este mai mica, iar efectele biologice vor fi mult mai nocive.
-7
1'2.Clasificarea radia3iilor ioni*ante
#unt radiatii, care datorita energiilor foarte mari pe care le transporta (9"7 eA!, produc ionizarea materiei prin smulgerea
electronilor. =acQ n cazul radiaSiilor neionizante, efectele benefice, sanogene predominQ, n cazul radiaSiilor ionizante
lipseTte orice efect sanogen.
#e clasificQ n:
:lectromagnetice + , c (au putere foarte mare de penetrare, fiind periculoase in iradierea eterna a organismului,
nsQ au grad mic de ionizare; se pot folosi n domeniul medical, pentru diagnostic!
2orpusculare + d, e, electroni, protoni, neutroni (au putere mica de penetrare dar au capacitate mare de ionizare,
fiind foarte periculoase in iradierea interna a organismului, cand patrund pe care digestiva sau respiratorie!.
#urse de radiatii ionizante:
". 8aturale (fond radioactiv natural! + determinate de prezenta in factorii de mediu (apa, aer, sol, vegetatie! a unor
izotopi radioactivi naturali avand ca provenienta radiatia cosmica (origine solara si galactica P risc pt. personalul navigant si
calatorii! si radiatia terestra (izotopi primordiali .'-8, ,oriu'-'!.
+ radioactivitatea naturala modificata tehnologic P produsa datorita activitatii umane in
urma folosirii unor tehnologii care aduc din stratul subteran acesti izotopi radioactivi naturali (tehnologii de minerit, rocile
fosfatice, apele geotermale!.
2. ;rtificiale P dau radioactivitate artificiala datorita folosirii izotopilor in aproape toate domeniile activitatii umane.
Rezulta si din : eplozii nucleare, reactori nucleari. Risc : iradierea medicala (epuneri profesionale! si iradierea in scop de
diagnostic si tratament.
1'3.Influen3a radia3iilor ioni*ante la ni!elul ;,8ului
alterQri la nivelul bazelor azotate: dimerizarea timinei cu erori de transcriere a codului genetic
rupturi simple sau multiple ale catenei cu peroidarea capetelor
formare de legQturi cu molecule proteice (cross+linLs!.
Rn cazul n care lanSul complementar rQmne intact, se pot produce, prin mecanisme fiziologice, reparQri, dar de obicei nu
se produc "776.
1'4. Influen3a radia3iilor ioni*ante la ni!elul cromo*omilor
Ruperea cromozomilor poate sa survina cand celulele sunt iradiate. 2apetele rupte ale cromozomilor se pot combina cu
capetele rupte ale diferitilor cromozomi. 1ceste combinari anormale sunt cel mai usor de remarcat in timpul mitozei.
1nomaliile cromozomiale se produc in mod tipic in celulele iradiate in faza ;l a ciclului celular, inainte de duplicarea
materialului genetic. =aca celulele sunt iradiate in faza ;', poate rezulta o aberatie a cromatinei.
)recventa aberatiilor cromozomiale in limfocitele circulante periferice se coreleaza cu doza primita. 1stfel, analiza
limfocitelor poate oferi o dovada a epunerii recente a intregului corp la radiatii.
1'5. ;c3iunea radia3iilor ioni*ante la ni!el celular
:fectul radiatiilor ionizante asupra organismului poate fi:
+ primar (prin actiune directa! : moleculele iradiate (acizi nucleici, enzime, hormoni, vitamine etc.! suferQ leziuni
(modificQri! datoritQ absorbSiei energiei radiaSiei
+ secundar (prin actiune indirecta ! : moleculele se aflQ n soluSie sau mpreunQ cu alte molecule si pot primi energia prin
transfer sau pot interacSiona cu radicalii liberi ai moleculelor
+ la distanta : iradierea unui organ poate induce efecte Ti n alte organe sau Sesuturi din organism.
Ba iradierea unei populaSii celulare se observQ o serie de efecte mQsurabile care, nfuncSie de mQrimea dozei utilizate,
apar n ordinea urmQtoare:
". >odificarea ratei de creTtere + la doze mari masa culturii celulare creTte iniSial datoritQ apariSiei unor celule gigante,
pentru ca apoi sQ scadQ cu creTterea dozei.
'. Rntrzierea mitozei + dacQ celula este iradiatQ nainte de jumQtatea profazei, diviziunea va fi ntrziatQ.
-. >oartea celularQ ntrziatQ sau imediatQ.
(rimele constatari asupra radiosensibilitatii au fost facute de Fergonie+,ribondeau in "H7<. :l a enuntat o [legeV care
sumarizeaza caracteristicile celulelor susceptibile la efecte letale : o populatie de celule este cu atat mai sensibila la radiatii
cu cat
"! are viteza proceselor metabolice mai mare
'! este iradiata intr+o faza mai precoce a mitozei
-"
-! este mai nediferentiata. #unt [nediferentiateV celulele care au un viitor cariocinetic lung, deci morfologia si functiile
nu sunt definitiv fiate.
1'". Mecanismele de ac3iune ale radia3ilor ioni*ante. :eorii
#unt doua teorii, care stau la baza efectelor produse de radiatiile ionizante:
,eoria actiunii directe sau a tintei eplicQ moartea celularQ prin acSiunea radiaSiilor ionizante asupra unor porSiuni
radiosensibile din celulQ (centri vitali!. Ba nivel celular acizii nucleici au cea mai mare sensibilitate. 1par efecte genetice,
fQrQ prag.
,eoria actiunii indirecte are la baza absorbtia energiei la nivelul tesuturilor, rezultand o serie de modificari
biochimice. 1vand in vedere ca majoritatea proceselor biochimice au loc in apa si mai putin in proteine sau lipide, se
produce radioliza apei cu formare de radicali 43 si hidroiperoid 4, care au o reactivitate chimica foarte mare,
determinand reactii secundare : modificari ale potentialului redo, afectarea gruparilor sterolice ale hormonilor 2#R,
seuali, inhibarea puternica a sintezei acizilor nucleici, a adeninei, guaninei, timidinei, hemoglobinei, glicogenului. :fectele
lor sunt vizibile cand sunt depasite mecanismele de neutralizare a enzimelor reducatoare (efecte biologice cu prag!.
1'#. Efectul oxi)en
RQspunsul celulelor la radiaSiile ionizante este puternic dependent de gradul de oigenare al tesuturilor, celulele bine
oigenate prezentnd o sensibilitate la distrugerea celularQ de trei ori mai crescutQ faSQ de aceleaTi celule n condiSii
hipoice. 3igenul prezent in celule la momentul iradierii creste efectul acesteia, combinandu+se cu radicalii liberi pentru
a forma molecule hiperoigenate (cu efecte anterior prezentate!.
1'$. Mecanismele de protec3ie ale or)anismului pentru diminuarea efectelor noci!e ale radia3iilor ioni*ante
?u am gasit nimic.
1'&.C111. ,efini3i efectul deterministic C precoce al radia3iilor ioni*ante
Reprezinta efectul precoce, obligatoriu, adesea reversibil al epunerii la radiatii, fiind epresia unui prag, cu gravitate
dependentQ de dozQ. Ba depasirea pragului, vor apQrea vQtQmQri observabile care reflectQ o pierdere a funcSiei tisulare.
:emple: boala de iradiere acuta, epilatie temporara pana la necroza, eritem, conjunctivita, cataracta, sterilitate, moarte
fetala.

11'.C112.C114. ,efini3i efectul stocastic C tardi! al radia3ilor ioni*ante
Reprezinta efectul caracterizat prin transformare celulara, fara prag. (robabilitatea efectului creTte cu doza.
2onsecinSa iradierii este foarte diferitQ dacQ celula iradiatQ este modificatQ Ti nu distrusQ. 2lona de celule rezultatQ din
reproducerea unei celule somatice viabile dar modificate poate conduce, dupQ o perioadQ mai lungQ de timp la manifestarea
unui caz malign, un cancer (cutanat, osos, tiroidian, pulmonar, leucemie!.
:fecte stocastice genetice, rezultatul atingerii cromozomilor celulelor seuale, intereseazQ descendenSii indivizilor
radioepuTi.
#e estimeazQ cQ circa "76 dintre nou+nQscuSi sunt purtQtori de anomalii genetice de gravitate variabilQ, mergnd de la
manifestQri inaparente pnQ la tulburQrile de dezvoltare Ti malformaSii grave.
113. +oala de iradiere acut9
Ba iradierea ntregului organism apar urmQtoarele faze:
". )aza prodromalQ P apare n primele ore de la epunere Ti se manifestQ prin: greaSQ, vQrsQturi, cefalee, panicQ. :ste
influenSatQ de rezistenSa individualQ Ti de starea psihologicQ.
'. (erioada de latenSQ P n funcSie de dozQ, dureazQ ntre -7 min Ti - sQptQmni. #imptomele sunt atenuate.
-. (erioada de stare P are - forme:
fa*a 0ematolo)ic9 (doza "+0;@, latenSa - sQptQmni! P starea generalQ este afectatQ: frisoane, manifestQri
hemoragipare (echimoze, peteTii, epistais, hemoragii digestive, hematurie!, sterilitate temporarQ. #imptomele sunt
reversibile. #cad marcat limfocitele, cu granulocitozQ, neutrocitopenie, trombocitopenie, eritropenie. =ecesul poate apare n
0+< sQptQmni sau prin infecSii grave (bronhopneumonie, stare septicQ!
forma )astrointestinal9 (doza peste 0 ;@, latenSa + zile! P apar manifestQri digestive: anoreie, greaSQ, vQrsQturi,
diaree sangvinolentQ, ileus paralitic, deshidratare, colaps. Betalitatea este mare, peste 076.
forma cerebral9 (doza peste '7 ;@, latenSa -7min + -h! P se manifestQ prin somnolenSQ, apatie, cianozQ, confuzii,
oligurie, pancitopenie severQ, letalitate peste H76.
-'
Foala acutQ de iradiere apare numai n situaSii speciale, accidentale, la persoane aflate n imediata apropiere a
accidentului nuclear (bombardamentele de la 4iroshima Ti ?agasaLi, flichidatoriif de la 2ernobl!.
115.C11".Efectele iradierii antenatale C terato)ene
#unt caracterizate si prin moarte celulara si prin transformare celulara. #e refera la epunerea embrionului si a fatului la
radiatii ionizante in perioada intrauterina. 2el mai mare risc de epunere este din ziua a H+a, in perioada de organogeneza,
pana in ziua H7. &n aceasta perioada se afla clone celulare in proliferare si diferentiere, care formeaza organe. >oartea unei
celule poate sa opreasca dezvoltarea organului sau o parte a sa, aparand o anomalie majora. &n perioada fetala (din saptamina
a gll+a!, frecventa si gravitatea malformatiilor scade, pentru ca numarul celulelor diferentiate este mare, poate insa aparea
retard mintal, microcefalie. >ortalitatea intrauterina poate aparea la epuneri peste 7,' ;@, iar la 7,0 ;@ este de 076.
Radiocarcinogeneza in utero a fost urmarita in doua studii: la copiii a caror mame au suferit eaminari radiologice
pelvine si pe copiii din zone in apropierea eploziilor atomice. #+a observat o crestere usoara a frecventei cancerului
(limfoame maligne, nefroblastom, neuroblastom ! si a leucemiilor de -+/ ori in primul studiu.
Rn caz de radioepunere inoportunQ, ntreruperea de sarcinQ este legiferatQ n funcSie de doza de epunere Ti vrsta
gestaSiei:
+ ntreruperea sarcinii cu vrsta sub "7 sQptQmni, ncepnd cu ",0 centigra@;
+ ntreruperea sarcinii cu vrsta peste "7 sQptQmni, ncepnd cu 0 centigra@.
11#.Efectele muta)ene ale expunerii la radia3ii ioni*ante
:fectele genetice apar in urma epunerii gonadelor la radiatii ionizante, afectand materialul ereditar, prin producerea de
aberatii cromozomiale sau mutatii.
Ba o epunere de " c;@ a celulelor germinale numarul leziunilor induse este de aproimativ '77 la " milion descedenti.
2ateva din aceste mutatii se eprima la prima generatie, in rest la a "7+"0 a. 2elulele germinale la barbat sunt mult mai
sensibile decat la femeie, cea mai mare sensibilitate fiind inainte de pubertate, iar la femeie in perioada fetala inainte de luna
a G+a, precum si in perioada vietii genitale, dupa pubertate. &n functie de procesele de reparare riscul genetic scade, de aceea
trebuie respectat un interval de cel putin < luni inainte de procreere.
2and se estimeaza riscul genetic la om se ia in considerare doza primita nu de individ, ci de populatie. &n celula umana
fiecare gena este dubla: una provenind de la cromozomul patern si a doua de la cel matern. =aca sunt identice ele sunt
homozigote, iar daca nu, sunt heterozigote. 3 gena nu se eteriorizeaza in starea heterozigota de la prima generatie. 2el mai
adesea gena alterata este de tip recesiv, care va fi transmisa din generatie in generatie. #unt autori care sustin ca o gena
recesiva la heterozigoti poate avea o anumita influenta (scaderea rezistentei si adaptarii individului la mediu!. &n cele din
urma gena recesiva se eteriorizeaza, cand devine homozigota (intalneste o alta gena de la celalalt parinte cu aceeasi
mutatie!. &n mod normal eista gene recesive rezultate din mutatii spontane din iradiere, substante chimice, etc.
=oza in populatie este suma dozelor primite la nivelul gonadelor de toti indivizii componenti ai populatiei.
11$.1e)lement9ri de radioprotec3ie <n situa3ia expunerii la radia3ii ioni*ante
Radioprotectia are ca obiectiv protejarea indivizilor, descendentilor fata de riscurile potentiale ale radiatiilor ionizante si
are la baza o analiza cantitativa a riscurilor.
=in totdeauna fiinta umana a fost epusa la radiatii cosmice, radioelemente naturale din scoarta terestra si cele
incorporate in organism. &radierea naturala este compusa din -86 iradierea naturala eterna, "H6 iradierea naturala interna,
apoi -76 iradierea medicala, "'6 radiatia cosmica.
Radioprotectia are drept scop mentinerea dozelor absorbite la un nivel inferior dozelor prag, pentru care se observa un
efect la nivelul tesutului considerat critic (piele, tesut hematopoetic, gonade!.
=oze limita pentru :
+ epunerea profesionala este de '7m#v%an, medie pe 0 ani consecutivi, cu un maim admis de 07m#v intr+un singur an.
+ epunerea populatiei, doza limita este de "m#v%an, medie in 0 ani consecutivi, in conditii speciale admitandu+se 0m#v
intr+un an.
Reducerea gradului de contaminare radioactiva se poate realiza prin:
+ decontaminarea si indepartarea izotopilor radioactivi din tubul digestiv (cu alginat de sodiu, fosfat de aluminiu, etc.! si
din arborele traheobronsic (prin spalari cu ser fiziologic!
+ decorporare si eliminarea izotopilor radioactivi fiati in diferite organe
+ dilutie izotopica si administrarea iodurii de potasiu impotriva &odului "-", consumarea unor cantitati mari de apa pentru
reducerea fiarii tritiului in organism.
>asurile de radioprotectie pot fi grupate in: masuri preventive, de supraveghere; sau de limitare si lichidare.
--
11&.Clasificarea radia3iilor neioni*ante
Radiatiile electromagnetice neionizante transfera la locul de absorbtie energie mult mai mica, comparativ cu cele
ionizante, de aceea realizeaza doar o deplasare a electronilor de pe nivele energetice de baza, pe nivele mai ridicate,
rezultand o ecitare a atomilor. :fectele biologice scad ca importanta cu cresterea lungimilor de unda.
2lasificarea dupa lungimea de unda:
+ radiatii ultraviolete "7 nm P /77 nm : "+'6 din spectrul solar; sunt de tip 1 (efect pigmentogen!, de tip F (efect
eritematogen Ti de favorizare a sintezei vitaminei =! si de tip 2 (efect bactericid!
+ radiatii luminoase (vizibile! /77 nm P G<7 nm : /"+/'6 din spectrul solar
+ radiatii infrarosii (calorice! G<7 nm P " mm : 0<6 din spectrul solar (principala sursa este cea solara + la nivelul solului
ajunge /06 din doza incidentQ, la care se adauga sursele artificiale de lumina incandescenta sau fluorescenta!
+ radiatii de frecventa inalta (microunde!
+ campuri electromagnetice de frecventa joasa (radiofrecvente!.
12'.Efectele radiatiilor ultra!iolete asupra metabolismelor
:fectul R.A este de stimulare a metabolismului: creste metabolismul bazal, intensifica oidarile celulare. :ste stimulata
functia tiroidiana, a corticosuprarenalei, hematopoieza( creste nr de hematii si leucosite in sangele periferic!, metabolismele
glucidic, lipidic, protidic.
:fectul major al R.A+F consta in sinteza vitaminei =- in piele: activarea fotochimica a G+dehidro colesterolului ce se
transforma in colecalciferol (vit =-!, vitamina care regleaza absorbtia calciului in intestinul subtire si depunerea lui in oase.
(entru asigurarea necesarului zilnic de vitamina =-, de /77 .& trebuie ca prin epunerea permanenta a fetei, gatului si
mainilor organismul sa primeasca o doza de <7 =:>%an.
3 alta ratiune pentru care organismul trebuie epus anual la ultraviolete, dupa sezonul rece este de a mentine o toleranta
a pielii, care neepusa foarte mult timp este supusa riscului fotodermatozelor.
121. Efectele radiatiilor ultra!iolete asupra te)umentului.
:fectele care apar imediat dupa epunerea la R.A constau in:
+ activarea pigmentului melanic,
+ aparitia eritemului,
+ producerea si migrarea la suprafata a granulelor de melanina,
+ alterarea cresterii celulelor epidermice.
(igmentatia rapida este produsa de R.A+1, cu lungimi de unda mari de -<7+/77nm si are la baza reactii fotocatalitice de
activare a melaninei deja eistenta in forma inactiva la nivelul celulelor melanoblaste si melanocite din stratul bazal al
dermului. 1poi melanina este mobilizata de celulele melanofore in straturile superficiale ale pielii. 1ceste fenomene apar in
0+"7 minute de la epunere, dureaza maimum -< de ore si de cele mai multe ori pigmentarea nu este precedata de eritem.
:ritemul reprezinta reactia vasculara a pielii determinata de R.A+F si consta in vasodilatatie, accelerarea fluului
sanguin si cresterea permeabilitatii vasculare cu aparitia unui eudat cu leucocite neutrofile sau in cazuri grave aparitia de
vezicule. :ritemul are la baza doua mecanisme vasculare: unul prin stimulare directa si altul indirect prin difuziunea
substantelor active de tipul prostaglandinelor. :ritemul apare cu o latenta de "+< ore si dureaza mai multe zile. 2u cat
intensitatea R.A este mai mare cu atat perioada de latenta fata de aparitia eritemului este mai mica si are o durata mai mare.
(igmentatia de durata apare la un spectru de actiune apropiat de cel eritematogen si are la baza o sinteza de pigment si
dispersia in celulele invecinate a granulelor de pigment. 1pare cu o latenta de cateva zile de la epunere, de obicei este
precedat de eritem si dureaza cateva luni, pana la un an de zile. :ritemul este mai intens cand epunerea se produce la
lungimi de unda mai mici apropiate de spectrul R.A+F.
(igmentatia trebuie considerata ca o reactie de aparare a pielii fata de agresiunea solara, destul de limitata deoarece in
timp pot sa apara o serie de efecte tardive.
R.A influenteaza si diviziunea celulelor cutanate, imediat dupa epunere diviziunea se opreste '/ de ore, ca apoi sa se
accelereze cu un maim la G' ore, iar dupa 0+< zile pielea se descuameaza.
-/
122. Efectele radia3iilor ultra!iolete asupra oc0iului
(rincipalele efecte apar dupa '+'/ ore de la epunere si constau in:
+ fotoconjunctivita cu senzatie de corp strain,
+ hipersecretie lacrimala,
+ secretie conjunctivala,
+ fotofobie,
+ blefarospasm.

#imptomele dureaza "+0 zile fara sechele. R.A+2 in special (deci cu lungimi de unda mai mici!, dar si F, 1, cu
eficacitate mult mai mica pot produce leziuni de fotocheratita (sensibilitatea maima a corneei fiind intre 'G7+'H7 nm!.
:ste posibila si producerea cataractei prin reactie fotochimica asupra triptofanului, care se transforma in pigment brun si
apare cataracta bruna.
123. Efectele radiatiilor ultra!iolete de tip nonstocastic
:fecte in special la nivelul ochilor si pielii ( vezi mai sus!.
124. Efectele radiatiilor ultra!iolete de tip stocastic la ni!elul pielii
1ceste efecte se refera la probabilitatea aparitiei cancerului de piele. #unt trei tipuri de cancer: epiteliomul bazocelular,
malpighian si melanomul malign.
2linic si epidemiologic s+a dovedit ca frecventa este mai mare la persoanele cu o pigmentare mai slaba. 1lbinismul
pigmentar (eroderma pigmentosum!, prin deficienta mecanismelor reparatorii ale 1=?, precum si utilizarea
imunosupresoarelor, cresc riscul fata de cancerul de piele.
#+a dovedit eperimental ca R.A+F cu lungimi de unda '87+-'7 nm sunt implicate in cancerogeneza.
Ba nivelul ochilor nu sunt date suficiente fata de producerea melanoamelor sau hemangioendotelioame.
(rotectia fata de R.A trebuie sa aiba in vedere persoanele cu o epunere mare: muncitorii care lucreaza in aer liber, in
industrie la arcul de sudura, dezinfectie si sterilizare cu R.A, cosmetica, dar si supraepunerea la soare in timpul
vacantelor.
Radiatiile ultra violete avand putere mica de penetrare sunt retinute de vestimentatia din tesaturi naturale, cele sintetice
lasand sa treaca aceste radiatii. #e pot aplica si substante antisolare ( cu acid p+ aminobenzoic, beta caroten, acid retinoic,
etc!. #udorii trebuie sa poarte masca de protectie.
125. Efectele radia3iilor ultra!iolete de tip stocastic la ni!elul oc0iului.
+ hiperplazia benigna a conjunctivei bulbare (pter@gion!+ afecSiune degenerativa bilaterala a suprafeSei ochiului
constand in aparitia unui strat triunghiular de Sesut fibrovascular cu baza spre conjunctiva (partea alba a ochiului! nazala si
varful spre cornee (partea transparenta a ochiului!
+ cancer ocular: carcinom epidermoid al conjunctivei bulbare
12". 1adia3iile I1 Efecte asupra termore)larii
Radiatiile infrarosii reprezinta acea portiune a spectrului electromagnetic a carei absorbtie provoaca efecte termice fiind
sinonim cu radiatia calorica .
=in sursa solarQ, 0-6 ajung pe scoarSa terestrQ. Sursele artificiale sunt: lampi incandescente, fluorescente, flacara,
radiatoare etc.
:punerea profesionala la microclimat ecesiv de cald reprezinta o stare de stres termic.
Bungimile de unda sunt cuprinse intre 7,G8+"777 m, dar si portiuni ale sectrului ultraviolet si luminos pot emite radiatii
infrarosii. #pectrul R&R este subdivizat in trei benzi cu semnificatie biologica:
". R&+1 (7,G8+",/ m!
'. R&+F (",/+- m!
-. R&+2 (-+"777 m!
12#. 1adia3iile I1 Efecte asupra oc0iului
3chiul are o capacitate mult mai mare de a se proteja fata de radiatiile infrarosii comparativ cu pielea acest lucru este
posibil doar daca eista concomitent si radiatia luminoasa. =e asemenea, poate focaliza radiatiile determinand o crestere
considerabila a energiei.
(rintre reactiile adverse se numara: opacifierea cristalinului (cataractQ!, reacSie dureroasQ pe cornee la peste /0F2.
2a masuri de protectie sunt ecranele din aluminiu in fata surselor, ochelari de protectie.
-0
12$.1adia3iile I1 Efecte asupra pielii
Radiatiile sunt reflectate si absorbite in functie de lungimile de unda, capacitatea maima de refleie fiind prezenta la
7,G+",' m, iar cele cu lungimi de unda de ","+",' ajung pana la derm.
:punerea ecesiva la R&R produce: arsuri, vasodilatatia arteriolelor si o accentuare graduala a pigmentatiei prin
epunere cronica. =urerea apare la o temperatura cutanata de //,0 h ",-i 2, sub aceasta temperatura aparand eritemul.
12&. 1adia3iile I1 Efecte asupra S8
(roduc insola3ia (dacQ oasele craniene sunt subSiri!.
Ba persoanele epuse profesional apare sindromul neuroastenic> cefalee, tulburari de somn, astenie, scaderea
libidoului, tulburari cardio+vasculare+bradicardie, scaderea tensiunii arteriale; tulburari de memorie.
13'.1adiatiile luminoase Efecte asupra S8
(rimul semn care apare in conditii de iluminat necorespunzator este oboseala !i*uala, care se manifesta cu: hipersecretie
lacrimala, senzatia de usturime a ochilor, cefalee, ameteli, scaderea randamentului intelectual
-enomenul stroboscopic> apare cnd imaginile se succed cu o frecvenSQ mai mare dect frecvenSa criticQ de
fuziune.
131.1adiatiile luminoase Efecte asupra oc0ilului
Efectele biolo)ice: vederea, prin reacSii fotochimice la nivelul globilor oculari.
Ba iluminQri necorespunzQtoare (insuficient sau ecesiv!, pot sa apara:
fototraumatism retinian (iluminare ecesivQ!: retinita actinicQ
&luminatul insuficient poate fii factor de risc in miopie, pe fondul eistentei unui defect genetic, datorita eforturilor
de acomodare. =e asemenea instalarea presbiopsiei in aceste conditii se face mai devreme.
132. 1adiatiile luminoase Efecte asupra pielii
-otosensibili*area c0imic9
1pare la nivelul pielii; poate fi produsQ Ti de .A cu lungime de undQ mare. :nergia degajatQ este absorbitQ de
fotosensibilizatori, care o cedeazQ unei celule+SintQ si se manifesta clinic sub forma de urticarie imediata, reactii papuloase,
eczematoase, determinand o crestere a sensibilitatii la lumina
1ceste reactii cutanate sunt cunoscute sub numele de fotodermato*e sau lucite.
-ototoxicitatea este o reactie care apare in mod obisnuit la orice persoana epusa la o iradiere cutanata cu o energie
suficienta si de o anumita lungime de unda, in prezenta unei substante fotosensibile.
#ubstanSe fotosensibile: gudroane, smoalQ, bitum, astfalt, etracte de plante, costmetice, medicamente.
>anifestQri:
". forma acutaleziunile apar doar pe zona epusa la soare ca o arsura severa cu eritem, vezicule, ce dispar la citeva
zile dupa epunere.
2. forma cronica:
alergie (generalizat, nu doar pe suprafaSa epusQ!. 1pare pe teren alergic.
cheratozQ, descuamare, atrofierea pielii: leziuni precancerose.
133. ,efinitia unei locuinte sanatoase
3rganizaSia >ondialQ a #QnQtQSii (3>#! a stabilit trei condiSii pe care trebuie sQ le ndeplineascQ o locuinSQ pentru a fi
consideratQ salubrQ Ti anume:
".sQ satisfacQ nevoile fiziologice Ti psihologice ale organismului uman;
'.sQ nu aducQ nocivitQSi ca infecSii, infestaSii, intoicaSii, accidente;
-.sQ asigure confortul necesar individului Ti familiei sale.
-<
(entru a corespunde acestor condiSii orice locuinSQ trebuie sQ respecte anumite recomandQri sanitare Ti anume:
+ #olul pe care se construieTte o locuinSQ trebuie sQ fie salubru cu apQ subteranQ la "m sub fundaSie;
+ 3rientarea locuinSei cea mai bunQ pentru zona noastrQ climaticQ este cea sudicQ, sud+esticQ, sud+vesticQ. 3rientarea
nordicQ nu permite pQtrunderea radiaSiei solare directe n locuinSQ;
+ >aterialele de construcSie pot fi naturale Ti artificiale, dar trebuie sQ ndeplineascQ urmQtoarele condiSii: sQ fie
termoizolante, hidroizolante, fonoizolante, ignifugQ, uTor de ntreSinut Ti curQSat.
+ (lanificarea interioarQ: numQrul de ncQperi sQ fie egal cu numQrul de persoane, nsQ psihologii considerQ ca trebuie
sQ fie o camerQ n plus numitQ camer de relaii, de ntlnire cu persoane din afara familiei. #uprafaSa locuinSei trebuie sQ
asigure "7+"< mj, iar nQlSimea medie sQ fie de ',G7+',87 m.
+ 1neele locuinSei trebuie sQ fie urmQtoarele: bucQtQria care trebuie sQ fie bine ventilatQ n eterior, baia cu `.2 .
134.@ocuinta si bolile din interiorul acesteia
BocuinSa reprezintQ unitatea de mediu n care omul Ti petrece cea mai mare parte din viaSQ, ct Ti unul dintre factorii de
mediu care influenSeazQ cu prioritate sQnQtatea Ti confortul. RelaSia dintre condiSiile de locuit Ti sQnQtate este afirmatQ de
numeroasele studii Ti cercetQri ntreprinse de mai multQ vreme.
Rn apariSia Ti favorizarea diferitelor mbolnQviri sau stQri de disconfort sunt responsabili diferiSi factori ai ambianSei de
locuit. 1stfel, eistQ mbolnQviri sau stQri de disconfort n relaSie cu ambianSa termicQ, cu vicierea Ti poluarea aerului, cu
carenSele de iluminat natural Ti artificial, cu prezenSa zgomotului, cu diferite condiSii de insalubritate.
=e asemenea, eistQ relaSii ntre diferite carenSe sanitare ale locuinSei Ti frecvenSa infecSiilor respiratorii, digestive Ti
cutanate, precum Ti parazitoze, rahitism, reumatism, tulburQri de vedere, boli neuropsihice, accidente de locuinSQ. $ tabel O
135.Surse de poluare ale aerului interior
(e langa aerul care patrunde in interior din afara casei, locuinta mai poate fi contaminata si de anumite substante care,
fara a fi foarte evidente, imprastie vapori toici in jurul lor.
#urse de poluare care se regasesc in interiorul casei tale:
1 Co!orul nou
2ovoarele noi pot emite o varietate de compusi organici volatili (23A! care pot avea o influenta nefasta asupra sanatatii.
(entru a evita ca acesti compusi sa ajunga in aerul din interiorul casei tale si, apoi, in organism, inainte de a achizitiona un
covor nou, cere sa vezi doar acele produse care folosesc adezivi cu un continut scazut de 23A si care nu includ
formaldehida.
2 +ecurile fluorescente compacte
Fecurile economice te pot ajuta sa reduci factura la energie electrica, insa se pot dovedi foarte toice si poluante in situatia
in care le spargi. Fecurile 2)B (fluorescente compacte! emit mercur, o neurotoina foarte periculoasa pentru sanatate. ,ine
cont de faptul ca un covor nu poate fi curatat in totalitate de mercur, iar aspiratorul nu trebuie folosit la eliminarea substantei
impregnate in covor.
3 ;paratura electronica si obiectele din plastic
(rodusele din (A2 pot emite ftalati, substante organice care au fost corelate cu aparitia dereglarilor hormonale si
problemelor de reproducere. Ba randul lor, obiectele din plastic pot emite substante ignifuge, cum ar fi eterii de difenil
polibromurati, care cauzeaza schimbari neurocomportamentale, se arata in studii realizate asupra animalelor.
4 ;lte surse de poluare a aerului
&ata si alte surse de poluare a aerului din interiorul casei:
+ vopsea si solventi
+ mobila tapitata si produse din lemn presat (placaje de lemn de esenta tare, panouri pentru pereti, (1B, >=)!
+ spra@+uri odorizante
+ haine
+ gandaci de bucatarie
-G
13".+oli le)ate de cladire
#pre deosebire de [sindromul cladirii bolnaveV, bolile legate de cladiri sunt mult mai grave si pot fi diagnosticate. 2ea
mai frecventa metoda de diagnosticare a acestor boli este investigatia clinica. Folile legate de cladiri pot avea o lunga
perioada de latenta, in care simptomele nu se fac vizibile, perioada in care angajatii sunt epusi la diferitele substante din
aerul aflat in cladire. 1ceste boli pot culmina cu cancerul pulmonar, cauzat de epunerea la radon, un gaz radioactiv, prezent
in toate tipurile de pamant si de roci, precum si in materialele de constructie care deriva din pamant, cum ar fi argila,
granitul, potrivit 2entrului de Resurse pentru #tiintele de 2ercetare a 2alitatii 1erului din #...1.
Tipul
bolii
Denumirea
bolii
Tipul
cladirii
Sursa ce
declanseaza
boala
Agentul de
expunere
Infectioa
se
Legioneloza si
febra Pontiac
Cladirile
mari(birouri,
spitale,
hoteluri)
Turnul de
racire, aerul
conditionat,
apa potabila
Legionella
pneumophila
Raceli si gripe Cladiri de
birouri si
unitati
militare
Sursa
umana
Virus respirator
Tuberculoza Cladiri de
birouri
Sursa
umana
Micobateria
tuberculoasa
Imunitar
e
Pneumopatie
de
hipersensibilitate
si febra
Cladiri de
birouri,
fabrici
midificato
rul de aer, aerul
conditionat,
sistemul de
!entilatie
Penicillium,
"spergillus
Alergice #ermatita,
rinita alergica,
astm
Cladiri de
birouri si
fabrici
Praful,
co!oarele,
hainele
"carieni,
ciuperca, produse pe
baza de plante,
alergenii purtati de
animale
Rinite rticarie, edem
laringian
Cladiri de
birouri
$artia fara
carbon
"lchilfenoleto%il
ati
Iritatii #ermatita Cladiri de
birouri
Placile
ta!anului
&ibra de sticla
'ritarea
tractului respirator
Cladiri de
birouri
&umul de
tigara, orice
acti!itate care
implica arderea
Substantele
rezultate in urma
arderii (mono%idul
de carbon, dio%idul
de azot)
13#. Sindromul de cladire bolna!a
,ermenul [sindromul cladirii bolnaveV este utilizat pentru a descrie situatiile in care ocupantii unei cladiri acuza stari de
disconfort, care survin numai cata vreme acestia se afla in interiorul cladirii. 2auzele eacte care duc la declansarea acestui
sindrom nu sunt cunoscute inca, dar se presupune ca ar fi vorba, in special, despre calitatea proasta a aerului din interiorul
acestor cladiri, calitate determinatQ de o combinatie complea de factori. &n lipsa ventilatiei naturale, orice defectiune a
sistemelor de climatizare face ca in aer sa se acumuleze diferite substante daunatoare: de la substante chimice (compusi
-8
organici volatili! din mocheta, adezivi, vopsea etc, pana la spori de mucegai, care se dezvolta foarte repede in orice colt
umed si insuficient aerisit.
#imptomele care caracterizeaza [sindromul cladirii bolnaveV sunt: dureri (de cap, ochi, gat, nas!, tuse seaca, ten uscat,
mancarimi ale pielii, greata, ameteala, dificultatid de concentrare, oboseala, sensibilitate la diferite mirosuri. >ajoritatea
persoanelor care acuza aceste simptome sustin ca starile de disconfort dispar din momentul in care parasesc cladirea. 2ele
mai afectate de aceste simptome par sa fie femeile, care au o sensibilitate mai mare la substantele chimice. (ersoanele cu
astm si fumatorii sunt, de asemenea, victime ale acestui sindrom.
13$.Aicierea aerului
Aicierea aerului din incaperile de locuit sau cele publice, reprezinta un fenomen comple, datoratalterarii proprietatilor
fizice si chimice ale aerului din incaperile inchise, aglomerate si neventilate.(rin urmare, pentru ca intr+un spatiu sa apara
vicierea aerului este nevoie sa se indeplineascaurmatoarele conditii:
+spatiu inchis, un numar mare de persoane, ventilatie insuficienta si o perioada de timp.
Ba baza aparitiei vicierii aerului stau urmatoarele procese fiziologice:
+procesul respirator
P modifica proprietatile chimice ale aerului (creste concentratia de 23 si scade cea de oigen!, dar sip e cele fizice
(creste temperature si umiditateaaerului!;
+procesul de termoreglare
P pierderile de caldura ale organismului prin convective sievaporarea transpiratiei;
+eliminarea unor produsi de metabolism ca urmare a activitatii secretorii a pielii si atubului digestiv.&n spatiile in care
sunt indeplinite conditiile de aparitie a vicierii, primele simptome aparatunci cand concentratia oigenului scade (de la
'7,H6 cat este in aerul inspirat! sub"<,-6, iar 23 creste la peste '6 (fata de 7,7-+ 7,7/6 in aerul inspirat!.
:fectele aerului viciat asupra organismului:
+efecte acute: cefalee, vertj, greata, voma, transpiratie, senzatie de caldura sufocanta, starede oboseala, somnolent, pana
la lipotimie si chiar deces;
+efecte cornice: obsevate in special la copiii care locuiesc in incaperi agglomerate siinsalubre. 1cestea sunt: anoreia,
anemia, paloarea, facies characteristic, adinamie sidiminuarea rezistentei organismului fata de agresiunile mediului eterior.
-H