1.

Clasifcarea surselor de poluare a aerului

A. 1. Surse naturale
solul care, sub infuenta diferentelor de temperatura, a ploilor si a
curentilor de aer, sufera fenomene de eroziune si macinare cu eliberarea de
particule foarte fne;
plantele si animalele , care pot elimina n aer diverse elemente ca
polen, par, pene, fulgi etc;
gazele si vaporii naturali , eliminati din sol direct n aerul atmosferic si
care se gasesc n anumite zone caracteristice din punct de vedere geologic;
eruptiile vulcanice , care arunca n aer, n anumite momente, mari
cantitati de gaze, vapori de apa si particule solide;
praful cosmic , rezultat din distrugerea meteoritilor n straturile
superioare ale tmosferei.
A.2. Surse artifciale
Reprezentate de diversele activitati ale omului din care rezulta o serie de
elemente solide, licide sau gazoase ce pot a!unge n atmosfera
procesele industriale recunoscute ca find cele mai importante surse
de poluare a aerului" cimice, siderurgice, metalurgice, de materiale de constructie etc;
procesele de combustie de la ncalzirea locuintelor p#na la combustibilul
utilizat pentru producerea de energie; cantitatea poluantilor produsi astfel depinde de
calitatea combustibilului folosit si de felul arderii;
transporturile rutiere;
transporturile navale si aeriene;
transporturile feroviare.
$. 1. Surse primare
arderea combustibililor, industria cimica %agentul nociv" bio&id de sulf';
e&plozivi, ingrasaminte, combustibili la temperaturi mari %ag. nociv" o&izi
de azot';
gaze de esapament, prelucrarea combustibilior %ag. nociv" idrocarburi
volatile';
descompunerea termica a grasimilor si glicerinei %ag. nociv" aldeide'.
$.2. Surse secundare
smogul fotocimic %ozon ( o&izi de azot ( idrocarburi';
ploile ) pulberile acide.
*. 1. Surse f&e
industrie %particule solide, dio&id de sulf, o&izi de azot, o&. de carbon';
vulcani, ape statatoare %diverse gaze, vapori';
arderea combustibililor fosili % lemn, carbune, petrol, gaze naturale'.
*.2. Surse mobile
vantul, pasarile, apa;
automobile %gazele de esapament contin" o&id de carbon, idrocarburi,
o&. de a&ot, compusi ai +b, etc'.
2. Conditiile ce pot infuenta poluarea aerului
1. ,actori meteorologici"
vantul - deplaseaza poluantii in masele de aer; daca are o viteza mica,
mentine o concentratie mare de poluanti in stratul de aer, iar daca are o viteza
1
mare, disperseaza agentul poluant pe suprafete intinse ale atmosferei si
concentratiile acestora vor f mai mici;
calmul atmosferic - este cea mai favorabila conditie meteorologica
pentru poluarea aerului deoarece pe masura producerii de poluanti de catre diverse
surse, acestia se acumuleaza in vecinatatea locului de eliminare si concentratia
creste continuu.
curentii de aer verticali ( orizontali
2. .emperatura aerului si inversia termica
este infuentata de anotimp, altitudine, forma reliefului, iar instabilitatea
temperaturii favorizeaza dispersia poluantilor
/. 0miditatea aerului, precipitatiile
contribuie la dispersia si transportul poluantilor la nivelul atmosferei,
insa infuenteaza negativ solul si apele, deoarece toti poluantii a!ung la nivelul
acestor componenti, unde se infltreaza scimband proprietatile lor, deci are loc un
fenomen de poluare.
1. Suprafetele de apa
2. Asezarea topografc
3. Monoxidul de carbon surse
1. Surse e&terioare
emisiile datorita circulatiei autoveiculelor pe autostrazi) artere
arderea combustibilior fosili
degradarea reziduurilor solide
procese industriale %industria ferului si otelului, i. petrocimica, i.
artiei'
2. Surse interioare
surse profesionale
sobe cu carbune) lemn, cu gaz
fumatul
masini de gatit cu gaz
boilere neelectrice
4. CO mecanism de actiune
*3 este absorbit prin plamani unde se combina cu emoglobina"
4b ( *3 5*34b
,ormarea carbo&iemoglobinei reduce transportul de o&igen la nivel tisular si
impiedica disocierea o&igenului din emoglobina la nivelul capilarelor, instalandu-se
o stare de ipo&ie sau ano&ie tisulara
*oncentratia de *34b creste foarte repede in vasele cerebrale si miocard si
mult mai incet la periferie
*6 *34b depinde de" - *6 anterioara de 4b;
- durata e&punerii;
-rata ventilatiei pulmonare.
4b are afnitate de 217 de ori mai mare pt *3 decat pt 32.
*3 se mai combina cu" - mioglobina%de /7 - 27 ori mai mare decat pt 32';
- citocrom o&idaza;
- metaloenzime.
2
legatura intre *3 si emoglobina este labila, astfel, cand presiunea partiala a
*3 scade, se elimina din organism in functie de volumul respirator si debitul
cardiac, reducerea la !umatate a concentratiei find astfel atinsa intre 2 - 8 ore.
5. Efecte cardio!asculare ale expunerii la CO
Alterari miocardice grave - modifcari ale irigarii intimei vasculare ce produc
leziuni la nivelul endoteliului arterial 5 favorizeaza depunerea de aterom pe
peretele vascular %se e&plica frecventa mare a aterosclerozei la fumatori sau
persoane e&puse la c6 relativ ridicate de *3'.
*linic" - scade capacitatea de efort la adulti tineri si sanatosi % aport scazut de
32';
-la persoane cu afectiuni cardio-vasculare 5 agravarea simtomatologiei
specifce5 scemie miocardica, aritmie de efort, moarte subita.
". Efecte cerebro!asculare si comportamentale ale expunerii la CO
*6 9 26 5 nu e&ista efecte la persoanele tinere si sanatoase.
4ipo&ie cerebrala 5 afectarea manifestarilor ce necesita atentie sustinuta"
- coordonarea oci-mana
- starea de vigilenta
- performanta continua
- concentrare
#. Efectele CO asupra fatului
*3 strabate bariera feto-placentara. Astfel, e&punerea femeilor insarcinate la
c6 crescute de *3 %inclusiv prin fumat' poate determina malformatii congenitale"
cardiomegalie, intarziere in dezvoltare, afectarea functiei cognitive, fat cu greutate
mica la nastere.
$. %rupurile populational de risc in expunerea la CO
:&punerea crescuta a populatiei la *3 se realizeaza"
in timpul calatoriilor in veicule cu motor intre17-/7 mg)m
/
;
cand se folosesc surse locale de incalzit sau gatit, in aerul interior din
bucatarii se pot dega!a concentratii de *3;
in incaperi unde se fumeaza %baruri, discoteci', studii recente arata ca
fumatul, in conditii de supraaglomerare si ventilatie necorespunzatoare este o
importanta sursa de poluare interioara ;
fumatul pasiv.
;rupe populationale cu risc "
- persoane cu functie cardio-respiratorie scazuta;
- persoanele cu bronsita cronica si enfzem;
- persoanele care consuma ipnotice;
- persoanele e&puse la altitudine mare;
- femei gravide si fatul in perioada intrauterina ;
- copii mici;
- batrani ;
- persoane cu anemie si anomalii congenitale ale 4b;
- e&punerea profesionala %soferi, agenti de circulatie, mecanici auto,
muncitori in parcari auto, gara!e, statii de benzina, agenti de circulatie, pompieri,
bucatari'.
3
&. 'ntoxicatia acuta cu CO
:fectele acute depind de nivelul *6 de 4b-*3"
- 17-/76 5 simptome nerologice" cefalee, verti!, confuzie, adinamie,
tulburari de vedere, dezorientare temporo-spatiala ;
- /7-276 5 dispnee, cresterea pulsului, cresterea ratei respiratorii,
sincopa ;
- 9 276 5 convulsii, coma, stop cardio- respirator.
*omplicatii" - deces imediat, afectarea functiei miocardice, .A, aritmie,
edem pulmonar ;
- in timpul sarcinii" moarte fat, tulburari de dezvoltare, aparitia
leziunilor cerebrale datorita ano&iei.
<n into&icatii trebuie sa se intervina de urgenta pentru a debloca 4b-*3 intr-
un timp cat mai scurt prin o&igenoterapie care reduce perioada de in!umatatire a
4b-*3 de la /27 minute la =7 - 87 minute, sau ciar prin o&igeno-terapie iperbara,
timpul de in!umatatire find redus la 27 - /7 minute.
1(. )oluantii aler*i+anti din aer si efectele asupra sanatatii omului
Alergenii reprezinta o grupa foarte diversifcata de compusi de provenienta
naturala sau artifciala intalniti in mediul de viata al omului.
*lasifcarea alergenilor
+ulberi vegetale" faina, bumbacul, canepa, tutunul, polenul forilor;
+ulberi animale" lana, parul, puful, fragmente sau de!ectele unor
organisme %viermi de matase, albine, acarieni - >ermatopagoides' ;
,ungi %aspergillus, penicillum', actinomicete;
?etale" *d, *r, @i, 4g ;
*ompusi organici" sulfamida, clorpromazina, antibiotice, ormoni;
*ompusi iritanti" formaldeida, cloramina, inalate ca vapori.
<n producerea manifestarilor alergice la nivel respirator intervine ca factor
predispozant terenul atopic. Atopia reprezinta predispozitia organismului
determinata genetic, de a sintetiza in e&ces <g: si de a prezenta manifestari alergice
de tip < %imediat'. +e acest teren actioneaza o serie de factori declansatori ai crizelor
de astm, dintre care amintim"
Alergeni interiori favorizati de conditiile de locuit %temperatura, umiditate',
prezenta tesaturilor, care determina o incarcare mare cu praf de casa, in care se
dezvolta acarieni %>ermatopagoides pteronAssimus, >. farinae, microceros,
:uroglApus mainei'.
?ucegaiurile %+enicillum, Aspergillus, *ladosporium, *andida' " frecvent
intalnite in incaperi umede si intunecate.
Alergeni din e&terior %polenuri, fungi'
Alergeni profesionali
?edicamente si aditivi alimentari
,umatul pasiv in special pentru copii
+oluanti atmosferici, in special iritanti gazosi %S32, ozon si alti o&idanti
fotocimici', care determina prin bronospasm un sindrom de disfunctie reactiva in
caile aeriene.
4iperreactivitatea bronsica este un raspuns bronsic obstructiv la diversi
stimuli, care determina infamatia mucoasei cu denudarea terminatiilor nervoase.
:ste prezenta la ma!oritatea bolnavilor de astm si poate f pusa in evidenta si in
4
perioada asimptomatica a astmului, prin teste de provocare cu istamine sau
metacolina. 3 scadere a B:?S cu 126 fata de valoarea initiala confrma terenul
iperreactiv.
<nfectii de cai respiratorii repetate in antecedente, care accentueaza
infamatia bronsica si bronospasmul. <nfamatia are la baza activitatea mastocitelor
si euzinoflelor in peretele bronsic.
?ecanismul alergic difera in functie de prezenta terenului atopic.
Ca persoanele cu teren atopic reactia apare la 12 D /7 minute de la e&punere,
fata de un teren nonatopic, unde reactia alergica apare dupa cateva ore de la
e&punere %2 - 18 ore'. Alergenii inalati determinea formarea de anticorpi %reagine'.
Reaginele %<g:' sunt f&ate de mastocitele tisulare %de la nivel cutanat si in
mucoasa bronsica', precum si de polinuclearele din sange. ?astocitele sunt distruse
si se elibereaza mediatori cimici %istamina, bradicinina', ce reactioneaza pe
receptorii bronsici. Se produce obstructie bronsica prin"
- spasmul musculaturii netede;
- edemul mucoasei;
- ipersecretia de mucus.
:&punerea la alergeni completi %faina, puf, pene, polen' are drept efect o
sensibilizare primara, spre deosebire de alergenii incompleti %fara componenta
proteica-aptene', care determinea o iritare primara, sensibilizarea find secundara.
<n cadrul afectiunilor alergice astmul in lume se apro&imeaza la 122 milioane
de persoane, find corelat cu"
- fenomenul de urbanizare galopanta;
-e&punerea la acarieni in locuinta;
- poluarea data de trafcul rutier;
- tabagismul pasiv.
11. )oluanti fbro+anti din aer si efectele asupra sanatatii omului
Sunt substante care patrunse in plaman, determina reactie fbroasa.
*linic determina " pneumoconiozele, dintre care cea mai grava si frecventa
este silicoza- produsa de bio&idul de siliciu cristalizat.
Alti poluanti fbrozanti" o&izi de fer, pulberi si gaze iritante, azbest.
<n zonele cu poluare industriala intensa cu pulberi au fost descrise la copii
descrete modifcari radiologice, aspectul plamanului a fost numit Eplaman
imbatranitE.
?ecanismul de actiune este unul imunologic" macrofagele pulmonare
inglobeaza particulele cimice, fenomen ce stimuleaza sinteza cu ipersecretie de
colagen 5 fbroza.
12. Efectele pe sanatate ale poluantilor *a+osi din aer. Oxi+ii de a+ot.
@3& reprezinta un amestec de o&izi de azot"
- @3- cel mai frecvent, instabil
- @32- cel mai stabil
@3& participa la formarea smogului fotocimic.
:fecte pe sanatate"
- efect acut" inducerea iritatiilor la nivel ocular si al tractului respirator;
- aparitia edemului pulmonar acut to&ic la *6 scazute;
- creste incidenta bolilor respiratorii acute prin reducerea efcientei
actiunii mecanismelor imunitare ale organismului- imunitatea de tip umoral cu <gA;
- creste severitatea infectiilor respiratori acute;
5
- tuse, e&pectoratie, dispnee, Feezing prin iritatie la niv respirator
superior;
- reduce performantele ventilatorii pulmonare;
- agravarea astmului bronsic, a bronsitei cronice si emfzemului
pulmonar.
13. Efectele pe sanatate ale poluantilor *a+osi din aer. O+onul.
3/" - nu are sursa;
- productia se realizeaza in perioada insorita a zilei %mai ales vara' sub
actiunea rad 0B;
- concentratii ridicate se inregistreaza la distanta de locul de formare;
- gaz insolubil in apa, puternic iritant.
+ersoane la risc"
- copii
- astmatici
- sportivi ( cei ce fac sport in aer liber
- bolnavi cu $+3*
:fecte pe sanatate"
1. Simptomatologie la nivel respirator superior
- iritatii la nivel laringo-traeal;
- nas infundat.
2. Simptomatologie la nivel respirator inferior" agraveaza simptomatologia
din astm"
- persoanele cu astm pot avea ca trigger ozonul pt declansarea crizei;
- criza acuta de astm poate aparea la 1-2 ore de la e&punere;
- astmaticii devin mai susceptibili la actiunea substantelor alergizante.
14. Efectele pe sanatate ale poluantilor *a+osi din aer. ,ioxidul de sulf.
:ste un gaz iritant, solubil in apa. Se gaseste ca atare in aer, ca aerosoli
acizi, sau adsorbit pe suprafata particulelor. +rincipalele surse sunt reprezentate de
eruptii vulcanice, combustii, industria te&tila, farmaceutica.
Se absoarbe apro&imativ 826 la nivelul mucoasei nazale, restul in caile
respiratorii superioare, de unde trece in sange, se transforma in sulfat la nivel
epatic si se elimina renal.
:fecte pe sanatate"
1. iritatii la nivel ocular
2. iritatii ale tractului respirator
/. ipersecretie de mucus
1. Feezing
2. agravarea patologiei respiratorii % bronsita cronica, astm bronsic'
=. cresterea frecventei si gravitatii infectiilor respiratorii acute
G. scaderea performantelor ventilatorii pulmonare
8. agravarea bolilor cardio-vascular.
15. -istributia aerosolilor atmosferici
Aerosolii sunt reprezentati de un amestec de compusi organici si anorganici
sub forma de particule solide si licide, care se gasesc suspendate in aer.
:&punerea la aerosoli se asociaza cu cresterea riscului de morbiditate si
mortalitate prin bronsita, in special in randul astmaticilor si persoanelor in varsta.
)raful reprezinta fractiunea solida a aerosolilor, care a sedimentat.
6
.umul reprezinta un amestec de particule solide, licide si gaze, rezultat in
urma combustiilor.
)articule solide /particulate matter)M', reprezinta prticulele foarte mici,
a caror importanta deriva din marime si compozitia lor cimica. :le adsorb la
suprafata lor apa, substante in stare gazoasa, metale grele.
*lasifcare"
1. Aerosoli cu dimensiuni mai mari de 17 Hm
- sedimenteaza
- nu difuzeaza % sunt retinuti in caile respiratorii superioare'
2. Aerosoli cu dimensiuni intre 17-7,1 Hm
- sedimenteaza
- patrund pana in alveola pulmonara si se retin in proportie mare in tot
aparatul respirator
/. Aerosoli cu dimensiuni intre 7,1-7,771 Hm
- nu sedimenteaza
- patrund pana in alveole, sunt eliminati cu aerul respirat.
1". Clasifcarea particulelor in functie de un punct de demarcatie
Se recolteaza selectiv un anumit procent de particule care au dimensiunea
cuprinsa intr-un anumit interval sau o dimensiunea f&a %e&" aparatul recolteaza
276 din particulele cu dim de 2,2 Im'.
+?17 Si +?2.2 sunt particule recoltate de un dispozitiv cu 276 linia
superioara de demarcatie la 17 Im diametrul.
+?17-2.2 J particule recoltate cu un disp cu 276 linia de demarcatie
superioara de 17 Im si cea inf de 2.2 Im J particulele mari ale fractiunii toracice
%citeste clasif in functie de nivelul .R'.
+?17 J indicator fractiune toracica.
+?2.2 J indicator particule fne.
1#. Clasifcarea particulelor in functie de diametru
>iametrul StoKes%pt particule mici care difuzeaza' iar pt particulele mari care
sedimenteaza gravitational se fol diametrul aerodinamic.
+?17 si +?17-2.2 J particule mari
+?2.2 Jparticule fne
<n functie de moduri%am zis si la 12 despre ele'"
,ractiunea nucleataJparticule sub 17 nm
,ractiunea AltKin
,ractiunea de acumulare
,ractiunea de particule mari
,ractiunea de particule fneJ f. @ucleata(f.AltKin(f. de acumulare
,ractiunea de particule ultrafne %sub 177 nmJf.nucleata(f.AltKin'
1$. Clasif particulelor in functie de ni!elul la care a0un* in tractul
respirator
,ractiunea" - inalabila %.R superior pana la laringe'
- .oracica %laringe,cai aeriene pana la alveole'
- Respiratorie %in alveole-z de scimb gazos'
1&. )articule ultrafne
>imensiunea minima de / nm diametru.
7
?a!oritatea particulelor din clasif pe dimensiuni si ocupa o suprafata
importanta.
Se formeaza prin nucleare%asa se formeaza ma! partic
ultrafne',condensare,coagulare.
+articulele form prin nucleare%elem in stare gazoasa formeaza nuclei' sunt
partic care contin metale grele, partic de funingine%carbon', carbon organic%o&idare
compusi organici' si sulfati%acid sulfuric simplu-nucleat sau combinat cu alte
particule'. .oate astea pot e&ista in gazul de esapament.
$io&idul de sulf si ozonul f importante in formarea acestor particule%nucleare'
J9 daca scadem concentratia acestor gaze J9 scade si conc. +artic din modul de
nucleare.
2(. 1tructura c2imica a particulelor
?ulte elemente ca" sulfati, nitrati, ioni de amoniu, idrogen, apa, carbon
elementar si compusi organici%spori,resturi animale si plante',metale.
<n functie de dimensiuni" partic fne au de toate in ele%tot ce am scris mai sus'
( potasiu.
+artic mari au calciu, aluminiu, siliciu, magneziu, fer%material crustal' si
potasiu ( nitrati.
+otasiul J din sol, pra!it carne, ars lemn.
@itratii J din r. acid nitric ( ion de amoniu%ambele in stare gazoasa'.
21. -efniti particulelor primare si secundare
+articule primare J daca se afa in aceeasi forma in care au fost puse in
libertate in atmosfera.
+articule secundare J se formeaza in reactii cimice in atmosfera.
+aric primare J funingine, cenusa, praf de pe drumurile din Romania, sare de
mare etc.
+artic secundare Jsulfatii, nitratii %care impreuna cu apa pot forma ceata'.
22. -epunerea si retenia particulelor la ni!el respirator
>epunerea particulelor este in functie de dimensiunile acestora si in functie
de inspir" cavitatea nazala are o capacitate mai mare de fltrare%pt partic mai are de
1Im' decat cavitatea bucala J9 depunerea la nivel e&tratoracic %vezi sub 18'.
*u cat diametrul este mai mic depunerea totala e mai mare.
>epunerea mai depinde si de capacitatea partic de a f igroscopice
%sulfatii)nitratii se maresc prin idratare inclusiv in tractul respirator J au
dimensiuni mai mari odata inalate pt ca se idrateaza in plamani'.
Retentia particulelor depinde de concentratia si durata de e&punere,
anatomie .R, parametrii ventilatiei %afectati de boliJ$+3* in care apar diferente
mari de depozitare', prop fzico-cimice ale partic %dimensiune, igroscopice sau nu,
solubilitate in mucus' J9 retentia depinde de rata de depunere si clearance.
*oncl" depunerea, retentia si clearence-ul sunt intr-o relatie de dependenta
una de alta.
23. Mecanismul de clearance pulmonar
*learance J eliminarea)mutarea particulelor depozitate.
Se produce prin" absorbtie %dizolvarea particulelor' si mecanisme non-
absorbative J transportarea particulelor intacte.
8
*learance-ul depinde de solubilitatea particulelor J9 daca sunt solubile se
dizolva daca nu se elimina intacte.
<n functie de regiune" - e&tratoracic se elim prin transport mucociliar,
stranut, muci, ingitirea lor J9 tract digestiv, dizolvare.
- traeo-bronsic se elim prin transp. ?uco-ciliar,
endocitoza de catre macrofage)cel epiteliale, tuse, dizolvare si abs in sange)limfa
%depozitate in ganglioni limfatici sau a!ung in sange'.
- alveolar se elim prin macrofage)cel epiteliale, dizolvare
si abs. <n sange)limfa.
LAbsorbtia in sange depinde si de vascularizatia zonei respective.
,actori care infuenteaza clearance-ul" boli %rinita cronica, sinuzita cronica,
bronsiectazii, fbroza cistica, carcinom, bronista cronica, astm, infe respiratorii
acute in care apare incetinirea transp muco-ciliar', integritatea epiteliului bronisc
afectata de fumat, subst cimice iritante%e&p." eterul'.
24. 1ursele de particule din aer
Surse" naturale, antropogene.
>upa mobilitate" - f&e %stationare'" ardere combustibili fosili pt incalzit
locuinte, obtinere energie electrica, procese industriale; ars lemn pt incalzit, ars
vegetatie pt agricultura %eliberare teren', construit case)demolari case, morarit si
panifcatie, industrie metale,elemente minerale, eroziune sol, gunoaie, drumurile
pavate)nepavate.
- mobile" mi!loacele de transport si utila!e folosite in
agicultura.
25. 3elatia dintre particule si efectele pe sanatatee!aluarea toxicolo*ica
Relatia intre sanatate si e&punerea la particule e in legatura directa cu fractia
de acumulare %vezi sub 12' si sursa lor cea mai importanta e combustia.
.o&icitatea particulelor e dependenta de sursa si cea mai importanta"
autoveiculul si se evalueaza prin prezenta particulelor de carbon nears,
coefcientul de ceata si carbonul elementar %toate din funingine' ( gaze" *3,@32 (
metale" +b, ?n, ,e, Mn.
<n functie de dimensiuni" -particule fne %din combustie' pot altera
capacitatea de fagocitoza a macrofagelor;
-particulele mari %de orig minearala)biologica' au
to&icitate mai redusa in scimb ii afecteaza pe cei cu astm%pt ca actioneaza la
nivelul cailor respiratorii superioare';
-particule ultrafne" induc leziuni acute %mai ales
aerosolii acizi care pot creste vascozitatea sangelui J9afectiuni cardio-vasculare'.
2". Mecanismele de actiune ce explica efectele cardio!asculare induse de
particule
*resc morbiditatea si mortalitatea.
?ecanisme" -nervos %refe&e pulmonare, proces infamator care determina un
raspuns nervos si afecteaza cordul prin modif frecventei cardiace J9aritmii
J9moarte subita';
- actiune directa %a!ung in sange si afecteaza canalele ionice
miocardice';
- inducere raspuns iscemic miocardic %obstructie coronara prin
form unui tromb pe o placa de aterom-e&punerea la particule creste probabilitatea';
9
- raspuns sistemic care poate f element trigger %cresterea
vascozitatii sg J9creste nivelul de fbrinogen';
- aparitia de tromboze %prin disfunctii ale cel endoteliale,
infamatia etc'.
2#. Enumerati efectele expunerii de scurta durata la particulele din aer
<n urma e&punerii de scurta durata s-au constatat"
*resterea mortalitatii, morbiditatii, nr internarilor in spitale)nr de vizite la
cabinetul medical, efectele asupra aparatului cardio-vascular %vezi subiectul 2= pt
detalii', efectele asupra incidentei bolilor respiratorii si efectele e&punerii asupra
simptomatologiei respiratorii %astm, a efcientei medicamentelor
bronodilatatoare,aparitie simptome .R superior)inferior si aparitia tusei' si efectele
asupra performantelor respiratorii.
>e departe cel mai important efect este cresterea mortalitatii find efectul cel
mai studiat in cazul e&punerii de scurta)lunga durata.
2$. Enumerati efectele expunerii de lun*a durata la particulele din aer
?ortalitatea,morbiditatea" prevalenta simptome respiratorii si a bolilor
pulmonare copii)adulti, efectele asupra performantelor functionale respiratorii,
simptomatologie astmatici)non-astmatici, inducerea cancerului pulmonar si
infuneta asupra prevalentei bolilor cardio-vasculare.
LCa 2G si 28 am scris o scema generala pe care o puteti dezvolta din
informatiile de la urmatoarele 2 subiecte care trateaza rezultatele muuuultor studii
%ma!oritatea facute in S0A.'
2&. Mortalitatea asociata cu expunerea de scurta durata la particulele din
aer
>epinde de dimensiunile particulelor %raport fne)mari', elemente cimice
componente, sursele de provenienta a particulelor.
>etermina cresterea mortalitatii la grupele de risc" varstanici, bolnavi cronici
cardio-pulmonari.
Riscul relativ egal cu un e&ces de mortalitate in cazul unei cresteri a niv de
poluare cu 27 Ig)m
/
este de pana la 26 %cu 26 mai multi oameni au murit in cazul
e&punerii de scurta durata, ma&im 1 - 2 zile, la concentratii mai mari de dublul dozei
de particule pe 21 '.
Studiile facute pentru evaluarea acestui risc difera de la oras la oras si in
functie de anotimp si depinde si de +? %+?17 Si +?2.2 vezi subiectul 1='.
>ecesele prin boli cardio-vasculare legate de poluarea aerului" sunt mai
frecvent cele prin aritmii si insufcienta cardiaca%mai ales prin iscemie'. S-a constat
si o crestere a incidentei bolilor cerebro-vasculare.
>ecesele prin complicarea $+3* si a pneumonii %J9insuf respiratorie' de
catre poluarea aerului sunt de = ori mai frecvente decat mortalitatea prin boli
cardio-vasculare .
<n concluzie" procentele difera de la studiu la studiu% erau descrie foarte
multe studii cu rezultate variate in functie de parametrii pe care ii foloseau, oras,
anotimp, vreme, nr de zile etc', iar mortalitatea legata de poluarea aerului crestea
cu pana la 116 in cazul bolilor pulmonare. Cag-ul %perioada de latenta pt un efect
ma&im J mortalitate ' era intre 7 - 1 zile.
10
3(. Mortalitatea asociata cu expunerea de lun*a durata la particulele
din aer
Studiile au fost facute luand in considerare medii zilnice ale poluarii
aerului%cu e&ceptia ozonului unde s-a luat in considerare media orara' si evaluarea
a fost facuta pe intregul an calendaristic.
>in evaluari s-a constatat o crestere a mortalitatii corelata cu e&punerea de
lunga durata la elementele particulate din aer. Aceasta crestere se atribuie
prezentei mai multor poluanti%nu se poate incrimina doar un singur poluant'.
,actori favorizanti" - cancer pulmonar la grupa de varsta =7-=N
de ani%incidenta mai mare';
-barbatii au o mortalitatea totala mai
mare%inclusiv prin cresterea incidentei cancerului pulm'
-gradul de scolarizare% se asoc cu nivelul socio-
economic mai redusJ9 esti prostJ9esti saracJ9probabil bolnavJ9locuiesti langa
fabrica de cimentJ9meriti sa mori- sa nu scrieti asta la e&amen ">'.
-relatie pozitiva intre concentratia de S32 si
cresterea mortalitatii totatale-mai ales cea cardio-vasculara.
-infuenta fumatului- efectual estimat a fost mai
mare pentru nefumatori decat pt fumatori si pt cei care s-au lasat OOO.
31. Morbiditatea asociata cu expunerea la elementele particulate din
aer
*ardio vasculara" cresterea +?17 cu 27 Ig)cm/ a dus la un e&ces de risc de
aparitia a bolilor cardio-vasculare si de internare din aceste motive de pana la N6 la
persoanele cu varsta peste =2 de ani. >e asemenea s-a constat un e&ces de risc pt
aparitia de boli iscemice cardiace si a insufcientei cardiace ce a variat intre /-86
pt 22 Ig)cm/ a +?2.2 si +?17-2.2.
?odifcari in fziologia cardiaca" efectele asupra ritmului cardiac si aspura
sangelui.
?odifcari ale frecventei si ale ritmului pot det. :fecte acute.%se pare ca scade
saturatia de o&igenJ9creste frecventa cardiaca desi nu s-a demonstrat o corelatie
intre saturatia de o&igen si cresterea +?17 s-a demonstrat totusi cresterea
frecventei cardiace in relatie cu cresterea +?17'.
S-a mai constatat ca trebuie considerata si presiunea barometrica.%frecventa
cardiaca scade odata cu presiunea barometrica'
?odifcari ale valorilor .AJ9 crestere a riscului de boli cardio-vasc%e&punerea
acuta 2-21 duce la o crestere a incidentei infarctului miocardic'.
Bascozitatea sangelui" e considerat factor pentru aparitia bolilor cardiace
iscemice si s-a constatat ca urmare a unor episoade de poluare
+roteina * reactiva s-a constatat a f crescuta de / ori mai mult decat inaintea
episodului de poluare% este legata si de afectarea coronariana prin
ipercoagulabilitate care duce la sindroame iscemice acute'.
32. Morbiditatea asociata cu expunerea la elementele particulate din
aer /respiratorie in expunerea de scurta durata4
S-a constatat cresterea nr spitalizarilor si a consulturilor medicale de pana la
226 corelata cu cresterea +?17 cu 27 Ig)cm/.
11
S-a tinut cont de elementele componenete ale particulelor" funingine,ionul
sulfat si aerosolii acizi%('. <onul sulfat e foarte important in aparitia bolilor
respiratorii.
<n ma!oritatea studiilor au fost constatate corelatii pozitive intre cresteri ale
lui +?17 cu 27 Ig)cm/ si internarilor din cauza" bolilor cardio-vasculare%am vb
despre ele la sub /1', $+3*,pneumonie,crize acute de astm la copii)adulti. S-au
studiat efectele particulelor si in asociere cu ionul sulfat si elementele acide si s-a
constatat o asociere slaba. >ar *3 impreuna cu +? au fost asociate semnifcativ cu
crizele acute de astm. >e asemenea prezenta de @32,3/ si *3 mai ales vara s-a
corelat pozitiv cu cresterea internarilor in spital pentru afectiuni respiratorii mai ales
la batrani%9=1 de ani'.
33.Efectele expunerii de scurta durata si lun*a durata la elementele
particulate din aer asupra performantelor !entilatorii pulmonare si asupra
simptomatolo*iei respiratorii
:fecte corelate cu e&punerea de scurta durata
S-a cautat evaluarea cantitativa a prezentei +?17,+?2.2,+?17-2.2 si ciar a
particulelor mai mici.+erformantele ventilatorii s-au evaluat prin masurarea" volum
fortat e&pirator%,:B', capacitatea vitala fortata%,B*', debitul e&pirator de varf%+:,'-
cel mai important parametru.
S-a constatat o relatie pozitiva intre e&punerea la .S+%total suspended
particulate' si crizele de tuse productiva,o relatie pozitiva intre asocierea +?17 si
ozon pentru prezenta dispneei si risc de afectarea respiratorie crescuta pentru copiii
cu astm.
Ca astmatici o crestere a nivelului +?17 a fost asociata cu o accentuare a
simptomelor ca tusea,e&pectoratia si aparitia durerilor la nivel faringian si o crestere
a utilizarii medicamentelor bronodilatatoare. *opiii carea aveau astm au fost mult
mai susceptibili decat cei care nu au avut aceasta boala. S-au inregistrat si scaderi
ale +:,.
:fecte corelate cu e&punerea de lunga durata D
Aparitia tusei cronice, a bolilor respiratorii in general si prezenta bronsitei au
fost corelate cu poluarea de lunga durata cu particule a aerului astfel"
-particulele de sulfat" corelate cu cresterea incidentei bronsitelor.
-asociatie pozitiva intre prezenta ionilor acizi in aer si valorile ,:B si ,B*.
-relatie ( intre e&punerea la @32 si aparitia e&pectoratiei
-+?17 crescut si scaderea performantelor respiratorii
-corelatie intre nivelele de funingine si de S32 si scaderea performantelor
ventilatorii.
-e&punerea la +?2.2 poate duce la scaderea reactivitatii imune in special la
copii.
34. )lumbul surse
-trafcul rutier in conditiile folosirii benzinei cu plumb-cea mai mare parte
-industria de e&tractie si prelucrare a metalelor neferoase
-industria cimica de obtinere a unor pigmenti pe baza de +b
Surse ocupationale" -minerit
-prelucrarea plumbului
-fabricarea tevilor de plumb
-cei ce lucreaza ca instalatori
-pictori
12
-cei ce lucreaza cu vopsea
-constructii
Surse ambientale"-vopsele ce contin pigmenti cu plumb
-benzina cu plumb
-sol-praf contaminat cu plumb in prea!ma autostrazilor,fabricilor ce
prelucreaza plumb,a caselor vopsite cu vopsele cu +b
-+b din tevi cu +b
Alte surse" -cosmetice
-tuica facuta in alambic de +b-domestic
-fumatul
35. Metabolismul plumbului
Pb patrunde in organism" pe cale inalatorie %e absorbit complet la niv
distal'
-digestiva,orala%apa contaminata,alimente contaminate prin intermediul
vaselor in care sunt puse alimente sau prin conservare'
-absorbtie dermica
-pe cale intravenoasa.
<n aerul atmosferic se gaseste sub forma de particule respirabile,cea mai
scazuta concentratie"sub 1Ig)cm
/
>esi aportul pe cale respiratorie este redus ;in cea mai mare parte +b a!uns la
nivel alveolar trece direct in sange.
-calea digestiva datorita poluarii surselor de apa si alimente"-apa" zeci de Ig
-alimente" sute de Ig
>esi aportul pe cale digestiva e mare rata de absorbtie pe cale digestiva e
redusa 276.
Eliminare pe cale renala, prin urina, bila ,materii fecale, saliva, lapte
matern, fanere.
Absorbtia: -adultul pana la 26 din +b ingerat
-copii si femeile gravide pana la G7 6 din +b ingerat
Absorbtia e infuentata de statusul nutritional,starea de santate si varsta
persoanei.
Distributia Pb in organism" -sange
-tesuturi moi"rinici,fcat,plamani,creie,splina,musci si cord
-tesuturi dure"os si dinte%in t dur se gaseste N26 din +b ramas in org'
+b din os are doua componente "
o labila D se face scimb de +b cu intregul organism
o inerta D e&trem de periculosa, este mobiulizata in cazul in care imunitatea
organismului este scazuta.
Mecanismul de ac5iune este antien+imatic, legat de enzimele cu grupare
16.
Organele int sunt reprezentate de" s#nge, S@*, S@+, rinici, A*B, aparatul
reproducPtor, sistemul imunitar, endocrin, gastrointestinal. Qn cazul e&punerii
populaRiei, apar" sindrom ematologic %+b intervine n sinteza 4b', sindrom
13
neurologic, creSte tensiunea arterialP. *elelalte efecte apar n saturnismul
profesional.
Populatii la risc"
-sugari,copii
-femeile gravide
-adultii cu e&punere ocupationala
-9copii dezvolta fenomenul de TpicaU%geofagie',copii cu defcienta de *a isi
compenseaza aceasta defcienta TmancandUzidarie
-absorbtia gastro-intestinala a +b,la copii,este mai mare in situatia unui defcit
de *a,,e,Mn sau vit *
-+b traverseaza placenta reprezentand un risc pentru fetus
>atorita e&punerii la +b pot aparea"
-avorturi spontane
-sarcini orite in evolutie
-nasteri premature
-copii cu greutate mica la nastere sau cu tulburari neurologice
3". Efectele plumbului asupra sistemului ner!os central.
,etusii si copii mici sunt in mod deosebit vulnerabili la actiunea +b pentru ca
au creierul in dezvoltare,iar bariera encefalica e incompleta.: posibil sa nu e&iste
prag pentru efectele neurologice la copii.
:&punerea acuta la +b duce la aparitia encefalopatiei
saturniene.?anifestarile encefalopatiei sunt ipeiritabilitate,
ata&ie,convulsii,stupor,coma,deces..:fectele neurologice apar la concentratii mult
mai !oase decatcele care det encefalopatia
:&punerea la +b favorizeaza scaderea '7.Ca fecare crestere a nivelului de
+b in sange cu 17Ig)dl,nivelul <V-ului scade cu G puncte.
:&punerea la +b poate induce si o tulburare in conducerea nervoasa
periferica.
Ca adult poate aparea encefalopartia saturniana la nivelul de incarcare cu +b
foarte crescute.Ca concentratii mult mai !oase de incarcare cu +b poate apare
iritabilitate,scaderea atentiei,pierdera memoriei,alucinatii,tremor,depresie si
tulburari de dispozitie,cefalee,verti!i,parestezii,paralizii.
- impotenta
- scaderea libidoului
3#. Efectele plumbului asupra sistemului ner!os periferic
+e S@+, +b poate induce tulburari posturale si tulburari de conducere
nervoasa.Se produce"
-incetinirea conducerii nervoase
-astenia e&tensorilor-articulatia mainii in gat de lebada-semn tardiv de
into&icatie cu +b
-parilizia e&tensorilor
3$. Efectul 2ematolo*ic al plumbului
Asupra biointezei emului " +b are o afnitate mai mare pt. 4b fetala.
<nfuenteaza activ. unor enzime "
14
2 D aminolevulinat deidraza %aceasta scade si consecutiv creste acidul
aminolevulinic'
2 D aminolevulinat sintetaza
coproporfrinogen o&idaza %este inibata si creste e&cretia
coproporfrinelor'
ferocelataza
<niba biosinteza emului D anemie 8croma98citara cu sideremie : sau
crescuta
*reste rata de distrugere a eritrocitelor-anemie de tip 2emolitic
+roduce reticulocito+a.
3&. Efectele plumbului asupra sistemului 2ematopoietic
4(. Efectele plumbului asupra aparatului *astro intestinal
+e aparatul gastro-intestinal +b determina"
-colica saturniana-durere colicativa puternica
-constipatie,greata,varsaturi
-anore&ie,scadere in greutate,scadrea apetitului
.Ca fcat, +b poate afecta capacitatea functionala a citocromului P450 de a
metaboliza substantele cimice.
<nto&icatii neprofesionale cu +b s-au descris la marii consumatori de tuica
distilata in alambicuri din alia!e pe baza de +b,la consumatorii de vin,cidru preparat
sau pastrat in vase smaltuite,folosirea in consum de boia de ardei falsifcata cu
miniu de +b.
41. Efectele plumbului asupra aparatului reproduc;tor.
$arbat" - diminuarea concentratiei spermei
- diminuarea numarului de spermatozoizi,scade mobilitatea spermatozoizilor
,ertilitate" rezultate discutabile la barbat si femeie
:fecte asupra sarcinii"
- frecventa crescuta a avortului spontan, a sarcinilor oprite in evolutie
- nasteri premature
- feti cu greutate mica la nastere
- aparitia de malformatii congenitale
- tulburari de crestre si dezvoltare neurologica ulterioara a copilului
+b trece bariera feto-placentara si poate infuenta viabilitatea fatului precum
si dezvoltarea fatului si a copilului
:&punerea prenatala la +b%+b in sangele matern la un nivel egal cu
11Ig)dl'poate duca la crestera riscului de aparitia a nasterii premature sau a
nasterii unui copil ipotrofc.
42. Efectele plumbului asupra aparatului renal
:&punera acuta la +b poate induce afectarea functiei tubului pro&imal,care se
traduce prin aparitia de aminoacidurie,glicozurie si iperfosfaturie%sdr ,anconi-liKe'.
:&punera repetata sau continua la +b poate induce aparitia unei afectiuni
cronice renale cum ar f nefrita interstitiala
@ivelul minim la care pot aprea efecte renale nu e cunoscut.
15
:&punerea la +b poate induce aparitia Tgutei saturnieneU care se
caracterizeaza prin atacuri mai rare decat guta clasica.+oate induce si 4.A de
cauza renala.
43. Efectele plumbului asupra aparatului cardio!ascular
)b e unul din factorii ce contribuie la aparitia 6<=9 in special 4.A
sistemica.:&punera ocupationala poate creste riscul de aparitie a 4.A si a bolilor
cardio-vasculare ca un efect tardiv.
S-a evidentiat o corelatie semnifcativa statistic intre presiunea sistolica si
diastolica si e&punerea la +b
>etermina modifcarile de permeabilitate vasculara si crestrea
lipemiei,favorizeazand ateroscleroza.Ca concentratii mari ale +b in aer,relatia intre
e&punere si nivelul plumbemiei urmeaza o curba lineara.
44. Efectele plumbului asupra sistemului endocrin
<n situatia e&punerii la concentrtii mari de +b se observa o relatie inversa
intre nivelul de +b din sange si cel al vitaminei >.+b impiedica transformarea
vitaminei > in forma sa ormonala 1,22-diidro&ivitamina >.Aceata e responasbila
de mentinerea omeostaziei *a intra- si e&tracelular.Atunci cand 1,22-
diidro&ivitamina > e scazuta,dezvoltarea si crestrea celulara e
afectata,dezvoltarea tesutului osos din os si dinte poate f diminuata.Aceste
modificari pot aparea la copii cu un nivel al +b-emiei peste =2Ig)dl si cu deficit
nutritional cronil de *a,fosfor si vitamina >.
Asupra functei glandelor endorcrine tiroide,+b are efecte minime sau nu are
efecte de loc.3 corelatie negativa slaba a fost stabilita intre durata de e&punere la
+b si nivelul de tiro&ina si trozina libera.:&punerea cronica la +b poate afecta functia
tiroidina,dar in timp.@u a fost observat afectarea functiei tiroidiene la copii.
45. Efectele plumbului asupra sistemului imun
+lumbul poate produce" - o supresie a nivelurilor secretoare de <g A
- afectarea functei limfocitelor .
4". Efectele plumbului >n cancero*ene+;
+b e inclus in grupa 2$ a clasifcarii <AR* a cancerigenilor cimici-probabil
carcinogen.:&ista date e&perimentale limitate la om.
4#. Efectele plumbului asupra cromo+omilor
?etalele grele acRioneazP asupra macromoleculei de A>@ ceea ce poate
determina apariRia de aberaRii cromozomiale, modifcPri ale duratei fazelor ciclului
de diviziune cu repercusiuni asupra creSterii Si dezvoltPrii normale a plantelor.
Astfel, este cunoscut faptul cP plumbul prelugeSte ciclul celular, sensibilitatea
faRP de acest metal depinz#nd de faza ciclului celular n care se afP celulele.
*elulele afate n faza postsinteticP ;2 sunt mult mai sensibile la prezenRa
plumbului care prelungeSte ciclul celular cu p#nP la 21=6. Qn faza de sintezP a A>@-
ului celulele sunt mai puRin sensibile, plumbul prelungind ciclul celular cu doar 226.
Ca nivelul A>@-ului apar modifcPri conformaRionale care scimbP parametrii sterici
ai macromoleculei. <nteracRiunea A>@-ului cu ioni metalici determinP o destabilizare
16
a conformaRiei A>@, cea ce implicP perturbPri ale activitPRii biologice. Astfel,
mesa!ul genetic conRinut n secvenRa deo&iribonucleotidelor din A>@ cromosomial,
veiculat prin succesiunea proceselor de replicaRie-transcripRie-translaRie, apare
denaturat.
4$. ,iomar?eri ai expunerii la plumb
ar!er-ii biologici pe baza cProra se stabileSte ncPrcarea organismului cu +b
Si efectele acesteia. :i sunt marKeri de e&punere"
+b-emiaJ17Ig ) 177ml
+b-uriaJ 22../7Ig ) l
ReticulocitozP
ScPderea sintezei 4b, ?b
?odifcPri citoplasmatice de tip vacuolizare
vitamina >
ACA din urina
Relatia doza efect.
4&. 'ndicatori biolo*ici de >nc;rcare ai or*anismului cu plumb
ar!er-ii biologici pe baza cProra se stabileSte ncPrcarea organismului cu +b
Si efectele acesteia. :i sunt marKeri de efecte"
ACAJ2,2mg ) l urinP %creSte n into&icaRii'
ACA->4J22 unitPRi ) l eritrocite %scade n into&icaRii'
*oproporfirinaJ122Ig ) l %creSte n into&icaRii'
+rotoporfirina eritrocitarPJ27Ig ) 177
Secundari, nespecifci"
*reSterea frecvenRei ematiilor cu granulaRii bazofle %normal" 2 ) 1 mil.'
*reSterea frecvenRei ematiilor cu corpusculi 4einz %normal 2 ) 1777'
*reSte fragilitatea mecanicP a ematiilor
ReticulocitozP
ScPderea sintezei 4b, ?b
?odifcPri citoplasmatice de tip vacuolizare
RelaRia dozP-efect
<.Se determina conc acidului delta-amino-levulinic care intr-o e&punere
crescuta la +b se elimina si pe cale renala intr-o cantitate crescuta pt ca +b iniba
activitatea deidrogenazei ACA J.acidul nu este utilizat in cant toatala si se
transforma intr-un compus intermediar care apare in sinteza 4b
<<.>ozarea act enzimate a deidrogenazei ACA
<<<.>eterminarea coproporfrinei urinare Jcomp intermediar de sint a 4b se
elimina in e&ces pt ca este inibata coproporfrinogen o&idaza
<B. Se determina porfrinele libere eritrocitare care se gasesc intr-o conc mai
mare pt ca este inibata ferocelaza %emsintetza',porfrinele nu f&eaza ,e,raman
libere in eritocit Dnivelul sideremiei normalJ9anemie ipocroma
microcitara,normo)ipersideremica
5(. )oluan5ii carcino*eni din aer. Mecanismul de carcino*ene+;
Substantele carcinogene din aer sunt"
-3rganice" 4idrocarburi Aromatice +oliciclice, clorura de vinil, benzen,
naftilamina
-Anorganice" Arsen, *rom, @icel, Azbest
17
-Radiatii" ionizante si 0B
-Birusuri" epatic $, 4erpesB, :pstein $arr
?ecanism de carcinogeneza"
1.<nitierea" Substanta carcinogena produce la nivelul A>@ o
modifcare,favorizand crearea unei celule initaiale.Aceasta celula J stare maligna
potentiala si poate prolifera neconditionat.
-dependent de doza
-daca modif cel nu sunt reparate rapid,procesul de initiere poate deveni
permanent
2. +romovare" *elula iniRiatP se e&primP fenotipic, datoritP intervenRiei unor
factori cancerigeni de promovare.
-promotor J subst care nu produce in mod necesar o tumoare dar poate
favoriza o mutatie cu potential carcinogen sa se manifeste.
-in acest stadiu tumora nu este maligna
-doza si durata de e&punere sunt importante
AceastP fazP poate f infuenRatP de o serie de factori" dieta, naintarea n
v#rstP, factorul ormonal.
/.+rogresia" *elulele devin maligne si evolueaza spre o proliferare
nerestrictionata cu invadarea tes adiacenteJ9metastaze. ? au o dezvolatare mult
mai rapida decat a . initiale.
51. Clasifcarea substantelor carcino*ene
-3rganice" 4idrocarburi Aromatice +oliciclice, clorura de vinil, banen,
naftilamina
-Anorganice" Arsen, *rom, @icel, Azbest
-Radiatii" ionizante si 0B
-Birusuri" epatic $, 4erpesB, :pstein $arr
>upP locul de ac5iune"
>irecRi %adductori de A>@' D produc o leziune primarP, biocimicP la nivelul
A>@. :&. agenRi alcilanRi, ioni metalici, care produc legPturi covalente cu A>@.
<ndirecRi %procancerigeni' D substanRe iniRial inactive, care necesitP o activare
enzimaticP la nivelul organismului, transform#ndu-se n cancerigeni" 4A+,
nitrozamine, afato&ine. ?a!oritatea substaRelor din factorii de mediu sunt
procancerigene.
>upP mecanismul de ac5iune"
;enoto&ici %mutageni' D acRioneazP la nivelul A>@, produc#nd mutaRii. <nclude
cancerigenii
:pigenetici D nu s-a dovedit interacRiunea cu A>@, acRion#nd la nivelul
sistemului de control al diviziunii celulare %gene supresoare'.
*lasifcare <RA*%<nternational AgentcA for Researc of *ancer'
;rupa 1" Subst sigur cancerigene"benzen,afato&ine,clorura de vinil
;rupa 2A" Subst probabil cancerigene"nitrozamine,benzantracen
;rupa 2$" posibil cancerigene
;rupa /" subst care nu sunt clasifcate ca cancerigeni in prezent.
;rupa 1" subst care probabil nu sunt cancerigene.
18
52. 1ubstan5ele carcino*ene din aer. 6idrocarburile policiclice
aromatice.
-se gasesc in natura
-cel mai cunoscut benza a piren, e&ista si nitro4A+, mai to&ici si mai agresivi
-nivelul natural al $a+ este aproape 7
-in interior se pot atinge concenratii f ridicate,concentratii deosebit de mari se
pot atinge in locurile de munca.
1urse@
-arederea combustibililor fosili" lemn, carbune,gaze naturale, petrol
-fumatul
-surse mobile" autoveicule
Cai de expunere@
-inalatorie"rata de abs 176 la un B de 27 m
/
aer)zi
-apa de baut
-alimente in functie de modul cum sunt preparate,depozitate,afumate
Cinetica
-sunt liposolubile si se abors prin plamani si prin mucoase
-4A+ inalate pot f absorbite pe particulele de funingine, dupa depunerea in
tractul respirator a part pe care au fost absorbite aceste particule pot f eliminate
prin clearance muco-ciliar dar 4A+ pot f eliminate de pe particule in timpul
transportului pe *R,pot traversa epiteliul bronsic si patunde in cel acestuia unde
sunt metabolizate.
Metabolism
-sunt metabolizate prin intermediul unui sist o&idativ
-isi sinteti"ea"a singuri procarcinogenii
-rezultatul metabolizarii" fenoli si epo&izi
-dupa metabolizare la diidro-dioli o parte din epo&izi pot f o&idati la diol-
epo&izi %+R3*A@*:R<;:@'
-4A+ isi pot induce sinteza enzimelor responsabile de metabolizare si in felul
acesta nu au nevoie de nicun cocarcinogen
G,8-diol-N,17-epo&idul cel mai imp metabolit cu act carcinogena
Efecte pe sanatate"
-@ pulmonar
-@ tegumentar
-@ digestiv
E!aluare de risc@
- presupune ca N pers din 177 777 de e&pusi pot deceda din cauza unei
neoplazii la nivel pulmonar ca rezulatat al e&punerii de o viata la aer ambiental cu
un nuvel de poluare $a+ ( alte 4A+
-nu e&ista un nivel de 4A+ in aer care poate f considerat sigur pt sanatate
53. 1ubstante carcino*ene din aer@ =+bestul
-grup de fbre naturale cu rezistenta deosebit de mare la actiune mecanica
19
-slab conducatoare de caldura
-rezistenta mare la actiunea subst cimice
-e&ista mai multe varietati" -crAotAle" cel mai raspandit
-crocidolite" cel mai periculos
1urse
-scoarta terestra
-antropogene" minerit si macinat
-manufactura unor produse variate" profle pt autoturisme, placute de frane
-constructii
-tevi de azbociment
-poluare interioara%in zona temperata f importanta- se gaseste in
constructii"acoperis,tencuiala'
WW,ibrele respirabile pot a!unge la dimensiuni critice Ddimens respirabile
Cai de expunere
-aer
-apa de baut"tevi de azbociment
-alimente" berea, vinul sunt fltrate prin tevi de azbociment
Cinetica
-se depune in ungiurile infero-lat ale plamanilor si determina cancer
-se poate depune in zonele ciliate ale *R
Efecte
-Azbestoza Dfbroza pulmonara
-*ancerul pulmonar -carcinom bronsic
-mezoteliom pleural si peritoneal%e&punere digestiva'
-<n cazuri severe apare cord pulmonar cronic si ipo&ie
,iomar?eri
-+lacile pleurale placi fbroase la niv pleurei considerate puncte de plecare ale
unui neoplasm
-*orpii azbestozici"corpi feruginosi sub forma de altere
-se determina postmortem
E!aluare de risc"Azbestul este cel mai agresiv factor cancerigen si este
inclus in clasa 1 de carcinogenitate
54. 1ubstan5ele carcino*ene din aer. ,en+enul
Surse" arderea combustibililor fosili, autoveicule, participa la formarea
smogului fotocimic, fumat, alimente contaminate, apa de baut
:ste abosobit si este foarte solubil in grasimi % se acumuleaza in tesuturile
bogate in tesut gras si adipos', in apa are o solubilitate redusa.
:liminare" in principal renal, se elimina /76, sub diferite forme
:fecte pe sanatate"
<nducerea leucemiilor de tip endoblastic, mieloblastic si leucemie
eritroblastica.
Ca o e&punere de 1Ig)m/- se estimeaza ca 1 persoana dintr-un milion pot
face leucemie.
20
@ivelul de siguranta este zero.
55. :e!oia minim; de ap; a omului pentru a supra!ieAui
Apa are o importanXP deosebitP asupra sPnPtPXii omului. Accesul la apP este
esenXial pentru viaXa omului datoriP unui nivel minim de apP necesar pentru
supravieXuire. *antitatea Yi calitatea de care are nevoie omul are o mare nfuenXP
asupra stPrii sale de sPnPtate ca individ dar Yi asupra comunitPXii din care acesta
face parte.
+rioritatea numPrul unu este sP se asigure acces pentru toatP populaXia la
surse de aprovizionare cu apP de calitate bunP.
5". :e!oile Bi utili+;rile apei
Apa este un element vital pentru om. 0tilizarea cea mai importantP a apei
este consumul ca atare de cPtre oameni Yi animale.
@evoile fziologice ale organismului sunt de 2,2 l)21. +t un grad minim de
igienP omul are nevoie de cel puXin 27l)zi necesarP pt acoperirea nevoilor
fziologice, igienP individualP Yi pt prepararea ranei.
*alitatea apei consumatP de om trebuie sP asigure o bunP sPnPtate Yi sP nu
permitP apariXia mbolnPvirilor.
Apa se utilizeazP n numeroase domenii de activitate"
Mootenia D pt consum, prepararea ranei Yi menXinerea iginei locului de
viaXP al animalelor
AgriculturP D G76 pt iriganXii
:nergeticP - producerea energiei electrice prin idrocentrale; rPcirea
termocentralelor, centralelor nucleare
<ndustrie D industria petrolului, cimicP, producerea de #rtie, industria
e&tractivP de metale %eforturi pt reducerea consumului de apP'
.ransporturi D mi!loc de transport pt mPrfuri Yi persoane
Sport D element recreaXional
+entru mbunPtPXirea climatului Yi asigurare igienei n mediul urban
Apa este mediul natural de abitat al peYtilor Yi al altor forme de viaXP
acvaticP.
5#. 1ursele de ap; Bi posibilit;Aile de poluare ale acestora
=pe de suprafa5;@ apale r#urilor Yi lacurilor. Sunt n cantitate mare, ce
variazP n fcX de condiXiile meteo.@u sunt prote!ate de poluare Yi pot avea o calitate
necoresp.pt consumul uman.
=pe de profun+ime@benefciazP de protecXia stratului supraiacent,
corespund din punct de vedere calitativ, dar debitul lor este foarte scPzut. Sunt
reduse cantitativ. Stratul freatic trebuie sP fe la mare ad#ncime. +oate avea un grad
crescut de mineralizare.
=pa atmosferic; /!apori4@ se gPseSte p#nP la 12-27 Km altitudine. @u se
foloseSte.
)recipita5ii@ nu au ncPrcPturP mineralP, nu se folosesc n scop potabil.
5$.)oluarea c2imic; a apei clasifcare
:ste determinata de o modifcare a compozitiei cimice a apei, datorita unor
dezecilibre minerale naturale si prin prezenta unor substante cimice to&ice
21
rezultate din poluarea apei in urma unor activitati umane industriale sau din
agricultura.
SubstanXele provin cel mai frecvent din afara prin poluare si au o limita
ma&ima admisa foarte e&acta %nitrati J 27 mg)dmc, pesticide J 7,2 Ig)dmc, , J 1,2
mg)dmc, +b J 7,72 mg)dmc, cianuri J 7,72 mg)dmc'.Substante indezirabile " nu au
efecte nocive %to&ice' dar prin prezenta lor in apa modifca caracterele
organoleptice %*a, ,e, ?n, 3&igen etc.'
5&. )re+enAa calciului Bi a ma*ne+iului >n ap;
@u au efecte nocive %to&ice' dar prin prezenta lor in apa modifca caracterele
organoleptice.
*a D n e&ces produce un gust salciu. Scade D aritmii, modifcari :Z;.
*a Yi ?g cresc duritatea apei Yi se asociazP cu morbiditate Yi mortalitate
scPzutP.
"(. )re+enAa nitraAilor >n ap;
@itraRii provin din naturP, din solurile bogate n azot %origine teluricP',sau
a!ung n apP n urma poluPrii. Sursele de poluare"
- folosirea ngrPSPmintelor azotoase sintetice n agriculturP;
- fertilizarea terenurilor agricole cu ngrPSPminte naturale %gunoi de gra!d';
descompunerea substanRelor organice elibereazP amoniac, nitriRi, nitraRi;
- gra!duri, latrine, depozite de gunoi, instalaRii de canalizare, puRuri
absorbante plasate n apropierea surselor de apP %f#nt#ni, izvoare';
- deversPri de ape reziduale provenite din ntreprinderile Si combinatele care
fabricP fertilizante, n apele de suprafaRP.
+entru a-Si e&ercita efectul to&ic, nitraRii sunt reduYi la nitriRi. ReacXia se
poate produce n apP %sezon cald, prezenRa unei fore reducPtoare' saun organism,
loc sub acRiunea unei fore microbiene care ascensioneazP din porRiunea distalP a
intestinului n cea pro&imalP sau care coboarP din nazo-faringe %n caz de rinite,
sinuzite, abcese, otite, amigdalite'. @itriRii pPtrund n s#nge ( emoglobina
-9metemoglobinP, bloc#nd capacitatea de transport a o&igenului - 9defcit de
o&igen n Resuturi.
@itraRii se pot combina cu aminele form#nd nitrozamine, cu efect
cancerigen demonstrat.
"1. 'ntoxicaAia acut; cu nitraAi
<nto&icaRia cu nitraRi apare mai frecvent n mediul rural, la sugarii alimentaRi
artifcial cu lapte praf sau lapte de vacP, la prepararea cProra s-a folosit pentru
diluRie, apP cu conRinut crescut de nitraRi.
Surse" - soluri bogate in saruri de azot
- poluarea apei
:fecte "
@itraXi -9 @itriXi ( 4b J met4b %defcit de o&igen'" 17-276 - fenomene de
tip ipo&ic; 9276 - cianoza initial periorala, dispnee, taicardie, poliglobulie; 9176
- ipo&ie cerebrala D pierderea starii de constienta; 9=76 - e&itus.
Apare frecvent la copii [ 1 an care sunt alimentati artifcial.
"2.)re+enAa fuorului >n ap; Bi patolo*ia indus; de acesta
Aportul optim" 7,G-1,2mg ) l apP.
22
+rovine din scoarRa terestrP %crioliRi, fuorosilicaRi'. Apa are rolul principal,
asigurP 2)/ din necesarul pe 21 ore, alimentele av#nd rol secunadar, pentru cP
fuorul din sol nu e concentrat de plante, dec#t foarte puRin.
- cariopreventiv , reacXioneazP cu idro&iapatita J fuoroapatita %conferP
rezistenXP dintelui'
- bacteriostatic Si antienzimatic, inib#nd enzimele de tipul enolazelor.
- concentratii crescute in apa D fuoroza endemica "
- 9 1,2 -2mg)dmc " fuoroza dentara %pete pe suprafata lor, creste
friabilitatea'
- 9 2mg)dmc " osteofuoroza asimptomatica %osteoscleroza cu cresterea
opacitatii fata de razele R&'.
- 9 27 mg)dmc " osteoforoza ancilozanta
"3. 'mportanAa aportului de iod prin ap; Bi patolo*ia indus; de un
aport defcitar al acestuia.
Apa - aport scPzut de iod - 176 din necesarul n 21 ore %177-127mg',
alimentele av#nd un aport important. *oncentraRia iodului n apP este un indicator
al aportului total de iod" dacP este scPzutP, Si alimentele au un aport scPzut de iod.
3ol >n or*anism" sinteza ormonilor tiroidieni"
<odocaptarea" iodul n s#nge este concentrat la nivelul foliculilor tiroidieni
de 17-177 ori.
<odoconversia" iodul anorganic esre transformat n iod organic.
4ormonosinteza" se sintetizeazP triiodotironina Si tetraiodotironina.
Qn funcRie de nivelul din s#nge al ormonilor tiroidieni, activitatea tiroidei este
controlatP pe cale ipotalamoipofzarP, cu ipertrofe tiroidianP, prin sintezP de
coloid, dacP iodul este insufcient. 0lterior apar dezecilibre ormonale, inclusiv
forme neurologice" cretinism, surditate.
>istrofa endemica tireopata; gusa endemica apare la o concentartie a < in
apa [ 2Ig)dmc. <nsa sunt cazuri in care gusa apare si la valori mai mari J carenta
relativa de iod " alimente ce contin substante antitiroidiene %varza, conopida, gulii,
napi', elemente minerale in e&ces %*a scade abs. < prin cresterea elim. <, ?n opreste
formarea ormonului tiroidian,, creSte eliminarea urinarP a iodului.', aport alimentar
dezecilibrat %proteinele sunt esentiale in formarea ormonului tiroidian'.
Cate*orii cu risc crescut de apariRie a guSei" pubertate, gravide, tulburPri
endocrine.
"4. Caracteristicile epidemiei 2idrice /principale si secundare4
Epidemii 2idrice
Sunt afecRiuni cu poartP de intrare digestivP. :pidemia se stabileSte dacP este
sau nu idricP pe baza urmPtoarelor criterii"
)rincipale@
>ebut e&ploziv, cu numPr mare de cazuri, care apar ntr-un interval scurt de
timp, mai mic dec#t perioada de incubaRie a bolii.
Suprapunerea cazurilor de boalP peste sistemul de distribuRie a apei %criteriul
topografc'.
Sezonalitatea %n principiu sezonul cald, dar pot apare oric#nd, ciar n
sezonul rece, deoarece rezistenRa creSte cu scPderea temperaturii'.
+opulaRia receptivP la boalP" fac boala toate persoanele receptive, fPrP
imunitate specifcP.
23
Sf#rSitul epidemiei se caracterizeazP prin scPderea bruscP a numPrului de
cazuri de boalP, dupP ce procesul de contaminare a apei a fost ntrerupt. Se
pPstreazP \coada epidemicPU D un numPr redus de cazuri de boalP, cu transmitere
prin contact direct interuman.
1ecundare
*reSterea frecvenRei bolilor diareice acute Si a cazurilor de dizenterie ntr-o
colectivitate aratP cP poate izbucni o epidemie idricP..
<dentifcarea germenilor patogeni n apP nu este obligatorie, totuSi se
modifcP indicatorii bacteriologici de calitate a apei.
"5. -efniti endemia indusa 2idric si elementele de ca+ sporadic
Endemia 2idric;
Se caracterizeazP printr-un numPr mai mic de cazuri de boalP, care apar
permanent ntr-o zonP geografcP, unde sunt probleme n alimentaRia cu apP.
*azuri izolate " Apar c#nd gradul de contaminare a apei este scPzut, nu se
atinge doza infectantP, dar e&istP persoane cu receptivitate crescutP, care fac boala
%tare digestive" anaciditate gastricP; copii, v#rstnici'.
"". Clasifcarea bolilor transmise prin apa
,oli transmise de bacterii@
6olera -produsP de vibrionul oleric %:ltor', care n apP rezistP sPptPm#ni,
luni. :ste sensibil la clor, rezistP n apa rece Si nepoluatP %apa de izvor'. >oza
infectantP este 17
2-=
. :&istP persoane cu risc crescut, care pot face boala la doze
inferioare dozei infectante" ipoaciditate ) iperaciditate cu tratament antiacid.
Sursa de contaminare este doar omul.
.ebra tifoid; Ci paratifoid; produse de Samonella .ipA Si +aratipA A Si $.
Acestea rezistP 21 zile n apa r#urilor, /7 zile n apa de profunzime, 2../ luni n
geaRP. : sensibil la clor. >oza infectantP este 17
/-2
. Sursa de contaminare" omul
bolnav Si purtPtorul cronic. Salmonellele de la animale produc gastroenterite.
-i+enteria bacilar; Sigella rezistP 1..2 zile n apP Si 2 luni n geaRP, este
mai rezistentP la clor dec#t colibacili. >oza infectantP J 17
2
. $oala are frecvenRP
crescutP datoritP dozei infectante foarte mici Si fenomenului de variabiliatate
microbianP. ?anifestPrile clinice sunt uSoare.
,oli diareice acute produse de :. coli, *ampAlobacter, +seudomonas,
]ersinia enterocolitica, Aeromonas, vibrioni paraemolitici. AceStia rezistP n apP 21
zile, sunt sensibili la clor. >oza infectantP este mare. >au manifestPri la sugari Si
copii mici.
Deptospiro+e - produse de Ceptospira enteroemoragicP, pomona, canic.,
gripotiposa, Foolf. Acestea sumnt antropozoonoze %de la Sobolan, c#ine, pisicP,
porc'. +Ptrund transcutanat, rezistP 2../ sPptPm#ni, rezistP la clor. :&istP Si tulpini
saprofte n apele de suprafaRP, care produc boli diareice acute. Au fecvenRP mai
mare la marinari, pescari, practicanRii sporturilor nautice.
,rucelo+a produsP de $rucella. $oala are caracter profesional, se transmite
de la animale care avorteazP" oi, capre, porci. ;ermenii pPtrund digestiv Si
respirator sau transtegumentar. RezistP 1..2 luni n apP Si la clor.
<ularemia produsP de +asteurella tularensis. Sursa o reprezintP" Soareci,
c#ini, pisici. Rezervorul natural l reprezintP i&odidele %cPpuSe'. +Ptrud prin
tegumente, mucoase, digestiv, respirator. RezistP n apP 2../ luni.
=ntrax produs de $acilus antracis, germene sporulat, care rezistP luni n apP
Si la clor. *ontaminare" n industria pielPriei.
24
.ebra 7 produsP de *o&iella burnetti, care rezistP 1=7 zile n apP. Se
transmite prin contaminarea apei de suprafaRP de cPtre animale.
<,C produs de bZ, care rezistP n apP 177..127 zile Si la doze uzuale de clor.
*el mai mare risc l reprezintP consumul de lapte nefert de la animalul bolanav.
,oli transmise de !irusi
Birisurile au o rezistenRP mult mai mare dec#t bacteriile, rezistP la clor, iar
doza infectantP este foarte micP.
6epatita = Ci E produsP de B4A Si B4:, care rezistP p#nP la 277 zile Si la
dozele uzuale de clor. Sursa o reprezintP omul. ,ormele de manifestare sunt"
epidemii Si cazuri izolate.
)oliomielita Sursa este doar omul, virusul rezistP 177...127 zile, este
sensibil la clor. Baccinarea se face cu virus atenuat, tulpPina vaccinalP av#nd o
rezistenRP crescutP n mediu. Se manifestP sub formP de cazuri izolate.
Coxsac?ie = Ci ,9 EC6O9 entero!irusuri noi
+roduc" paralizii, nevrite, febrP, meningite, encefalite, boli respiratorii, boli
digestive, miocardite, con!untctivitP acutP emoragiparP, e&antem.
Eirusurile :orFal? Ci 3ota!irusuri produc gastroenterite la adult.
=deno!irusiri produc con!unctivite de bazin %trPiesc n apP caldP', infecRii
respiratorii, meningete, veruci comune.
)ar!o!irusurile produc infecRii respiratorii la copii Si cancer de col uterin.
,oli para+itare
Apa poate sP aibP un rol acti! n transmiterea bolilor parazitare.
+rotozoare
Entamoeba 2istolitica@ <nfecRia se transmite de la omul bolnav sau
purtPtor. Qn apP rezistP 177 zile, la temperaturP crescutP Si la *l. +roduce dizenteria
amoebianP.
%iardia intestinalis@ 3mul se infecteazP prin ciSti, care rezistP luni n apP.
$oala se numeSte lamblio+;, manifestare endemicP. .ratmentul este epatoto&ic,
astfel nc#t nu se treateazP copiii.
<ric2omonas intestinalis G !a*inalis@ rezistP foarte puRin n apP. $oala se
numeSte tric2omonia+;.
CrHptosporidium par!um@ <nfecRia se transmite de la animal, probabil Si de
la om. $oala se numeSte crHptosporidio+;, foarte frecventP la bolnavii de S<>A
%diaree gravP'.
*estode
-ip2ilobotrium latum Si 6imenilepis nana" Qn apP au 2 gazde" un
crustaceu Si un peSte. $oala se numeSte tenia+;. 4imenilepis nana nu are gazdP.O
.rematode
.asciola 2epatica Si bus?i" infecteazP ovine, bovine, om %cPi biliare'. Ca
temperaturi crescute %22../7
7
*' se produce embriogeneza, pPtrund n gasteropod
sau moluscP, unde se formeazP cercarul, forma infectantP, care produce
fasciolo+a.
Scistosoma aematobium, mansoni, !aponicum" gazda intermediarP este n
apP, pot pPtrunde Si prin tegumente, dau manifestPri digestive Si urinare. +roduc
sc2istosomio+e.
@ematode
=scaridio+a9 <ricocefalo+a9 1tron*iloido+a9 =ncHlostomio+e@ Sursa o
reprezintP omul, transmiterea este indirectP, prin apP, solul av#nd rol de activare.
25
+atologie neinfecRioasP cu transmitere pe cale idricP
>eterminatP de dezecilibre idro-minerale
"#. Clasifcarea a*entilor pato*eni transmisi prin apa cu semnifcatie
pentru sanatate
14 =*enti pato*eni cu o semnifcatie importanta pentru starea de
sanatate a omului.
Aici se numara " :.*oli, Salmonella tipA, Sigella disentariae, Bibrio colerae,
]ersinia enerocolitica, *ampAlobacter !e!uni, ;iardia lamblia, *rAptosporidium
parvum, :ntamoeba istolAtica, >ranculus medinensis.
24 =*enti panto*eni oportunisti
0nele organisme care se gasesc in mod normal in mediul ambiant pot duce
duce la aparitia unor imbolnaviri cu caracter oportunist la grupele de populatie
considerate cu risc %batranii, copii mici, cei imunosupresati'.
>aca apele folosite de aceste persoane, pentru consum sau pentru imbaiere,
sunt contaminate cu un numar e&esiv de agenti de agenti patogeni atunci se pot
produce infectii ale pielii, ocilor, nasului sau ale gatului.
;ermeni oportunisti" +seudomonas aeruginosa, Aeromonas, ,lavobacterium,
Acinetobacter, Zlebsiella, Serratia, unele specii de ?Acobacterium, Cegionella,
@aegleria foFleri %meningoencefalite', Acantamoeba %meningite(infectii la nivel
pulmonar'.
34 <oxine pro!enite de la cHanobacteriile din apa
.o&inele sunt puse in libertate in cursul procesului de inforire a algelor
verzi-albastre, mai ales in apa lacurilor. 3 astfel de situatie poate aparea in cazul
?icrocAstis aeruginosa ce poate afecta sanatatea animalelor si a omului.
44 Or*anisme ce pot crea un *rad de discomfort /neplacere4
<n apa se pot gasi si germeni fata importanta pt org si care nu reprezinta o
problema pt sanatatea publica. Acesti patogeni pot produce modifcari de
turbiditate, de gust, de miros sau pot aparea ca organisme prezente in apa.
"$4 =*enti bacterieni excretanti
Salmonella tApi si paratApi, ]ersinia, *ampAlobacter, :. *oli, Bibrionul
oleric,Sigella
"&4 =*enti pato*eni bacterieni ce se de+!olta in sistemele de
alimentare cu apa
De*ionella
=eromonas
;ermene gram negativ, nesporulat, facultativ anaerob care apare ubicuitat
in mediile acvatice. ,amilia Aeromonas cuprinde 1/ genospecii. ;enul Aeromonas e
impartit in doua mari grupuri si anume grupul psiroflic, imobil si care include doar
o genospecie si al doilea mare grup, mezoflic ce cuprinde specii mobile. Acest grup
a fost izolat de la pacientii cu gastro enterita, desi rolul in inducerea bolii este
neclar. Aeromonasul de tip mezoflic este asociat cu inducerea starilor septice, a
infectarii plagilor sau cu aparitia infectiilor la nivelul ociului, al tractului respirator
sau al infectiilor cu alte localizari. ?ulte infectii apar ca urmare a contaminarii
locului de fractura sau de dilacerare al tesutului , cu apa contaminata cu specii de
Aeromonas mezoflic.
)seudomonas =eru*inosa
26
,am +seudomonadaceae, gram negativ, se dezvolta pe cultura de agar, ara
un pigment albastru verzui fuorescent-piocianina . +roduce catalaza, o&idaza si
amoniac provenind din arginina, creste cu citrat ca sursa de carbon. :ste aerob dar
se poate dezvolta si in conditii de anaerobioza.
+oate f identifcat in materii fecale, sol, apa si ape reziduale.
:ste un agent patogen oportunist imbolnavin in general prin apa
contaminata. Se poate dezvolta in instalatii sanitare cum ar f ciuvete, scurgeri de
ciuvete, tevi prin care curge apa de la robinet, piscine sau !acuzzi.
:fecte usoare pe sanatate" rus-uri la nivelul pielii, pustule sau aparitia
infectiilor la nivelul canalulul auricular e&tern manifestate prin otita e&terna, poate
produce infectarea plagilor, arsurilor.
Micobacterium
$acterie ce are un perete cu o structura cu un continut mare lipidic care ii
ofera o rezistenta mare la infectii. Sunt doua tipuri cu dezvoltare \lentaU
%?.tuberculosis,?. Ceprae care nu sunt transmise prin apa' si \rapidaU care sunt
atipice si au rezervor in mediu. +ot da boli ca tbc cu localizare pulmonara sau a
unor infectii cu diseminare la nivelul sceletului, ganglionilor, la niv pielii sau a
tesuturilor moi.
+rinte cele saprofte" ?. ;ordonae care e recunoscuta a f cea mai comuna
dintre micobacteriile cara apar la apa de la robinet si e num bacilul apei de robinet.
#( 4 1almonella transmisa prin apa
,am :nterobacteriaceelor, bacterie gram negativ.
/ grupe " grupa 1' S. .Api si paratApi A si $
2' S. *olerae-suis la porci si S. dublin la vite
/' S. enteriditis si S. tApimurium - afectiuni usoare
Cai de transmitere. +t S. .Api si paratApi , purtatorul uman este cel mai
adesea calea de transmitere. +t S paratApi $ produsele din lapte. ?a!oritatea sunt
patogene pt animale si pot f prezente in mediu datorita poluarii fecale. A fost
izolata din alimente cum ar f produse avicole, oua si carne de pui sau ciar de la
porci, oi, cai sau alimente preparate din acestia. >eversarea resturilor neprelucrate
din abatoare poate contamina apa raurilor.
+oate f izolata in izvoarele ce comunica cu e&teriorul ca urmare a
deversarilor sau inundatiilor cu apa de suprafata contaminata.
.impul de supravietuire al bacteriei in apa de baut este de la cateva zile pana
la 177 de zile.
)atolo*ia se manifesta cu imbolnaviri de tip acut cu febra, dureri
abdominale, greata si varsaturi. Ca copii si batrani , desidratarea severa este un
risc vital pt acestia. S. .Api poate induce febra tifoida %febra ridicata, cefalee
severa, greata, pierderea apetitului, poate f insotita de diaree sau constipatie si de
o tuse ragusita' ?ortalitate 17 6 din cauzuri fata tratament. ,ebrele paratifoide au
simptomatologie asemanatoare dar cu o evolutie mai blanda'
Samonella poate f cauza a unor epidemii idrice.
#14 Iersinia transmisa prin apa
;ram negativ. ,am . :nerobacteriaceelor , cuprinde G genuri " ] pestis, ]
pseudotuberculosis si anumite serotipuri de ]. :nterocolitica ce pot f patogene pt
om.
Anumite tipuri de ]. :nterocolitica pot sa produca afectiuni de tipul gastro-
enteritelor acute ce se manifesta prin aparitia diareei.
27
Cai de transmitere D animalele domestice %porcul' si salbatice %iepurele,
vulpea', produsele alimentare precum carnea si laptele
] enterocolitica a fost izolata si din apa dar alte serotipuri fata de cele care
dau boala la om. :a poate aparea in apa de baut datorita unei contaminari a apei
deu suprafata sau datorita deversarii unor ape uzate. Are capacitatea de a se
dezvolta la temperaturi scazue, ciar si de 1 grade la care poate supravietuii
apro&imativ 18 luni.
#24 CampHlobacter transmis prin apa
;ram negativ. ,am *ampAlobacteriaceea, cuprinde 11 genuri. 0nele sunt
patogene pt om si animal cum ar f *.^e!uni, *. *oli, *. ,etus iar altele sunt
nepatogene pt om. :ste o bacterie termofla % se dezvolta la 12grade'.
+oate duce la imbolnaviri prin enterita, gastrita sau alte afectiuni
%campAlobacterioze'.
Modalitatea de transmitere este prin alimente sau apa contaminata, prin
contact cu animale infectatate %pasari, pui, vite, porci, caini, pisici' sau prin
activitate se&uala anal-orala.
Apele uzate din reteaua de canalizare pot contine 17 D 172 colonii termofle
per 177 ml. Aparitia *. in apele de suprafata a dovedit faptul ca aceasta depinde de
apa de ploaie, de temperatura apei si de apele uzate provenite de la crescatoriile de
pasari.
?ai multe izbucniri epidemice au fost legate de ingestia alimentelor
contaminate,a laptelui sau a apei contaminate.
;ermenul supravietuieste 22 saptamani in apa rece, apa de profunzime sau
in apa de suprafata care nu a fost clorinata.
#34 Esc2eric2ia coli transmis prin apa
;ram negativ, aerob sau facultativ aerob, cu metabolism de tip respirator cat
si fermentativ, producand fermentatia glucozei sau a lactozei. :ste produsa
catalaza, dar nu si o&idaza iar nitratul este redus la nitrit. . ,am :nterobacteriacea..
Se gaseste in materiile fecale ale omului si ale animalelor cu sange cald. Se poate
folosi ca inde& al poluarii fecale recente a apei.
: coli populeaza normal intestinul uman dar ma!oritatea speciilor nu sunt
patogene. :&ista insa = specii patogene
E. coli enterotoxi*en /E<EC' prod 2 enteroto&ine ce sunt responsabile pt
aparitia unui infu& de apa si electroliti in lumenul intestinal. +oate produce sindrom
olera-liKe.
E. coli entein!a+i! /E'EC4 se multiplica in interiorul intestinului si produce o
citoto&ina si o enteroto&ina.
E coli enteropato*en /E)EC4 prod distrugeri la nivelul intestinului cu
distructia microvililor marginii in perie, la nivelul celulelor epiteliului intestinal.
E coli entero2emora*ic /E6EC4 determina leziuni ce duc la aparitia unei
colite emoragice. +oate prod si o serie de to&ine ce pot duce la moartea celulelor
epiteliului vascular.
E. coli enteroa*re*ati! /E=**EC' formeaza o serie de aglomerari celulare
ce adera la celulele epiteliale.
E coli de aderenta difu+a /-=CE49 aderenta ce se produce la nivelul
celulelor epiteliului intestinal dupa un model uniform. Afecteaza, in special, pe cei a
caror aparare imuna este defectuoasa si pe copii malnutriti.
28
.ulpinile enteropatogene si enteroinvazive pot duce la imbolnaviri
manifestate prin aparitia diareei. *ele :+:* au fost asociate cu aparitia izbucnirilor
de gastroenterita la copii.
:.:* sindrom olera-liKe.
:<:* prod imbolnavire asemanatoare dizenteriei cu diaree sanginolenta
datorita prod unei verocitoto&ine sau Siga-liKe to&ina.
#44 Eibrionul 2oleric transmis prin apa
,am Bibrionaceelor. ;ram negativ, facultativ anaerob, capabil de metabolism
respirator si fermentativ, este o&ido pozitiv si reduce nitratul la nitriti. Are un fagel
polar si este identifcat prin teste biocimice si studii de A>@.
<n functie de antigenul de suprfata se poate spune ca are sero grupuri de tip
\3U. Sunt 27= serotipuri. Serotipul 31 este patogenic pt om. :&ista insa si vibrioni
\non- 31'
Serotipull 31 e&ista ca 2 biotipuri " clasic si :l .or.
*alea de transmitere a olerei este prin intermediul apei. :ste posibil sa
apara transmiterea si prin alimente sau ca o infectie nosocomiala. .ransmiterea de
la om la om nu este e&clusa.
Ca nivel mondial au fost mai multe pandemii si epidemii de olera cu un grad
ridicat de mortalitate. Astazi v. oleric a fost implicat in aparitia cazurilor de gastro
enterite printe calatorii turisti.
:fectele pe sanatatea omului se manifesta prin aparitia olerei, boala acuta
intestinala cu o perioada scurta de incubatie %1 -2 zile'. <ncepe prin ingestia apei
sau alimentului contaminat. Agentul colonizeaza epiteliul intestinului subtire prin
intermediul vililor mucoasei. >upa ce se ataseaza de mucoasa, penetreaza stratul
de mucus si adera la suprafata cel epiteliale. Aderarea mucoasa este specifca prin
receptori de aderenta, astfel enteroto&ina olerica este secretata in mediul
e&trecelulardistrugand transportul ionilor prin celulele epiteliului. :nteroto&ina
stimuleaza ipersecretia de apa si ioni de clor iniband in acelasi timp absorbtia
ionilor de sodiu. *onsecinta este pierderea de apa si electroliti, ceea ce va duce la
diaree severa ce caracterizeaza perioada de stare a bolii. >ecesul poate rezulta
datorita volumului depletiei induse, ceea ce va duce la cresterea proteinemiei in
sange favorizand astfel aparitia socului circulator sau a colapsului.
:venimente cum ar f inundatii, foamete, razboi produc miscari de refugiati si
favorizeaza izbucnirea si intinderea olerei.
#54 12i*ella transmisa prin apa
;ermene gram negativ, atat aerob cat si anaerob. ?etabolism fermentativ
cat si respirator. +rin fermentarea glucozei nu se produce gaz, iar prin fermentarea
lactozei rareori. ,avorizeaza reducerea nitratilor la nitriti. ,am :nterobacteriaceea
Serotipul Sigelei este stabilit prin intermediul antigenului somatic \3U
Sigella disenteriae produce di+enteria ,o boala ce se manifesta prin aparitia
de diaree mucoasa initial si apoi diaree muco-sanginolenta. Aspectul sanginolent
este datorat colonizarii mucoasei intestinale cu bacterii, omul find singura sura de
agenti patogenic de acest tip. Sigella de tip 1 este cel mai virulent din cele 1
serotipuri e&istente.
Sd 1 poate determiana aparitia formelor epidemice de boala. Scaunele
muco-sangvinolente sunt insotite de dureri abdominale, tenesme , febra. +ot aparea
complicatii cu evolutie grava cum ar f starea septica, atac apopletic, insufcienta
29
renala mergand pana la sindrom emolitic si uremie. ?ortalitatea cu Sd1 este intre
2-126.
<ransmiterea se face de la om la om, prin apa de baut si prin alimente.
>oza infectanta este mica intre 17-177 de bacterii.
:pidemiile cu Sd1 apar de obicei in zonele sarace.
#"4 De*ionella transmisa prin apa
,am Cegionaceelor. ;ram negativ, aeroba. Are metabolism non-fermentativ si
necesita l-cisteina si saruri de fer ca sa se dezvolte. ,ormeaza colonii albe, pupurii
pana la albastru pe mediu agar cu cu e&tract de dro!dii. .ipul speciei este C.
+neumopilAa.
Ca om au putut f identifcate 2 forme de boala. +rima este forma
pneumonica ce a!unge la o mortalitate de pana la 126 cu incubatia de 2-17 zile. A
doua forma se numeste _ febra de +ontiac ` care este o afectiune febrila, timp de
incubatie de 1-G zile. $oala non pneumonica desi tusea apare in 27 6 din cazuri. Se
manifesta ca o boala de tip alergic cu cefalee, mialgii, curbatura, greata, varsaturi.
$oala se autolimiteaza si trece spontan.
$oala data de C poate f insotita si de manifestari e&trapilmonare cum ar f
insufcienta renala, encefalopatia sau pericardita.
Cegionela este larg raspandita in sursele de apa naturala, find o bacterie
acvatica mezofla. Apare cel mai mult in sistemele create de om si anume in
sistemele de producere a apei calde folosite in scop domestic, in situatia folosirii
acesteia pentru dus sau in sistemele de racire a apei in sistemele de aer
conditionat.
Surse naturale"
- ape de suprafata, termale, minelarale, malul de pe malul baltilor, solul
umed din locurile de escavatie, strandurile cu apa incalzita natural in sezonul de
vara
Surse artifciale
- turnurile de racire a apei si de condesare a vaporilor, instalatiile de apa
calda din spitale, oteluri, comple&e , apa de racire de la perforatoarele
stomatologice, bazinele de inot, aparatele de fabricat geata etc.
<nfectia se produce prin inalarea aerosolilor sau a nucleilor de picatura care
sunt sufcient de mici pt a a!unge in plaman si a f retinute la nivelul alveolelor. .
;radul de risc depinde de patru factori " de densitatea bacteriilor in sursa,
e&tinderea formarii de aerosoli, numarul de bacterii inalate si susceptibilitatea
individului.
C a fost responsabila de numeroasa epidemii cu un grad crescut de
mortalitate.
##4 Eirusuri transmise prin apa
Birusurile transmise prin apa sunt acelea care se pot multiplica in intestinul
uman si care sunt e&cretate in numar mare prin materiile fecale ale celor infectati.
,amilii de virusuri care pot aparea in apa"
1. )icorna!irusuri %AR@, 2G-28nm' D din aceasta familie face parte virusului
epatitei A %cu fatigabilitate, anore&ie, greata, voma, cefalee, febra, icter si urina
ipercroma' si grupul :nterovirusurilor care contine = grupuri ce pot afecta omul
a' poli!irusurile umane D paralizie, meningita, febra
b' ec2o!irusuri umane D meningita , boala respiratorie, ras, febra,
gastroenterita
30
c' !irusul uman coxsac?ie = faringita enterovirala veziculara, boala
respiratorie, meningita, stomatita veziculara cu e&antem
d' !irusul uman coxsac?ie , miocardita, anomalii congenitale cardiace,
febra, ras, meningita, boli respiratorii, mialgie epidemica
e' entero!irusuri umane D meningita, encefalita, boli respiratorii,
con!uncivita acuta emoragica , febra, ras
2. 3eo!iridae G7 nm se impart in reo!irusuri cu patologie necunoscuta si
reo!iridae care dau gastro-enterite si diaree
/. =deno!irusuri umane ce dau boli respiratorii, con!unctivite,
gastroenterite
1. )ar!o!iridae virusuri adeno asociate ce dau infectii latente urmand
integrarea A>@-ului in celule
2. Calici!iridae D !irusul 2epatic E si calici!irusurile umane ce dau
gastro D enterite la copii mici si sugari
=. )apo!iridae )apilloma !irusuri veruci plantare
#$4 )roto+oare transmise prin apa
Apa de baut !oaca un rol important in transmiterea mai multor protozoare.
*resterea numarului de persoane imunocompromise ca urmare a epidemiei de
4<B9S<>A, a administrarii cimioterapiei pentru maladia neoplazica si a
transplantului de organe a dus cresterea prevalentei infectiilor induse de germeni
oportunisti.
+rotozoare
Entamoeba 2istolitica@ <nfecRia se transmite de la omul bolnav sau
purtPtor. Qn apP rezistP 177 zile, la temperaturP crescutP Si la *l. +roduce dizenteria
amoebianP.
%iardia intestinalis@ 3mul se infecteazP prin ciSti, care rezistP luni n apP.
$oala se numeSte lamblio+;, manifestare endemicP. .ratmentul este epatoto&ic,
astfel nc#t nu se treateazP copiii.
<ric2omonas intestinalis G !a*inalis@ rezistP foarte puRin n apP. $oala se
numeSte tric2omonia+;.
CrHptosporidium par!um@ <nfecRia se transmite de la animal, probabil Si de
la om. $oala se numeSte crHptosporidio+;, foarte frecventP la bolnavii de S<>A
%diaree gravP'.
*estode
-ip2ilobotrium latum Si 6imenilepis nana" Qn apP au 2 gazde" un
crustaceu Si un peSte. $oala se numeSte tenia+;. 4imenilepis nana nu are gazdP.O
.rematode
.asciola 2epatica Si bus?i" infecteazP ovine, bovine, om %cPi biliare'. Ca
temperaturi crescute %22../7
7
*' se produce embriogeneza, pPtrund n gasteropod
sau moluscP, unde se formeazP cercarul, forma infectantP, care produce
fasciolo+a.
Scistosoma aematobium, mansoni, !aponicum" gazda intermediarP este n
apP, pot pPtrunde Si prin tegumente, dau manifestPri digestive Si urinare. +roduc
sc2istosomio+e.
@ematode
31
=scaridio+a9 <ricocefalo+a9 1tron*iloido+a9 =ncHlostomio+e@ Sursa o
reprezintP omul, transmiterea este indirectP, prin apP, solul av#nd rol de activare.
+atologie neinfecRioasP cu transmitere pe cale idricP
>eterminatP de dezecilibre idro-minerale
#&4CrHptosporidium par!um transmis prin apa
;enul *rAptospordium. Sunt protozoare coccidiene de talie mica ce
infecteaza regiuniea microvililor de la nivelul celulelor epiteliale din tractul
respirator si digestiv al vertebratelor. Ca om patologia este data de *. parvum.
Se gaseste in mediu ambiant sub forma de oocist %formade rezistenta a
parazitului' si este eliminat prin materiile fecale ale gazdei infectate. >upa ce a fost
ingerat de o noua gazda, el se desface in functie de temperatura corpului, de
prezenta sarurilor biliare si a aciditatii gastrice. <nfecteaza celulele epiteliale de la
nivelul !e!unului si ileonul
$oala are o incubatie de G zile si se manifesta prin diaree apoasa urmata de o
desidratatre accentuata si de pierdere in greutate. <n plus, pot aparea stari de
greata, voma, crampe abdominale, usoara febra, apatie, obosela.
+ersoanele imunocompromise au mai mult de suferit in urma contaminarii.
>urata bolii este in general de 27 zile. 0rmata de o perioada de 2-/ sapt de
eliminare a oocisturilor. +ot aparea recaderi manifestate prin aparitia diareei, ce
pot a!unge pana la 2 episoade in 17-G76 din cazuri.
?ortalitatea este scazuta la persoane imunocompetente, dar la persoanele
imunofefciente, infectia poate imbraca o forma severa. +revalenta crAptosporidiazei
printre cei cu S<>A este de 17-276 si se poate e&tinde si la celelalte organe la
nivelul vezicii biliare, pancreasului sau tractului respirator. +ana acum nu s-a gasit
un agent terapeutic cu efcienta mare acestei boli, rezultand o mortalitate mare
printre cei cu imunodefcienta.
<mbolnavirea se produce primavara sau vara.
$(4 %iarda transmisa prin apa
+rotozoar fagelat care paraziteaza intestinul uman si animal . :&ista 2 specii
de ;iarda si anume ; ?uris la rozatoare, pasari si reptile , ; intestinalis cu
sinonimul ; duodenalis sau ; lamblia care poate f gasita la om si mamifere,
rozatoare, reptile si posibil pasari, ; agilis si ; psitaci.
Are 2 stadii de evolutie"
1. un stadiu de reproducere si anume stadiu de trofozit
2. stadiu de cist care este forma de rezistenta in mediu
*isturile sunt eliminate prin materii fecale si a!ung sa se transmita la o noua
gaza. <n duodenul noii gazde, trofozoitul iese dim cist si incepe procedsul de
diviziune mitotica.
.impul intre infestare si aparitia cisturilor de giardia la nivelul scaunelor este
cuprins intre 12-1N zile zile. Simptomele pot aparea dupa 1-G2 zile, dar in general
sunt de =-12 zile coincizand cu aparitia cisturilor in scaun.
$oala se manifesta prin aparitia diareei cu miros fetid si cu un aspect galbui
al scaunelor, fatigabilitate, pierdere in greutate, dureri abdominale, greata, voma,
fatulenta si posibil febra. 3 proportie de /7-276 dintre bolnavi pot manifesta o
forma cronica a bolii. Ca copii giardia poate duce la un declin al dezvoltarii normale
a acestora, prin impiedicarea aportului de nutrienti cum ar f aportul de grasimi, vit
A si $12.
32
<munitatea celulara si umorala este implicata in apararea organismului.
Secretua de <g ? si <gA are un rol in eliminarea infectiei de la nivelul intestinului.
*alea principala de transmitere este cea fecal orala. <zbucniri epidemica au
aparut prin consumul de apa contaminta cu ape reziduale fecaloide de natura
umana , contaminarea de poate produce prin intermediul apei de imbaiere din
piscine.
$14 Entamoeba 2Hstolitica transmisa prin apa
:ste o amoeba intestinala obligatoriu patogena, ematofaga, capabila sa
invadeze tesuturile intestinale si e&traintestinale
1
. Reprezinta agentul etiologic al
amibiazei, boala cu evolutie cronica ce este endemica in regiunile tropicale si
subtropicale umede, in special in <ndia, Sri CanKa, Bietnam, *ambodgia, <ndonezia,
?alaezia.
:. istolAtica prezinta doua forme morfologice" trofo"oit sau stadiul vegetativ
si c#ist sau stadiu de rezistenta. Rezervorul de infectie este reprezentat de omul
purtator de forme cistice. .ransmiterea se face pe cale digestiva prin intermediul
mainilor murdare sau prin consumul de alimente contaminate cu a!utorul unor
artropode %muste, gandaci de bucatarie'. .ransmiterea idrica este rara dar are un
potential epidemic
1
.
+arazitul se localizeaza la nivelul colonului, in special in colonul descendent si
sigmoid unde, datorita efectului sau citolitic si proteolitic asupra tesuturilor,
determina leziuni grave D abcese cu aspect de Tbuton de camasaU; in acest stadiu
parazitul este ematofag. .abloul clinic clasic este similar celui din dizenterie, cu
scaune numeroase %12-27)zi', sarace cantitativ, insotite de dureri abdominale si
tenesme rectale care sunt refractare la tratamentul cu antibiotice uzuale.
<n absenta tratamentului, trofozoitii de :. istolAtica se pot raspandi pe cale
ematogena la fcat, plaman sau creier, unde provoaca abcese amoebiene asociate
cu un prognostic rezervat
G
.
$24 6elminti transmisi prin apa
;rupa elmintilor cuprinde niste viermi parazitari si este formata din doua
grupe de organisme care nu sunt inrudite si o anume o serie de viermi lati ce
apartin grupei +atielminAilor si o serie de viermi rotunzi care fac parte din grupa
@ematodelor.
14%rupa :ematode % viermi rotunzi'
a4 -racunculus medinensis larve ingerate de ciclopii de apa
b4 =scaris lubricoides9 <oxacara canis si <ric2uris tric2iura cu
oua ingerate si transmise prin intermediul solului
c4 :ecator americanus9 =nc2ilostorma duodenale larve
penetrante in sol
d4 1tron*iloides stercoralis larve penetrante in apa
24 %rupa )lati2elminti9 clasa <rematode
a4 1c2istosoma larve D cercari liberi in apa ce patrund prin piele
b4 .asciola
34 Clasa Cestoidea9 subclasa cestode <enia solium9 Ec2inococus9
1pirometra.
$34 -racunculus medinensis
33
>uce la aparitia bolii numite dracunculoza, boala parazitara ce ar putea f
eradicata in viitorul apropiat. <n trecut era o boala f raspandita, acum e&ista o serie
de focare in Africa, zona de sus a Saarei si in ]emen.
*el mai lung nematod care paraziteaza omul , femela are G77 mm lungime,
iar masculul 22 mm. Biermele este pus in libertare de la nivelul picioarelor in N76
din cazuri. Ca nivelul mb inferioare apare un edem dureros, o vezicula si apoi
aparitia unei ulceratii . +erforarea pielii este insotita de febra, greata si voma. 3data
infestat, parazitul se raspandeste in int organismului. $oala poate dura cateva luni,
iar dupa cateva sapt viermele e eliminat din organism
0nica sursa de infectie cu dranculoza este apa de baut infestata cu ciclopi
care au ingerat embrionul viermelui . Se transmite e&clusiv prin apa. Carvele sunt
puse in libertate la nivelul stomacului, trec peretele intestinal si peritoneal si se
inclaveaza in tesutul subcutanat.
?ortalitatea este rara, dar pot aparea o serie de elemente debilitante cum ar
f contracturi la nivelul tendoanelor si artrita cronica.
$44 1c2istosoma transmisa prin apa
$oala se numeste scistosomiaza sau bilardoza , se transmite prin
intermediul unei clase de trematode a caror larva infectanta are capacitatea de a
penetra pielea sau mucoasele omului. Aceste larve pot f transmise prin apa de baut
dar este un pericol mai mare cand apa contaminata este folosita pentru spalat sau
ca apa de imbaiere.
Ouale de sc2istosoma sunt e&cretate de persoanele infestate prin urina
sau materii fecale. 3uale eclozeaza in apa si pun in libertate un mic parazit D un
miracidium. Acest miracidium patrunde intr-un melc de apa si isi continua
dezvoltarea. <n melc, se divide si da nastere unor forme de viata numite cercari
care sunt puse in libertate din corpul melcului in apa. :i pot supravietui in apa pana
la 18 de ore si pot traversa te*umentul uman in cateva secunde.
>upa ce trece de tegumentul omului, migreaza prin sistemul limfatic
a!ungand la !asele de san*e din sistemul port, dupa la intestin si determina
scistosomiaza intestinala, sau a!unge la nivelul vaselor de sange din !urul vezicii
urinare ducand la aparitia scistosomiazei urinare. >upa acest moment parazitul se
dezvolta sub forma unui vierme de tip feminin sau masculin timp de 1 sapt. 0n
vierme poate trai de la 2 la 17 de ani in interiorul organismului. 3 femela poate
produce 277 oua pe zi si numai !umatate sunt eliminate prin intestin sau urina,
restul raman in organism ducand la aparitia de leziuni la nivelul unor organe
importante.
Ceziunile primare ce pot f induse sunt localizate la nivelul fcatului si vezicii
urinare. Se poate a!unge la cancer de vezica urinara, fbroza epatica si o serie de
manifestari emodinamice.
Se gaseste in special in Africa, in regiunea :st ?editeraneana, zona
*araibelor sau America de Sud.
$5.'ndicatorii microbiolo*ici ai calit;Aii apei
*ei mai utili indicatori pt monitorizarea calitPXii apei tratate sunt cei care evid.
popularea fecalP, respectiv prezenXa :. coli Yi a indicatorilor ce aratP popularea
fecalP a acesteia.
<ndicatorii utilizaXi pt contaminarea fecalP sunt cei care cerceteazP prezenXa"
:. coli - nu se poate multiplica n apa naturalP necontaminatP
34
A germenilor coliformilor termotoleranXi D indicator al efcienXei procesului
de tratare a apei.
A germenilor coliformilor totali D evaluarea calitPXii apei de bPut
A streptococilor fecali D evid efcienXa tratPrii apei, sunt mai rezistenXi dec#t
e. coli
A germenilor sulfto-reducPtori - evid lor necesitP un timp ndelugat Yi este
o procedurP scumpP; au reAistenXP mare Yi indicP o contaminare intermitentP Yi la
distanXP a apei
A bacteriofagilor D persistenXP mare Yi sunt folosiXi ca indicator de protecXie
a apelor de profunzime.
Apa robinet dezinfectata" @umPr total germeni J [27 germ)17cmc
Apa robinet nedezinfectata " @umPr total germeni J [177germ)1cmc
Apa sursa locala nedezinfectata" @umPr total germeni J [/77germ)1cmc
$". Criteriile de calitate ale apei de b;ut
*ea mai importantP regulP este absenXa protozoare, elminXilor Yi a altor
organisme libere, deoarce Y un numPr e&trem de mic sau poate un singur organism
poate determina pariXia mbolnPvirii la om. >eterminarea lor nu poate f fPcutP ca
un e&amen de rutinP. *ontrolul apariXiei bolilor parazitare poate f efectuat prin
mPsuri de tratare corectP Yi energicP a apei de bPut.
Apa de profunzime este acceptabilP dacP provine dintr-o sursP prote!atP Yi nu
are poluare fecalP, iar dpdv virusologic ndeplineYte cerinXele turbiditPXii %val medie
mai micP 1 @.0, val. ma&imP 2 @.0'. >acP nu este prote!atP Yi nu depPYeYte 2777
colonii :. coli)177ml poate f folositP dupP tratare. >aca are peste 2777 colonii
:.coli)177ml nu este recomandatP folosirea.
Sursele de suprafaXP pot f formate din apP brutP ce poate avea o
contmainare fecalP"
[ 27 col :.coli ) 177 ml -9 dezinfectie
27)2777 col. :.col) 177 ml i -9 fltrare ;< dezinfectie
2777)27777 col :.coli) 177 ml -9 fltrare, dezinfectare, depozitare s< folosite
doar daca nu e&ista surse de apa de calitate superioara
927777 col :.coli) 177 ml -9 nu se recomanda folosirea lor ca apa de baut,
e&ista si un risc de contaminare virala. S-ar putea pune in discutie folosirea in cazuri
e&ceptionale.
$#. )rotecAia surselor de ap;
+rotecXia surselor Yi resurselor de apP este esenXialP pt ca o apP potabilP sP
rPm#nP necontaminatP.
At#t apa de profunzime c#t Yi cea de suprafaXP pot f poluate Yi de aceea
trebuie luate mPsuri locale, dar Yi pe suprafaXP mai mare pt a evita poluarea
surselor de apP.
Sursele de apP de suprafaXP
- poluate mai repede, poluanXii se deplaseazP cu mare rapiditate, acoperind o
suprafaXP de apPa mai ntinsP
?Psuri de remediere mai uYor de luat, e&cept#nd situaXiile n care e&istP un
scimb important dntre apP Yi sedimentele de la nivelul apei
+rotecXie prin"
*ontrolul utilizPrii solului n !urul surselor de captare
35
Stabilirea Yi respectarea parametrilor de calitate a apei reziduale
StaXii de tratare la distanXP Yi n aval de sursele de poluare a apei
Apa de profunzime" mai feritP, dar poluanXii se pot pPstra un timp foarte lung
n stratul freatic de apP%zei, sute, ciar mii de ani'
Ambele surse pot f prote!ate prin delimitarea ariei de sol din !urul surselor.,
astfel se va restricXiona distanXa la care se va putea amplasa o potenXialP sursP de
poluare.
$$. Etapele trat;rii apei
+refltrarea - proces fzic ce are ca scop indepPrtarea particulelor solide afate
n suspensie n apP. :fcient n special pt particulele bacteriene asociate particulelor
din suspensie. Se foloseYte pietriY sau nisip mare. ,iltrele pot f orizontale, verticale
%cu fu& superior sau veritacale sus-!os', sub presiune.
Sedimentarea D eliminarea suspensiilor solide prin trecerea apei printr-un
bazin cu o vitezP e&trem de redusP; suspensiile mari Yi grele se depun, dar cele fne
nu sunt ndepPrtate.
*oagularea DfavorizeazP eliminarea suspensiilor fne ce nu se depun in
bazinele de sedimentare. Se introduc in apa diverse substante cimice D coagulante
%sulfatul de Al, sulfatul de ,e, clorura de ,e'. :fcienta depinde de " temperatura
apei, turbiditate, de prezenta coloizilor de protectie.Aceste substante pot aduce insa
in apa elemente to&ice " As, ,, *u.
,iltrarea J operatia de retinere a suspensiilor care nu au fost indepartate, dar
si o reducere a incarcarii organice a apei si a microorganismelor. :ste de 2 tipuri,
diferite prin procesul de acXiune.
- CentP " se face de sus in !os D pietris mare, pietris fn, nisip mare, nisip fn
%41,8-27m'. ?b. fltranta de la suprafata D din alge, protozoare, bacterii si suspensii
amorfe. Biteza D /-1 mc)21 ore)mp. ?ecanismul fltrarii este in principal biologic.
- RapidP " viteza D 177-277 mc)21)mp.
?ecanismul fltrarii este in principal fzic.
>ezinfecXia D distrugerea totala de germeni patogeni si reducerea
numaruluide saprofti pana la conditii de potabilitate. ?etodele pot f fzice%radiatii
0B, 0S, radiatii ionizante, ferberea si distilarea, fltre bacteriologice' sau cimice
%clorul, ozon, iod, brom'
$&. -e+infec5ia apei cu clor
*l se foloseste ca atare sau sub forma de compusi, care in contact cu apa
elibereaza clor activ.
*lorul gazos reactioneaza cu apa si formeaza acid ipocloros% ion ipoclorit si
ioni de idrogen', ioni de clor, ioni de idrogen.
@ecesarul de clor D actiunea depinde de"
- p4 D invers prop.
- temperatura D creste odata cu ea
- continutul de subst. org. o&idabile
- cantitatea de subst. anorganice reducatoare
- turbiditatea apei
>oza de clor cuprinde, pe langa consumul de clor, si clorul rezidual liber.
*lor rezidual " clorul ce persista in apa dupa contact de /7 de minute intre
dezinfectant si apa. :l asigura protectia apei la nivelul retelei de distributie.
36
>ezavanta!e " efcienta asupra virusurilor se asigura prin doze ridicate de
clor)timp mai lung; fenolii (clor D clorfenoli %miros si gust de medicament; clor (
subst. organice D trialometani %efect cancerigen'.
Sensibilitate la *lor " bacterii nesporulate ;- %S,, $. difteric' sunt mai
rezistente decat cele ;- %$. tifc, paratifc etc.'; bacilii dizenterici D sensibilitate
inegala; $. Zoc D rezistent; virusurile D rezistenta crescuta la clor.
&(. -e+infec5ia apei cu o+on
*el mai efcient dezinfectant pt toate tipurile de microorganisme. +t a
ozonifca apa se trece un curent de o&igen uscat printr-un dispozitiv ce produce o
descPrcare electricP. ?odifcP n sens pozitiv propietPXile organoleptice ale apei.
>ezavanta!e" e instabil Yi se descompune rapid %nu lasP o cantitate rezidualP'; poate
favoriza o reapariXie Yi o dezvoltare a agenXilor bacterieni pe traseul reXelei de
distribuXie %apa ar trebui reozonifcatP pe parcursul reXelei de distribuXie'; cost
ridicat.
&1. -e+infec5ia apei cu iod
:fcient n ape cu turbiditate micP sau non-turbide Yi pt un volum mic de apP.
Qn sistemel publice se folosesc 1-2mg)l Yi un timp de contact de /7 mi.
Avanta!e" - >ezinfecXie efcientP
- ?ai stabil dec#t *l
- Se poate folosi n situaXii de urgenXP sau calamitPXi.
>ezavanta!e"
- *ost ridicat pt folosirea n reXele mari de aprovizionare
- ReacXioneazP mai puXin cu subst organicP n comparaXie cu *C
- @u reacXioneazP cu amoniacul
- Qn doze mari poate provoca reacXii alergice
&2. -e+infec5ia apei cu ar*int
<n acest tip de dezinfectare, ionii de argint sunt adaugati in apa intr-o
concentratie de 7.72 pana la 7.1 mg)l. Acesti ioni au un efect germicid. .otusi,
raportul corect nu este cunoscut. :ste necesara o perioada de actionare de cateva
ore. <n zilele noastre, se foloseste acest tip de proces de dezinfectie a apei pe
vapoare sau pentru furnizarea apei potabile in zone de dezastre.
&3. -e+infec5ia apei prin mi0loace f+ice9 'n mod special prin
utili+area radia5iilor ultra!iolete
RadiaXiile 0B folosite pt tratarea unor cantitPXi mai mici de apP.
:fcienXa"
- depinde de" intensitatea iradierii, lungimea de undP Yi e&punerea microrg la
radiaXii.
- scade dacP" turbiditatea este crescutP sau sunt prezente cantitPXi mari de
,e Yi subst organicP.
Se realizeazP prin trecerea unui strat subXire de apP Yi cu o claritate
considerabilP printr-un tub de-a lungul cPruia sunt plasate lPmpi 0B. .imp de
contact" c#teva secunde. Cungimea de undP" 221nm, energia" 17-
27a)m
/
.>ezinfecXia" nu produce modifcPri de gust)miros,nu lasP elemente
reziduale, nu consumP subst cimice. Are un cost ridicat.
&4. )rodusele secundare de+infec5iei apei cu clor
37
*lorul liber format din ac ipocloros Yi ionul ipoclorit %43*C(3*C'
.rialometanii %cloroform D posibil cancerigen, bromoform' D limite 3?S
7,722-7,22mg)l. Sunt principalii produYi secundari.
Acizi acetici clorinaXi
*lorfenolii
Acetonitrilii alogenaXi
+rodusele secundare ale cloraminelor sunt similare, dar au o concentraXie
mai redusP. <onul cianogen-clorid %7,1-1,=g)l' e metaboliAat rapid n cianide, n
organism. >upP prezenXa lui se evalueaAP riscul pt sPnPtate.
&5. )rodusele secundare de+infec5iei apei cu o+on
+roduYii secundari sunt" formaldeida%p#nP la /7 g)l', ac carbo&ilici,
pero&id de idrogen, bromaXi, bromometani, cetone, acid acetic bromat. Cimite
admise de 276 pt apa de bPut n cazul formaldeidei - N77g)l. +t bromaXi limita
provizorie este de 22g)l. Qn Romania 17g)l pt bromaXi, iar formaldeida nu este
normatP.
&". %ermenii transmiCi pe calea omsol om@
Contaminarea omsolom este caracteristicP mai ales pentru grupa
germenilor de provenienRP intestinalP ca bacilul tifc Si bacilii paratifci, bacilii
dizenterici, vibrionul oleric, virusurile poliomielitice, virusul epatitei epidemice, o
serie de germeni condiRionat patogeni, dar Si pentru strepto-staflococi, micrococi
etc.
.oRi germenii din acestP categorie au rezistenRP redusP pe sol. Astfel,
enterobacteriile au viabilitate medie de la 17 la /7 de zile, iar eterovirusurile de la 1
la = sPptPm#ni. Qn general, viabilitatea este mai mare n solurile umede. Qn acelaSi
timp transmiterea bolii prin contactul direct cu solul este foarte rar nt#lnitP. Se
descrie astfel o epidemie de olerP izbucnitP n primul rPzboi mondial n armatele
austroungare ca urmare a sPpPrii unor tranSee ntr-un sol contaminat cu vibrioni
olerici. >e asemenea, epidemia de febrP tifoidP de la Bulcan din 1N12 s-a datorat
poluPrii solului din apropierea localitPRii cu reziduuri fecaloide Si nu a putut f
!ugulatP dec#t dupP ndepPrtarea reziduurilor respective. >e cele mai multe ori nsP,
germenii caracteristici contaminPrii om-sol-om recunosc o cale de transmitere
indirectP prin intermediul apei sau alimentelor care se contamineazP de pe sol. >in
aceastP cauzP de mai multe ori rolul solului n transmiterea acestor boli este
negli!at Si ca atare Si mPsurile de protecRie a solului, ceea ce permite persistenRa
poluPrii Si ntreRinerea epidemiei respective. >in aceleaSi motive, uneori
aceastP transmitere favorizeazPdezvoltarea unor stPri endemice.
&#.%ermenii transmiCi pe calea animal sol om@
Contaminarea animalsolom recunoaSte un numPr mult mai mare
de germeni ca bacilul tetanic, bacilul antracis, germenii gangrenei gazoase,
ricKettsia burnetti, leptospire, brucele, pasteurele Si altele. >eSi fPrP forme de
rezistenRP leptospirele, brucelele Si pasteurele pot supravieRui n sol de la 1 la 17
sPptPm#ni. .ransmiterea se poate face at#t prin contactul direct cu solul, mai ales n
cazul muncilor agricole c#t Si indirect prin intermediul apei Si alimentelor.
38
RicKettsia burnetti, agentul etiologic al febrei V, reprezintP o
importantP problemP n numeroase RPri din lume, cu precPdere n cele cu economie
zootenicPdezvoltatP. Biabilitatea n sol a ricKettsiei este sufcient de mare %peste
/7 de zile' ca urmare a rezistenRei sale mari la disecaRie. .ransmiterea se
realizeazP cu precPdere prin intermediul prafului.
+roblema cea mai importantP o reprezintP nsP, grupul germenilor cu formele
de rezistenRP n mediul e&tern ca bacilul antracis, clostridium tetanic, cl. aeli, cl.
:dematiens, cl. Septicum, cl. 4istoliticum Si alRii. +rezenRa lor n sol este deosebit de
mare ca urmare a trecerii n forme sporulate n condiRii nefavorabile de dezvoltare.
Se cunosc aSa-numitele c#mpii blestemate n care animalele contractau antra&
datoritP contaminPrii solului cu acest germene. .ransmiterea afecRiunilor se face de
cele mai multe ori prin contactul direct cu solul. :ste necesarP nsP Si e&istenRa unei
leziuni cutanate descise, anfractuoase Si acoperite cu sol care sP creeze condiRii
de anaerobiozP propice dezvoltPrii germenilor Si producerii afecRiunilor respective.
>atoritP acestui fapt apare ca absolut obligatorie n asemenea cazuri debridarea
largP a plPgii cu efectuarea toaletei acesteia Si nlPturarea solului, dezinfecRia
tegumentelor Si administrarea de seruri antibacteriene.
.ot n aceastP categorie se ncadreazP Si bacilul botulinic care
dupP unii autori se gPseSte n mod natural n sol, iar dupP alRii are o
provenienRP animalP find constant prezent n intestinul acestora. RezistenRa sa
este asemPnPtoare cu cea a germenilor anaerobi arPtaRi mai sus, de care se
deosebeSte nsP n ceea ce priveSte modul de transmitere. Aceasta se
realizeazP prin intermediul alimentelor contaminate Si insufcient prelucrate
termic Si care prin conservare n condiRii de anaerobiozPpermite dezvoltarea
germenilor care Si elibereazP e&oto&ina neurotropP d#nd una din cele mai grave
to&iinfecRii alimentare.

&$.%ermenii transmiCi pe calea sol om@
.ransmiterea se face cel mai adesea prin inalarea de spori sau pPtruderea n
piele favorizatP de leziuni.*ele mai frecvente micoze sunt coccidioidomicoza
produsP de $occidioides imitis, nt#lnitP mai ales n soluri aride Si semiaride;
geotricoza, tricomicoza, istoplasmoza, criptococoza, sporotricoza Si aspergiloza.
*ondiRiile de viaRP Si dezvoltare a acestor micete ca Si modul de producere a bolii nu
sunt ncP pe deplin elucidate deSi ele ridicP probleme medicale importante n
ma!oritatea zonelor din lume.
&&. )ara+i5ii transmiCi prin sol@
bio2elmin5ii sau acei paraziRi intestinali care au neapPrat nevoie de o
gazdP intermediarP pentru a se putea dezvolta Si a atinge stadiul infestant. >in
aceastPgrupP fac parte n mod deosebit teniile; se Stie astfel, de e&emplu, cP .enia
solium are ca gazdP intermediarP porcinele, iar .enia saginata, bovinele;
*eo2elmin5ii sau acei paraziRi intestinali care se dezvoltP direct pe sol n
condiRiile pe care acesta le oferP, ating#nd stadiul de infestare a organismului
uman. Qn aceastP categorie se ncadreazP o serie de elmiRi foarterPsp#ndiRi Si
n Rara noastrP, cum ar f ascaridul %Ascaris lumbricoides' care produce ascaridoza Si
tricocefalul %.ricocefalus triciura' care produce tricocefaloza. Ambele afecRiuni sunt
rPsp#ndite mai ales n localitPRile unde condiRiile de salubritate sunt defectuoase,
mai ales n mediul rural. Ascaridoza este mai frecventP la copii n timp ce
tricocefaloza predominP la populaRia adultP. Se cunosc Si unele deosebiri geografce
care Rin de sol %structurP, compoziRie' Si de climP %temperaturP, umiditate'.
39
RezistenRa pe sol a acestor paraziRi, eliminaRi din organismul uman
sub formP de ouP este foarte mare, ea poate depPSi un an Si mai mult. +entru a se
dezvoltaSi a a!unge n faza infestantP ouPle geoelminRilor arPtaRi mai sus, trebuie
sP nt#lneascP condiRii favorabile. Aceste condiRii sunt reprezentate de o
temperaturP n !ur de 1=-18b*, o umiditate n !ur de =7-876 Si lipsa radiaRiilor solare
directe care le usucP Si le distrug. *el mai frecvent aceste condiRii se nt#lnesc n
grPdinile de zarzavat, de aceea de cele mai multe ori transmiterea acestor
parazitoze se face prin intermediul legumelor sau zarzavaturilor care se
consumP crude. .ot at#t de bine se pot transmite nsP Si prin intermediul altor
alimente %fructe', al apei sau al diverselor obiecte care vin n contact cu solul
infestat cu paraziRi. ,oarte frecvent nsP, transmiterea afecRiunilor se realizeazP prin
contactul direct cu solul, mai ales n cazul copiilor mici care se !oacP pe !os, n praf
sau introduc n gurP diverse obiecte cPzute pe sol Si contaminate. @u putem elimina
nici m#inile murdare cu sol contaminat cu ouPle acestor elminRi.
3 altP parazitozP din aceeaSi categorie care se transmite prin sol este Si
anKilostomiaza datP de un parazit denumit anKilostoma duodenale dupP localizarea
sa norganism. $oala se mai numeSte Si maladia minerilor, deoarece n Rara noastrP,
ca Si n alte zone temperate, se nt#lneSte e&clusiv n mine. ,aptul se datoreSte
condiRiilor speciale de climP pe care le cere parazitul pentru a se dezvolta.
:liminarea se face tot sub formP de ouP din intestinul omului bolnav odatP cu
de!ectele. +entru a se dezvolta are nevoie de temperaturi mult mai ridicate % 21-
2=b* ' pe care le nt#lneSte n mediul e&terior numai n RPrile calde, dar care pot f
prezente n minele ad#nci. Ca noi n RarP, n prezent, ca urmare a mPsurilor luate
boala este eradicatP.
Qn fne, o ultimP parazitozP care poate f transmisP prin sol este
strongiloidoza. +arazitul prezent n intestinul omului bolnav produce ouP care
eclozeazP Si elibereazP larve care sunt eliminate din organism. Qn mediul e&terior
aceste larve denumite rabditoide continuP sP se dezvolte Si n condiRii favorabile se
nmulResc prin acuplare. ,emelele depun noi ouP din care se dezvoltP o
nouP generaRie. Qn condiRii nefavorabile larvele rabditoide se ncisteazP Si dau
naStere unor forme rezistente, cunoscute sub denumirea de strongiloide, formP sub
care pot rezista mai multe sPptPm#ni. Qn cazul c#nd a!ung n contact cu organismul
uman ele se cantoneazP la nivelul intestinului Si Si reiau ciclul de dezvoltare.
@umPrul parazitozelor transmise prin sol poate f mult mai mare, la
unele din ele solul neav#nd dec#t un rol pasiv, ca n o&iurazP, unde agentul etiologic
%3&iurus' este eliminat din organism n faza infestantP; n altele, rolul solului este
activ prin condiRiile pe care le oferP.
1((. )oluarea c2imic; a solului@
Substante minerale dizolvate in apa
D infuenteaza compozitia cimica a apei si plantelor din zonarespectiva
%endemii bio-geo-cimice'Substante organice
D lipide, glucide, proteine
D din descompunerea plantelor, animalelor
)oluarea radioacti!; a solului@
Surse de radiaRii ionizante"
%aturale:
RadiaRia cosmicP
40
D este de origine solarP Si galacticP, de tip corpuscular. :ste absorbitP n
straturile
superioare ale atmosferei, produc#nd un fenomen de ionizare, r
ezult#nd radiaRia cosmicP secundarP, carecreSte cu altitudinea Si latitudinea.

RadiaRia terestrP
D este produsP de izotopi naturali din scoarRa terestrP %0, ., Z'. BariazP n
funcRie denatura rocilor din scoarRP %este crescutP pentru rocile bazaltice SiSisturi'.

Radioactivitatea naturalP poate f modi&cat te#nologic. >atoritP intervenRiei
omului, reactivitatea naturalPcreSte prin creSterea riscului de e&punere" materialul
este adus n apropiere %minerit, ape geotermale, rocifosfatice folosite
pentrungrPSPminte cimice, materiale de construcRii'.

Arti&ciala:
- este produsP prin e&plozii nucleare, reactoare nucleare, unde se produc
nuclizi radioactivi,folosiRi n diferite activitPRi %medicinP, cercetare'.
1(1.Clasifcarea radia5iilor din mediu
Radiatiile constituie un important factor de mediu, reprezentand o emisie de
unde sau particule care se propaga in toate directiile. <n raport cu cantitatea si tipul
lor, pot avea un rol sanogen sau patogen asupra organismului.
<n functie de energia pe care o transporta au un efect de activare)ionizare
asupra materiei, clasifcandu-se in"
- radiatii neionizante D energia determina o deplasare a electronilor pe
orbita, de pe stratul inferior pe cel superior
- radiatii ionizante D fenomenul de smulgere al electronilor de pe orbita
datorita energiei foarte mari.
<n functie de lungimea de unda, radiatiile se clasifca in"
- radiatii ionizante 1 pm D 17 nm
- radiatii ultraviolete 17 nm D 177 nm
- radiatii luminoase 177 nm D G=7 nm
- radiatii infrarosii G=7 nm D 1 mm
- unde ertziene 1 mm - c.
:nergia este cu atat mai mare cu cat lungimea de unda este mai mica, iar
efectele biologice vor f mult mai nocive.
1(2.Clasifcarea radia5iilor ioni+ante
Sunt radiatii, care datorita energiilor foarte mari pe care le transporta %917
eB', produc ionizarea materiei prin smulgerea electronilor. >acP n cazul radiaRiilor
neionizante, efectele benefce, sanogene predominP, n cazul radiaRiilor ionizante
lipseSte orice efect sanogen.
Se clasifcP n"
41
:lectromagnetice - &, d %au putere foarte mare de penetrare, fiind
periculoase in iradierea e&terna a organismului, nsP au grad mic de ionizare; se pot
folosi n domeniul medical, pentru diagnostic'
*orpusculare - e, f, electroni, protoni, neutroni %au putere mica de
penetrare dar au capacitate mare de ionizare, find foarte periculoase in iradierea
interna a organismului, cand patrund pe care digestiva sau respiratorie'.
Surse de radiatii ionizante"
1. :aturale %fond radioactiv natural' - determinate de prezenta in factorii de
mediu %apa, aer, sol, vegetatie' a unor izotopi radioactivi naturali avand ca
provenienta radiatia cosmica %origine solara si galactica D risc pt. personalul
navigant si calatorii' si radiatia terestra %izotopi primordiali 02/8, .oriu2/2'.
- radioactivitatea naturala modifcata
tenologic D produsa datorita activitatii umane in urma folosirii unor tenologii care
aduc din stratul subteran acesti izotopi radioactivi naturali %tenologii de minerit,
rocile fosfatice, apele geotermale'.
2. =rtifciale D dau radioactivitate artifciala datorita folosirii izotopilor in
aproape toate domeniile activitatii umane. Rezulta si din " e&plozii nucleare, reactori
nucleari. Risc " iradierea medicala %e&puneri profesionale' si iradierea in scop de
diagnostic si tratament.
1(3.'nfuen5a radia5iilor ioni+ante la ni!elul =-:ului
alterPri la nivelul bazelor azotate" dimerizarea timinei cu erori de
transcriere a codului genetic
rupturi simple sau multiple ale catenei cu pero&idarea capetelor
formare de legPturi cu molecule proteice %cross-linKs'.
Qn cazul n care lanRul complementar rPm#ne intact, se pot produce, prin
mecanisme fziologice, reparPri, dar de obicei nu se produc 1776.
1(4. 'nfuen5a radia5iilor ioni+ante la ni!elul cromo+omilor
Ruperea cromozomilor poate sa survina cand celulele sunt iradiate. *apetele
rupte ale cromozomilor se pot combina cu capetele rupte ale diferitilor cromozomi.
Aceste combinari anormale sunt cel mai usor de remarcat in timpul mitozei.
Anomaliile cromozomiale se produc in mod tipic in celulele iradiate in faza ;l a
ciclului celular, inainte de duplicarea materialului genetic. >aca celulele sunt
iradiate in faza ;2, poate rezulta o aberatie a cromatinei.
,recventa aberatiilor cromozomiale in limfocitele circulante periferice se
coreleaza cu doza primita. Astfel, analiza limfocitelor poate oferi o dovada a
e&punerii recente a intregului corp la radiatii.
1(5. =c5iunea radia5iilor ioni+ante la ni!el celular
:fectul radiatiilor ionizante asupra organismului poate f"
- primar %prin actiune directa' " moleculele iradiate %acizi nucleici, enzime,
ormoni, vitamine etc.' suferP leziuni %modifcPri' datoritP absorbRiei energiei
radiaRiei
- secundar %prin actiune indirecta ' " moleculele se afP n soluRie sau
mpreunP cu alte molecule si pot primi energia prin transfer sau pot interacRiona cu
radicalii liberi ai moleculelor
- la distanta " iradierea unui organ poate induce efecte Si n alte organe sau
Resuturi din organism.
42
Ca iradierea unei populaRii celulare se observP o serie de efecte mPsurabile
care, nfuncRie de mPrimea dozei utilizate, apar n ordinea urmPtoare"
1. ?odifcarea ratei de creStere - la doze mari masa culturii celulare creSte
iniRial datoritP apariRiei unor celule gigante, pentru ca apoi sP scadP cu creSterea
dozei.
2. Qnt#rzierea mitozei - dacP celula este iradiatP nainte de !umPtatea
profazei, diviziunea va f nt#rziatP.
/. ?oartea celularP nt#rziatP sau imediatP.
+rimele constatari asupra radiosensibilitatii au fost facute de $ergonie-
.ribondeau in 1N7=. :l a enuntat o \legeU care sumarizeaza caracteristicile
celulelor susceptibile la efecte letale " o populatie de celule este cu atat mai
sensibila la radiatii cu cat
1' are viteza proceselor metabolice mai mare
2' este iradiata intr-o faza mai precoce a mitozei
/' este mai nediferentiata. Sunt \nediferentiateU celulele care au un viitor
cariocinetic lung, deci morfologia si functiile nu sunt defnitiv f&ate.
1(". Mecanismele de ac5iune ale radia5ilor ioni+ante. <eorii
Sunt doua teorii, care stau la baza efectelor produse de radiatiile ionizante"
g .eoria actiunii directe sau a tintei e&plicP moartea celularP prin acRiunea
radiaRiilor ionizante asupra unor porRiuni radiosensibile din celulP %centri vitali'. Ca
nivel celular acizii nucleici au cea mai mare sensibilitate. Apar efecte genetice, fPrP
prag.
g .eoria actiunii indirecte are la baza absorbtia energiei la nivelul tesuturilor,
rezultand o serie de modifcari biocimice. Avand in vedere ca ma!oritatea
proceselor biocimice au loc in apa si mai putin in proteine sau lipide, se produce
radioliza apei cu formare de radicali 43 si idro&ipero&id 4, care au o reactivitate
cimica foarte mare, determinand reactii secundare " modifcari ale potentialului
redo&, afectarea gruparilor sterolice ale ormonilor *SR, se&uali, inibarea puternica
a sintezei acizilor nucleici, a adeninei, guaninei, timidinei, emoglobinei,
glicogenului. :fectele lor sunt vizibile cand sunt depasite mecanismele de
neutralizare a enzimelor reducatoare %efecte biologice cu prag'.
1(#. Efectul oxi*en
RPspunsul celulelor la radiaRiile ionizante este puternic dependent de gradul
de o&igenare al tesuturilor, celulele bine o&igenate prezent#nd o sensibilitate la
distrugerea celularP de trei ori mai crescutP faRP de aceleaSi celule n condiRii
ipo&ice. 3&igenul prezent in celule la momentul iradierii creste efectul acesteia,
combinandu-se cu radicalii liberi pentru
a forma molecule ipero&igenate %cu efecte anterior prezentate'.
1($. Mecanismele de protec5ie ale or*anismului pentru diminuarea
efectelor noci!e ale radia5iilor ioni+ante
@u am gasit nimic.
1(&.G111. -efni5i efectul deterministic G precoce al radia5iilor
ioni+ante
Reprezinta efectul precoce, obligatoriu, adesea reversibil al e&punerii la
radiatii, find e&presia unui prag, cu gravitate dependentP de dozP. Ca depasirea
43
pragului, vor apPrea vPtPmPri observabile care refectP o pierdere a funcRiei tisulare.
:&emple" boala de iradiere acuta, epilatie temporara pana la necroza, eritem,
con!unctivita, cataracta, sterilitate, moarte fetala.

11(.G112.G114. -efni5i efectul stocastic G tardi! al radia5ilor ioni+ante
Reprezinta efectul caracterizat prin transformare celulara, fara prag.
+robabilitatea efectului creSte cu doza.
*onsecinRa iradierii este foarte diferitP dacP celula iradiatP este modifcatP Si
nu distrusP. *lona de celule rezultatP din reproducerea unei celule somatice viabile
dar modifcate poate conduce, dupP o perioadP mai lungP de timp la manifestarea
unui caz malign, un cancer %cutanat, osos, tiroidian, pulmonar, leucemie'.
:fecte stocastice genetice, rezultatul atingerii cromozomilor celulelor se&uale,
intereseazP descendenRii indivizilor radioe&puSi.
Se estimeazP cP circa 176 dintre nou-nPscuRi sunt purtPtori de anomalii
genetice de gravitate variabilP, merg#nd de la manifestPri inaparente p#nP la
tulburPrile de dezvoltare Si malformaRii grave.
113. ,oala de iradiere acut;
Ca iradierea ntregului organism apar urmPtoarele faze"
1. ,aza prodromalP D apare n primele ore de la e&punere Si se manifestP prin"
greaRP, vPrsPturi, cefalee, panicP. :ste infuenRatP de rezistenRa individualP Si de
starea psiologicP.
2. +erioada de latenRP D n funcRie de dozP, dureazP ntre /7 min Si /
sPptPm#ni. Simptomele sunt atenuate.
/. +erioada de stare D are / forme"
fa+a 2ematolo*ic; %doza 1-2;A, latenRa / sPptPm#ni' D starea generalP
este afectatP" frisoane, manifestPri emoragipare %ecimoze, peteSii, epista&is,
emoragii digestive, ematurie', sterilitate temporarP. Simptomele sunt reversibile.
Scad marcat limfocitele, cu granulocitozP, neutrocitopenie, trombocitopenie,
eritropenie. >ecesul poate apare n 2-= sPptPm#ni sau prin infecRii grave
%bronopneumonie, stare septicP'
forma *astrointestinal; %doza peste 2 ;A, latenRa - zile' D apar
manifestPri digestive" anore&ie, greaRP, vPrsPturi, diaree sangvinolentP, ileus
paralitic, desidratare, colaps. Cetalitatea este mare, peste 276.
forma cerebral; %doza peste 27 ;A, latenRa /7min - /' D se manifestP
prin somnolenRP, apatie, cianozP, confuzii, oligurie, pancitopenie severP, letalitate
peste N76.
$oala acutP de iradiere apare numai n situaRii speciale, accidentale, la
persoane afate n imediata apropiere a accidentului nuclear %bombardamentele de
la 4irosima Si @agasaKi, ElicidatoriiE de la *ernobl'.
115.G11".Efectele iradierii antenatale G terato*ene
Sunt caracterizate si prin moarte celulara si prin transformare celulara. Se
refera la e&punerea embrionului si a fatului la radiatii ionizante in perioada
intrauterina. *el mai mare risc de e&punere este din ziua a N-a, in perioada de
organogeneza, pana in ziua N7. <n aceasta perioada se afa clone celulare in
proliferare si diferentiere, care formeaza organe. ?oartea unei celule poate sa
opreasca dezvoltarea organului sau o parte a sa, aparand o anomalie ma!ora. <n
perioada fetala %din saptamina a hll-a', frecventa si gravitatea malformatiilor scade,
44
pentru ca numarul celulelor diferentiate este mare, poate insa aparea retard mintal,
microcefalie. ?ortalitatea intrauterina poate aparea la e&puneri peste 7,2 ;A, iar la
7,2 ;A este de 276.
Radiocarcinogeneza in utero a fost urmarita in doua studii" la copiii a caror
mame au suferit e&aminari radiologice pelvine si pe copiii din zone in apropierea
e&ploziilor atomice. S-a observat o crestere usoara a frecventei cancerului
%limfoame maligne, nefroblastom, neuroblastom ' si a leucemiilor de /-1 ori in
primul studiu.
Qn caz de radioe&punere inoportunP, ntreruperea de sarcinP este legiferatP n
funcRie de doza de e&punere Si v#rsta gestaRiei"
- ntreruperea sarcinii cu v#rsta sub 17 sPptPm#ni, ncep#nd cu 1,2 centigraA;
- ntreruperea sarcinii cu v#rsta peste 17 sPptPm#ni, ncep#nd cu 2 centigraA.
11#.Efectele muta*ene ale expunerii la radia5ii ioni+ante
:fectele genetice apar in urma e&punerii gonadelor la radiatii ionizante,
afectand materialul ereditar, prin producerea de aberatii cromozomiale sau mutatii.
Ca o e&punere de 1 c;A a celulelor germinale numarul leziunilor induse este
de apro&imativ 277 la 1 milion descedenti. *ateva din aceste mutatii se e&prima la
prima generatie, in rest la a 17-12 a. *elulele germinale la barbat sunt mult mai
sensibile decat la femeie, cea mai mare sensibilitate find inainte de pubertate, iar
la femeie in perioada fetala inainte de luna a G-a, precum si in perioada vietii
genitale, dupa pubertate. <n functie de procesele de reparare riscul genetic scade,
de aceea trebuie respectat un interval de cel putin = luni inainte de procreere.
*and se estimeaza riscul genetic la om se ia in considerare doza primita nu
de individ, ci de populatie. <n celula umana fecare gena este dubla" una provenind
de la cromozomul patern si a doua de la cel matern. >aca sunt identice ele sunt
omozigote, iar daca nu, sunt eterozigote. 3 gena nu se e&teriorizeaza in starea
eterozigota de la prima generatie. *el mai adesea gena alterata este de tip
recesiv, care va f transmisa din generatie in generatie. Sunt autori care sustin ca o
gena recesiva la eterozigoti poate avea o anumita infuenta %scaderea rezistentei si
adaptarii individului la mediu'. <n cele din urma gena recesiva se e&teriorizeaza,
cand devine omozigota %intalneste o alta gena de la celalalt parinte cu aceeasi
mutatie'. <n mod normal e&ista gene recesive rezultate din mutatii spontane din
iradiere, substante cimice, etc.
>oza in populatie este suma dozelor primite la nivelul gonadelor de toti
indivizii componenti ai populatiei.
11$.3e*lement;ri de radioprotec5ie >n situa5ia expunerii la radia5ii
ioni+ante
Radioprotectia are ca obiectiv prote!area indivizilor, descendentilor fata de
riscurile potentiale ale radiatiilor ionizante si are la baza o analiza cantitativa a
riscurilor.
>in totdeauna finta umana a fost e&pusa la radiatii cosmice, radioelemente
naturale din scoarta terestra si cele incorporate in organism. <radierea naturala este
compusa din /86 iradierea naturala e&terna, 1N6 iradierea naturala interna, apoi
/76 iradierea medicala, 126 radiatia cosmica.
Radioprotectia are drept scop mentinerea dozelor absorbite la un nivel
inferior dozelor prag, pentru care se observa un efect la nivelul tesutului considerat
critic %piele, tesut ematopoetic, gonade'.
>oze limita pentru "
45
- e&punerea profesionala este de 27mSv)an, medie pe 2 ani consecutivi, cu
un ma&im admis de 27mSv intr-un singur an.
- e&punerea populatiei, doza limita este de 1mSv)an, medie in 2 ani
consecutivi, in conditii speciale admitandu-se 2mSv intr-un an.
Reducerea gradului de contaminare radioactiva se poate realiza prin"
- decontaminarea si indepartarea izotopilor radioactivi din tubul digestiv %cu
alginat de sodiu, fosfat de aluminiu, etc.' si din arborele traeobronsic %prin spalari
cu ser fziologic'
- decorporare si eliminarea izotopilor radioactivi f&ati in diferite organe
- dilutie izotopica si administrarea iodurii de potasiu impotriva <odului 1/1,
consumarea unor cantitati mari de apa pentru reducerea f&arii tritiului in organism.
?asurile de radioprotectie pot f grupate in" masuri preventive, de
supravegere; sau de limitare si licidare.
11&.Clasifcarea radia5iilor neioni+ante
Radiatiile electromagnetice neionizante transfera la locul de absorbtie
energie mult mai mica, comparativ cu cele ionizante, de aceea realizeaza doar o
deplasare a electronilor de pe nivele energetice de baza, pe nivele mai ridicate,
rezultand o e&citare a atomilor. :fectele biologice scad ca importanta cu cresterea
lungimilor de unda.
*lasifcarea dupa lungimea de unda"
- radiatii ultraviolete 17 nm D 177 nm " 1-26 din spectrul solar; sunt de tip A
%efect pigmentogen', de tip $ %efect eritematogen Si de favorizare a sintezei
vitaminei >' si de tip * %efect bactericid'
- radiatii luminoase %vizibile' 177 nm D G=7 nm " 11-126 din spectrul solar
- radiatii infrarosii %calorice' G=7 nm D 1 mm " 2=6 din spectrul solar
%principala sursa este cea solara - la nivelul solului a!unge 126 din doza incidentP,
la care se adauga sursele artifciale de lumina incandescenta sau fuorescenta'
- radiatii de frecventa inalta %microunde'
- campuri electromagnetice de frecventa !oasa %radiofrecvente'.
12(.Efectele radiatiilor ultra!iolete asupra metabolismelor
:fectul R0B este de stimulare a metabolismului" creste metabolismul bazal,
intensifca o&idarile celulare. :ste stimulata functia tiroidiana, a corticosuprarenalei,
ematopoieza% creste nr de ematii si leucosite in sangele periferic', metabolismele
glucidic, lipidic, protidic.
:fectul ma!or al R0B-$ consta in sinteza vitaminei >/ in piele" activarea
fotocimica a G-deidro colesterolului ce se transforma in colecalciferol %vit >/',
vitamina care regleaza absorbtia calciului in intestinul subtire si depunerea lui in
oase. +entru asigurarea necesarului zilnic de vitamina >/, de 177 0< trebuie ca prin
e&punerea permanenta a fetei, gatului si mainilor organismul sa primeasca o doza
de =7 >:?)an.
3 alta ratiune pentru care organismul trebuie e&pus anual la ultraviolete,
dupa sezonul rece este de a mentine o toleranta a pielii, care nee&pusa foarte mult
timp este supusa riscului fotodermatozelor.
46
121. Efectele radiatiilor ultra!iolete asupra te*umentului.
:fectele care apar imediat dupa e&punerea la R0B constau in"
- activarea pigmentului melanic,
- aparitia eritemului,
- producerea si migrarea la suprafata a granulelor de melanina,
- alterarea cresterii celulelor epidermice.
+igmentatia rapida este produsa de R0B-A, cu lungimi de unda mari de /=7-
177nm si are la baza reactii fotocatalitice de activare a melaninei de!a e&istenta in
forma inactiva la nivelul celulelor melanoblaste si melanocite din stratul bazal al
dermului. Apoi melanina este mobilizata de celulele melanofore in straturile
superfciale ale pielii. Aceste fenomene apar in 2-17 minute de la e&punere, dureaza
ma&imum /= de ore si de cele mai multe ori pigmentarea nu este precedata de
eritem.
:ritemul reprezinta reactia vasculara a pielii determinata de R0B-$ si consta
in vasodilatatie, accelerarea fu&ului sanguin si cresterea permeabilitatii vasculare
cu aparitia unui e&udat cu leucocite neutrofle sau in cazuri grave aparitia de
vezicule. :ritemul are la baza doua mecanisme vasculare" unul prin stimulare
directa si altul indirect prin difuziunea substantelor active de tipul prostaglandinelor.
:ritemul apare cu o latenta de 1-= ore si dureaza mai multe zile. *u cat intensitatea
R0B este mai mare cu atat perioada de latenta fata de aparitia eritemului este mai
mica si are o durata mai mare.
+igmentatia de durata apare la un spectru de actiune apropiat de cel
eritematogen si are la baza o sinteza de pigment si dispersia in celulele invecinate a
granulelor de pigment. Apare cu o latenta de cateva zile de la e&punere, de obicei
este precedat de eritem si dureaza cateva luni, pana la un an de zile. :ritemul este
mai intens cand e&punerea se produce la lungimi de unda mai mici apropiate de
spectrul R0B-$.
+igmentatia trebuie considerata ca o reactie de aparare a pielii fata de
agresiunea solara, destul de limitata deoarece in timp pot sa apara o serie de efecte
tardive.
R0B infuenteaza si diviziunea celulelor cutanate, imediat dupa e&punere
diviziunea se opreste 21 de ore, ca apoi sa se accelereze cu un ma&im la G2 ore, iar
dupa 2-= zile pielea se descuameaza.
122. Efectele radia5iilor ultra!iolete asupra oc2iului
+rincipalele efecte apar dupa 2-21 ore de la e&punere si constau in"
- fotocon!unctivita cu senzatie de corp strain,
- ipersecretie lacrimala,
- secretie con!unctivala,
- fotofobie,
- blefarospasm.

Simptomele dureaza 1-2 zile fara secele. R0B-* in special %deci cu lungimi
de unda mai mici', dar si $, A, cu efcacitate mult mai mica pot produce leziuni de
fotoceratita %sensibilitatea ma&ima a corneei find intre 2G7-2N7 nm'.
:ste posibila si producerea cataractei prin reactie fotocimica asupra
triptofanului, care se transforma in pigment brun si apare cataracta bruna.
47
123. Efectele radiatiilor ultra!iolete de tip nonstocastic
:fecte in special la nivelul ocilor si pielii % vezi mai sus'.
124. Efectele radiatiilor ultra!iolete de tip stocastic la ni!elul pielii
Aceste efecte se refera la probabilitatea aparitiei cancerului de piele. Sunt trei
tipuri de cancer" epiteliomul bazocelular, malpigian si melanomul malign.
*linic si epidemiologic s-a dovedit ca frecventa este mai mare la persoanele
cu o pigmentare mai slaba. Albinismul pigmentar %&eroderma pigmentosum', prin
defcienta mecanismelor reparatorii ale A>@, precum si utilizarea
imunosupresoarelor, cresc riscul fata de cancerul de piele.
S-a dovedit e&perimental ca R0B-$ cu lungimi de unda 287-/27 nm sunt
implicate in cancerogeneza.
Ca nivelul ocilor nu sunt date sufciente fata de producerea melanoamelor
sau emangioendotelioame.
+rotectia fata de R0B trebuie sa aiba in vedere persoanele cu o e&punere
mare" muncitorii care lucreaza in aer liber, in industrie la arcul de sudura,
dezinfectie si sterilizare cu R0B, cosmetica, dar si suprae&punerea la soare in timpul
vacantelor.
Radiatiile ultra violete avand putere mica de penetrare sunt retinute de
vestimentatia din tesaturi naturale, cele sintetice lasand sa treaca aceste radiatii.
Se pot aplica si substante antisolare % cu acid p- aminobenzoic, beta caroten, acid
retinoic, etc'. Sudorii trebuie sa poarte masca de protectie.
125. Efectele radia5iilor ultra!iolete de tip stocastic la ni!elul
oc2iului.
- iperplazia benigna a con!unctivei bulbare %pterAgion'- afecRiune
degenerativa bilaterala a suprafeRei ociului constand in aparitia unui strat
triungiular de Resut fbrovascular cu baza spre con!unctiva %partea alba a ociului'
nazala si varful spre cornee %partea transparenta a ociului'
- cancer ocular" carcinom epidermoid al con!unctivei bulbare
12". 3adia5iile '3 Efecte asupra termore*larii
Radiatiile infrarosii reprezinta acea portiune a spectrului electromagnetic a
carei absorbtie provoaca efecte termice find sinonim cu radiatia calorica .
>in sursa solarP, 2/6 a!ung pe scoarRa terestrP. 1ursele artifciale sunt" lampi
incandescente, fuorescente, facara, radiatoare etc.
:&punerea profesionala la microclimat e&cesiv de cald reprezinta o stare de
stres termic.
Cungimile de unda sunt cuprinse intre 7,G8-1777 m, dar si portiuni ale
sectrului ultraviolet si luminos pot emite radiatii infrarosii. Spectrul R<R este
subdivizat in trei benzi cu semnifcatie biologica"
1. R<-A %7,G8-1,1 m'
2. R<-$ %1,1-/ m'
/. R<-* %/-1777 m'
12#. 3adia5iile '3 Efecte asupra oc2iului
3ciul are o capacitate mult mai mare de a se prote!a fata de radiatiile
infrarosii comparativ cu pielea acest lucru este posibil doar daca e&ista concomitent
si radiatia luminoasa. >e asemenea, poate focaliza radiatiile determinand o crestere
48
considerabila a energiei.
+rintre reactiile adverse se numara" opaciferea cristalinului %cataractP',
reacRie dureroasP pe cornee la peste 12J*.
*a masuri de protectie sunt ecranele din aluminiu in fata surselor, ocelari de
protectie.
12$.3adia5iile '3 Efecte asupra pielii
Radiatiile sunt refectate si absorbite in functie de lungimile de unda,
capacitatea ma&ima de refe&ie find prezenta la 7,G-1,2 m, iar cele cu lungimi de
unda de 1,1-1,2 a!ung pana la derm.
:&punerea e&cesiva la R<R produce" arsuri, vasodilatatia arteriolelor si o
accentuare graduala a pigmentatiei prin e&punere cronica. >urerea apare la o
temperatura cutanata de 11,2 i 1,/j *, sub aceasta temperatura aparand eritemul.
12&. 3adia5iile '3 Efecte asupra 1:
+roduc insola5ia %dacP oasele craniene sunt subRiri'.
Ca persoanele e&puse profesional apare sindromul neuroastenic@ cefalee,
tulburari de somn, astenie, scaderea libidoului, tulburari cardio-vasculare-
bradicardie, scaderea tensiunii arteriale; tulburari de memorie.
13(.3adiatiile luminoase Efecte asupra 1:
+rimul semn care apare in conditii de iluminat necorespunzator este
oboseala !i+uala, care se manifesta cu" ipersecretie lacrimala, senzatia de
usturime a ocilor, cefalee, ameteli, scaderea randamentului intelectual
.enomenul stroboscopic@ apare c#nd imaginile se succed cu o frecvenRP
mai mare dec#t frecvenRa criticP de fuziune.
131.3adiatiile luminoase Efecte asupra oc2ilului
Efectele biolo*ice" vederea, prin reacRii fotocimice la nivelul globilor
oculari.
Ca iluminPri necorespunzPtoare %insufcient sau e&cesiv', pot sa apara"
fototraumatism retinian %iluminare e&cesivP'" retinita actinicP
<luminatul insufcient poate fi factor de risc in miopie, pe fondul e&istentei
unui defect genetic, datorita eforturilor de acomodare. >e asemenea instalarea
presbiopsiei in aceste conditii se face mai devreme.
132. 3adiatiile luminoase Efecte asupra pielii
.otosensibili+area c2imic;
Apare la nivelul pielii; poate f produsP Si de 0B cu lungime de undP mare.
:nergia dega!atP este absorbitP de fotosensibilizatori, care o cedeazP unei celule-
RintP si se manifesta clinic sub forma de urticarie imediata, reactii papuloase,
eczematoase, determinand o crestere a sensibilitatii la lumina
Aceste reactii cutanate sunt cunoscute sub numele de fotodermato+e sau
lucite.
.ototoxicitatea este o reactie care apare in mod obisnuit la orice persoana
e&pusa la o iradiere cutanata cu o energie sufcienta si de o anumita lungime de
unda, in prezenta unei substante fotosensibile.
SubstanRe fotosensibile" gudroane, smoalP, bitum, astfalt, e&tracte de plante,
costmetice, medicamente.
49
?anifestPri"
1. forma acutaleziunile apar doar pe zona e&pusa la soare ca o arsura
severa cu eritem, vezicule, ce dispar la citeva zile dupa e&punere.
2. forma cronica:
alergie %generalizat, nu doar pe suprafaRa e&pusP'. Apare pe teren alergic.
ceratozP, descuamare, atroferea pielii" leziuni precancerose.
133. -efnitia unei locuinte sanatoase
3rganizaRia ?ondialP a SPnPtPRii %3?S' a stabilit trei condiRii pe care trebuie
sP le ndeplineascP o locuinRP pentru a f consideratP salubrP Si anume"
1.sP satisfacP nevoile fziologice Si psiologice ale organismului uman;
2.sP nu aducP nocivitPRi ca infecRii, infestaRii, into&icaRii, accidente;
/.sP asigure confortul necesar individului Si familiei sale.
+entru a corespunde acestor condiRii orice locuinRP trebuie sP respecte
anumite recomandPri sanitare Si anume"
- Solul pe care se construieSte o locuinRP trebuie sP fe salubru cu apP
subteranP la 1m sub fundaRie;
- 3rientarea locuinRei cea mai bunP pentru zona noastrP climaticP este
cea sudicP, sud-esticP, sud-vesticP. 3rientarea nordicP nu permite pPtrunderea
radiaRiei solare directe n locuinRP;
- ?aterialele de construcRie pot f naturale Si artifciale, dar trebuie sP
ndeplineascP urmPtoarele condiRii" sP fe termoizolante, idroizolante, fonoizolante,
ignifugP, uSor de ntreRinut Si curPRat.
- +lanifcarea interioarP" numPrul de ncPperi sP fe egal cu numPrul de
persoane, nsP psiologii considerP ca trebuie sP fe o camerP n plus numitP
camer de relaii, de nt#lnire cu persoane din afara familiei. SuprafaRa locuinRei
trebuie sP asigure 17-1= mk, iar nPlRimea medie sP fe de 2,G7-2,87 m.
- Ane&ele locuinRei trebuie sP fe urmPtoarele" bucPtPria care trebuie sP
fe bine ventilatP n e&terior, baia cu a.* .
134.Docuinta si bolile din interiorul acesteia
CocuinRa reprezintP unitatea de mediu n care omul Si petrece cea mai mare
parte din viaRP, c#t Si unul dintre factorii de mediu care infuenReazP cu prioritate
sPnPtatea Si confortul. RelaRia dintre condiRiile de locuit Si sPnPtate este afrmatP de
numeroasele studii Si cercetPri ntreprinse de mai multP vreme.
Qn apariRia Si favorizarea diferitelor mbolnPviri sau stPri de disconfort sunt
responsabili diferiRi factori ai ambianRei de locuit. Astfel, e&istP mbolnPviri sau stPri
de disconfort n relaRie cu ambianRa termicP, cu vicierea Si poluarea aerului, cu
carenRele de iluminat natural Si artifcial, cu prezenRa zgomotului, cu diferite condiRii
de insalubritate.
>e asemenea, e&istP relaRii ntre diferite carenRe sanitare ale locuinRei Si
frecvenRa infecRiilor respiratorii, digestive Si cutanate, precum Si parazitoze,
raitism, reumatism, tulburPri de vedere, boli neuropsiice, accidente de locuinRP. (
tabel O
135.1urse de poluare ale aerului interior
50
+e langa aerul care patrunde in interior din afara casei, locuinta mai poate f
contaminata si de anumite substante care, fara a f foarte evidente, imprastie vapori
to&ici in !urul lor.
Surse de poluare care se regasesc in interiorul casei tale"
1 Co!orul nou
*ovoarele noi pot emite o varietate de compusi organici volatili %*3B' care pot avea
o infuenta nefasta asupra sanatatii. +entru a evita ca acesti compusi sa a!unga in
aerul din interiorul casei tale si, apoi, in organism, inainte de a acizitiona un covor
nou, cere sa vezi doar acele produse care folosesc adezivi cu un continut scazut de
*3B si care nu includ formaldeida.
2 ,ecurile fuorescente compacte
$ecurile economice te pot a!uta sa reduci factura la energie electrica, insa se pot
dovedi foarte to&ice si poluante in situatia in care le spargi. $ecurile *,C
%fuorescente compacte' emit mercur, o neuroto&ina foarte periculoasa pentru
sanatate. .ine cont de faptul ca un covor nu poate f curatat in totalitate de mercur,
iar aspiratorul nu trebuie folosit la eliminarea substantei impregnate in covor.
3 =paratura electronica si obiectele din plastic
+rodusele din +B* pot emite ftalati, substante organice care au fost corelate cu
aparitia dereglarilor ormonale si problemelor de reproducere. Ca randul lor,
obiectele din plastic pot emite substante ignifuge, cum ar f eterii de difenil
polibromurati, care cauzeaza scimbari neurocomportamentale, se arata in studii
realizate asupra animalelor.
4 =lte surse de poluare a aerului
<ata si alte surse de poluare a aerului din interiorul casei"
- vopsea si solventi
- mobila tapitata si produse din lemn presat %placa!e de lemn de esenta tare,
panouri pentru pereti, +AC, ?>,'
- spraA-uri odorizante
- aine
- gandaci de bucatarie
13".,oli le*ate de cladire
Spre deosebire de \sindromul cladirii bolnaveU, bolile legate de cladiri sunt
mult mai grave si pot f diagnosticate. *ea mai frecventa metoda de diagnosticare a
acestor boli este investigatia clinica. $olile legate de cladiri pot avea o lunga
perioada de latenta, in care simptomele nu se fac vizibile, perioada in care anga!atii
sunt e&pusi la diferitele substante din aerul afat in cladire. Aceste boli pot culmina
cu cancerul pulmonar, cauzat de e&punerea la radon, un gaz radioactiv, prezent in
toate tipurile de pamant si de roci, precum si in materialele de constructie care
deriva din pamant, cum ar f argila, granitul, potrivit *entrului de Resurse pentru
Stiintele de *ercetare a *alitatii Aerului din S.0.A.
<ip
ul bolii
-enumi
rea bolii
<ip
ul cladirii
1urs
a ce
=*entul
de expunere
51
declansea+
a boala
'nf
ectioase
Cegionel
oza si febra
+ontiac
*lad
irile
mari%birour
i, spitale,
oteluri'
.urnul
de racire,
aerul
conditionat,
apa potabila
Cegionella
pneumopila
Raceli si
gripe
*lad
iri de
birouri si
unitati
militare
Sursa
umana
Birus
respirator
.ubercul
oza
*lad
iri de
birouri
Sursa
umana
?icobater
ia tuberculoasa
'm
unitare
+neumo
patie de
ipersensibilita
te si febra
*lad
iri de
birouri,
fabri
ci
0midi
fcatorul de
aer, aerul
conditionat,
sistemul de
ventilatie
+enicilliu
m, Aspergillus
=le
r*ice
>ermatit
a, rinita
alergica, astm
*lad
iri de
birouri si
fabrici
+raful
, covoarele,
ainele
Acarieni,
ciuperca,
produse pe baza
de plante,
alergenii purtati
de animale
3in
ite
0rticarie
, edem
laringian
*lad
iri de
birouri
4artia
fara carbon
Alcilfeno
leto&ilati
'rit
atii
>ermatit
a
*lad
iri de
birouri
+lacil
e tavanului
,ibra de
sticla
<ritarea
tractului
respirator
*lad
iri de
birouri
,umul
de tigara,
orice
activitate
care implica
arderea
Substante
le rezultate in
urma arderii
%mono&idul de
carbon, dio&idul
de azot'
52
13#. 1indromul de cladire bolna!a
.ermenul \sindromul cladirii bolnaveU este utilizat pentru a descrie situatiile
in care ocupantii unei cladiri acuza stari de disconfort, care survin numai cata vreme
acestia se afa in interiorul cladirii. *auzele e&acte care duc la declansarea acestui
sindrom nu sunt cunoscute inca, dar se presupune ca ar f vorba, in special, despre
calitatea proasta a aerului din interiorul acestor cladiri, calitate determinatP de o
combinatie comple&a de factori. <n lipsa ventilatiei naturale, orice defectiune a
sistemelor de climatizare face ca in aer sa se acumuleze diferite substante
daunatoare" de la substante cimice %compusi organici volatili' din moceta,
adezivi, vopsea etc, pana la spori de mucegai, care se dezvolta foarte repede in
orice colt umed si insufcient aerisit.
Simptomele care caracterizeaza \sindromul cladirii bolnaveU sunt" dureri %de
cap, oci, gat, nas', tuse seaca, ten uscat, mancarimi ale pielii, greata, ameteala,
difcultatid de concentrare, oboseala, sensibilitate la diferite mirosuri. ?a!oritatea
persoanelor care acuza aceste simptome sustin ca starile de disconfort dispar din
momentul in care parasesc cladirea. *ele mai afectate de aceste simptome par sa
fe femeile, care au o sensibilitate mai mare la substantele cimice. +ersoanele cu
astm si fumatorii sunt, de asemenea, victime ale acestui sindrom.
13$.Eicierea aerului
Bicierea aerului din incaperile de locuit sau cele publice, reprezinta un
fenomen comple&, datoratalterarii proprietatilor fzice si cimice ale aerului din
incaperile incise, aglomerate si neventilate.+rin urmare, pentru ca intr-un spatiu sa
apara vicierea aerului este nevoie sa se indeplineascaurmatoarele conditii"
-spatiu incis, un numar mare de persoane, ventilatie insufcienta si o
perioada de timp.
Ca baza aparitiei vicierii aerului stau urmatoarele procese fziologice"
-procesul respirator
D modifca proprietatile cimice ale aerului %creste concentratia de*3si scade
cea de o&igen', dar sip e cele fzice %creste temperature si umiditateaaerului';
-procesul de termoreglare
D pierderile de caldura ale organismului prin convective sievaporarea
transpiratiei;
-eliminarea unor produsi de metabolism ca urmare a activitatii secretorii a
pielii si atubului digestiv.<n spatiile in care sunt indeplinite conditiile de aparitie a
vicierii, primele simptome aparatunci cand concentratia o&igenului scade %de la
27,N6 cat este in aerul inspirat' sub1=,/6, iar *3creste la peste 26 %fata de 7,7/-
7,716 in aerul inspirat'.
:fectele aerului viciat asupra organismului"
-efecte acute" cefalee, vert!, greata, voma, transpiratie, senzatie de caldura
sufocanta, starede oboseala, somnolent, pana la lipotimie si ciar deces;
-efecte cornice" obsevate in special la copiii care locuiesc in incaperi
agglomerate siinsalubre. Acestea sunt" anore&ia, anemia, paloarea, facies
53
caracteristic, adinamie sidiminuarea rezistentei organismului fata de agresiunile
mediului e&terior.
54