1.

Clasificarea surselor de poluare a aerului

I. 1. Surse naturale
solul care, sub influenta diferentelor de temperatura, a ploilor si a
curentilor de aer, sufera fenomene de eroziune si macinare cu eliberarea de
particule foarte fine;
plantele si animalele , care pot elimina n aer diverse elemente ca polen,
par, pene, fulgi etc.;
gazele si vaporii naturali , eliminati din sol direct n aerul atmosferic si
care se gasesc n anumite zone caracteristice din punct de vedere geologic;
eruptiile vulcanice , care arunca n aer, n anumite momente, mari
cantitati de gaze, vapori de apa si particule solide;
praful cosmic , rezultat din distrugerea meteoritilor n straturile
superioare ale atmosferei.
2. Surse artificiale
Reprezentate de diversele activitati ale omului din care rezulta o serie de elemente solide,
lichide sau gazoase ce pot aunge n atmosfera
procesele industriale recunoscute ca fiind cele mai importante surse
de poluare a aerului! chimice, siderurgice, metalurgice, de materiale de constructie etc.;
procesele de combustie de la ncalzirea locuintelor p"na la combustibilul
utilizat pentru producerea de energie; cantitatea poluantilor produsi astfel depinde de calitatea
combustibilului folosit si de felul arderii
transporturile rutiere
transporturile navale si aeriene
transporturile feroviare .
II. 1. Surse primare
arderea combustibililor, industria chimica #agentul nociv! bio$id de sulf%
e$plozivi, ingrasaminte, combustibili la temperaturi mari #ag. nociv! o$izi de
azot%
gaze de esapament, prelucrarea combustibilior #ag. nociv! hidrocarburi volatile%
descompunerea termica a grasimilor si glicerinei #ag. nociv! aldehide%
1. Surse secundare
smogul fotochimic #ozon & o$izi de azot & hidrocarburi%
ploile ' pulberile acide
III. 1. Surse fi$e
industrie #particule solide, dio$id de sulf, o$izi de azot, o$. de carbon%
vulcani, ape statatoare #diverse gaze, vapori%
arderea combustibililor fosili # lemn, carbune, petrol, gaze naturale%
1
2. Surse mobile
vantul, pasarile, apa
automobile #gazele de esapament contin! o$id de carbon, hidrocarburi, o$. de a$ot,
compusi ai (b, etc%
2. Conditiile ce pot influenta poluarea aerului
1. )actori meteorologici!
vantul * deplaseaza poluantii in masele de aer; daca are o viteza mica, mentine o
concentratie mare de poluanti in stratul de aer, iar daca are o viteza mare, disperseaza agentul
poluant pe suprafete intinse ale atmosferei si concentratiile acestora vor fi mai mici;
calmul atmosferic * este cea mai favorabila conditie meteorologica pentru poluarea
aerului deoarece pe masura producerii de poluanti de catre diverse surse, acestia se acumuleaza
in vecinatatea locului de eliminare si concentratia creste continuu.
curentii de aer verticali & orizontali
2. +emperatura aerului si inversia termica
este influentata de anotimp, altitudine, forma reliefului, iar instabilitatea temperaturii
favorizeaza dispersia poluantilor
,. -miditatea aerului, precipitatiile
contribuie la dispersia si transportul poluantilor la nivelul atmosferei, insa
influenteaza negativ solul si apele, deoarece toti poluantii aung la nivelul acestor componenti,
unde se infiltreaza schimband proprietatile lor, deci are loc un fenomen de poluare.
.. Suprafetele de apa
/. 0sezarea topografic
3.Monoxidul de carbon surse
1. Surse e$terioare
emisiile datorita circulatiei autovehiculelor pe autostrazi' artere
arderea combustibilior fosili
degradarea reziduurilor solide
procese industriale #industria fierului si otelului, i. petrochimica, i. hartiei%
2. Surse interioare
surse profesionale
sobe cu carbune' lemn, cu gaz
fumatul
masini de gatit cu gaz
boilere neelectrice
2
4.CO mecanism de actiune
* 12 este absorbit prin plamani unde se combina cu hemoglobina!
3b & 12 4123b
* formarea carbo$ihemoglobinei reduce transportul de o$igen la nivel tisular si impiedica
disocierea o$igenului din hemoglobina la nivelul capilarelor, instalandu*se o stare de hipo$ie sau
ano$ie tisulara
* 1oncentratia de 123b creste foarte repede in vasele cerebrale si miocard si mult mai
incet la periferie
* c5 123b depinde de! * c5 anterioara de 3b
* durata e$punerii
*rata ventilatiei pulmonare
* 3b are afinitate de 2.6 de ori mai mare pt 12 decat pt 22
* 12 se mai combina cu! * mioglobina#de ,6*/6 ori mai mare decat pt 22%
* citocrom o$idaza
* metaloenzime
* legatura intre 12 si hemoglobina este labila, astfel, cand presiunea partiala a 12 scade,
se elimina din organism in functie de volumul respirator si debitul cardiac, reducerea la
umatate a concentratiei fiind astfel atinsa intre 2*7 ore.
5.Efecte cardio-vasculare ale expunerii la CO
* alterari miocardice grave * modificari ale irigarii intimei vasculare ce produc leziuni la
nivelul endoteliului arterial4 favorizeaza depunerea de aterom pe peretele vascular # se e$plica
frecventa mare a aterosclerozei la fumatori sau persoane e$puse la c5 relativ ridicate de 12%
1linic!* scade capacitatea de efort la adulti tineri si sanatosi # aport scazut de 22%
*la persoane cu afectiuni cardio*vasculare4 agravarea simtomatologiei
specifice4 ischemie miocardica, aritmie de efort, moarte subita
.Efecte cerebro-vasculare si comportamentale ale expunerii la CO
* c5 8 /5 4 nu e$ista efecte la persoanele tinere si sanatoase
* hipo$ie cerebrala4afectarea manifestarilor ce necesita atentie sustinuta!
* coordonarea ochi*mana
* starea de vigilenta
* performanta continua
*concentrare
!.Efectele CO asupra fatului
- 12 strabate bariera feto*placentara; astfel, e$punerea femeilor insarcinate la c5
crescute de 12 #inclusiv prin fumat% poate determina malformatii congenitale! cardiomegalie,
intarziere in dezvoltare, afectarea functiei cognitive, fat cu greutate mica la nastere.
".#rupurile populational de risc in expunerea la CO
9$punerea crescuta a populatiei la 12 se realizeaza!
,
in timpul calatoriilor in vehicule cu motor intre16*,6 mg'm
,
.
cand se folosesc surse locale de incalzit sau gatit, in aerul interior din bucatarii se
pot degaa concentratii de 12
in incaperi unde se fumeaza #baruri, discoteci%, studii recente arata ca fumatul, in
conditii de supraaglomerare si ventilatie necorespunzatoare este o importanta sursa de poluare
interioara.
)umatul pasiv
:rupe populationale cu risc !
* persoane cu functie cardio*respiratorie scazuta
* persoanele cu bronsita cronica si enfizem
* persoanele care consuma hipnotice
* persoanele e$puse la altitudine mare
* femei gravide si fatul in perioada intrauterina
* copii mici
* batrani
* persoane cu anemie si anomalii congenitale ale 3b
* 9$punerea profesionala #soferi, agenti de circulatie, mecanici auto, muncitori in
parcari auto, garae, statii de benzina, agenti de circulatie, pompieri, bucatari%.
$.%ntoxicatia acuta cu CO
9fectele acute depind de nivelul c5 de 123b !
* 16*,65 4 simptome nerologice ! cefalee, verti, confuzie, adinamie, tulburari de
vedere, dezorientare temporo*spatiala
* ,6*/65 4 dispnee, cresterea pulsului, cresterea ratei respiratorii, sincopa
* 8 /65 4 convulsii, coma, stop cardio* respirator
1omplicatii ! * deces imediat, afectarea functiei miocardice, h+0, aritmie, edem
pulmonar.
* in timpul sarcinii ! moarte fat, tulburari de dezvoltare, aparitia leziunilor cerebrale
datorita ano$iei.
In into$icatii trebuie sa se intervina de urgenta pentru a debloca 123b intr*un timp cat
mai scurt prin o$igenoterapie care reduce perioada de inumatatire a 123b de la ,26 minute la
;6*76 minute, sau chiar prin o$igeno*terapie hiperbara, timpul de inumatatire fiind redus la 26*
,6 minute.
1&.'oluantii aler(i)anti din aer si efectele asupra sanatatii omului
0lergenii reprezinta o grupa foarte diversificata de compusi de provenienta naturala sau
artificiala intalniti in mediul de viata al omului.
1lasificarea alergenilor
(ulberi vegetale! faina, bumbacul, canepa, tutunul, polenul florilor.
(ulberi animale! lana, parul, puful, fragmente sau deectele unor
organisme #viermi de matase, albine, acarieni * <ermatophagoides%
)ungi #aspergillus, penicillum%, actinomicete.
=etale! 1d, 1r, >i, 3g.
.
1ompusi organici! sulfamida, clorpromazina, antibiotice, hormoni.
1ompusi iritanti! formaldehida, cloramina, inhalate ca vapori.
In producerea manifestarilor alergice la nivel respirator intervine ca factor predispozant
terenul atopic. 0topia reprezinta predispozitia organismului determinata genetic, de a sintetiza in
e$ces Ig9 si de a prezenta manifestari alergice de tip I #imediat%. (e acest teren actioneaza o serie
de factori declansatori ai crizelor de astm, dintre care amintim!
0lergeni interiori favorizati de conditiile de locuit #temperatura,
umiditate%,prezenta tesaturilor, care determina o incarcare mare cu praf de casa, in care se
dezvolta acarieni #<ermatophagoides pteron?ssimus, <. farinae, microceros, 9urogl?phus
mainei.
=ucegaiurile #(enicillum, 0spergillus, 1ladosporium, 1andida%,
frecvent intalnite in incaperi umede si intunecate.
0lergeni din e$terior #polenuri, fungi%
0lergeni profesionali
=edicamente si aditivi alimentari
)umatul pasiv in special pentru copii
(oluanti atmosferici, in special iritanti gazosi #S2
2
, ozon si alti o$idanti
fotochimici%, care determina prin bronhospasm un sindrom de disfunctie reactiva in caile
aeriene.
3iperreactivitatea bronsica este un raspuns bronsic obstructiv la diversi
stimuli, care determina inflamatia mucoasei cu denudarea terminatiilor nervoase. 9ste prezenta
la maoritatea bolnavilor de astm si poate fi pusa in evidenta si in perioada asimptomatica a
astmului, prin teste de provocare cu histamine sau metacholina. 2 scadere a @9=S cu 1/5 fata
de valoarea initiala confirma terenul hiperreactiv.
Infectii de cai respiratorii repetate in antecedente, care accentueaza
inflamatia bronsica si bronhospasmul. Inflamatia are la baza activitatea mastocitelor si
euzinofilelor in peretele bronsic.
=ecanismul alergic difera in functie de prezenta terenului atopic.
Aa persoanele cu teren atopic reactia apare la 1/*,6B de la e$punere, fata de un teren
nonatopic, unde reactia alergica apare dupa cateva ore de la e$punere #2*17 ore%. 0lergenii
inhalati determinea formarea de anticorpi #reagine%. Reaginele #Ig9% sunt fi$ate de mastocitele
tisulare #de la nivel cutanat si in mucoasa bronsica%, precum si de polinuclearele din sange.
=astocitele sunt distruse si se elibereaza mediatori chimici #histamina, bradichinina%, ce
reactioneaza pe receptorii bronsici. Se produce obstructie bronsica prin!
Spasmul musculaturii netede
9demul mucoasei
3ipersecretia de mucus.
9$punerea la alergeni completi #faina, puf, pene, polen% are drept efect o
sensibilizare primara, spre deosebire de alergenii incompleti #fara componenta proteica*haptene%,
care determinea o iritare primara, sensibilizarea fiind secundara.
In cadrul afectiunilor alergice astmul in lume se apro$imeaza la 1// milioane de
persoane, fiind corelat cu!
fenomenul de urbanizare galopanta;
/
e$punerea la acarieni in locuinta;
poluarea data de traficul rutier;
tabagismul pasiv.
11.'oluanti fibro)anti din aer si efectele asupra sanatatii omului
Sunt substante care patrunse in plaman, determina reactie fibroasa.
1linic determina ! pneumoconiozele, dintre care cea mai grava si
frecventa este silicoza* produsa de bio$idul de siliciu cristalizat.
0lti poluanti fibrozanti !
* o$izi de fier
* pulberi & gaze iritante
* azbest
In zonele cu poluare industriala intensa cu pulberi au fost descrise la copii
descrete modificari radiologice, aspectul plamanului a fost numit Cplaman imbatranitB.
=ecanismul de actiune este unul imunologic ! macrofagele pulmonare
inglobeaza particulele chimice, fenomen ce stimuleaza sinteza cu hipersecretie de colagen4
fibroza.
12.Efectele pe sanatate ale poluantilor (a)osi din aer. Oxi)ii de a)ot.
->2$ reprezinta un amestec de o$izi de azot!
* >2* cel mai frecvent, instabil
*>22* cel mai stabil
*>2$ participa la formarea smogului fotochimic.
9fecte pe sanatate!
* efect acut! inducerea iritatiilor la nivel ocular si al tractului respirator
* aparitia edemului pulmonar acut to$ic la c5 scazute
* creste incidenta bolilor respiratorii acute prin reducerea eficientei actiunii
mecanismelor imunitare ale organismului* imunitatea de tip umoral cu Ig0
* creste severitatea infectiilor respiratori acute
* tuse, e$pectoratie, dispnee, Dheezing prin iritatie la niv respirator superior
* reduce performantele ventilatorii pulmonare
* agravarea astmului bronsic, a bronsitei cronice si emfizemului pulmonar
13.Efectele pe sanatate ale poluantilor (a)osi din aer. O)onul.
* nu are sursa
* productia se realizeaza in perioada insorita a zilei #mai ales vara% sub actiunea rad.-@
* concentratii ridicate se inregistreaza la distanta de locul de formare
* gaz insolubil in apa, puternic iritant
(ersoane la risc!
* copii
* astmatici
* sportivi & cei ce fac sport in aer liber
* bolnavi cu E(21
9fecte pe sanatate!
1. Simptomatologie la nivel respirator superior
* iritatii la nivel laringo*traheal
;
* nas infundat
2. Simptomatologie la nivel respirator inferior! agraveaza simptomatologia din astm!
* persoanele cu astm pot avea ca trigger ozonul pt declansarea crizei
* criza acuta de astm poate aparea la 1*2 ore de la e$punere
* astmaticii devin mai susceptibili la actiunea substantelor alergizante.
14.Efectele pe sanatate ale poluantilor (a)osi din aer. *ioxidul de sulf.
9ste un gaz iritant, solubil in apa. Se gaseste ca atare in aer, ca aerosoli acizi, sau
adsorbit pe suprafata particulelor. (rincipalele surse sunt reprezentate de eruptii vulcanice,
combustii, industria te$tila, farmaceutica.
Se absoarbe apro$imativ 7/5 la nivelul mucoasei nazale, restul in caile respiratorii
superioare, de unde trece in sange, se transforma in sulfat la nivel hepatic si se elimina renal.
9fecte pe sanatate!
,. iritatii la nivel ocular
.. iritatii ale tractului respirator
/. hipersecretie de mucus
;. Dheezing
F. agravarea patologiei respiratorii # bronsita cronica, astm bronsic%
7. cresterea frecventei si gravitatii infectiilor respiratorii acute
G. scaderea performantelor ventilatorii pulmonare
16. agravarea bolilor cardio*vascular.
15.+istributia aerosolilor atmosferici
0erosolii sunt reprezentati de un amestec de compusi organici si anorganici sub forma de
particule solide si lichide, care se gasesc suspendate in aer.
9$punerea la aerosoli se asociaza cu cresterea riscului de morbiditate si mortalitate prin
bronsita, in special in randul astmaticilor si persoanelor in varsta.
'raful reprezinta fractiunea solida a aerosolilor, care a sedimentat.
,umul reprezinta un amestec de particule solide, lichide si gaze, rezultat in urma
combustiilor.
'articule solide -particulate matter-'M%, reprezinta prticulele foarte mici, a
caror importanta deriva din marime si compozitia lor chimica. 9le adsorb la suprafata lor apa,
substante in stare gazoasa, metale grele.
1lasificare!
1. 0erosoli cu dimensiuni mai mari de 16 Hm
* sedimenteaza
* nu difuzeaza # sunt retinuti in caile respiratorii superioare%
2. 0erosoli cu dimensiuni intre 16*6,1 Hm
* sedimenteaza
* patrund pana in alveola pulmonara si se retin in proportie mare in tot aparatul respirator
,. 0erosoli cu dimensiuni intre 6,1*6,661 Hm
* nu sedimenteaza
* patrund pana in alveole, sunt eliminati cu aerul respirat.
1.Clasificarea particulelor in functie de un punct de demarcatie
F
Se recolteaza selectiv un anumit procent de particule care au dimensiunea cuprinsa intr*
un anumit interval sau o dimensiunea fi$a #e$! aparatul recolteaza /65 din particulele cu dim de
2./ Im%.
(=16 Si (=2./ sunt particule recoltate de un dispozitiv cu /65 linia superioara de
demarcatie la 16 Im diametrul.
(=16*2./ Jparticule recoltate cu un disp cu /65 linia de demarcatie superioara de 16 Im
si cea inf de 2./ ImJparticulele mari ale fractiunii toracice #citeste clasif in functie de nivelul
+R%
(=16 Jindicator fractiune toracica
(=2./ Jindicator particule fine.
1!.Clasificarea particulelor in functie de diametru
<iametrul StoKes#pt particule mici care difuzeaza% iar pt particulele mari care
sedimenteaza gravitational se fol diametrul aerodinamic.
(=16 si (=16*2./ J particule mari
(=2./ Jparticule fine
In functie de moduri#am zis si la 1/ despre ele%!
)ractiunea nucleataJparticule sub 16 nm
)ractiunea 0ltKin
)ractiunea de acumulare
)ractiunea de particule mari
)ractiunea de particule fineJ f. >ucleata&f.0ltKin&f. de acumulare
)ractiunea de particule ultrafine #sub 166 nmJf.nucleata&f.0ltKin%
1".Clasif particulelor in functie de nivelul la care a.un( in tractul respirator
)ractiunea! * inhalabila #+R superior pana la laringe%
* +oracica #laringe,cai aeriene pana la alveole%
* Respiratorie #in alveole*z de schimb gazos%
1$.'articule ultrafine
<imensiunea minima de , nm diametru.
=aoritatea particulelor din clasif pe dimensiuni si ocupa o suprafata importanta.
Se formeaza prin nucleare#asa se formeaza ma partic ultrafine%,condensare,coagulare.
(articulele form prin nucleare#elem in stare gazoasa formeaza nuclei% sunt partic care
contin metale grele, partic de funingine#carbon%, carbon organic#o$idare compusi organici% si
sulfati#acid sulfuric simplu*nucleat sau combinat cu alte particule%. +oate astea pot e$ista in
gazul de esapament.
Eio$idul de sulf si ozonul f importante in formarea acestor particule#nucleare%J8daca
scadem concentratia acestor gazeJ8 scade si conc. (artic din modul de nucleare.
2&. /tr. C0imica a particulelor
=ulte elemente ca! sulfati, nitrati, ioni de amoniu,hidrogen, apa,carbon elementar si
compusi organici#spori,resturi animale si plante%,metale.
In f de dimensiuni! partic fine au de toate in ele#tot ce am scris mai sus%&potasiu ;
(artic mari au calciu,aluminiu,siliciu,magneziu,fier#material crustal%
si potasiu&nitrati.
7
(otasiul J din sol, prait carne, ars lemn.
>itratii J din r. acid nitric&ion de amoniu#ambele in stare gazoasa%.
21.+efiniti partic. primare si secundare
(articule primareJ daca se afla in aceeasi forma in care au fost puse in libertate in
atmosfera.
(articule secundareJ se formeaza in reactii chimice in atmosfera.
(aric primareJ funingine,cenusa,praf de pe drumurile din Romania, sare de mare etc.
(artic secundareJsulfatii,nitratii #care impreuna cu apa pot forma ceata%
22.+epunerea si retenia particulelor la nivel respirator
<epunerea particulelor este in functie de dimensiunile acestora si in functie de inspir!
cavitatea nazala are o capacitate mai mare de filtrare#pt partic mai are de 1Im% decat cavitatea
bucalaJ8depunerea la nivel e$tratoracic#vezi sub 17%.
1u cat diametrul este mai mic depunerea totala e mai mare.
<epunerea mai depinde si de capacitatea partic de a fi higroscopice#sulfatii'nitratii se
maresc prin hidratare inclusiv in tractul respiratorJau dimensiuni mai mari odata inhalate pt ca se
hidrateaza in plamani%.
Retentia particulelor depinde de concentratia si durata de e$punere, anatomie +R,
parametrii ventilatiei#afectati de boliJE(21 in care apar diferente mari de depozitare%, prop.
)izico*chimice ale partic.#dimensiune,higroscopice sau nu,solubilitate in mucus%J8 retentia
depinde de rata de depunere si clearance.
1oncl! depunerea,retentia si clearence*ul sunt intr*o relatie de dependenta una de alta.
23. Mecanismul de clearance pulmonar
1learanceJeliminarea'mutarea particulelor depozitate.
Se produce prin! absorbtie#dizolvarea particulelor% si mecanisme non*
absorbativeJtransportarea particulelor intacte.
1learance*ul depinde de solubilitatea particulelorJ8 daca sunt solubile se dizolva daca nu
se elimina intacte.
In functie de regiune!* e$tratoracic se elim prin transport
mucociliar,stranut,muci,inghitirea lorJ8tract digestiv,dizolvare.
*+raheo*bronsic se elim prin transp. =uco*ciliar, endocitoza de
catre macrofage'cel epiteliale, tuse, dizolvare si abs in sange'limfa#depozitate in ganglioni
limfatici sau aung in sange%.
*alveolar se elim prin macrofage'cel epiteliale,dizolvare si abs. In
sange'limfa.
L0bsorbtia in sange depinde si de vascularizatia zonei respective.
)actori care infl clearance*ul! boli#rinita cronica,sinuzita cronica,bronsiectazii,fibroza
chistica,carcinom,bronista cronica,astm,inf respiratorii acute in care apare incetinirea transp
muco*ciliar%,integritatea epiteliului bronisc afectata de fumat,subst chimice iritante#e$ eterul%.
24./ursele de particule din aer
Surse ! * naturale
*antropogene
G
<upa mobilitate! * fi$e #stationare% ! ardere combustibili fosili pt incalzit
locuinte,obtinere energie electrica,procese industriale; ars lemn pt incalzit,ars vegetatie pt
agricultura#eliberare teren%,construit case'demolari case,morarit si panificatie,industrie
metale,elemente minerale, eroziune sol, gunoaie, drumurile pavate'nepavate.
* mobile ! miloacele de transport si utilae folosite in agicultura.
25. 1elatia dintre particule si efectele pe sanatate-evaluarea toxicolo(ica
Relatia intre sanatate si e$punerea la particule e in legatura directa cu fractia de
acumulare#vezi sub 1/% si sursa lor cea mai importanta e combustia.
+o$icitatea particulelor e dependenta de sursa si cea mai importanta!autovehiculul si se
evalueaza prin prezenta particulelor de carbon nears,coeficientul de ceata si carbonul elementar
#toate din funingine%& gaze! 12,>22 & metale!(b,=n,)e,Mn.
In functie de dimensiuni! *particule fine#din combustie% pot altera capacitatea de
fagocitoza a macrofagelor
*particulele mari# de orig. =inearala'biologica% au to$icitate mai redusa in schimb ii
afecteaza pe cei cu astm#pt ca actioneaza la nivelul cailor respiratorii superioare%.
*particule ultrafine! induc leziuni acute #mai ales aerosolii acizi care pot creste
vascozitatea sangeluiJ8afectiuni cardio*vasculare%.
2.Mecanismele de actiune ce explica efectele cardio-vasculare induse de particule
1resc morbiditatea si mortalitatea.
=ecanisme !*nervos#refle$e pulmonare,proces inflamator care determina un raspuns
nervos si afecteaza cordul prin modif. )recventei cardiaceJ8aritmiiJ8moarte subita%
*actiune directa#aung in sange si afecteaza canalele ionice miocardice%
*inducere raspuns ischemic miocardic#obstructie coronara prin form unui tromb
pe o placa de aterom*e$punerea la particule creste probabilitatea%
*raspuns sistemic care poate fi element trigger#cresterea vascozitatii sgJ8creste
nivelul de fibrinogen%
*aparitia de tromboze#prin disfunctii ale cel endoteliale,inflamatia etc%.
2!. Enumerati efectele expunerii de scurta durata la particulele din aer
In urma e$punerii de scurta durata s*au constatat!
1resterea mortalitatii, morbiditatii,nr internarilor in spitale'nr de vizite la cabinetul
medical, efectele asupra aparatului cardio*vascular#vezi subiectul 2; pt detalii%,efectele asupra
incidentei bolilor respiratorii si efectele e$punerii asupra simptomatologiei respiratorii#astm,a
eficientei medicamentelor bronhodilatatoare,aparitie simptome +R superior'inferior si aparitia
tusei% si efectele asupra performantelor respiratorii.
<e departe cel mai important efect este cresterea mortalitatii fiind efectul cel mai studiat
in cazul e$punerii de scurta'lunga durata.
2". Enumerati efectele expunerii de lun(a durata la particulele din aer
=ortalitatea,morbiditatea! prevalenta simptome respiratorii si a bolilor pulmonare
copii'adulti, efectele asupra performantelor functionale respiratorii,simptomatologie
astmatici'non*astmatici, inducerea cancerului pulmonar si influneta asupra prevalentei bolilor
cardio*vasculare.
16
LAa 2F si 27 am scris o schema generala pe care o puteti dezvolta din informatiile de la
urmatoarele / subiecte care trateaza rezultatele muuuultor studii#maoritatea facute in S-0.%
2$. Mortalitatea asociata cu expunerea de scurta durata la particulele din aer
<epinde de dimensiunile particulelor#raport fine'mari%,elemente chimice
componente,sursele de provenienta a particulelor.
<etermina cresterea mortalitatii la grupele de risc! varstanici,bolnavi cronici cardio*
pulmonari.
Riscul relativ egal cu un e$ces de mortalitate in cazul unei cresteri a niv de poluare cu /6
Ig'm, este de pana la /5.# cu /5 mai multi oameni au murit in cazul e$punerii de scurta
durata,ma$im 1*2 zile, la concentratii mai mari de dublul dozei de particule pe 2. h%.
Studiile facute pentru evaluarea acestui risc difera de la oras la oras si in functie de
anotimp si depinde si de (=.#(=16 Si (=2./ vezi subiectul 1;%.
<ecesele prin boli cardio*vasculare legate de poluarea aerului! sunt mai frecvent cele prin
aritmii si insuficienta cardiaca#mai ales prin ischemie%. S*a constat si o crestere a incidentei
bolilor cerebro*vasculare.
<ecesele prin complicarea E(21 si a pneumonii#J8insuf respiratorie% de catre poluarea
aerului sunt de ; ori mai frecvente decat mortalitatea prin boli cardio*vasculare .
In concluzie! procentele difera de la studiu la studiu# erau descrie foarte multe studii cu
rezultate variate in functie de parametrii pe care ii foloseau,oras,anotimp,vreme,nr de zile etc.%
iar mortalitatea legata de poluarea aerului crestea cu pana la 115 in cazul bolilor
pulmonare.Aag*ul #perioada de latenta pt un efect ma$imJmortalitate % era intre 6*. zile.
3&. Mortalitatea asociata cu expunerea de lun(a durata la particulele din aer
Studiile au fost facute luand in considerare medii zilnice ale poluarii aerului#cu e$ceptia
ozonului unde s*a luat in considerare media orara% si evaluarea a fost facuta pe intregul an
calendaristic.
<in evaluari s*a constatat o crestere a mortalitatii corelata cu e$punerea de lunga durata
la elementele particulate din aer. 0ceasta crestere se atribuie prezentei mai multor poluanti#nu se
poate incrimina doar un singur poluant%.
)actori favorizanti! * cancer pulmonar la grupa de varsta ;6*;G de
ani#incidenta mai mare%;
*barbatii au o mortalitatea totala mai mare#inclusiv
prin cresterea incidentei cancerului pulm%
*gradul de scolarizare# se asoc cu nivelul socio*
economic mai redusJ8 esti prostJ8esti saracJ8probabil bolnavJ8locuiesti langa fabrica de
cimentJ8meriti sa mori* sa nu scrieti asta la e$amen !<%.
*relatie pozitiva intre concentratia de S22 si cresterea
mortalitatii totatale*mai ales cea cardio*vasculara.
*influenta fumatului* efectual estimat a fost mai mare
pentru nefumatori decat pt fumatori si pt cei care s*au lasat NNN.
31. Morbiditatea asociata cu expunerea la elementele particulate din aer
11
1ardio vasculara! cresterea (=16 cu /6 Ig'cm, a dus la un e$ces de risc de aparitia a
bolilor cardio*vasculare si de internare din aceste motive de pana la G5 la persoanele cu varsta
peste ;/ de ani. <e asemenea s*a constat un e$ces de risc pt aparitia de boli ischemice cardiace si
a insuficientei cardiace ce a variat intre ,*75 pt 2/ Ig'cm, a (=2./ si (=16*2./.
=odificari in fiziologia cardiaca! efectele asupra ritmului cardiac si aspura sangelui.
=odificari ale frecventei si ale ritmului pot det. 9fecte acute.#se pare ca scade saturatia de
o$igenJ8creste frecventa cardiaca desi nu s*a demonstrat o corelatie intre saturatia de o$igen si
cresterea (=16 s*a demonstrat totusi cresterea frecventei cardiace in relatie cu cresterea (=16%.
S*a mai constatat ca trebuie considerata si presiunea barometrica.#frecventa cardiaca
scade odata cu presiunea barometrica%
=odificari ale valorilor +0J8 crestere a riscului de boli cardio*vasc#e$punerea acuta 2*
2.h duce la o crestere a incidentei infarctului miocardic%.
@ascozitatea sangelui! e considerat factor pentru aparitia bolilor cardiace ischemice si s*a
constatat ca urmare a unor episoade de poluare
(roteina 1 reactiva s*a constatat a fi crescuta de , ori mai mult decat inaintea episodului
de poluare# este legata si de afectarea coronariana prin hipercoagulabilitate care duce la
sindroame ischemice acute%.
32. Morbiditatea asociata cu expunerea la elementele particulate din aer
-respiratorie in expunerea de scurta durata2
S*a constatat cresterea nr spitalizarilor si a consulturilor medicale de pana la 2/5 corelata
cu cresterea (=16 cu /6 Ig'cm,.
S*a tinut cont de elementele componenete ale particulelor! funingine,ionul sulfat si
aerosolii acizi#h&%. Ionul sulfat e foarte important in aparitia bolilor respiratorii.
In maoritatea studiilor au fost constatate corelatii pozitive intre cresteri ale lui (=16 cu
/6 Ig'cm, si internarilor din cauza! bolilor cardio*vasculare#am vb despre ele la sub ,1%,
E(21,pneumonie,crize acute de astm la copii'adulti. S*au studiat efectele particulelor si in
asociere cu ionul sulfat si elementele acide si s*a constatat o asociere slaba. <ar 12 impreuna cu
(= au fost asociate semnificativ cu crizele acute de astm. <e asemenea prezenta de >22,2, si
12 mai ales vara s*a corelat pozitiv cu cresterea internarilor in spital pentru afectiuni respiratorii
mai ales la batrani#8;. de ani%.
33.Efectele expunerii de scurta durata si lun(a durata la elementele particulate din
aer asupra performantelor ventilatorii pulmonare si asupra simptomatolo(iei respiratorii
9fecte corelate cu e$punerea de scurta durata
S*a cautat evaluarea cantitativa a prezentei (=16,(=2./,(=16*2./ si chiar a particulelor
mai mici.(erformantele ventilatorii s*au evaluat prin masurarea! volum fortat e$pirator#)9@%,
capacitatea vitala fortata#)@1%, debitul e$pirator de varf#(9)%* cel mai important parametru.
S*a constatat o relatie pozitiva intre e$punerea la +S(#total suspended particulate% si
crizele de tuse productiva,o relatie pozitiva intre asocierea (=16 si ozon pentru prezenta
dispneei si risc de afectarea respiratorie crescuta pentru copiii cu astm.
Aa astmatici o crestere a nivelului (=16 a fost asociata cu o accentuare a simptomelor ca
tusea,e$pectoratia si aparitia durerilor la nivel faringian si o crestere a utilizarii medicamentelor
bronhodilatatoare. 1opiii carea aveau astm au fost mult mai susceptibili decat cei care nu au avut
aceasta boala. S*au inregistrat si scaderi ale (9).
9fecte corelate cu e$punerea de lunga durata O
12
0paritia tusei cronice, a bolilor respiratorii in general si prezenta bronsitei au fost corelate
cu poluarea de lunga durata cu particule a aerului astfel!
*particulele de sulfat! corelate cu cresterea incidentei bronsitelor.
*asociatie pozitiva intre prezenta ionilor acizi in aer si valorile )9@ si )@1.
*relatie & intre e$punerea la >22 si aparitia e$pectoratiei
*(=16 crescut si scaderea performantelor respiratorii
*corelatie intre nivelele de funingine si de S22 si scaderea performantelor ventilatorii.
*e$punerea la (=2./ poate duce la scaderea reactivitatii imune in special la copii.
34. 'lumbul surse
*traficul rutier in conditiile folosirii benzinei cu plumb*cea mai mare parte
*industria de e$tractie si prelucrare a metalelor neferoase
*industria chimica de obtinere a unor pigmenti pe baza de (b
Surse ocupationale! *minerit
*prelucrarea plumbului
*fabricarea tevilor de plumb
*cei ce lucreaza ca instalatori
*pictori
*cei ce lucreaza cu vopsea
*constructii
Surse ambientale!*vopsele ce contin pigmenti cu plumb
*benzina cu plumb
*sol*praf contaminat cu plumb in preama autostrazilor,fabricilor ce prelucreaza plumb,a
caselor vopsite cu vopsele cu (b
*(b din tevi cu (b
0lte surse! *cosmetice
*tuica facuta in alambic de (b*domestic
*fumatul
35. Metabolismul plumbului
Pb patrunde in organism !- pe cale inhalatorie #e absorbit complet la niv distal%
*digestiva,orala#apa contaminata,alimente contaminate prin intermediul vaselor in
care sunt puse alimente sau prin conservare%
*absorbtie dermica
*pe cale intravenoasa.
In aerul atmosferic se gaseste sub forma de particule respirabile,cea mai scazuta
concentratie!sub 1Ig'cm
,
<esi aportul pe cale respiratorie este redus ;in cea mai mare parte (b auns la nivel
alveolar trece direct in sange.
*calea digestiva datorita poluarii surselor de apa si alimente!*apa! zeci de Ig
*alimente! sute de Ig
<esi aportul pe cale digestiva e mare rata de absorbtie pe cale digestiva e redusa 265.
Eliminare pe cale renala, prin urina, bila ,materii fecale, saliva, lapte matern,
fanere.
1,
Absorbtia: *adultul pana la 25 din (b ingerat
*copii si femeile gravide pana la F6 5 din (b ingerat
0bsorbtia e influentata de statusul nutritional,starea de santate si varsta persoanei.
Distributia Pb in organism ! *sange
*tesuturi moi!rinichi,ficat,plamani,creie,splina,muschi si cord
*tesuturi dure!os si dinte#in t dur se gaseste G/5 din (b ramas in org%
(b din os are doua componente !
o labila O se face schimb de (b cu intregul organism
o inerta O e$trem de periculosa, este mobiulizata in cazul in care imunitatea
organismului este scazuta.
Mecanismul de ac3iune este anti-en)imatic, legat de enzimele cu grupare /4.
Organele int sunt reprezentate de! s"nge, S>1, S>(, rinichi, 01@, aparatul
reproducPtor, sistemul imunitar, endocrin, gastrointestinal. Qn cazul e$punerii populaRiei, apar!
sindrom hematologic #(b intervine n sinteza 3b%, sindrom neurologic, creSte tensiunea arterialP.
1elelalte efecte apar n saturnismul profesional.
Populatii la risc !
*sugari,copii
*femeile gravide
*adultii cu e$punere ocupationala
*8copii dezvolta fenomenul de TpicaU#geofagie%,copii cu deficienta de 1a isi
compenseaza aceasta deficienta TmancandUzidarie
*absorbtia gastro*intestinala a (b,la copii,este mai mare in situatia unui deficit de
1a,)e,Mn sau vit 1
*(b traverseaza placenta reprezentand un risc pentru fetus
<atorita e$punerii la (b pot aparea!
*avorturi spontane
*sarcini orite in evolutie
*nasteri premature
*copii cu greutate mica la nastere sau cu tulburari neurologice
3. Efectele plumbului asupra sistemului nervos central.
)etusii si copii mici sunt in mod deosebit vulnerabili la actiunea (b pentru ca au creierul
in dezvoltare,iar bariera encefalica e incompleta.9 posibil sa nu e$iste prag pentru efectele
neurologice la copii.
9$punerea acuta la (b duce la aparitia encefalopatiei saturniene.=anifestarile
encefalopatiei sunt hipeiritabilitate, ata$ie,convulsii,stupor,coma,deces..9fectele neurologice
apar la concentratii mult mai oase decatcele care det encefalopatia
9$punerea la (b favorizeaza scaderea %5.Aa fiecare crestere a nivelului de (b in sange
cu 16Ig'dl,nivelul IV*ului scade cu F puncte.
9$punerea la (b poate induce si o tulburare in conducerea nervoasa periferica.
1.
Aa adult poate aparea encefalopartia saturniana la nivelul de incarcare cu (b foarte
crescute.Aa concentratii mult mai oase de incarcare cu (b poate apare iritabilitate,scaderea
atentiei,pierdera memoriei,halucinatii,tremor,depresie si tulburari de
dispozitie,cefalee,vertii,parestezii,paralizii.
* impotenta
* scaderea libidoului
3!. Efectele plumbului asupra sistemului nervos periferic
(e S>(, (b poate induce tulburari posturale si tulburari de conducere nervoasa.Se
produce!
*incetinirea conducerii nervoase
*astenia e$tensorilor*articulatia mainii in gat de lebada*semn tardiv de into$icatie cu (b
*parilizia e$tensorilor
3". Efectul 0ematolo(ic al plumbului
0supra biointezei hemului ! (b are o afinitate mai mare pt. 3b fetala. Influenteaza activ.
unor enzime !
/ O aminolevulinat dehidraza #aceasta scade si consecutiv creste acidul
aminolevulinic%
/ O aminolevulinat sintetaza
coproporfirinogen o$idaza #este inhibata si creste e$cretia coproporfirinelor%
ferochelataza
Inhiba biosinteza hemului O anemie 6croma76citara cu sideremie 8 sau crescuta
1reste rata de distrugere a eritrocitelor*anemie de tip 0emolitic
(roduce reticulocito)a.
3$. Efectele plumbului asupra sistemului 0ematopoietic
4&. Efectele plumbului asupra aparatului (astro- intestinal
(e aparatul gastro*intestinal (b determina!
-colica saturniana*durere colicativa puternica
*constipatie,greata,varsaturi
*anore$ie,scadere in greutate,scadrea apetitului
.Aa ficat, (b poate afecta capacitatea functionala a citocromului P450 de a metaboliza
substantele chimice.
Into$icatii neprofesionale cu (b s*au descris la marii consumatori de tuica
distilata in alambicuri din aliae pe baza de (b,la consumatorii de vin,cidru preparat sau pastrat in
vase smaltuite,folosirea in consum de boia de ardei falsificata cu miniu de (b.
41. Efectele plumbului asupra aparatului reproduc9tor.
Earbat! * diminuarea concentratiei spermei
* diminuarea numarului de spermatozoizi,scade mobilitatea spermatozoizilor
1/
)ertilitate! rezultate discutabile la barbat si femeie
9fecte asupra sarcinii!
* frecventa crescuta a avortului spontan, a sarcinilor oprite in evolutie
* nasteri premature
* feti cu greutate mica la nastere
* aparitia de malformatii congenitale
* tulburari de crestre si dezvoltare neurologica ulterioara a copilului
(b trece bariera feto*placentara si poate influenta viabilitatea fatului precum si
dezvoltarea fatului si a copilului
9$punerea prenatala la (b#(b in sangele matern la un nivel egal cu 1.Ig'dl%poate duca la
crestera riscului de aparitia a nasterii premature sau a nasterii unui copil hipotrofic.
42. Efectele plumbului asupra aparatului renal
9$punera acuta la (b poate induce afectarea functiei tubului pro$imal,care se traduce prin
aparitia de aminoacidurie,glicozurie si hiperfosfaturie#sdr )anconi*liKe%.
9$punera repetata sau continua la (b poate induce aparitia unei afectiuni cronice renale
cum ar fi nefrita interstitiala
>ivelul minim la care pot aprea efecte renale nu e cunoscut.
9$punerea la (b poate induce aparitia Tgutei saturnieneU care se caracterizeaza prin
atacuri mai rare decat guta clasica.(oate induce si 3+0 de cauza renala.
43. Efectele plumbului asupra aparatului cardio-vascular
'b e unul din factorii ce contribuie la aparitia 4:;7 in special 3+0
sistemica.9$punera ocupationala poate creste riscul de aparitie a 3+0 si a bolilor cardio*
vasculare ca un efect tardiv.
S*a evidentiat o corelatie semnificativa statistic intre presiunea sistolica si diastolica si
e$punerea la (b
<etermina modificarile de permeabilitate vasculara si crestrea lipemiei,favorizeazand
ateroscleroza.Aa concentratii mari ale (b in aer,relatia intre e$punere si nivelul plumbemiei
urmeaza o curba lineara.
44. Efectele plumbului asupra sistemului endocrin
In situatia e$punerii la concentrtii mari de (b se observa o relatie inversa intre nivelul de
(b din sange si cel al vitaminei <.(b impiedica transformarea vitaminei < in forma sa hormonala
1,2/*dihidro$ivitamina <.0ceata e responasbila de mentinerea homeostaziei 1a intra* si
e$tracelular.0tunci cand 1,2/*dihidro$ivitamina < e scazuta,dezvoltarea si crestrea celulara e
afectata,dezvoltarea tesutului osos din os si dinte poate fi diminuata.0ceste modificari pot aparea
la copii cu un nivel al (b*emiei peste ;2Ig'dl si cu deficit nutritional cronil de 1a,fosfor si
vitamina <.
0supra functei glandelor endorcrine tiroide,(b are efecte minime sau nu are efecte de
loc.2 corelatie negativa slaba a fost stabilita intre durata de e$punere la (b si nivelul de tiro$ina
si trozina libera.9$punerea cronica la (b poate afecta functia tiroidina,dar in timp.>u a fost
observat afectarea functiei tiroidiene la copii.
45. Efectele plumbului asupra sistemului imun
(lumbul poate produce! * o supresie a nivelurilor secretoare de Ig 0
1;
* afectarea functei limfocitelor +
4. Efectele plumbului <n cancero(ene)9
(b e inclus in grupa 2E a clasificarii I0R1 a cancerigenilor chimici*probabil
carcinogen.9$ista date e$perimentale limitate la om.
4!. Efectele plumbului asupra cromo)omilor
=etalele grele acRioneazP asupra macromoleculei de 0<> ceea ce poate determina
apariRia de aberaRii cromozomiale, modificPri ale duratei fazelor ciclului de diviziune cu
repercusiuni asupra creSterii Si dezvoltPrii normale a plantelor.
0stfel, este cunoscut faptul cP plumbul prelugeSte ciclul celular, sensibilitatea faRP de
acest metal depinz"nd de faza ciclului celular n care se aflP celulele.
1elulele aflate n faza postsinteticP :
2
sunt mult mai sensibile la prezenRa plumbului care
prelungeSte ciclul celular cu p"nP la 21;5. Qn faza de sintezP a 0<>*ului celulele sunt mai puRin
sensibile, plumbul prelungind ciclul celular cu doar //5. Aa nivelul 0<>*ului apar modificPri
conformaRionale care schimbP parametrii sterici ai macromoleculei. InteracRiunea 0<>*ului cu
ioni metalici determinP o destabilizare a conformaRiei 0<>, cea ce implicP perturbPri ale
activitPRii biologice. 0stfel, mesaul genetic conRinut n secvenRa deo$iribonucleotidelor din 0<>
cromosomial, vehiculat prin succesiunea proceselor de replicaRie*transcripRie*translaRie, apare
denaturat.
4". *iomar=eri ai expunerii la plumb
ar!er-ii biologici pe baza cProra se stabileSte ncPrcarea organismului cu (b Si
efectele acesteia. 9i sunt marKeri de e$punere!
(b*emiaJ16Ig ' 166ml
(b*uriaJ 2/..,6Ig ' l
ReticulocitozP
ScPderea sintezei 3b, =b
=odificPri citoplasmatice de tip vacuolizare
vitamina <
0A0 din urina
Relatia doza efect.
4$. %ndicatori biolo(ici de <nc9rcare ai or(anismului cu plumb
ar!er-ii biologici pe baza cProra se stabileSte ncPrcarea organismului cu (b Si efectele
acesteia. 9i sunt marKeri de efecte!
0A0J2,/mg ' l urinP #creSte n into$icaRii%
0A0*<3J2/ unitPRi ' l eritrocite #scade n into$icaRii%
1oproporfirinaJ12/Ig ' l #creSte n into$icaRii%
(rotoporfirina eritrocitarPJ/6Ig ' 166
Secundari, nespecifici!
1reSterea frecvenRei hematiilor cu granulaRii bazofile #normal! / ' 1 mil.%
1reSterea frecvenRei hematiilor cu corpusculi 3einz #normal / ' 1666%
1F
1reSte fragilitatea mecanicP a hematiilor
ReticulocitozP
ScPderea sintezei 3b, =b
=odificPri citoplasmatice de tip vacuolizare
RelaRia dozP*efect
I.Se determina conc acidului delta*amino*levulinic care intr*o e$punere crescuta la (b se
elimina si pe cale renala intr*o cantitate crescuta pt ca (b inhiba activitatea dehidrogenazei 0A0
J.acidul nu este utilizat in cant toatala si se transforma intr*un compus intermediar care apare in
sinteza 3b
II.<ozarea act enzimate a dehidrogenazei 0A0
III.<eterminarea coproporfirinei urinare Jcomp intermediar de sint a 3b se elimina in
e$ces pt ca este inhibata coproporfirinogen o$idaza
I@. Se determina porfirinele libere eritrocitare care se gasesc intr*o conc mai mare pt ca
este inhibata ferochelaza #hemsintetza%,porfirinele nu fi$eaza )e,raman libere in eritocit Onivelul
sideremiei normalJ8anemie hipocroma microcitara,normo'hipersideremica
5&. 'oluan3ii carcino(eni din aer. Mecanismul de carcino(ene)9
Substantele carcinogene din aer sunt!
*2rganice! 3idrocarburi 0romatice (oliciclice, clorura de vinil, benzen, naftilamina
*0norganice! 0rsen, 1rom, >ichel, 0zbest
*Radiatii! ionizante si -@
*@irusuri! hepatic E, 3erpes@, 9pstein Earr
=ecanism de carcinogeneza!
1.Initierea! Substanta carcinogena produce la nivelul 0<> o modificare,favorizand
crearea unei celule initaiale.0ceasta celula J stare maligna potentiala si poate prolifera
neconditionat.
*dependent de doza
*daca modif cel nu sunt reparate rapid,procesul de initiere poate deveni permanent
2. (romovare! 1elula iniRiatP se e$primP fenotipic, datoritP intervenRiei unor factori
cancerigeni de promovare.
*promotor J subst care nu produce in mod necesar o tumoare dar poate favoriza o
mutatie cu potential carcinogen sa se manifeste.
*in acest stadiu tumora nu este maligna
*doza si durata de e$punere sunt importante
0ceastP fazP poate fi influenRatP de o serie de factori! dieta, naintarea n v"rstP, factorul
hormonal.
,.(rogresia! 1elulele devin maligne si evolueaza spre o proliferare nerestrictionata cu
invadarea tes adiacenteJ8metastaze. = au o dezvolatare mult mai rapida decat a + initiale.
51. Clasificarea substantelor carcino(ene
*2rganice! 3idrocarburi 0romatice (oliciclice, clorura de vinil, banen, naftilamina
*0norganice! 0rsen, 1rom, >ichel, 0zbest
*Radiatii! ionizante si -@
*@irusuri! hepatic E, 3erpes@, 9pstein Earr
17
<upP locul de ac3iune!
<irecRi #adductori de 0<>% O produc o leziune primarP, biochimicP la nivelul 0<>. 9$.
agenRi alchilanRi, ioni metalici, care produc legPturi covalente cu 0<>.
IndirecRi #procancerigeni% O substanRe iniRial inactive, care necesitP o activare enzimaticP
la nivelul organismului, transform"ndu*se n cancerigeni! 30(, nitrozamine, aflato$ine.
=aoritatea substaRelor din factorii de mediu sunt procancerigene.
<upP mecanismul de ac3iune!
:enoto$ici #mutageni% O acRioneazP la nivelul 0<>, produc"nd mutaRii. Include
cancerigenii
9pigenetici O nu s*a dovedit interacRiunea cu 0<>, acRion"nd la nivelul sistemului de
control al diviziunii celulare #gene supresoare%.
1lasificare IR01#International 0gentc? for Research of 1ancer%
:rupa 1! Subst sigur cancerigene!benzen,aflato$ine,clorura de vinil
:rupa 20! Subst probabil cancerigene!nitrozamine,benzantracen
:rupa 2E! posibil cancerigene
:rupa ,! subst care nu sunt clasificate ca cancerigeni in prezent.
:rupa .! subst care probabil nu sunt cancerigene.
52. /ubstan3ele carcino(ene din aer. 4idrocarburile policiclice aromatice.
*se gasesc in natura
*cel mai cunoscut benza a piren, e$ista si nitro30(, mai to$ici si mai agresivi
*nivelul natural al Ea( este aproape 6
*in interior se pot atinge concenratii f ridicate,concentratii deosebit de mari se pot atinge
in locurile de munca.
/urse>
*arederea combustibililor fosili! lemn, carbune,gaze naturale, petrol
*fumatul
*surse mobile! autovehicule
Cai de expunere>
*inhalatorie!rata de abs .65 la un @ de 26 m
,
aer'zi
*apa de baut
1G
*alimente in functie de modul cum sunt preparate,depozitate,afumate
Cinetica
*sunt liposolubile si se abors prin plamani si prin mucoase
*30( inhalate pot fi absorbite pe particulele de funingine, dupa depunerea in tractul
respirator a part pe care au fost absorbite aceste particule pot fi eliminate prin clearance muco*
ciliar dar 30( pot fi eliminate de pe particule in timpul transportului pe 1R,pot traversa epiteliul
bronsic si patunde in cel acestuia unde sunt metabolizate.
Metabolism
*sunt metabolizate prin intermediul unui sist o$idativ
-isi sinteti"ea"a singuri procarcinogenii
*rezultatul metabolizarii! fenoli si epo$izi
*dupa metabolizare la dihidro*dioli o parte din epo$izi pot fi o$idati la diol*epo$izi
#(R210>19RI:9>%
*30( isi pot induce sinteza enzimelor responsabile de metabolizare si in felul acesta nu
au nevoie de nicun cocarcinogen
F,7*diol*G,16*epo$idul cel mai imp metabolit cu act carcinogena
Efecte pe sanatate!
*> pulmonar
*> tegumentar
*> digestiv
Evaluare de risc>
* presupune ca G pers din 166 666 de e$pusi pot deceda din cauza unei neoplazii la nivel
pulmonar ca rezulatat al e$punerii de o viata la aer ambiental cu un nuvel de poluare Ea( & alte
30(
*nu e$ista un nivel de 30( in aer care poate fi considerat sigur pt sanatate
53. /ubstante carcino(ene din aer> ;)bestul
*grup de fibre naturale cu rezistenta deosebit de mare la actiune mecanica
*slab conducatoare de caldura
*rezistenta mare la actiunea subst chimice
*e$ista mai multe varietati! *chr?ot?le! cel mai raspandit
*crocidolite! cel mai periculos
26
/urse
*scoarta terestra
*antropogene! minerit si macinat
*manufactura unor produse variate! profile pt autoturisme, placute de frane
*constructii
*tevi de azbociment
*poluare interioara#in zona temperata f importanta* se gaseste in
constructii!acoperis,tencuiala%
WW)ibrele respirabile pot aunge la dimensiuni critice Odimens respirabile
Cai de expunere
*aer
*apa de baut!tevi de azbociment
*alimente! berea, vinul sunt filtrate prin tevi de azbociment
Cinetica
*se depune in unghiurile infero*lat ale plamanilor si determina cancer
*se poate depune in zonele ciliate ale 1R
Efecte
*0zbestoza Ofibroza pulmonara
*1ancerul pulmonar *carcinom bronsic
*mezoteliom pleural si peritoneal#e$punere digestiva%
*In cazuri severe apare cord pulmonar cronic si hipo$ie
*iomar=eri
*(lacile pleurale placi fibroase la niv pleurei considerate puncte de plecare ale unui
neoplasm
*1orpii azbestozici!corpi feruginosi sub forma de haltere
*se determina postmortem
Evaluare de risc!0zbestul este cel mai agresiv factor cancerigen si este inclus in
clasa 1 de carcinogenitate
54. /ubstan3ele carcino(ene din aer. *en)enul
Surse! arderea combustibililor fosili, autovehicule, participa la formarea smogului
fotochimic, fumat, alimente contaminate, apa de baut
9ste abosobit si este foarte solubil in grasimi # se acumuleaza in tesuturile bogate in tesut
gras si adipos%, in apa are o solubilitate redusa.
9liminare! in principal renal, se elimina ,65, sub diferite forme
9fecte pe sanatate!
21
Inducerea leucemiilor de tip endoblastic, mieloblastic si leucemie eritroblastica.
Aa o e$punere de 1Ig'm,* se estimeaza ca . persoana dintr*un milion pot face leucemie.
>ivelul de siguranta este zero.
55. 8evoia minim9 de ap9 a omului pentru a supravie ui
0pa are o importan P deosebitP asupra sPnPtP ii omului. 0ccesul la apP este esen ial
pentru via a omului datoriP unui nivel minim de apP necesar pentru supravie uire. 1antitatea i
calitatea de care are nevoie omul are o mare nfluen P asupra stPrii sale de sPnPtate ca individ dar
i asupra comunitP ii din care acesta face parte.
(rioritatea numPrul unu este sP se asigure acces pentru toatP popula ia la surse de
aprovizionare cu apP de calitate bunP.
5. 8evoile i utili)9rile apei
0pa este un element vital pentru om. -tilizarea cea mai importantP a apei este consumul
ca atare de cPtre oameni i animale.
>evoile fiziologice ale organismului sunt de 2,/ l'2.h. (t un grad minim de igienP omul
are nevoie de cel pu in /6l'zi necesarP pt acoperirea nevoilor fiziologice, igienP individualP i pt
prepararea hranei.
1alitatea apei consumatP de om trebuie sP asigure o bunP sPnPtate i sP nu permitP
apari ia mbolnPvirilor.
0pa se utilizeazP n numeroase domenii de activitate!
Mootehnia O pt consum, prepararea hranei i men inerea iginei locului de via P al
animalelor
0griculturP O F65 pt irigan ii
9nergeticP * producerea energiei electrice prin hidrocentrale; rPcirea
termocentralelor, centralelor nucleare
Industrie O industria petrolului, chimicP, producerea de h"rtie, industria e$tractivP
de metale #eforturi pt reducerea consumului de apP%
+ransporturi O miloc de transport pt mPrfuri i persoane
Sport O element recrea ional
(entru mbunPtP irea climatului i asigurare igienei n mediul urban
0pa este mediul natural de habitat al pe tilor i al altor forme de via P acvaticP.
5!. /ursele de ap9 i posibilit9 ile de poluare ale acestora
;pe de suprafa39> apale r"urilor i lacurilor. Sunt n cantitate mare, ce variazP n fc de
condi iile meteo.>u sunt proteate de poluare i pot avea o calitate necoresp.pt consumul uman.
;pe de profun)ime>beneficiazP de protec ia stratului supraiacent , corespund din punct
de vedere calitativ, dar debitul lor este foarte scPzut. Sunt reduse cantitativ. Stratul freatic trebuie
sP fie la mare ad"ncime. (oate avea un grad crescut de mineralizare.
22
;pa atmosferic9 -vapori2> se gPseSte p"nP la 1/*26 Km altitudine. >u se foloseSte.
'recipita3ii> nu au ncPrcPturP mineralP, nu se folosesc n scop potabil.
5".'oluarea c0imic9 a apei clasificare
9ste determinata de o modificare a compozitiei chimice a apei, datorita unor dezechilibre
minerale naturale si prin prezenta unor substante chimice to$ice rezultate din poluarea apei in
urma unor activitati umane industriale sau din agricultura.
Substan ele provin cel mai frecvent din afara prin poluare si au o limita ma$ima admisa
foarte e$acta #nitrati J /6 mg'dmc, pesticide J 6,/ Ig'dmc, ) J 1,2 mg'dmc, (b J 6,6/ mg'dmc,
cianuri J 6,6/ mg'dmc%.Substante indezirabile ! nu au efecte nocive #to$ice% dar prin prezenta lor
in apa modifica caracterele organoleptice #1a, )e, =n, 2$igen etc.%
5$. 're)en a calciului i a ma(ne)iului <n ap9
>u au efecte nocive #to$ice% dar prin prezenta lor in apa modifica caracterele
organoleptice.
1a O n e$ces produce un gust salciu. Scade O aritmii, modificari 9X:.
1a i =g cresc duritatea apei i se asociazP cu morbiditate i mortalitate scPzutP.
&. 're)en a nitra ilor <n ap9
>itraRii provin din naturP, din solurile bogate n azot #origine teluricP%,sau aung n apP n
urma poluPrii. Sursele de poluare!
* folosirea ngrPSPmintelor azotoase sintetice n agriculturP;
* fertilizarea terenurilor agricole cu ngrPSPminte naturale #gunoi de grad%;
descompunerea substanRelor organice elibereazP amoniac, nitriRi, nitraRi;
* graduri, latrine, depozite de gunoi, instalaRii de canalizare, puRuri absorbante plasate n
apropierea surselor de apP #f"nt"ni, izvoare%;
* deversPri de ape reziduale provenite din ntreprinderile Si combinatele care fabricP
fertilizante, n apele de suprafaRP.
(entru a*Si e$ercita efectul to$ic, nitraRii sunt redu i la nitriRi. Reac ia se poate
produce n apP #sezon cald, prezenRa unei flore reducPtoare% saun organism, loc sub acRiunea
unei flore microbiene care ascensioneazP din porRiunea distalP a intestinului n cea pro$imalP sau
care coboarP din nazo*faringe #n caz de rinite, sinuzite, abcese, otite, amigdalite%. >itriRii
pPtrund n s"nge & hemoglobina *8methemoglobinP, bloc"nd capacitatea de transport a
o$igenului * 8deficit de o$igen n Resuturi.
>itraRii se pot combina cu aminele form"nd nitrozamine, cu efect cancerigen
demonstrat.
1. %ntoxica ia acut9 cu nitra i
Into$icaRia cu nitraRi apare mai frecvent n mediul rural, la sugarii alimentaRi artificial cu
lapte praf sau lapte de vacP, la prepararea cProra s*a folosit pentru diluRie, apP cu conRinut crescut
de nitraRi.
Surse! * soluri bogate in saruri de azot
* poluarea apei
9fecte !
2,
>itra i *8 >itri i & 3b J met3b #deficit de o$igen%! 16*265 * fenomene de tip hipo$ic;
8265 * cianoza initial periorala, dispnee, tahicardie, poliglobulie; 8.65 * hipo$ie cerebrala O
pierderea starii de constienta; 8;65 * e$itus.
0pare frecvent la copii Y 1 an care sunt alimentati artificial.
2.'re)en a fluorului <n ap9 i patolo(ia indus9 de acesta
0portul optim! 6,F*1,2mg ' l apP.
(rovine din scoarRa terestrP #crioliRi, fluorosilicaRi%. 0pa are rolul principal, asigurP 2',
din necesarul pe 2. ore, alimentele av"nd rol secunadar, pentru cP fluorul din sol nu e concentrat
de plante, dec"t foarte puRin.
* cariopreventiv , reacioneazP cu hidro$iapatita J fluoroapatita #conferP rezisten P
dintelui%
* bacteriostatic Si antienzimatic, inhib"nd enzimele de tipul enolazelor.
* concentratii crescute in apa O fluoroza endemica !
* 8 1,/ *2mg'dmc ! fluoroza dentara #pete pe suprafata lor, creste friabilitatea%
* 8 /mg'dmc ! osteofluoroza asimptomatica #osteoscleroza cu cresterea opacitatii
fata de razele R$%.
* 8 26 mg'dmc ! osteofloroza anchilozanta
3. %mportan a aportului de iod prin ap9 i patolo(ia indus9 de un aport deficitar al
acestuia.
0pa * aport scPzut de iod * 165 din necesarul n 2. ore #166*126mg%, alimentele av"nd
un aport important. 1oncentraRia iodului n apP este un indicator al aportului total de iod! dacP
este scPzutP, Si alimentele au un aport scPzut de iod.
1ol <n or(anism! sinteza hormonilor tiroidieni!
Iodocaptarea! iodul n s"nge este concentrat la nivelul foliculilor tiroidieni de 16*
166 ori.
Iodoconversia! iodul anorganic esre transformat n iod organic.
3ormonosinteza! se sintetizeazP triiodotironina Si tetraiodotironina.
Qn funcRie de nivelul din s"nge al hormonilor tiroidieni, activitatea tiroidei este controlatP
pe cale hipotalamohipofizarP, cu hipertrofie tiroidianP, prin sintezP de coloid, dacP iodul este
insuficient. -lterior apar dezechilibre hormonale, inclusiv forme neurologice! cretinism,
surditate.
<istrofia endemica tireopata; gusa endemica apare la o concentartie a I in apa Y /Ig'dmc.
Insa sunt cazuri in care gusa apare si la valori mai mari J carenta relativa de iod ! alimente ce
contin substante antitiroidiene #varza, conopida, gulii, napi%, elemente minerale in e$ces #1a
scade abs. I prin cresterea elim. I, =n opreste formarea hormonului tiroidian,) creSte eliminarea
urinarP a iodului.%, aport alimentar dezechilibrat #proteinele sunt esentiale in formarea
hormonului tiroidian%.
Cate(orii cu risc crescut de apariRie a guSei! pubertate, gravide, tulburPri endocrine.
4. Caracteristicile epidemiei 0idrice -principale si secundare2
Epidemii 0idrice
Sunt afecRiuni cu poartP de intrare digestivP. 9pidemia se stabileSte dacP este sau nu hidricP
pe baza urmPtoarelor criterii!
'rincipale>
2.
<ebut e$ploziv, cu numPr mare de cazuri, care apar ntr*un interval scurt de timp, mai mic
dec"t perioada de incubaRie a bolii.
Suprapunerea cazurilor de boalP peste sistemul de distribuRie a apei #criteriul topografic%.
Sezonalitatea #n principiu sezonul cald, dar pot apare oric"nd, chiar n sezonul rece,
deoarece rezistenRa creSte cu scPderea temperaturii%.
(opulaRia receptivP la boalP! fac boala toate persoanele receptive, fPrP imunitate specificP.
Sf"rSitul epidemiei se caracterizeazP prin scPderea bruscP a numPrului de cazuri de boalP,
dupP ce procesul de contaminare a apei a fost ntrerupt. Se pPstreazP Zcoada epidemicPU O un numPr
redus de cazuri de boalP, cu transmitere prin contact direct interuman.
/ecundare
1reSterea frecvenRei bolilor diareice acute Si a cazurilor de dizenterie ntr*o colectivitate aratP
cP poate izbucni o epidemie hidricP..
Identificarea germenilor patogeni n apP nu este obligatorie, totuSi se modificP indicatorii
bacteriologici de calitate a apei.
5. +efiniti endemia indusa 0idric si elementele de ca) sporadic
Endemia 0idric9
Se caracterizeazP printr*un numPr mai mic de cazuri de boalP, care apar permanent ntr*o
zonP geograficP, unde sunt probleme n alimentaRia cu apP.
1azuri izolate ! 0par c"nd gradul de contaminare a apei este scPzut, nu se atinge doza
infectantP, dar e$istP persoane cu receptivitate crescutP, care fac boala #tare digestive! anaciditate
gastricP; copii, v"rstnici%.
. Clasificarea bolilor transmise prin apa
*oli transmise de bacterii>
4olera *produsP de vibrionul holeric #9ltor%, care n apP rezistP sPptPm"ni, luni. 9ste sensibil
la clor, rezistP n apa rece Si nepoluatP #apa de izvor%. <oza infectantP este 16
/*;
. 9$istP persoane cu
risc crescut, care pot face boala la doze inferioare dozei infectante! hipoaciditate ' hiperaciditate cu
tratament antiacid. Sursa de contaminare este doar omul.
,ebra tifoid9 ?i paratifoid9 produse de Samonella +iph? Si (aratip? 0 Si E. 0cestea rezistP
21 zile n apa r"urilor, ,6 zile n apa de profunzime, 2.., luni n gheaRP. 9 sensibil la clor. <oza
infectantP este 16
,*/
. Sursa de contaminare! omul bolnav Si purtPtorul cronic. Salmonellele de la
animale produc gastroenterite.
+i)enteria bacilar9 - Shigella rezistP .../ zile n apP Si 2 luni n gheaRP, este mai rezistentP la
clor dec"t colibacili. <oza infectantP J 16
2
. Eoala are frecvenRP crescutP datoritP dozei infectante
foarte mici Si fenomenului de variabiliatate microbianP. =anifestPrile clinice sunt uSoare.
*oli diareice acute produse de 9. coli, 1amp?lobacter, (seudomonas, [ersinia
enterocolitica, 0eromonas, vibrioni parahemolitici. 0ceStia rezistP n apP 21 zile, sunt sensibili la
clor. <oza infectantP este mare. <au manifestPri la sugari Si copii mici.
@eptospiro)e * produse de Aeptospira enterohemoragicP, pomona, canic., griphotiphosa,
Doolfi. 0cestea sumnt antropozoonoze #de la Sobolan, c"ine, pisicP, porc%. (Ptrund transcutanat,
rezistP 2.., sPptPm"ni, rezistP la clor. 9$istP Si tulpini saprofite n apele de suprafaRP, care produc
boli diareice acute. 0u fecvenRP mai mare la marinari, pescari, practicanRii sporturilor nautice.
*rucelo)a produsP de Erucella. Eoala are caracter profesional, se transmite de la animale
care avorteazP! oi, capre, porci. :ermenii pPtrund digestiv Si respirator sau transtegumentar. RezistP
1..2 luni n apP Si la clor.
2/
:ularemia produsP de (asteurella tularensis. Sursa o reprezintP! Soareci, c"ini, pisici.
Rezervorul natural l reprezintP i$odidele #cPpuSe%. (Ptrud prin tegumente, mucoase, digestiv,
respirator. RezistP n apP 2.., luni.
;ntrax produs de Eacilus antracis, germene sporulat, care rezistP luni n apP Si la clor.
1ontaminare! n industria pielPriei.
,ebra 5 produsP de 1o$iella burnetti, care rezistP 1;6 zile n apP. Se transmite prin
contaminarea apei de suprafaRP de cPtre animale.
:*C produs de bX, care rezistP n apP 166..1/6 zile Si la doze uzuale de clor. 1el mai mare
risc l reprezintP consumul de lapte nefiert de la animalul bolanav.
*oli transmise de virusi
@irisurile au o rezistenRP mult mai mare dec"t bacteriile, rezistP la clor, iar doza infectantP
este foarte micP.
4epatita ; ?i E produsP de @30 Si @39, care rezistP p"nP la 266 zile Si la dozele uzuale de
clor. Sursa o reprezintP omul. )ormele de manifestare sunt! epidemii Si cazuri izolate.
'oliomielita Sursa este doar omul, virusul rezistP 166...1/6 zile, este sensibil la clor.
@accinarea se face cu virus atenuat, tulpPina vaccinalP av"nd o rezistenRP crescutP n mediu. Se
manifestP sub formP de cazuri izolate.
Coxsac=ie ; ?i *7 EC4O7 enterovirusuri noi
(roduc! paralizii, nevrite, febrP, meningite, encefalite, boli respiratorii, boli digestive,
miocardite, conuntctivitP acutP hemoragiparP, e$antem.
Airusurile 8orBal= ?i 1otavirusuri produc gastroenterite la adult.
;denovirusiri produc conunctivite de bazin #trPiesc n apP caldP%, infecRii respiratorii,
meningete, veruci comune.
'arvovirusurile produc infecRii respiratorii la copii Si cancer de col uterin.
*oli para)itare
0pa poate sP aibP un rol activ n transmiterea bolilor parazitare.
(rotozoare
Entamoeba 0istolitica> InfecRia se transmite de la omul bolnav sau purtPtor. Qn apP rezistP
166 zile, la temperaturP crescutP Si la 1l. (roduce dizenteria amoebianP.
#iardia intestinalis> 2mul se infecteazP prin chiSti, care rezistP luni n apP. Eoala se
numeSte lamblio)9, manifestare endemicP. +ratmentul este hepatoto$ic, astfel nc"t nu se treateazP
copiii.
:ric0omonas intestinalis C va(inalis> rezistP foarte puRin n apP. Eoala se numeSte
tric0omonia)9.
CrDptosporidium parvum> InfecRia se transmite de la animal, probabil Si de la om. Eoala se
numeSte crDptosporidio)9, foarte frecventP la bolnavii de SI<0 #diaree gravP%.
1estode
+ip0ilobotrium latum Si 4imenilepis nana! Qn apP au 2 gazde! un crustaceu Si un peSte.
Eoala se numeSte tenia)9. 3imenilepis nana nu are gazdP.N
+rematode
,asciola 0epatica Si bus=i! infecteazP ovine, bovine, om #cPi biliare%. Aa temperaturi
crescute #2/..,6
6
1% se produce embriogeneza, pPtrund n gasteropod sau moluscP, unde se formeazP
cercarul, forma infectantP, care produce fasciolo)a.
2;
Schistosoma haematobium, mansoni, aponicum! gazda intermediarP este n apP, pot
pPtrunde Si prin tegumente, dau manifestPri digestive Si urinare. (roduc sc0istosomio)e.
>ematode
;scaridio)a7 :ricocefalo)a7 /tron(iloido)a7 ;ncDlostomio)e> Sursa o reprezintP omul,
transmiterea este indirectP, prin apP, solul av"nd rol de activare.
(atologie neinfecRioasP cu transmitere pe cale hidricP
<eterminatP de dezechilibre hidro*minerale
!. Clasificarea a(entilor pato(eni transmisi prin apa cu semnificatie pentru sanatate
12 ;(enti pato(eni cu o semnificatie importanta pentru starea de sanatate a omului.
0ici se numara ! 9.1oli, Salmonella tiph?, Shigella disentariae, @ibrio cholerae, [ersinia
enerocolitica, 1amp?lobacter euni, :iardia lamblia, 1r?ptosporidium parvum, 9ntamoeba
histol?tica, <ranculus medinensis.
22 ;(enti panto(eni oportunisti
-nele organisme care se gasesc in mod normal in mediul ambiant pot duce duce la aparitia
unor imbolnaviri cu caracter oportunist la grupele de populatie considerate cu risc #batranii, copii
mici, cei imunosupresati%.
<aca apele folosite de aceste persoane, pentru consum sau pentru imbaiere, sunt contaminate
cu un numar e$esiv de agenti de agenti patogeni atunci se pot produce infectii ale pielii, ochilor,
nasului sau ale gatului.
:ermeni oportunisti! (seudomonas aeruginosa, 0eromonas, )lavobacterium, 0cinetobacter,
Xlebsiella, Serratia, unele specii de =?cobacterium, Aegionella, >aegleria foDleri #mening
oencefalite%, 0canthamoeba #meningite&infectii la nivel pulmonar%.
32 :oxine provenite de la cDanobacteriile din apa
+o$inele sunt puse in libertate in cursul procesului de inflorire a algelor verzi*
albastre, mai ales in apa lacurilor. 2 astfel de situatie poate aparea in cazul =icroc?stis aeruginosa
ce poate afecta sanatatea animalelor si a omului.
42 Or(anisme ce pot crea un (rad de discomfort -neplacere2
In apa se pot gasi si germeni fata importanta pt org si care nu reprezinta o problema pt
sanatatea publica. 0cesti patogeni pot produce modificari de turbiditate, de gust, de miros sau pot
aparea ca organisme prezente in apa.
"2 ;(enti bacterieni excretanti
Salmonella t?phi si parat?phi, [ersinia, 1amp?lobacter, 9. 1oli, @ibrionul holeric,Shigella
$2 ;(enti pato(eni bacterieni ce se de)volta in sistemele de alimentare cu apa
@e(ionella
;eromonas
:ermene gram negativ, nesporulat, facultativ anaerob care apare ubicuitat in mediile
acvatice. )amilia 0eromonas cuprinde 1, genospecii. :enul 0eromonas e impartit in doua mari
grupuri si anume grupul psihrofilic, imobil si care include doar o genospecie si al doilea mare grup,
mezofilic ce cuprinde specii mobile. 0cest grup a fost izolat de la pacientii cu gastro enterita, desi
rolul in inducerea bolii este neclar. 0eromonasul de tip mezofilic este asociat cu inducerea starilor
septice, a infectarii plagilor sau cu aparitia infectiilor la nivelul ochiului, al tractului respirator sau al
infectiilor cu alte localizari. =ulte infectii apar ca urmare a contaminarii locului de fractura sau de
dilacerare al tesutului , cu apa contaminata cu specii de 0eromonas mezofilic.
2F
'seudomonas ;eru(inosa
)am (seudomonadaceae, gram negativ, se dezvolta pe cultura de agar, ara un pigment
albastru verzui fluorescent*piocianina . (roduce catalaza, o$idaza si amoniac provenind din arginina,
creste cu citrat ca sursa de carbon. 9ste aerob dar se poate dezvolta si in conditii de anaerobioza.
(oate fi identificat in materii fecale, sol, apa si ape reziduale.
9ste un agent patogen oportunist imbolnavin in general prin apa contaminata. Se poate
dezvolta in instalatii sanitare cum ar fi chiuvete, scurgeri de chiuvete, tevi prin care curge apa de la
robinet, piscine sau acuzzi.
9fecte usoare pe sanatate! rush*uri la nivelul pielii, pustule sau aparitia infectiilor la nivelul
canalulul auricular e$tern manifestate prin otita e$terna, poate produce infectarea plagilor, arsurilor.
Micobacterium
Eacterie ce are un perete cu o structura cu un continut mare lipidic care ii ofera o rezistenta
mare la infectii. Sunt doua tipuri cu dezvoltare ZlentaU #=.tuberculosis,=. Aeprae care nu sunt
transmise prin apa% si ZrapidaU care sunt atipice si au rezervor in mediu. (ot da boli ca tbc cu
localizare pulmonara sau a unor infectii cu diseminare la nivelul scheletului, ganglionilor, la niv
pielii sau a tesuturilor moi.
(rinte cele saprofite! =. :ordonae care e recunoscuta a fi cea mai comuna dintre
micobacteriile cara apar la apa de la robinet si e num bacilul apei de robinet.
!& 2 /almonella transmisa prin apa
)am 9nterobacteriaceelor, bacterie gram negativ.
, grupe ! grupa 1% S. +?phi si parat?phi 0 si E
2% S. 1holerae*suis la porci si S. dublin la vite
,% S. enteriditis si S. t?phimurium * afectiuni usoare
Cai de transmitere. (t S. +?phi si parat?phi , purtatorul uman este cel mai adesea calea de
transmitere. (t S parat?phi E produsele din lapte. =aoritatea sunt patogene pt animale si pot fi
prezente in mediu datorita poluarii fecale. 0 fost izolata din alimente cum ar fi produse avicole, oua
si carne de pui sau chiar de la porci, oi, cai sau alimente preparate din acestia. <eversarea resturilor
neprelucrate din abatoare poate contamina apa raurilor.
(oate fi izolata in izvoarele ce comunica cu e$teriorul ca urmare a deversarilor sau
inundatiilor cu apa de suprafata contaminata.
+impul de supravietuire al bacteriei in apa de baut este de la cateva zile pana la 166 de zile.
'atolo(ia se manifesta cu imbolnaviri de tip acut cu febra, dureri abdominale, greata si
varsaturi. Aa copii si batrani , deshidratarea severa este un risc vital pt acestia. S. +?phi poate induce
febra tifoida #febra ridicata, cefalee severa, greata, pierderea apetitului, poate fi insotita de diaree sau
constipatie si de o tuse ragusita% =ortalitate 16 5 din cauzuri fata tratament. )ebrele paratifoide au
simptomatologie asemanatoare dar cu o evolutie mai blanda%
Samonella poate fi cauza a unor epidemii hidrice.
!12 Eersinia transmisa prin apa
:ram negativ. )am . 9nerobacteriaceelor , cuprinde F genuri ! [ pestis, [ pseudotuberculosis
si anumite serotipuri de [. 9nterocolitica ce pot fi patogene pt om.
0numite tipuri de [. 9nterocolitica pot sa produca afectiuni de tipul gastro*enteritelor acute
ce se manifesta prin aparitia diareei.
Cai de transmitere O animalele domestice #porcul% si salbatice #iepurele, vulpea%, produsele
alimentare precum carnea si laptele
27
[ enterocolitica a fost izolata si din apa dar alte serotipuri fata de cele care dau boala la om.
9a poate aparea in apa de baut datorita unei contaminari a apei deu suprafata sau datorita deversarii
unor ape uzate. 0re capacitatea de a se dezvolta la temperaturi scazue, chiar si de . grade la care
poate supravietuii apro$imativ 17 luni.
!22 CampDlobacter transmis prin apa
:ram negativ. )am 1amp?lobacteriaceea, cuprinde 1. genuri. -nele sunt patogene pt om si
animal cum ar fi 1.\euni, 1. 1oli, 1. )etus iar altele sunt nepatogene pt om. 9ste o bacterie
termofila # se dezvolta la .2grade%.
(oate duce la imbolnaviri prin enterita, gastrita sau alte afectiuni #camp?lobacterioze%.
Modalitatea de transmitere este prin alimente sau apa contaminata, prin contact cu animale
infectatate #pasari, pui, vite, porci, caini, pisici% sau prin activitate se$uala anal*orala.
0pele uzate din reteaua de canalizare pot contine 16 O 16/ colonii termofile per 166 ml.
0paritia 1. in apele de suprafata a dovedit faptul ca aceasta depinde de apa de ploaie, de
temperatura apei si de apele uzate provenite de la crescatoriile de pasari.
=ai multe izbucniri epidemice au fost legate de ingestia alimentelor contaminate,a laptelui
sau a apei contaminate.
:ermenul supravietuieste 22 saptamani in apa rece, apa de profunzime sau in apa de
suprafata care nu a fost clorinata.
!32 Esc0eric0ia coli transmis prin apa
:ram negativ, aerob sau facultativ aerob, cu metabolism de tip respirator cat si fermentativ,
producand fermentatia glucozei sau a lactozei. 9ste produsa catalaza, dar nu si o$idaza iar nitratul
este redus la nitrit. . )am 9nterobacteriacea.. Se gaseste in materiile fecale ale omului si ale
animalelor cu sange cald. Se poate folosi ca inde$ al poluarii fecale recente a apei.
9 coli populeaza normal intestinul uman dar maoritatea speciilor nu sunt patogene. 9$ista
insa ; specii patogene
E. coli enterotoxi(en -E:EC% prod 2 enteroto$ine ce sunt responsabile pt aparitia unui
influ$ de apa si electroliti in lumenul intestinal. (oate produce sindrom holera*liKe.
E. coli enteinva)iv -E%EC2 se multiplica in interiorul intestinului si produce o citoto$ina si o
enteroto$ina.
E coli enteropato(en -E'EC2 prod distrugeri la nivelul intestinului cu distructia microvililor
marginii in perie, la nivelul celulelor epiteliului intestinal.
E coli entero0emora(ic -E4EC2 determina leziuni ce duc la aparitia unei colite
hemoragice. (oate prod si o serie de to$ine ce pot duce la moartea celulelor epiteliului vascular.
E. coli enteroa(re(ativ -E;((EC% formeaza o serie de aglomerari celulare ce adera la
celulele epiteliale.
E coli de aderenta difu)a -+;CE27 aderenta ce se produce la nivelul celulelor epiteliului
intestinal dupa un model uniform. 0fecteaza, in special, pe cei a caror aparare imuna este
defectuoasa si pe copii malnutriti.
+ulpinile enteropatogene si enteroinvazive pot duce la imbolnaviri manifestate prin aparitia
diareei. 1ele 9(91 au fost asociate cu aparitia izbucnirilor de gastroenterita la copii.
9+91 sindrom holera*liKe.
9I91 prod imbolnavire asemanatoare dizenteriei cu diaree sanghinolenta datorita prod unei
verocitoto$ine sau Shiga*liKe to$ina.
2G
!42 Aibrionul 0oleric transmis prin apa
)am @ibrionaceelor. :ram negativ, facultativ anaerob, capabil de metabolism respirator si
fermentativ, este o$ido pozitiv si reduce nitratul la nitriti. 0re un flagel polar si este identificat prin
teste biochimice si studii de 0<>.
In functie de antigenul de suprfata se poate spune ca are sero grupuri de tip Z2U. Sunt 26;
serotipuri. Serotipul 21 este patogenic pt om. 9$ista insa si vibrioni Znon* 21%
Serotipull 21 e$ista ca 2 biotipuri ! clasic si 9l +or.
1alea de transmitere a holerei este prin intermediul apei. 9ste posibil sa apara transmiterea si
prin alimente sau ca o infectie nosocomiala. +ransmiterea de la om la om nu este e$clusa.
Aa nivel mondial au fost mai multe pandemii si epidemii de holera cu un grad ridicat de
mortalitate. 0stazi v. holeric a fost implicat in aparitia cazurilor de gastro enterite printe calatorii
turisti.
9fectele pe sanatatea omului se manifesta prin aparitia holerei, boala acuta intestinala cu o
perioada scurta de incubatie #1 */ zile%. Incepe prin ingestia apei sau alimentului contaminat.
0gentul colonizeaza epiteliul intestinului subtire prin intermediul vililor mucoasei. <upa ce se
ataseaza de mucoasa, penetreaza stratul de mucus si adera la suprafata cel epiteliale. 0derarea
mucoasa este specifica prin receptori de aderenta, astfel enteroto$ina holerica este secretata in
mediul e$trecelulardistrugand transportul ionilor prin celulele epiteliului. 9nteroto$ina stimuleaza
hipersecretia de apa si ioni de clor inhiband in acelasi timp absorbtia ionilor de sodiu. 1onsecinta
este pierderea de apa si electroliti, ceea ce va duce la diaree severa ce caracterizeaza perioada de
stare a bolii. <ecesul poate rezulta datorita volumului depletiei induse, ceea ce va duce la cresterea
proteinemiei in sange favorizand astfel aparitia socului circulator sau a colapsului.
9venimente cum ar fi inundatii, foamete, razboi produc miscari de refugiati si favorizeaza
izbucnirea si intinderea holerei.
!52 /0i(ella transmisa prin apa
:ermene gram negativ, atat aerob cat si anaerob. =etabolism fermentativ cat si respirator.
(rin fermentarea glucozei nu se produce gaz, iar prin fermentarea lactozei rareori. )avorizeaza
reducerea nitratilor la nitriti. )am 9nterobacteriaceea
Serotipul Shigelei este stabilit prin intermediul antigenului somatic Z2U
Shigella disenteriae produce di)enteria ,o boala ce se manifesta prin aparitia de diaree
mucoasa initial si apoi diaree muco*sanghinolenta. 0spectul sanghinolent este datorat colonizarii
mucoasei intestinale cu bacterii, omul fiind singura sura de agenti patogenic de acest tip. Shigella de
tip 1 este cel mai virulent din cele . serotipuri e$istente.
Sd 1 poate determiana aparitia formelor epidemice de boala. Scaunele muco*sangvinolente
sunt insotite de dureri abdominale, tenesme , febra. (ot aparea complicatii cu evolutie grava cum ar
fi starea septica, atac apopletic, insuficienta renala mergand pana la sindrom hemolitic si uremie.
=ortalitatea cu Sd1 este intre /*1/5.
:ransmiterea se face de la om la om, prin apa de baut si prin alimente. <oza infectanta este
mica intre 16*166 de bacterii.
9pidemiile cu Sd1 apar de obicei in zonele sarace.
!2 @e(ionella transmisa prin apa
)am Aegionaceelor. :ram negativ, aeroba. 0re metabolism non*fermentativ si necesita l*
cisteina si saruri de fier ca sa se dezvolte. )ormeaza colonii albe, pupurii pana la albastru pe mediu
agar cu cu e$tract de drodii. +ipul speciei este A. (neumophil?a.
,6
Aa om au putut fi identificate 2 forme de boala. (rima este forma pneumonica ce aunge la o
mortalitate de pana la 1/5 cu incubatia de 2*16 zile. 0 doua forma se numeste ] febra de (ontiac ^
care este o afectiune febrila, timp de incubatie de 1*F zile. Eoala non pneumonica desi tusea apare in
/6 5 din cazuri. Se manifesta ca o boala de tip alergic cu cefalee, mialgii, curbatura, greata,
varsaturi. Eoala se autolimiteaza si trece spontan.
Eoala data de A poate fi insotita si de manifestari e$trapilmonare cum ar fi insuficienta
renala, encefalopatia sau pericardita.
Aegionela este larg raspandita in sursele de apa naturala, fiind o bacterie acvatica mezofila.
0pare cel mai mult in sistemele create de om si anume in sistemele de producere a apei calde
folosite in scop domestic, in situatia folosirii acesteia pentru dus sau in sistemele de racire a apei in
sistemele de aer conditionat.
Surse naturale!
* ape de suprafata, termale, minelarale, malul de pe malul baltilor, solul umed din
locurile de escavatie, strandurile cu apa incalzita natural in sezonul de vara
Surse artificiale
* turnurile de racire a apei si de condesare a vaporilor, instalatiile de apa calda din
spitale, hoteluri, comple$e , apa de racire de la perforatoarele stomatologice, bazinele de inot,
aparatele de fabricat gheata etc.
Infectia se produce prin inhalarea aerosolilor sau a nucleilor de picatura care sunt suficient de
mici pt a aunge in plaman si a fi retinute la nivelul alveolelor. . :radul de risc depinde de patru
factori ! de densitatea bacteriilor in sursa, e$tinderea formarii de aerosoli, numarul de bacterii
inhalate si susceptibilitatea individului.
A a fost responsabila de numeroasa epidemii cu un grad crescut de mortalitate.
!!2 Airusuri transmise prin apa
@irusurile transmise prin apa sunt acelea care se pot multiplica in intestinul uman si care
sunt e$cretate in numar mare prin materiile fecale ale celor infectati.
)amilii de virusuri care pot aparea in apa!
1. 'icornavirusuri #0R>, 2F*27nm% O din aceasta familie face parte virusului hepatitei 0
#cu fatigabilitate, anore$ie, greata, voma, cefalee, febra, icter si urina hipercroma% si grupul
9nterovirusurilor care contine ; grupuri ce pot afecta omul
a% polivirusurile umane O paralizie, meningita, febra
b% ec0ovirusuri umane O meningita , boala respiratorie, rash, febra, gastroenterita
c% virusul uman coxsac=ie ; faringita enterovirala veziculara, boala respiratorie,
meningita, stomatita veziculara cu e$antem
d% virusul uman coxsac=ie * miocardita, anomalii congenitale cardiace, febra, rash,
meningita, boli respiratorii, mialgie epidemica
e% enterovirusuri umane O meningita, encefalita, boli respiratorii, conuncivita acuta
hemoragica , febra, rash
2. 1eoviridae F6 nm se impart in reovirusuri cu patologie necunoscuta si reoviridae care
dau gastro*enterite si diaree
,. ;denovirusuri umane ce dau boli respiratorii, conunctivite, gastroenterite
.. 'arvoviridae- virusuri adeno asociate ce dau infectii latente urmand integrarea 0<>*
ului in celule
,1
/. Caliciviridae O virusul 0epatic E si calicivirusurile umane ce dau gastro O enterite la
copii mici si sugari
;. 'apoviridae 'apilloma virusuri veruci plantare
!"2 'roto)oare transmise prin apa
0pa de baut oaca un rol important in transmiterea mai multor protozoare. 1resterea
numarului de persoane imunocompromise ca urmare a epidemiei de 3I@8SI<0, a administrarii
chimioterapiei pentru maladia neoplazica si a transplantului de organe a dus cresterea prevalentei
infectiilor induse de germeni oportunisti.
(rotozoare
Entamoeba 0istolitica> InfecRia se transmite de la omul bolnav sau purtPtor. Qn apP rezistP
166 zile, la temperaturP crescutP Si la 1l. (roduce dizenteria amoebianP.
#iardia intestinalis> 2mul se infecteazP prin chiSti, care rezistP luni n apP. Eoala se
numeSte lamblio)9, manifestare endemicP. +ratmentul este hepatoto$ic, astfel nc"t nu se treateazP
copiii.
:ric0omonas intestinalis C va(inalis> rezistP foarte puRin n apP. Eoala se numeSte
tric0omonia)9.
CrDptosporidium parvum> InfecRia se transmite de la animal, probabil Si de la om. Eoala se
numeSte crDptosporidio)9, foarte frecventP la bolnavii de SI<0 #diaree gravP%.
1estode
+ip0ilobotrium latum Si 4imenilepis nana! Qn apP au 2 gazde! un crustaceu Si un peSte.
Eoala se numeSte tenia)9. 3imenilepis nana nu are gazdP.N
+rematode
,asciola 0epatica Si bus=i! infecteazP ovine, bovine, om #cPi biliare%. Aa temperaturi
crescute #2/..,6
6
1% se produce embriogeneza, pPtrund n gasteropod sau moluscP, unde se formeazP
cercarul, forma infectantP, care produce fasciolo)a.
Schistosoma haematobium, mansoni, aponicum! gazda intermediarP este n apP, pot
pPtrunde Si prin tegumente, dau manifestPri digestive Si urinare. (roduc sc0istosomio)e.
>ematode
;scaridio)a7 :ricocefalo)a7 /tron(iloido)a7 ;ncDlostomio)e> Sursa o reprezintP omul,
transmiterea este indirectP, prin apP, solul av"nd rol de activare.
(atologie neinfecRioasP cu transmitere pe cale hidricP
<eterminatP de dezechilibre hidro*minerale
!$2CrDptosporidium parvum transmis prin apa
:enul 1r?ptospordium. Sunt protozoare coccidiene de talie mica ce infecteaza regiuniea
microvililor de la nivelul celulelor epiteliale din tractul respirator si digestiv al vertebratelor. Aa om
patologia este data de 1. parvum.
Se gaseste in mediu ambiant sub forma de oochist #formade rezistenta a parazitului% si este
eliminat prin materiile fecale ale gazdei infectate. <upa ce a fost ingerat de o noua gazda, el se
desface in functie de temperatura corpului, de prezenta sarurilor biliare si a aciditatii gastrice.
Infecteaza celulele epiteliale de la nivelul eunului si ileonul
,2
Eoala are o incubatie de F zile si se manifesta prin diaree apoasa urmata de o deshidratatre
accentuata si de pierdere in greutate. In plus, pot aparea stari de greata, voma, crampe abdominale,
usoara febra, apatie, obosela.
(ersoanele imunocompromise au mai mult de suferit in urma contaminarii. <urata bolii este
in general de 26 zile. -rmata de o perioada de 2*, sapt de eliminare a oochisturilor. (ot aparea
recaderi manifestate prin aparitia diareei, ce pot aunge pana la / episoade in .6*F65 din cazuri.
=ortalitatea este scazuta la persoane imunocompetente, dar la persoanele imunofeficiente,
infectia poate imbraca o forma severa. (revalenta cr?ptosporidiazei printre cei cu SI<0 este de 16*
265 si se poate e$tinde si la celelalte organe la nivelul vezicii biliare, pancreasului sau tractului
respirator. (ana acum nu s*a gasit un agent terapeutic cu eficienta mare acestei boli, rezultand o
mortalitate mare printre cei cu imunodeficienta.
Imbolnavirea se produce primavara sau vara.
"&2 #iarda transmisa prin apa
(rotozoar flagelat care paraziteaza intestinul uman si animal . 9$ista / specii de :iarda si
anume : =uris la rozatoare, pasari si reptile , : intestinalis cu sinonimul : duodenalis sau :
lamblia care poate fi gasita la om si mamifere, rozatoare, reptile si posibil pasari, : agilis si :
psitaci.
0re 2 stadii de evolutie!
1. un stadiu de reproducere si anume stadiu de trofozit
2. stadiu de chist care este forma de rezistenta in mediu
1histurile sunt eliminate prin materii fecale si aung sa se transmita la o noua gaza. In
duodenul noii gazde, trofozoitul iese dim chist si incepe procedsul de diviziune mitotica.
+impul intre infestare si aparitia chisturilor de giardia la nivelul scaunelor este cuprins intre
12*1G zile zile. Simptomele pot aparea dupa 1*F/ zile, dar in general sunt de ;*1/ zile coincizand cu
aparitia chisturilor in scaun.
Eoala se manifesta prin aparitia diareei cu miros fetid si cu un aspect galbui al scaunelor,
fatigabilitate, pierdere in greutate, dureri abdominale, greata, voma, flatulenta si posibil febra. 2
proportie de ,6*/65 dintre bolnavi pot manifesta o forma cronica a bolii. Aa copii giardia poate
duce la un declin al dezvoltarii normale a acestora, prin impiedicarea aportului de nutrienti cum ar fi
aportul de grasimi, vit 0 si E12.
Imunitatea celulara si umorala este implicata in apararea organismului. Secretua de Ig = si
Ig0 are un rol in eliminarea infectiei de la nivelul intestinului.
1alea principala de transmitere este cea fecal orala. Izbucniri epidemica au aparut prin
consumul de apa contaminta cu ape reziduale fecaloide de natura umana , contaminarea de poate
produce prin intermediul apei de imbaiere din piscine.
"12 Entamoeba 0Dstolitica transmisa prin apa
9ste o amoeba intestinala obligatoriu patogena, hematofaga, capabila sa invadeze tesuturile
intestinale si e$traintestinale
.
. Reprezinta agentul etiologic al amibiazei, boala cu evolutie cronica ce
este endemica in regiunile tropicale si subtropicale umede, in special in India, Sri AanKa, @ietnam,
1ambodgia, Indonezia, =alaezia.
9. histol?tica prezinta doua forme morfologice! trofo"oit sau stadiul vegetativ si c#ist sau
stadiu de rezistenta. Rezervorul de infectie este reprezentat de omul purtator de forme chistice.
+ransmiterea se face pe cale digestiva prin intermediul mainilor murdare sau prin consumul de
,,
alimente contaminate cu autorul unor artropode #muste, gandaci de bucatarie%. +ransmiterea hidrica
este rara dar are un potential epidemic
.
.
(arazitul se localizeaza la nivelul colonului, in special in colonul descendent si sigmoid unde,
datorita efectului sau citolitic si proteolitic asupra tesuturilor, determina leziuni grave O abcese cu
aspect de Tbuton de camasaU; in acest stadiu parazitul este hematofag. +abloul clinic clasic este
similar celui din dizenterie, cu scaune numeroase #1/*26'zi%, sarace cantitativ, insotite de dureri
abdominale si tenesme rectale care sunt refractare la tratamentul cu antibiotice uzuale.
In absenta tratamentului, trofozoitii de 9. histol?tica se pot raspandi pe cale hematogena la
ficat, plaman sau creier, unde provoaca abcese amoebiene asociate cu un prognostic rezervat
F
.
"22 4elminti transmisi prin apa
:rupa helmintilor cuprinde niste viermi parazitari si este formata din doua grupe de
organisme care nu sunt inrudite si o anume o serie de viermi lati ce apartin grupei (atihelmin?ilor si
o serie de viermi rotunzi care fac parte din grupa >ematodelor.
12#rupa 8ematode # viermi rotunzi%
a2 +racunculus medinensis larve ingerate de ciclopii de apa
b2 ;scaris lubricoides7 :oxacara canis si :ric0uris tric0iura cu oua ingerate si
transmise prin intermediul solului
c2 8ecator americanus7 ;nc0ilostorma duodenale larve penetrante in sol
d2 /tron(iloides stercoralis larve penetrante in apa
22 #rupa 'lati0elminti7 clasa :rematode
a2 /c0istosoma larve O cercari liberi in apa ce patrund prin piele
b2 ,asciola
32 Clasa Cestoidea7 subclasa cestode :enia solium7 Ec0inococus7 /pirometra.
"32 +racunculus medinensis
<uce la aparitia bolii numite dracunculoza, boala parazitara ce ar putea fi eradicata in viitorul
apropiat. In trecut era o boala f raspandita, acum e$ista o serie de focare in 0frica, zona de sus a
Saharei si in [emen.
1el mai lung nematod care paraziteaza omul , femela are F66 mm lungime, iar masculul 2/
mm. @iermele este pus in libertare de la nivelul picioarelor in G65 din cazuri. Aa nivelul mb
inferioare apare un edem dureros, o vezicula si apoi aparitia unei ulceratii . (erforarea pielii este
insotita de febra, greata si voma. 2data infestat, parazitul se raspandeste in int organismului. Eoala
poate dura cateva luni, iar dupa cateva sapt viermele e eliminat din organism
-nica sursa de infectie cu dranculoza este apa de baut infestata cu ciclopi care au ingerat
embrionul viermelui . Se transmite e$clusiv prin apa. Aarvele sunt puse in libertate la nivelul
stomacului, trec peretele intestinal si peritoneal si se inclaveaza in tesutul subcutanat.
=ortalitatea este rara, dar pot aparea o serie de elemente debilitante cum ar fi contracturi la
nivelul tendoanelor si artrita cronica.
"42 /c0istosoma transmisa prin apa
Eoala se numeste schistosomiaza sau bilhardoza , se transmite prin intermediul unei clase de
trematode a caror larva infectanta are capacitatea de a penetra pielea sau mucoasele omului. 0ceste
larve pot fi transmise prin apa de baut dar este un pericol mai mare cand apa contaminata este
folosita pentru spalat sau ca apa de imbaiere.
,.
Ouale de sc0istosoma sunt e$cretate de persoanele infestate prin urina sau materii fecale.
2uale eclozeaza in apa si pun in libertate un mic parazit O un miracidium. 0cest miracidium
patrunde intr*un melc de apa si isi continua dezvoltarea. In melc, se divide si da nastere unor forme
de viata numite cercari care sunt puse in libertate din corpul melcului in apa. 9i pot supravietui in
apa pana la .7 de ore si pot traversa te(umentul uman in cateva secunde.
<upa ce trece de tegumentul omului, migreaza prin sistemul limfatic aungand la vasele de
san(e din sistemul port, dupa la intestin si determina schistosomiaza intestinala, sau aunge la
nivelul vaselor de sange din urul vezicii urinare ducand la aparitia schistosomiazei urinare. <upa
acest moment parazitul se dezvolta sub forma unui vierme de tip feminin sau masculin timp de .
sapt. -n vierme poate trai de la / la .6 de ani in interiorul organismului. 2 femela poate produce
266 oua pe zi si numai umatate sunt eliminate prin intestin sau urina, restul raman in organism
ducand la aparitia de leziuni la nivelul unor organe importante.
Aeziunile primare ce pot fi induse sunt localizate la nivelul ficatului si vezicii urinare. Se
poate aunge la cancer de vezica urinara, fibroza hepatica si o serie de manifestari hemodinamice.
Se gaseste in special in 0frica, in regiunea 9st =editeraneana, zona 1araibelor sau 0merica
de Sud.
"5.%ndicatorii microbiolo(ici ai calit9 ii apei
1ei mai utili indicatori pt monitorizarea calitP ii apei tratate sunt cei care evid. popularea
fecalP, respectiv prezen a 9. coli i a indicatorilor ce aratP popularea fecalP a acesteia.
Indicatorii utiliza i pt contaminarea fecalP sunt cei care cerceteazP prezen a!
9. coli * nu se poate multiplica n apa naturalP necontaminatP
0 germenilor coliformilor termotoleran i O indicator al eficien ei procesului de
tratare a apei.
0 germenilor coliformilor totali O evaluarea calitP ii apei de bPut
0 streptococilor fecali O evid eficien a tratPrii apei, sunt mai rezisten i dec"t e.
coli
0 germenilor sulfito*reducPtori * evid lor necesitP un timp ndelugat i este o
procedurP scumpP; au re?isten P mare i indicP o contaminare intermitentP i la distan P a apei
0 bacteriofagilor O persisten P mare i sunt folosi i ca indicator de protec ie a
apelor de profunzime.
0pa robinet dezinfectata! >umPr total germeni J Y26 germ'16cmc
0pa robinet nedezinfectata ! >umPr total germeni J Y166germ'1cmc
0pa sursa locala nedezinfectata! >umPr total germeni J Y,66germ'1cmc
". Criteriile de calitate ale apei de b9ut
,/
1ea mai importantP regulP este absen a protozoare, helmin ilor i a altor organisme
libere, deoarce un numPr e$trem de mic sau poate un singur organism poate determina pari ia
mbolnPvirii la om. <eterminarea lor nu poate fi fPcutP ca un e$amen de rutinP. 1ontrolul
apari iei bolilor parazitare poate fi efectuat prin mPsuri de tratare corectP i energicP a apei de
bPut.
0pa de profunzime este acceptabilP dacP provine dintr*o sursP proteatP i nu are poluare
fecalP, iar dpdv virusologic ndepline te cerin ele turbiditP ii #val medie mai micP 1 >+-, val.
ma$imP / >+-%. <acP nu este proteatP i nu depP e te 2666 colonii 9. coli'166ml poate fi
folositP dupP tratare. <aca are peste 2666 colonii 9.coli'166ml nu este recomandatP folosirea.
Sursele de suprafa P pot fi formate din apP brutP ce poate avea o contmainare fecalP!
Y 26 col 9.coli ' 166 ml *8 dezinfectie
26'2666 col. 9.col' 166 ml i *8 filtrare ;I dezinfectie
2666'26666 col 9.coli' 166 ml *8 filtrare, dezinfectare, depozitare sI folosite doar
daca nu e$ista surse de apa de calitate superioara
826666 col 9.coli' 166 ml *8 nu se recomanda folosirea lor ca apa de baut, e$ista
si un risc de contaminare virala. S*ar putea pune in discutie folosirea in cazuri e$ceptionale.
"!. 'rotec ia surselor de ap9
(rotec ia surselor i resurselor de apP este esen ialP pt ca o apP potabilP sP rPm"nP
necontaminatP.
0t"t apa de profunzime c"t i cea de suprafa P pot fi poluate i de aceea trebuie luate
mPsuri locale, dar i pe suprafa P mai mare pt a evita poluarea surselor de apP.
Sursele de apP de suprafa P
* poluate mai repede, poluan ii se deplaseazP cu mare rapiditate, acoperind o suprafa P de
apPa mai ntinsP
=Psuri de remediere mai u or de luat, e$cept"nd situa iile n care e$istP un schimb
important dntre apP i sedimentele de la nivelul apei
(rotec ie prin!
1ontrolul utilizPrii solului n urul surselor de captare
Stabilirea i respectarea parametrilor de calitate a apei reziduale
Sta ii de tratare la distan P i n aval de sursele de poluare a apei
0pa de profunzime! mai feritP, dar poluan ii se pot pPstra un timp foarte lung n stratul
freatic de apP#zei, sute, chiar mii de ani%
0mbele surse pot fi proteate prin delimitarea ariei de sol din urul surselor., astfel se va
restric iona distan a la care se va putea amplasa o poten ialP sursP de poluare.
"". Etapele trat9rii apei
(refiltrarea * proces fizic ce are ca scop indepPrtarea particulelor solide aflate n
suspensie n apP. 9ficient n special pt particulele bacteriene asociate particulelor din suspensie.
Se folose te pietri sau nisip mare. )iltrele pot fi orizontale, verticale #cu flu$ superior sau
veritacale sus*os%, sub presiune.
Sedimentarea O eliminarea suspensiilor solide prin trecerea apei printr*un bazin cu o
vitezP e$trem de redusP; suspensiile mari i grele se depun, dar cele fine nu sunt ndepPrtate.
,;
1oagularea OfavorizeazP eliminarea suspensiilor fine ce nu se depun in bazinele de
sedimentare. Se introduc in apa diverse substante chimice O coagulante #sulfatul de 0l, sulfatul
de )e, clorura de )e%. 9ficienta depinde de ! temperatura apei, turbiditate, de prezenta coloizilor
de protectie.0ceste substante pot aduce insa in apa elemente to$ice ! 0s, ), 1u.
)iltrarea J operatia de retinere a suspensiilor care nu au fost indepartate, dar si o reducere
a incarcarii organice a apei si a microorganismelor. 9ste de 2 tipuri, diferite prin procesul de
ac iune.
* AentP ! se face de sus in os O pietris mare, pietris fin, nisip mare, nisip fin #31,7*26m%.
=b. filtranta de la suprafata O din alge, protozoare, bacterii si suspensii amorfe. @iteza O ,*.
mc'2. ore'mp. =ecanismul filtrarii este in principal biologic.
* RapidP ! viteza O 166*266 mc'2.h'mp.
=ecanismul filtrarii este in principal fizic.
<ezinfec ia O distrugerea totala de germeni patogeni si reducerea numaruluide saprofiti
pana la conditii de potabilitate. =etodele pot fi fizice#radiatii -@, -S, radiatii ionizante,
fierberea si distilarea, filtre bacteriologice% sau chimice #clorul, ozon, iod, brom%
"$. +e)infec3ia apei cu clor
1l se foloseste ca atare sau sub forma de compusi, care in contact cu apa elibereaza clor
activ.
1lorul gazos reactioneaza cu apa si formeaza acid hipocloros# ion hipoclorit si ioni de
hidrogen%, ioni de clor, ioni de hidrogen.
>ecesarul de clor O actiunea depinde de!
* p3 O invers prop.
* temperatura O creste odata cu ea
* continutul de subst. org. o$idabile
* cantitatea de subst. anorganice reducatoare
* turbiditatea apei
<oza de clor cuprinde, pe langa consumul de clor, si clorul rezidual liber.
1lor rezidual ! clorul ce persista in apa dupa contact de ,6 de minute intre dezinfectant si
apa. 9l asigura protectia apei la nivelul retelei de distributie.
<ezavantae ! eficienta asupra virusurilor se asigura prin doze ridicate de clor'timp mai
lung; fenolii &clor O clorfenoli #miros si gust de medicament; clor & subst. organice O
trihalometani #efect cancerigen%.
Sensibilitate la 1lor ! bacterii nesporulate :* #S), E. difteric% sunt mai rezistente decat
cele :* #E. tific, paratific etc.%; bacilii dizenterici O sensibilitate inegala; E. Xoch O rezistent;
virusurile O rezistenta crescuta la clor.
$&. +e)infec3ia apei cu o)on
1el mai eficient dezinfectant pt toate tipurile de microorganisme. (t a ozonifica apa se
trece un curent de o$igen uscat printr*un dispozitiv ce produce o descPrcare electricP. =odificP
n sens pozitiv propietP ile organoleptice ale apei. <ezavantae! e instabil i se descompune rapid
#nu lasP o cantitate rezidualP%; poate favoriza o reapari ie i o dezvoltare a agen ilor bacterieni pe
traseul re elei de distribu ie #apa ar trebui reozonificatP pe parcursul re elei de distribu ie%; cost
ridicat.
$1. +e)infec3ia apei cu iod
,F
9ficient n ape cu turbiditate micP sau non*turbide i pt un volum mic de apP. Qn sistemel
publice se folosesc 1*2mg'l i un timp de contact de ,6 mi.
0vantae! * <ezinfec ie eficientP
* =ai stabil dec"t 1l
* Se poate folosi n situa ii de urgen P sau calamitP i.
<ezavantae!
* 1ost ridicat pt folosirea n re ele mari de aprovizionare
* Reac ioneazP mai pu in cu subst organicP n compara ie cu 1A
* >u reac ioneazP cu amoniacul
* Qn doze mari poate provoca reac ii alergice
$2. +e)infec3ia apei cu ar(int
In acest tip de dezinfectare, ionii de argint sunt adaugati in apa intr*o concentratie de 6.6/
pana la 6.1 mg'l. 0cesti ioni au un efect germicid. +otusi, raportul corect nu este cunoscut. 9ste
necesara o perioada de actionare de cateva ore. In zilele noastre, se foloseste acest tip de proces
de dezinfectie a apei pe vapoare sau pentru furnizarea apei potabile in zone de dezastre.
$3. +e)infec3ia apei prin mi.loace fi)ice7 %n mod special prin utili)area radia3iilor
ultraviolete
Radia iile -@ folosite pt tratarea unor cantitP i mai mici de apP.
9ficien a!
* depinde de! intensitatea iradierii, lungimea de undP i e$punerea microrg la radia ii.
* scade dacP! turbiditatea este crescutP sau sunt prezente cantitP i mari de )e i subst
organicP.
Se realizeazP prin trecerea unui strat sub ire de apP i cu o claritate considerabilP printr*
un tub de*a lungul cPruia sunt plasate lPmpi -@. +imp de contact! c"teva secunde. Aungimea de
undP! 2/.nm, energia! 16*26_'m
,
h.<ezinfec ia! nu produce modificPri de gust'miros,nu lasP
elemente reziduale, nu consumP subst chimice. 0re un cost ridicat.
$4. 'rodusele secundare de)infec3iei apei cu clor
1lorul liber format din ac hipocloros i ionul hipoclorit #321A&21A%
+rihalometanii #cloroform O posibil cancerigen, bromoform% O limite 2=S 6,62/*
6,2/mg'l. Sunt principalii produ i secundari.
0cizi acetici clorina i
1lorfenolii
0cetonitrilii halogena i
(rodusele secundare ale cloraminelor sunt similare, dar au o concentra ie mai
redusP. Ionul cianogen*clorid #6,.*1,;g'l% e metaboli?at rapid n cianide, n organism. <upP
prezen a lui se evaluea?P riscul pt sPnPtate.
$5. 'rodusele secundare de)infec3iei apei cu o)on
(rodu ii secundari sunt! formaldehida#p"nP la ,6 g'l%, ac carbo$ilici, pero$id de
hidrogen, broma i, bromometani, cetone, acid acetic bromat. Aimite admise de 265 pt apa de
,7
bPut n cazul formaldehidei * G66g'l. (t broma i limita provizorie este de 2/ g'l. Qn Romania
16g'l pt broma i, iar formaldehida nu este normatP.
$. #ermenii transmi?i pe calea om-sol om>
Contaminarea om-sol-om este caracteristicP mai ales pentru grupa germenilor de
provenienRP intestinalP ca bacilul tific Si bacilii paratifici, bacilii dizenterici, vibrionul holeric,
virusurile poliomielitice, virusul hepatitei epidemice, o serie de germeni condiRionat patogeni,
dar Si pentru strepto*stafilococi, micrococi etc.
+oRi germenii din acestP categorie au rezistenRP redusP pe sol. 0stfel,
enterobacteriile au viabilitate medie de la 16 la ,6 de zile, iar eterovirusurile de la . la ;
sPptPm"ni. Qn general, viabilitatea este mai mare n solurile umede. Qn acelaSi timp transmiterea
bolii prin contactul direct cu solul este foarte rar nt"lnitP. Se descrie astfel o epidemie de
holerP izbucnitP n primul rPzboi mondial n armatele austroungare ca urmare a sPpPrii unor
tranSee ntr*un sol contaminat cu vibrioni holerici. <e asemenea, epidemia de febrP tifoidP de la
@ulcan din 1G.2 s*a datorat poluPrii solului din apropierea localitPRii cu reziduuri fecaloide Si nu
a putut fi ugulatP dec"t dupP ndepPrtarea reziduurilor respective. <e cele mai multe ori nsP,
germenii caracteristici contaminPrii om*sol*om recunosc o cale de transmitere indirectP prin
intermediul apei sau alimentelor care se contamineazP de pe sol. <in aceastP cauzP de mai multe
ori rolul solului n transmiterea acestor boli este negliat Si ca atare Si mPsurile de protecRie a
solului, ceea ce permite persistenRa poluPrii Si ntreRinerea epidemiei respective. <in aceleaSi
motive, uneori aceastP transmitere favorizeazPdezvoltarea unor stPri endemice.
$!.#ermenii transmi?i pe calea animal sol om>
Contaminarea animal-sol-om recunoaSte un numPr mult mai mare de germeni ca
bacilul tetanic, bacilul antracis, germenii gangrenei gazoase, ricKettsia burnetti, leptospire,
brucele, pasteurele Si altele. <eSi fPrP forme de rezistenRP leptospirele, brucelele Si pasteurele pot
supravieRui n sol de la . la 16 sPptPm"ni. +ransmiterea se poate face at"t prin contactul direct cu
solul, mai ales n cazul muncilor agricole c"t Si indirect prin intermediul apei Si alimentelor.
RicKettsia burnetti, agentul etiologic al febrei V, reprezintP o
importantP problemP n numeroase RPri din lume, cu precPdere n cele cu economie
zootehnicPdezvoltatP. @iabilitatea n sol a ricKettsiei este suficient de mare #peste ,6 de zile% ca
urmare a rezistenRei sale mari la disecaRie. +ransmiterea se realizeazP cu precPdere prin
intermediul prafului.
(roblema cea mai importantP o reprezintP nsP, grupul germenilor cu formele de
rezistenRP n mediul e$tern ca bacilul antracis, clostridium tetanic, cl. _elhi, cl. 9dematiens, cl.
Septicum, cl. 3istoliticum Si alRii. (rezenRa lor n sol este deosebit de mare ca urmare a trecerii n
forme sporulate n condiRii nefavorabile de dezvoltare. Se cunosc aSa*numitele c"mpii blestemate
n care animalele contractau antra$ datoritP contaminPrii solului cu acest germene. +ransmiterea
afecRiunilor se face de cele mai multe ori prin contactul direct cu solul. 9ste necesarP nsP Si
e$istenRa unei leziuni cutanate deschise, anfractuoase Si acoperite cu sol care sP creeze condiRii
de anaerobiozP propice dezvoltPrii germenilor Si producerii afecRiunilor respective.
<atoritP acestui fapt apare ca absolut obligatorie n asemenea cazuri debridarea largP a plPgii cu
efectuarea toaletei acesteia Si nlPturarea solului, dezinfecRia tegumentelor Si administrarea de
seruri antibacteriene.
,G
+ot n aceastP categorie se ncadreazP Si bacilul botulinic care dupP unii autori se
gPseSte n mod natural n sol, iar dupP alRii are o provenienRP animalP fiind constant prezent
n intestinul acestora. RezistenRa sa este asemPnPtoare cu cea a germenilor anaerobi arPtaRi mai
sus, de care se deosebeSte nsP n ceea ce priveSte modul de transmitere. 0ceasta se
realizeazP prin intermediul alimentelor contaminate Si insuficient prelucrate termic Si care prin
conservare n condiRii de anaerobiozPpermite dezvoltarea germenilor care Si
elibereazP e$oto$ina neurotropP d"nd una din cele mai grave to$iinfecRii alimentare.

$".#ermenii transmi?i pe calea sol om>
+ransmiterea se face cel mai adesea prin inhalarea de spori sau pPtruderea n piele
favorizatP de leziuni.1ele mai frecvente micoze sunt coccidioidomicoza produsP de $occidioides
imitis, nt"lnitP mai ales n soluri aride Si semiaride; geotricoza, tricomicoza, histoplasmoza,
criptococoza, sporotricoza Si aspergiloza. 1ondiRiile de viaRP Si dezvoltare a acestor micete ca Si
modul de producere a bolii nu sunt ncP pe deplin elucidate deSi ele ridicP probleme medicale
importante n maoritatea zonelor din lume.
$$. 'ara)i3ii transmi?i prin sol>
bio0elmin3ii sau acei paraziRi intestinali care au neapPrat nevoie de o
gazdP intermediarP pentru a se putea dezvolta Si a atinge stadiul infestant. <in aceastPgrupP fac
parte n mod deosebit teniile; se Stie astfel, de e$emplu, cP +enia solium are ca
gazdP intermediarP porcinele, iar +enia saginata, bovinele;
(eo0elmin3ii sau acei paraziRi intestinali care se dezvoltP direct pe sol n condiRiile
pe care acesta le oferP, ating"nd stadiul de infestare a organismului uman. Qn aceastP categorie se
ncadreazP o serie de helmiRi foarterPsp"ndiRi Si n Rara noastrP, cum ar fi ascaridul #0scaris
lumbricoides% care produce ascaridoza Si tricocefalul #+ricocefalus trichiura% care produce
tricocefaloza. 0mbele afecRiuni sunt rPsp"ndite mai ales n localitPRile unde condiRiile de
salubritate sunt defectuoase, mai ales n mediul rural. 0scaridoza este mai frecventP la copii n
timp ce tricocefaloza predominP la populaRia adultP. Se cunosc Si unele deosebiri geografice
care Rin de sol #structurP, compoziRie% Si de climP #temperaturP, umiditate%.
RezistenRa pe sol a acestor paraziRi, eliminaRi din organismul uman sub formP de
ouP este foarte mare, ea poate depPSi un an Si mai mult. (entru a se dezvoltaSi a aunge n faza
infestantP ouPle geohelminRilor arPtaRi mai sus, trebuie sP nt"lneascP condiRii favorabile. 0ceste
condiRii sunt reprezentate de o temperaturP n ur de 1;*17`1, o umiditate n ur de ;6*765 Si
lipsa radiaRiilor solare directe care le usucP Si le distrug. 1el mai frecvent aceste condiRii se
nt"lnesc n grPdinile de zarzavat, de aceea de cele mai multe ori transmiterea acestor parazitoze
se face prin intermediul legumelor sau zarzavaturilor care se consumP crude. +ot at"t de bine se
pot transmite nsP Si prin intermediul altor alimente #fructe%, al apei sau al diverselor obiecte care
vin n contact cu solul infestat cu paraziRi. )oarte frecvent nsP, transmiterea afecRiunilor se
realizeazP prin contactul direct cu solul, mai ales n cazul copiilor mici care se oacP pe os, n
praf sau introduc n gurP diverse obiecte cPzute pe sol Si contaminate. >u putem elimina nici
m"inile murdare cu sol contaminat cu ouPle acestor helminRi.
2 altP parazitozP din aceeaSi categorie care se transmite prin sol este Si anKilostomiaza
datP de un parazit denumit anKilostoma duodenale dupP localizarea sa norganism. Eoala se mai
numeSte Si maladia minerilor, deoarece n Rara noastrP, ca Si n alte zone temperate, se nt"lneSte
e$clusiv n mine. )aptul se datoreSte condiRiilor speciale de climP pe care le cere parazitul pentru
.6
a se dezvolta. 9liminarea se face tot sub formP de ouP din intestinul omului bolnav odatP cu
deectele. (entru a se dezvolta are nevoie de temperaturi mult mai ridicate # 2.*2;`1 % pe care le
nt"lneSte n mediul e$terior numai n RPrile calde, dar care pot fi prezente n minele ad"nci. Aa
noi n RarP, n prezent, ca urmare a mPsurilor luate boala este eradicatP.
Qn fine, o ultimP parazitozP care poate fi transmisP prin sol este strongiloidoza.
(arazitul prezent n intestinul omului bolnav produce ouP care eclozeazP Si elibereazP larve care
sunt eliminate din organism. Qn mediul e$terior aceste larve denumite rabditoide continuP sP se
dezvolte Si n condiRii favorabile se nmulResc prin acuplare. )emelele depun noi ouP din care se
dezvoltP o nouP generaRie. Qn condiRii nefavorabile larvele rabditoide se nchisteazP Si dau naStere
unor forme rezistente, cunoscute sub denumirea de strongiloide, formP sub care pot rezista mai
multe sPptPm"ni. Qn cazul c"nd aung n contact cu organismul uman ele se cantoneazP la nivelul
intestinului Si Si reiau ciclul de dezvoltare.
>umPrul parazitozelor transmise prin sol poate fi mult mai mare, la unele din ele
solul neav"nd dec"t un rol pasiv, ca n o$iurazP, unde agentul etiologic #2$iurus% este eliminat
din organism n faza infestantP; n altele, rolul solului este activ prin condiRiile pe care le oferP.
1&&. 'oluarea c0imic9 a solului>
Substante minerale dizolvate in apa
O influenteaza compozitia chimica a apei si plantelor din zonarespectiva #endemii bio*
geo*chimice%Substante organice
O lipide, glucide, proteine
O din descompunerea plantelor, animalelor
'oluarea radioactiv9 a solului>
Surse de radiaRii ionizante!
%aturale:
RadiaRia cosmicP
O este de origine solarP Si galacticP, de tip corpuscular. 9ste absorbitP n straturile
superioare ale atmosferei, produc"nd un fenomen de ionizare, r
ezult"nd radiaRia cosmicP secundarP, carecreSte cu altitudinea Si latitudinea.

RadiaRia terestrP
O este produsP de izotopi naturali din scoarRa terestrP #-, +h, X%. @ariazP n funcRie
denatura rocilor din scoarRP #este crescutP pentru rocile bazaltice SiSisturi%.

Radioactivitatea naturalP poate fi modificat te#nologic. <atoritP intervenRiei omului,
reactivitatea naturalPcreSte prin creSterea riscului de e$punere! materialul este adus n apropiere
#minerit, ape geotermale, rocifosfatice folosite pentrungrPSPminte chimice, materiale
de construcRii%.

Artificiala:
- este produsP prin e$plozii nucleare, reactoare nucleare, unde se produc nuclizi
radioactivi,folosiRi n diferite activitPRi #medicinP, cercetare%.
.1
1&1.Clasificarea radia3iilor din mediu
Radiatiile constituie un important factor de mediu, reprezentand o emisie de unde sau
particule care se propaga in toate directiile. In raport cu cantitatea si tipul lor, pot avea un rol
sanogen sau patogen asupra organismului.
In functie de energia pe care o transporta au un efect de activare'ionizare asupra materiei,
clasificandu*se in!
* radiatii neionizante O energia determina o deplasare a electronilor pe orbita, de pe
stratul inferior pe cel superior
* radiatii ionizante O fenomenul de smulgere al electronilor de pe orbita datorita
energiei foarte mari.
In functie de lungimea de unda, radiatiile se clasifica in!
* radiatii ionizante 1 pm O 16 nm
* radiatii ultraviolete 16 nm O .66 nm
* radiatii luminoase .66 nm O F;6 nm
* radiatii infrarosii F;6 nm O 1 mm
* unde hertziene 1 mm * a.
9nergia este cu atat mai mare cu cat lungimea de unda este mai mica, iar efectele
biologice vor fi mult mai nocive.
1&2.Clasificarea radia3iilor ioni)ante
Sunt radiatii, care datorita energiilor foarte mari pe care le transporta #816 e@%, produc
ionizarea materiei prin smulgerea electronilor. <acP n cazul radiaRiilor neionizante, efectele
benefice, sanogene predominP, n cazul radiaRiilor ionizante lipseSte orice efect sanogen.
Se clasificP n!
9lectromagnetice * $, b #au putere foarte mare de penetrare, fiind periculoase in
iradierea e$terna a organismului, nsP au grad mic de ionizare; se pot folosi n domeniul medical,
pentru diagnostic%
1orpusculare * c, d, electroni, protoni, neutroni #au putere mica de penetrare dar
au capacitate mare de ionizare, fiind foarte periculoase in iradierea interna a organismului, cand
patrund pe care digestiva sau respiratorie%.
Surse de radiatii ionizante!
1. 8aturale #fond radioactiv natural% * determinate de prezenta in factorii de mediu #apa,
aer, sol, vegetatie% a unor izotopi radioactivi naturali avand ca provenienta radiatia cosmica
#origine solara si galactica O risc pt. personalul navigant si calatorii% si radiatia terestra #izotopi
primordiali -2,7, +oriu2,2%.
* radioactivitatea naturala modificata tehnologic O
produsa datorita activitatii umane in urma folosirii unor tehnologii care aduc din stratul subteran
acesti izotopi radioactivi naturali #tehnologii de minerit, rocile fosfatice, apele geotermale%.
2. ;rtificiale O dau radioactivitate artificiala datorita folosirii izotopilor in aproape toate
domeniile activitatii umane. Rezulta si din ! e$plozii nucleare, reactori nucleari. Risc ! iradierea
medicala #e$puneri profesionale% si iradierea in scop de diagnostic si tratament.
.2
1&3.%nfluen3a radia3iilor ioni)ante la nivelul ;+8-ului
alterPri la nivelul bazelor azotate! dimerizarea timinei cu erori de transcriere a
codului genetic
rupturi simple sau multiple ale catenei cu pero$idarea capetelor
formare de legPturi cu molecule proteice #cross*linKs%.
Qn cazul n care lanRul complementar rPm"ne intact, se pot produce, prin mecanisme
fiziologice, reparPri, dar de obicei nu se produc 1665.
1&4. %nfluen3a radia3iilor ioni)ante la nivelul cromo)omilor
Ruperea cromozomilor poate sa survina cand celulele sunt iradiate. 1apetele rupte ale
cromozomilor se pot combina cu capetele rupte ale diferitilor cromozomi. 0ceste combinari
anormale sunt cel mai usor de remarcat in timpul mitozei. 0nomaliile cromozomiale se produc in
mod tipic in celulele iradiate in faza :l a ciclului celular, inainte de duplicarea materialului
genetic. <aca celulele sunt iradiate in faza :2, poate rezulta o aberatie a cromatinei.
)recventa aberatiilor cromozomiale in limfocitele circulante periferice se coreleaza cu
doza primita. 0stfel, analiza limfocitelor poate oferi o dovada a e$punerii recente a intregului
corp la radiatii.
1&5. ;c3iunea radia3iilor ioni)ante la nivel celular
9fectul radiatiilor ionizante asupra organismului poate fi!
* primar #prin actiune directa% ! moleculele iradiate #acizi nucleici, enzime, hormoni,
vitamine etc.% suferP leziuni #modificPri% datoritP absorbRiei energiei radiaRiei
* secundar #prin actiune indirecta % ! moleculele se aflP n soluRie sau mpreunP cu alte
molecule si pot primi energia prin transfer sau pot interacRiona cu radicalii liberi ai moleculelor
* la distanta ! iradierea unui organ poate induce efecte Si n alte organe sau Resuturi din
organism.
Aa iradierea unei populaRii celulare se observP o serie de efecte mPsurabile care, nfuncRie
de mPrimea dozei utilizate, apar n ordinea urmPtoare!
1. =odificarea ratei de creStere * la doze mari masa culturii celulare creSte iniRial datoritP
apariRiei unor celule gigante, pentru ca apoi sP scadP cu creSterea dozei.
2. Qnt"rzierea mitozei * dacP celula este iradiatP nainte de umPtatea profazei, diviziunea
va fi nt"rziatP.
,. =oartea celularP nt"rziatP sau imediatP.
(rimele constatari asupra radiosensibilitatii au fost facute de Eergonie*+ribondeau in
1G6;. 9l a enuntat o ZlegeU care sumarizeaza caracteristicile celulelor susceptibile la efecte
letale ! o populatie de celule este cu atat mai sensibila la radiatii cu cat
1% are viteza proceselor metabolice mai mare
2% este iradiata intr*o faza mai precoce a mitozei
,% este mai nediferentiata. Sunt ZnediferentiateU celulele care au un viitor cariocinetic
lung, deci morfologia si functiile nu sunt definitiv fi$ate.
1&. Mecanismele de ac3iune ale radia3ilor ioni)ante. :eorii
Sunt doua teorii, care stau la baza efectelor produse de radiatiile ionizante!
+eoria actiunii directe sau a tintei e$plicP moartea celularP prin acRiunea
radiaRiilor ionizante asupra unor porRiuni radiosensibile din celulP #centri vitali%. Aa nivel celular
acizii nucleici au cea mai mare sensibilitate. 0par efecte genetice, fPrP prag.
.,
+eoria actiunii indirecte are la baza absorbtia energiei la nivelul tesuturilor,
rezultand o serie de modificari biochimice. 0vand in vedere ca maoritatea proceselor
biochimice au loc in apa si mai putin in proteine sau lipide, se produce radioliza apei cu formare
de radicali 32 si hidro$ipero$id 3, care au o reactivitate chimica foarte mare, determinand
reactii secundare ! modificari ale potentialului redo$, afectarea gruparilor sterolice ale
hormonilor 1SR, se$uali, inhibarea puternica a sintezei acizilor nucleici, a adeninei, guaninei,
timidinei, hemoglobinei, glicogenului. 9fectele lor sunt vizibile cand sunt depasite mecanismele
de neutralizare a enzimelor reducatoare #efecte biologice cu prag%.
1&!. Efectul oxi(en
RPspunsul celulelor la radiaRiile ionizante este puternic dependent de gradul de o$igenare
al tesuturilor, celulele bine o$igenate prezent"nd o sensibilitate la distrugerea celularP de trei ori
mai crescutP faRP de aceleaSi celule n condiRii hipo$ice. 2$igenul prezent in celule la momentul
iradierii creste efectul acesteia, combinandu*se cu radicalii liberi pentru
a forma molecule hipero$igenate #cu efecte anterior prezentate%.
1&". Mecanismele de protec3ie ale or(anismului pentru diminuarea efectelor nocive
ale radia3iilor ioni)ante
>u am gasit nimic.
1&$.C111. +efini3i efectul deterministic C precoce al radia3iilor ioni)ante
Reprezinta efectul precoce, obligatoriu, adesea reversibil al e$punerii la radiatii, fiind
e$presia unui prag, cu gravitate dependentP de dozP. Aa depasirea pragului, vor apPrea vPtPmPri
observabile care reflectP o pierdere a funcRiei tisulare. 9$emple! boala de iradiere acuta, epilatie
temporara pana la necroza, eritem, conunctivita, cataracta, sterilitate, moarte fetala.

11&.C112.C114. +efini3i efectul stocastic C tardiv al radia3ilor ioni)ante
Reprezinta efectul caracterizat prin transformare celulara, fara prag. (robabilitatea
efectului creSte cu doza.
1onsecinRa iradierii este foarte diferitP dacP celula iradiatP este modificatP Si nu distrusP.
1lona de celule rezultatP din reproducerea unei celule somatice viabile dar modificate poate
conduce, dupP o perioadP mai lungP de timp la manifestarea unui caz malign, un cancer #cutanat,
osos, tiroidian, pulmonar, leucemie%.
9fecte stocastice genetice, rezultatul atingerii cromozomilor celulelor se$uale, intereseazP
descendenRii indivizilor radioe$puSi.
Se estimeazP cP circa 165 dintre nou*nPscuRi sunt purtPtori de anomalii genetice de
gravitate variabilP, merg"nd de la manifestPri inaparente p"nP la tulburPrile de dezvoltare Si
malformaRii grave.
113. *oala de iradiere acut9
Aa iradierea ntregului organism apar urmPtoarele faze!
1. )aza prodromalP O apare n primele ore de la e$punere Si se manifestP prin!
greaRP, vPrsPturi, cefalee, panicP. 9ste influenRatP de rezistenRa individualP Si de starea
psihologicP.
..
2. (erioada de latenRP O n funcRie de dozP, dureazP ntre ,6 min Si , sPptPm"ni.
Simptomele sunt atenuate.
,. (erioada de stare O are , forme!
fa)a 0ematolo(ic9 #doza 1*/:?, latenRa , sPptPm"ni% O starea generalP este
afectatP! frisoane, manifestPri hemoragipare #echimoze, peteSii, epista$is, hemoragii digestive,
hematurie%, sterilitate temporarP. Simptomele sunt reversibile. Scad marcat limfocitele, cu
granulocitozP, neutrocitopenie, trombocitopenie, eritropenie. <ecesul poate apare n /*;
sPptPm"ni sau prin infecRii grave #bronhopneumonie, stare septicP%
forma (astrointestinal9 #doza peste / :?, latenRa * zile% O apar manifestPri
digestive! anore$ie, greaRP, vPrsPturi, diaree sangvinolentP, ileus paralitic, deshidratare, colaps.
Aetalitatea este mare, peste /65.
forma cerebral9 #doza peste 26 :?, latenRa ,6min * ,h% O se manifestP prin
somnolenRP, apatie, cianozP, confuzii, oligurie, pancitopenie severP, letalitate peste G65.
Eoala acutP de iradiere apare numai n situaRii speciale, accidentale, la persoane aflate n
imediata apropiere a accidentului nuclear #bombardamentele de la 3iroshima Si >agasaKi,
elichidatoriie de la 1ernobl%.
115.C11.Efectele iradierii ante-natale C terato(ene
Sunt caracterizate si prin moarte celulara si prin transformare celulara. Se refera la
e$punerea embrionului si a fatului la radiatii ionizante in perioada intrauterina. 1el mai mare risc
de e$punere este din ziua a G*a, in perioada de organogeneza, pana in ziua G6. In aceasta
perioada se afla clone celulare in proliferare si diferentiere, care formeaza organe. =oartea unei
celule poate sa opreasca dezvoltarea organului sau o parte a sa, aparand o anomalie maora. In
perioada fetala #din saptamina a fll*a%, frecventa si gravitatea malformatiilor scade, pentru ca
numarul celulelor diferentiate este mare, poate insa aparea retard mintal, microcefalie.
=ortalitatea intrauterina poate aparea la e$puneri peste 6,2 :?, iar la 6,/ :? este de /65.
Radiocarcinogeneza in utero a fost urmarita in doua studii! la copiii a caror mame au
suferit e$aminari radiologice pelvine si pe copiii din zone in apropierea e$ploziilor atomice. S*a
observat o crestere usoara a frecventei cancerului #limfoame maligne, nefroblastom,
neuroblastom % si a leucemiilor de ,*. ori in primul studiu.
Qn caz de radioe$punere inoportunP, ntreruperea de sarcinP este legiferatP n funcRie de
doza de e$punere Si v"rsta gestaRiei!
* ntreruperea sarcinii cu v"rsta sub 16 sPptPm"ni, ncep"nd cu 1,/ centigra?;
* ntreruperea sarcinii cu v"rsta peste 16 sPptPm"ni, ncep"nd cu / centigra?.
11!.Efectele muta(ene ale expunerii la radia3ii ioni)ante
9fectele genetice apar in urma e$punerii gonadelor la radiatii ionizante, afectand
materialul ereditar, prin producerea de aberatii cromozomiale sau mutatii.
Aa o e$punere de 1 c:? a celulelor germinale numarul leziunilor induse este de
apro$imativ 266 la 1 milion descedenti. 1ateva din aceste mutatii se e$prima la prima generatie,
in rest la a 16*1/ a. 1elulele germinale la barbat sunt mult mai sensibile decat la femeie, cea mai
mare sensibilitate fiind inainte de pubertate, iar la femeie in perioada fetala inainte de luna a F*a,
precum si in perioada vietii genitale, dupa pubertate. In functie de procesele de reparare riscul
genetic scade, de aceea trebuie respectat un interval de cel putin ; luni inainte de procreere.
./
1and se estimeaza riscul genetic la om se ia in considerare doza primita nu de individ, ci
de populatie. In celula umana fiecare gena este dubla! una provenind de la cromozomul patern si
a doua de la cel matern. <aca sunt identice ele sunt homozigote, iar daca nu, sunt heterozigote. 2
gena nu se e$teriorizeaza in starea heterozigota de la prima generatie. 1el mai adesea gena
alterata este de tip recesiv, care va fi transmisa din generatie in generatie. Sunt autori care sustin
ca o gena recesiva la heterozigoti poate avea o anumita influenta #scaderea rezistentei si adaptarii
individului la mediu%. In cele din urma gena recesiva se e$teriorizeaza, cand devine homozigota
#intalneste o alta gena de la celalalt parinte cu aceeasi mutatie%. In mod normal e$ista gene
recesive rezultate din mutatii spontane din iradiere, substante chimice, etc.
<oza in populatie este suma dozelor primite la nivelul gonadelor de toti indivizii
componenti ai populatiei.
11".1e(lement9ri de radioprotec3ie <n situa3ia expunerii la radia3ii ioni)ante
Radioprotectia are ca obiectiv protearea indivizilor, descendentilor fata de riscurile
potentiale ale radiatiilor ionizante si are la baza o analiza cantitativa a riscurilor.
<in totdeauna fiinta umana a fost e$pusa la radiatii cosmice, radioelemente naturale din
scoarta terestra si cele incorporate in organism. Iradierea naturala este compusa din ,75
iradierea naturala e$terna, 1G5 iradierea naturala interna, apoi ,65 iradierea medicala, 125
radiatia cosmica.
Radioprotectia are drept scop mentinerea dozelor absorbite la un nivel inferior dozelor
prag, pentru care se observa un efect la nivelul tesutului considerat critic #piele, tesut
hematopoetic, gonade%.
<oze limita pentru !
* e$punerea profesionala este de 26mSv'an, medie pe / ani consecutivi, cu un ma$im
admis de /6mSv intr*un singur an.
* e$punerea populatiei, doza limita este de 1mSv'an, medie in / ani consecutivi, in
conditii speciale admitandu*se /mSv intr*un an.
Reducerea gradului de contaminare radioactiva se poate realiza prin!
* decontaminarea si indepartarea izotopilor radioactivi din tubul digestiv #cu alginat de
sodiu, fosfat de aluminiu, etc.% si din arborele traheobronsic #prin spalari cu ser fiziologic%
* decorporare si eliminarea izotopilor radioactivi fi$ati in diferite organe
* dilutie izotopica si administrarea iodurii de potasiu impotriva Iodului 1,1, consumarea
unor cantitati mari de apa pentru reducerea fi$arii tritiului in organism.
=asurile de radioprotectie pot fi grupate in! masuri preventive, de supraveghere; sau de
limitare si lichidare.
11$.Clasificarea radia3iilor neioni)ante
Radiatiile electromagnetice neionizante transfera la locul de absorbtie energie mult mai
mica, comparativ cu cele ionizante, de aceea realizeaza doar o deplasare a electronilor de pe
nivele energetice de baza, pe nivele mai ridicate, rezultand o e$citare a atomilor. 9fectele
biologice scad ca importanta cu cresterea lungimilor de unda.
1lasificarea dupa lungimea de unda!
.;
* radiatii ultraviolete 16 nm O .66 nm ! 1*25 din spectrul solar; sunt de tip 0 #efect
pigmentogen%, de tip E #efect eritematogen Si de favorizare a sintezei vitaminei <% si de tip 1
#efect bactericid%
* radiatii luminoase #vizibile% .66 nm O F;6 nm ! .1*.25 din spectrul solar
* radiatii infrarosii #calorice% F;6 nm O 1 mm ! /;5 din spectrul solar #principala sursa
este cea solara * la nivelul solului aunge ./5 din doza incidentP, la care se adauga sursele
artificiale de lumina incandescenta sau fluorescenta%
* radiatii de frecventa inalta #microunde%
* campuri electromagnetice de frecventa oasa #radiofrecvente%.
12&.Efectele radiatiilor ultraviolete asupra metabolismelor
9fectul R-@ este de stimulare a metabolismului! creste metabolismul bazal, intensifica
o$idarile celulare. 9ste stimulata functia tiroidiana, a corticosuprarenalei, hematopoieza# creste
nr de hematii si leucosite in sangele periferic%, metabolismele glucidic, lipidic, protidic.
9fectul maor al R-@*E consta in sinteza vitaminei <, in piele! activarea fotochimica a
F*dehidro colesterolului ce se transforma in colecalciferol #vit <,%, vitamina care regleaza
absorbtia calciului in intestinul subtire si depunerea lui in oase. (entru asigurarea necesarului
zilnic de vitamina <,, de .66 -I trebuie ca prin e$punerea permanenta a fetei, gatului si mainilor
organismul sa primeasca o doza de ;6 <9='an.
2 alta ratiune pentru care organismul trebuie e$pus anual la ultraviolete, dupa sezonul
rece este de a mentine o toleranta a pielii, care nee$pusa foarte mult timp este supusa riscului
fotodermatozelor.
121. Efectele radiatiilor ultraviolete asupra te(umentului.
9fectele care apar imediat dupa e$punerea la R-@ constau in!
* activarea pigmentului melanic,
* aparitia eritemului,
* producerea si migrarea la suprafata a granulelor de melanina,
* alterarea cresterii celulelor epidermice.
(igmentatia rapida este produsa de R-@*0, cu lungimi de unda mari de ,;6*.66nm si
are la baza reactii fotocatalitice de activare a melaninei dea e$istenta in forma inactiva la nivelul
celulelor melanoblaste si melanocite din stratul bazal al dermului. 0poi melanina este mobilizata
de celulele melanofore in straturile superficiale ale pielii. 0ceste fenomene apar in /*16 minute
de la e$punere, dureaza ma$imum ,; de ore si de cele mai multe ori pigmentarea nu este
precedata de eritem.
9ritemul reprezinta reactia vasculara a pielii determinata de R-@*E si consta in
vasodilatatie, accelerarea flu$ului sanguin si cresterea permeabilitatii vasculare cu aparitia unui
e$udat cu leucocite neutrofile sau in cazuri grave aparitia de vezicule. 9ritemul are la baza doua
mecanisme vasculare! unul prin stimulare directa si altul indirect prin difuziunea substantelor
active de tipul prostaglandinelor. 9ritemul apare cu o latenta de 1*; ore si dureaza mai multe
zile. 1u cat intensitatea R-@ este mai mare cu atat perioada de latenta fata de aparitia eritemului
este mai mica si are o durata mai mare.
.F
(igmentatia de durata apare la un spectru de actiune apropiat de cel eritematogen si are la
baza o sinteza de pigment si dispersia in celulele invecinate a granulelor de pigment. 0pare cu o
latenta de cateva zile de la e$punere, de obicei este precedat de eritem si dureaza cateva luni,
pana la un an de zile. 9ritemul este mai intens cand e$punerea se produce la lungimi de unda mai
mici apropiate de spectrul R-@*E.
(igmentatia trebuie considerata ca o reactie de aparare a pielii fata de agresiunea solara,
destul de limitata deoarece in timp pot sa apara o serie de efecte tardive.
R-@ influenteaza si diviziunea celulelor cutanate, imediat dupa e$punere diviziunea se
opreste 2. de ore, ca apoi sa se accelereze cu un ma$im la F2 ore, iar dupa /*; zile pielea se
descuameaza.
122. Efectele radia3iilor ultraviolete asupra oc0iului
(rincipalele efecte apar dupa 2*2. ore de la e$punere si constau in!
* fotoconunctivita cu senzatie de corp strain,
* hipersecretie lacrimala,
* secretie conunctivala,
* fotofobie,
* blefarospasm.

Simptomele dureaza 1*/ zile fara sechele. R-@*1 in special #deci cu lungimi de unda
mai mici%, dar si E, 0, cu eficacitate mult mai mica pot produce leziuni de fotocheratita
#sensibilitatea ma$ima a corneei fiind intre 2F6*2G6 nm%.
9ste posibila si producerea cataractei prin reactie fotochimica asupra triptofanului, care se
transforma in pigment brun si apare cataracta bruna.
123. Efectele radiatiilor ultraviolete de tip non-stocastic
9fecte in special la nivelul ochilor si pielii # vezi mai sus%.
124. Efectele radiatiilor ultraviolete de tip stocastic la nivelul pielii
0ceste efecte se refera la probabilitatea aparitiei cancerului de piele. Sunt trei tipuri de
cancer! epiteliomul bazocelular, malpighian si melanomul malign.
1linic si epidemiologic s*a dovedit ca frecventa este mai mare la persoanele cu o
pigmentare mai slaba. 0lbinismul pigmentar #$eroderma pigmentosum%, prin deficienta
mecanismelor reparatorii ale 0<>, precum si utilizarea imunosupresoarelor, cresc riscul fata de
cancerul de piele.
S*a dovedit e$perimental ca R-@*E cu lungimi de unda 276*,26 nm sunt implicate in
cancerogeneza.
Aa nivelul ochilor nu sunt date suficiente fata de producerea melanoamelor sau
hemangioendotelioame.
(rotectia fata de R-@ trebuie sa aiba in vedere persoanele cu o e$punere mare!
muncitorii care lucreaza in aer liber, in industrie la arcul de sudura, dezinfectie si sterilizare cu
R-@, cosmetica, dar si suprae$punerea la soare in timpul vacantelor.
Radiatiile ultra violete avand putere mica de penetrare sunt retinute de vestimentatia din
tesaturi naturale, cele sintetice lasand sa treaca aceste radiatii. Se pot aplica si substante
.7
antisolare # cu acid p* aminobenzoic, beta caroten, acid retinoic, etc%. Sudorii trebuie sa poarte
masca de protectie.
125. Efectele radia3iilor ultraviolete de tip stocastic la nivelul oc0iului.
* hiperplazia benigna a conunctivei bulbare #pter?gion%* afecRiune degenerativa
bilaterala a suprafeRei ochiului constand in aparitia unui strat triunghiular de Resut fibrovascular
cu baza spre conunctiva #partea alba a ochiului% nazala si varful spre cornee #partea transparenta
a ochiului%
* cancer ocular! carcinom epidermoid al conunctivei bulbare
12. 1adia3iile %1 Efecte asupra termore(larii
Radiatiile infrarosii reprezinta acea portiune a spectrului electromagnetic a carei
absorbtie provoaca efecte termice fiind sinonim cu radiatia calorica .
<in sursa solarP, /,5 aung pe scoarRa terestrP. /ursele artificiale sunt! lampi
incandescente, fluorescente, flacara, radiatoare etc.
9$punerea profesionala la microclimat e$cesiv de cald reprezinta o stare de stres termic.
Aungimile de unda sunt cuprinse intre 6,F7*1666 m, dar si portiuni ale sectrului
ultraviolet si luminos pot emite radiatii infrarosii. Spectrul RIR este subdivizat in trei benzi cu
semnificatie biologica!
1. RI*0 #6,F7*1,. m%
2. RI*E #1,.*, m%
,. RI*1 #,*1666 m%
12!. 1adia3iile %1 Efecte asupra oc0iului
2chiul are o capacitate mult mai mare de a se protea fata de radiatiile infrarosii
comparativ cu pielea acest lucru este posibil doar daca e$ista concomitent si radiatia luminoasa.
<e asemenea, poate focaliza radiatiile determinand o crestere considerabila a energiei.
(rintre reactiile adverse se numara! opacifierea cristalinului #cataractP%, reacRie dureroasP
pe cornee la peste ./F1.
1a masuri de protectie sunt ecranele din aluminiu in fata surselor, ochelari de protectie.
12".1adia3iile %1 Efecte asupra pielii
Radiatiile sunt reflectate si absorbite in functie de lungimile de unda, capacitatea ma$ima
de refle$ie fiind prezenta la 6,F*1,2 m, iar cele cu lungimi de unda de 1,1*1,2 aung pana la
derm.
9$punerea e$cesiva la RIR produce! arsuri, vasodilatatia arteriolelor si o accentuare
graduala a pigmentatiei prin e$punere cronica. <urerea apare la o temperatura cutanata de ..,/ g
1,,h 1, sub aceasta temperatura aparand eritemul.
.G
12$. 1adia3iile %1 Efecte asupra /8
(roduc insola3ia #dacP oasele craniene sunt subRiri%.
Aa persoanele e$puse profesional apare sindromul neuro-astenic> cefalee, tulburari de
somn, astenie, scaderea libidoului, tulburari cardio*vasculare*bradicardie, scaderea tensiunii
arteriale; tulburari de memorie.
13&.1adiatiile luminoase Efecte asupra /8
(rimul semn care apare in conditii de iluminat necorespunzator este oboseala vi)uala,
care se manifesta cu! hipersecretie lacrimala, senzatia de usturime a ochilor, cefalee, ameteli,
scaderea randamentului intelectual
,enomenul stroboscopic> apare c"nd imaginile se succed cu o frecvenRP mai mare
dec"t frecvenRa criticP de fuziune.
131.1adiatiile luminoase Efecte asupra oc0ilului
Efectele biolo(ice! vederea, prin reacRii fotochimice la nivelul globilor oculari.
Aa iluminPri necorespunzPtoare #insuficient sau e$cesiv%, pot sa apara!
fototraumatism retinian #iluminare e$cesivP%! retinita actinicP
Iluminatul insuficient poate fii factor de risc in miopie, pe fondul e$istentei unui
defect genetic, datorita eforturilor de acomodare. <e asemenea instalarea presbiopsiei in aceste
conditii se face mai devreme.
132. 1adiatiile luminoase Efecte asupra pielii
,otosensibili)area c0imic9
0pare la nivelul pielii; poate fi produsP Si de -@ cu lungime de undP mare. 9nergia
degaatP este absorbitP de fotosensibilizatori, care o cedeazP unei celule*RintP si se manifesta
clinic sub forma de urticarie imediata, reactii papuloase, eczematoase, determinand o crestere a
sensibilitatii la lumina
0ceste reactii cutanate sunt cunoscute sub numele de fotodermato)e sau lucite.
,ototoxicitatea este o reactie care apare in mod obisnuit la orice persoana e$pusa la o
iradiere cutanata cu o energie suficienta si de o anumita lungime de unda, in prezenta unei
substante fotosensibile.
SubstanRe fotosensibile! gudroane, smoalP, bitum, astfalt, e$tracte de plante, costmetice,
medicamente.
=anifestPri!
1. forma acutaleziunile apar doar pe zona e$pusa la soare ca o arsura severa cu
eritem, vezicule, ce dispar la citeva zile dupa e$punere.
2. forma cronica:
alergie #generalizat, nu doar pe suprafaRa e$pusP%. 0pare pe teren alergic.
cheratozP, descuamare, atrofierea pielii! leziuni precancerose.
/6
133. +efinitia unei locuinte sanatoase
2rganizaRia =ondialP a SPnPtPRii #2=S% a stabilit trei condiRii pe care trebuie sP le
ndeplineascP o locuinRP pentru a fi consideratP salubrP Si anume!
1.sP satisfacP nevoile fiziologice Si psihologice ale organismului uman;
2.sP nu aducP nocivitPRi ca infecRii, infestaRii, into$icaRii, accidente;
,.sP asigure confortul necesar individului Si familiei sale.
(entru a corespunde acestor condiRii orice locuinRP trebuie sP respecte anumite
recomandPri sanitare Si anume!
* Solul pe care se construieSte o locuinRP trebuie sP fie salubru cu apP subteranP la 1m
sub fundaRie;
* 2rientarea locuinRei cea mai bunP pentru zona noastrP climaticP este cea sudicP,
sud*esticP, sud*vesticP. 2rientarea nordicP nu permite pPtrunderea radiaRiei solare directe n
locuinRP;
* =aterialele de construcRie pot fi naturale Si artificiale, dar trebuie sP ndeplineascP
urmPtoarele condiRii! sP fie termoizolante, hidroizolante, fonoizolante, ignifugP, uSor de ntreRinut
Si curPRat.
* (lanificarea interioarP! numPrul de ncPperi sP fie egal cu numPrul de persoane, nsP
psihologii considerP ca trebuie sP fie o camerP n plus numitP camer de relaii, de nt"lnire cu
persoane din afara familiei. SuprafaRa locuinRei trebuie sP asigure 16*1; mi, iar nPlRimea medie
sP fie de 2,F6*2,76 m.
* 0ne$ele locuinRei trebuie sP fie urmPtoarele! bucPtPria care trebuie sP fie bine
ventilatP n e$terior, baia cu _.1 .
134.@ocuinta si bolile din interiorul acesteia
AocuinRa reprezintP unitatea de mediu n care omul Si petrece cea mai mare parte din
viaRP, c"t Si unul dintre factorii de mediu care influenReazP cu prioritate sPnPtatea Si confortul.
RelaRia dintre condiRiile de locuit Si sPnPtate este afirmatP de numeroasele studii Si cercetPri
ntreprinse de mai multP vreme.
Qn apariRia Si favorizarea diferitelor mbolnPviri sau stPri de disconfort sunt responsabili
diferiRi factori ai ambianRei de locuit. 0stfel, e$istP mbolnPviri sau stPri de disconfort n relaRie
cu ambianRa termicP, cu vicierea Si poluarea aerului, cu carenRele de iluminat natural Si artificial,
cu prezenRa zgomotului, cu diferite condiRii de insalubritate.
<e asemenea, e$istP relaRii ntre diferite carenRe sanitare ale locuinRei Si frecvenRa
infecRiilor respiratorii, digestive Si cutanate, precum Si parazitoze, rahitism, reumatism, tulburPri
de vedere, boli neuropsihice, accidente de locuinRP. & tabel N
135./urse de poluare ale aerului interior
(e langa aerul care patrunde in interior din afara casei, locuinta mai poate fi contaminata
si de anumite substante care, fara a fi foarte evidente, imprastie vapori to$ici in urul lor.
Surse de poluare care se regasesc in interiorul casei tale!
/1
1 Covorul nou
1ovoarele noi pot emite o varietate de compusi organici volatili #12@% care pot avea o influenta
nefasta asupra sanatatii. (entru a evita ca acesti compusi sa aunga in aerul din interiorul casei
tale si, apoi, in organism, inainte de a achizitiona un covor nou, cere sa vezi doar acele produse
care folosesc adezivi cu un continut scazut de 12@ si care nu includ formaldehida.
2 *ecurile fluorescente compacte
Eecurile economice te pot auta sa reduci factura la energie electrica, insa se pot dovedi foarte
to$ice si poluante in situatia in care le spargi. Eecurile 1)A #fluorescente compacte% emit
mercur, o neuroto$ina foarte periculoasa pentru sanatate. +ine cont de faptul ca un covor nu
poate fi curatat in totalitate de mercur, iar aspiratorul nu trebuie folosit la eliminarea substantei
impregnate in covor.
3 ;paratura electronica si obiectele din plastic
(rodusele din (@1 pot emite ftalati, substante organice care au fost corelate cu aparitia
dereglarilor hormonale si problemelor de reproducere. Aa randul lor, obiectele din plastic pot
emite substante ignifuge, cum ar fi eterii de difenil polibromurati, care cauzeaza schimbari
neurocomportamentale, se arata in studii realizate asupra animalelor.
4 ;lte surse de poluare a aerului
Iata si alte surse de poluare a aerului din interiorul casei!
* vopsea si solventi
* mobila tapitata si produse din lemn presat #placae de lemn de esenta tare, panouri pentru pereti,
(0A, =<)%
* spra?*uri odorizante
* haine
* gandaci de bucatarie
13.*oli le(ate de cladire
Spre deosebire de Zsindromul cladirii bolnaveU, bolile legate de cladiri sunt mult mai
grave si pot fi diagnosticate. 1ea mai frecventa metoda de diagnosticare a acestor boli este
investigatia clinica. Eolile legate de cladiri pot avea o lunga perioada de latenta, in care
simptomele nu se fac vizibile, perioada in care angaatii sunt e$pusi la diferitele substante din
aerul aflat in cladire. 0ceste boli pot culmina cu cancerul pulmonar, cauzat de e$punerea la
radon, un gaz radioactiv, prezent in toate tipurile de pamant si de roci, precum si in materialele
de constructie care deriva din pamant, cum ar fi argila, granitul, potrivit 1entrului de Resurse
pentru Stiintele de 1ercetare a 1alitatii 0erului din S.-.0.
Tipul
bolii
Denumirea
bolii
Tipul
cladirii
Sursa ce
declanseaz
a boala
Agentul de
expunere
Infectioa
se
Legioneloza si
febra Pontiac
Cladirile
mari(birour
i, spitale,
Turnul de
racire, aerul
conditionat,
Legionella
pneumophila
/2
hoteluri) apa potabila
Raceli si gripe Cladiri de
birouri si
unitati
militare
Sursa
umana
Virus respirator
Tuberculoza Cladiri de
birouri
Sursa
umana
icobateria
tuberculoasa
Imunitar
e
Pneumopatie
de
hipersensibilita
te si febra
Cladiri de
birouri,
fabrici
!midificator
ul de aer,
aerul
conditionat,
sistemul de
"entilatie
Penicillium,
#spergillus
Alergice $ermatita,
rinita alergica,
astm
Cladiri de
birouri si
fabrici
Praful,
co"oarele,
hainele
#carieni,
ciuperca,
produse pe
baza de plante,
alergenii purtati
de animale
Rinite !rticarie,
edem laringian
Cladiri de
birouri
%artia fara
carbon
#lchilfenoleto&il
ati
Iritatii $ermatita Cladiri de
birouri
Placile
ta"anului
'ibra de sticla
(ritarea
tractului
respirator
Cladiri de
birouri
'umul de
tigara, orice
acti"itate
care implica
arderea
Substantele
rezultate in
urma arderii
(mono&idul de
carbon, dio&idul
de azot)
13!. /indromul de cladire bolnava
+ermenul Zsindromul cladirii bolnaveU este utilizat pentru a descrie situatiile in care
ocupantii unei cladiri acuza stari de disconfort, care survin numai cata vreme acestia se afla in
interiorul cladirii. 1auzele e$acte care duc la declansarea acestui sindrom nu sunt cunoscute inca,
dar se presupune ca ar fi vorba, in special, despre calitatea proasta a aerului din interiorul acestor
cladiri, calitate determinatP de o combinatie comple$a de factori. In lipsa ventilatiei naturale,
orice defectiune a sistemelor de climatizare face ca in aer sa se acumuleze diferite substante
/,
daunatoare! de la substante chimice #compusi organici volatili% din mocheta, adezivi, vopsea etc,
pana la spori de mucegai, care se dezvolta foarte repede in orice colt umed si insuficient aerisit.
Simptomele care caracterizeaza Zsindromul cladirii bolnaveU sunt! dureri #de cap, ochi,
gat, nas%, tuse seaca, ten uscat, mancarimi ale pielii, greata, ameteala, dificultatid de concentrare,
oboseala, sensibilitate la diferite mirosuri. =aoritatea persoanelor care acuza aceste simptome
sustin ca starile de disconfort dispar din momentul in care parasesc cladirea. 1ele mai afectate de
aceste simptome par sa fie femeile, care au o sensibilitate mai mare la substantele chimice.
(ersoanele cu astm si fumatorii sunt, de asemenea, victime ale acestui sindrom.
13".Aicierea aerului
@icierea aerului din incaperile de locuit sau cele publice, reprezinta un fenomen comple$,
datoratalterarii proprietatilor fizice si chimice ale aerului din incaperile inchise, aglomerate si
neventilate.(rin urmare, pentru ca intr*un spatiu sa apara vicierea aerului este nevoie sa
se indeplineascaurmatoarele conditii!
*spatiu inchis, un numar mare de persoane, ventilatie insuficienta si o perioada de timp.
Aa baza aparitiei vicierii aerului stau urmatoarele procese fiziologice!
*procesul respirator
O modifica proprietatile chimice ale aerului #creste concentratia de12si scade cea de
o$igen%, dar sip e cele fizice #creste temperature si umiditateaaerului%;
*procesul de termoreglare
O pierderile de caldura ale organismului prin convective sievaporarea transpiratiei;
*eliminarea unor produsi de metabolism ca urmare a activitatii secretorii a pielii si
atubului digestiv.In spatiile in care sunt indeplinite conditiile de aparitie a vicierii, primele
simptome aparatunci cand concentratia o$igenului scade #de la 26,G5 cat este in aerul inspirat%
sub1;,,5, iar 12creste la peste 25 #fata de 6,6,* 6,6.5 in aerul inspirat%.
9fectele aerului viciat asupra organismului!
*efecte acute! cefalee, vert, greata, voma, transpiratie, senzatie de caldura sufocanta,
starede oboseala, somnolent, pana la lipotimie si chiar deces;
*efecte cornice! obsevate in special la copiii care locuiesc in incaperi agglomerate
siinsalubre. 0cestea sunt! anore$ia, anemia, paloarea, facies characteristic, adinamie
sidiminuarea rezistentei organismului fata de agresiunile mediului e$terior.
/.