MEDICINA PRIMITIVILOR

B) SURSE DE INFORMARE
1. primare:
 scheletele şi fragmentele osoase găsite în necropole sau în gheaţă-(în
Groenlanda),
 corpuri, dinţi, cenuşă, resturi carbonizate sau deshidratate,
 corpuri bine păstrate au fost găsite în turbăriile din N-V Europei, în SV
SUA, Mexic, Alaska şi Insulele Aleutine,
 coproliţii găsiţi în sau lângă locuri de casă oferă informaţii despre dietă,
boală (seminţe, ouă, chisturi de paraziţi),
2. secundare:
 desene rupestre cum sunt cele din peşterile de la Altamira, El Pindal
(Spania), Trois Fréres şi Lascaux (Franţa), Rio Grande Pueblo (America),
Tassili (Algeria) ş.a,

or
 la Trois Fréres există portretul unui vrăjitor “cel mai vechi strămoş atestat al
medicilor de azi”,

til
 Venus obeze: descoperite la Willendorf şi la Catal Hüyük (Turcia),
en
reprezentări ale zeităţilor abundenţei, fertilităţii universale,
 obiecte de tip statuete: bibelouri, unele folosite în culturile vrăjitoreşti sau ca
amulete,
ud
 statuetele de femei de la Cucuteni ce se remarcă prin desenele geometrice
care le acoperă, ceea ce a dus la ipoteza că în perioada respectivă printre
st

femei era răspândită practica tatuajului sau măcar a pictării pielii,

 analogii între practicile terapeutice din preistorie cu cele în uz şi azi la unele
ul

triburi primitive, mai ales la cele care trăiesc în izolare,

 o gravură ce înfăţişează o femeie însărcinată peste care păşeşte un ren, ce
uz

ar transmite parturientei forţa animalului,

Modalităţile de examinare a vestigiilor păstrate din perioada ancestrală şi
care au contribuit la obţinerea unor informaţii deosebite sunt:
pt

 metoda cu C14 pentru datarea obiectelor,

 microscopia combinată cu metoda cu C14,
 tehnici imunologice şi molecular biologice.

A) MEDICINA MAGICĂ

Vindecătorul din perioada primitivă (şaman, vrăjitor) este de obicei

căpetenia sau conducătorul religios al tribului.
I. Etiologia magică a bolilor:
 afecţiunile minore, care" vin şi trec de la sine" pot avea o cauză materială:
 frigul, insolaţia etc.

5
 MEDICINA PRIMITIVILOR
 afecţiunile mai serioase şi mai persistente, erau produse de o forţă ocultă
răuvoitoare, ce acţiona:
 fie din proprie iniţiativă,
 fie la solicitarea unui vrăjitor sau a unei alte persoane capabile să
mobilizeze spiritele malefice.
 etiologia îmbolnăvirilor este legată de:
 neîndeplinirea unui ritual, sau îndeplinirea lui defectuoasă,
 de nerespectarea unui tabu,
 de ofensarea unui mort,
 de un păcat săvârşit de el sau de o rudă,
 invadarea organismului de către un demon ce produce suferinţe gazdei
sale,
 variola, de exemplu, este personificată sub forma unui demon,

or
 căruia i se atribuie o anumită înfăţişare, anumite deprinderi,
anumite puncte vulnerabile,

til
 pierderea" propriului suflet" prin intervenţia unui mort care ţine să ia
en
cu el în lumea umbrelor o fiinţă apropiată, sau prin despărţirea
imprudentă a sufletului de trup,
 acţiunea unui spirit malefic, trimis de o divinitate drept pedeapsă
ud
pentru fărădelegile săvârşite de el sau de rude;
 acţiunea unui duşman ce a convins o divinitate să-i fie aliat, (dacă doreşti
st

răul cuiva e suficient să faci o păpuşă botezată cu numele duşmanului şi să

îi dai foc, sau să obţii haine sau produse patologice -urină, materii fecale,
ul

salivă- de la acesta); de aceea aceste produse erau îngropate, superstiţia

devenind valoroasă din punct de vedere igienic.
uz

II. Tratamentul magic constă în:

 folosirea unor practici terapeutice:
 descântece (de implorare/ de intimidare), gesturi de tranşă,
pt

 zgomote care să sperie spiritele,

 portul de: măşti hidoase, de amulete (din scoici, dinţi, rădăcini de
plante, scoici, etc.),
 realizarea unei trepanaţii, utilizarea unor fetişe (=obiecte de
adoraţie colectivă, capabile să protejeze împotriva agresiunii
forţelor răutăcioase);
 transferarea spiritului în obiecte şi animale, a bolii în corpul
vrăjitorului (care fiind înzestrat cu puteri divine poate să îndepărteze
uşor spiritul rău),
 realizarea unor tatuaje, (desene magice capabile să îndepărteze forţele
invizibile răuvoitoare),

6
 MEDICINA PRIMITIVILOR
 mutilarea sau automutilarea utilizate în scopul favorizării grăbirii
vindecării bolnavului,
 extragerea spiritului rău cu ajutorul masajelor, a ventuzelor sau prin
sugere; de obicei şamanul suge el însuşi, cu gura aplicată direct pe
pielea pacientului sau prin intermediul unui tub, principiul morbid
cuibărit în pacient- sursa îmbolnăvirii. Ceremonia este complicată şi
durează destul de mult, terminându-se, prin scuiparea de către
vrăjitor, a întruchipării duhului rău: o bucată de lemn sau de piatră,
un vierme, o insectă, o broască, o şopârlă, un şarpe etc., în care
conform credinţelor şamanului demonul va trece,
 folosirea alimentelor şi/ sau a unui regim dietetic:
 post,
 aşezarea de mâncăruri tentante lângă bolnav,

or
 aşezarea lângă bolnav sau administrarea de substanţe cu gust
neplăcut sau greţoase (cum ar fi excrementele),

til
 medicaţia scârboasă a cărei utilizare părea să aibă doar scopul magic de a
en
alunga demonii, posedă şi anumite virtuţi terapeutice, explicabile prin
intervenţia antagonismelor bacteriene;
 după tratarea de către doftoroaie a anginei cu "scârnăvie albă de câine
ud
se constată câteodată rapidă cedare a fenomenelor inflamatorii (ceea ce
nu scuză infestarea cu paraziţi intestinali)
st

 atitudinea faţă de bolnavii gravi poate fi explicată plecând de la etiologia

bolii, respectiv de la frica celor sănătoşi de a nu atrage şi asupra lor mânia
ul

zeilor, plecând de la faptul că par solitari cu cel bolnav. Din aceleaşi

considerente sunt ucişi copiii care se nasc cu anumite semne (aşa cum s-a
uz

constatat în aşezarea neolitică de la Traian, din Moldova).

D) MEDICINA RAŢIONALĂ
pt

D1) BOLILE INFECŢIOASE:

 trăind în comunităţi mici, nu existau epidemii pustiitoare,
 au existat o serie de boli infecto-contagioase cum sunt:
 streptocociile (inclusiv scarlatina),
 stafilocociile (abcese şi flegmoane),
 unele viroze respiratorii,
 boli luate prin consumul de carne animală (trichineloza,
cisticercoza),
 boli luate prin jupuirea animalelor vânate (antrax, turbare),
 schizostomiaza datorită consumului de apă infestată,

7
 MEDICINA PRIMITIVILOR
 sifilisul a cărui existenţă în Europa rămâne o problemă
controversată, unii cercetători considerând că acesta a fost adus în
Europa din America în perioada Renaşterii.
 C.Maximilian semnalează un schelet de la Sărata-Monteoru,
care prezintă pe oasele lungi leziuni sifilitice,
 la Pecica (jud.Arad) s-au descoperit urmele unei aşezări umane căreia i s-a
dat foc în mod intenţionat, probabil de supravieţuitorii unei epidemii.
D2) BOLI INTERNE:
 sufereau de:
 cardiopatii, de boli renale (nu avem date certe),
 ateroscleroză (suferinţă incertă datorită duratei scurte de viaţă),
 obezitatea dovadă fiind statuetele paleolitice cunoscute ca
“figurinele feminine grase”,

or
 deficienţe vitaminice: rahitism, scorbut,
 importanţa inimii reiese din desenul unui mamut existent într-o grotă de la

til
Pindal-Spania, unde este indicat locul inimii cu ajutorul unei pete de culoare
en
(descoperirea este legată probabil de experienţa căpătată în cursul
vânătorilor),
 reprezentările plastice ale numeroaselor "Venere" steatopige aveau atât un
ud
caracter simbolic cât şi fiziologic legat de frecvenţa obezităţii; o astfel de
statuie este Venus din Willendorf, datând din paleoliticul recent (sculptură în
st

corn de ren din grota Mas d'Azil (Franţa).

D3) BOLI CHIRURGICALE:
ul

 oamenii primitivi din epoca pietrei cioplite sufereau de:

 rahitism,
uz

 hidrocefalie, microcefalie, acromegalie,

 de tuberculoză osoasă.,
 de spondilartroză (20% din scheletele din aceasta perioadă prezintă
pt

modificări),
 cercetările efectuate la noi în Brăiliţa (în lunca Dunării) arată că
50% din schelete prezintă modificări de spondilartroză,
 tumori osoase:
 în 1891 a fost descoperit în Java femurul unui pitecantrop-
maimuţa-om, ce prezintă în porţiunea superioară o puternică
exostoză cu aspect tumoral,
 cea mai veche tumoare osoasă (un osteosarcom osifiant),
descoperit în 1932 de L. S. B. Leakey în Kenya. E vorba de o
mandibulă de Archantropian ce prezintă pe faţa linguală un
proces mare, osifiant,

8
 MEDICINA PRIMITIVILOR
 un alt osteosarcom a fost descris în 1923 de G.G.Mac Curdy, la
un craniu de amerindian din Peru; tumora a invadat bosa
frontală stângă, parietalul stâng şi aproape tot parietalul drept,
în jur existând o zonă de osteoliză,
 au fost de asemenea descrise diverse tumori osoase, probabil
metastaze ale unor cancere viscerale;
 osteomalacie,
 fracturi:
 craniul găsit în localitatea La Chancelade- Franţa prezintă
semnele unei fracturi temporale de partea dreaptă, cu
înfundarea tăbliei osoase, cu atrofia articulaţiei temporo-
mandibulare corespunzătoare şi o inegalitate a orbitelor,
 există schelete cu fracturi consolidate mai mult, sau mai puţin

or
corect;
 existau probabil metode de imobilizare a fracturilor; fapt ce nu

til
ar trebui să ne mire din moment ce s-au putut observa şi la
animale forme de imobilizare,
en
 reumatism:
 omul din Neanderthal de la Chapelle-aux-Saints suferea de
ud
reumatism, prezentând osteofite ale coloanei vertebrale şi o
artroză a şoldului, efect probabil al condiţiilor de trai (peşteri
st

reci, umede, întunecoase); examenul osteologic a 86 de schelete

a arătat că 92 de vertebre erau afectate de osteoartroză cronică,
ul

 plăgi:
 au existat plăgi de tot felul cel mai adesea infectate,
uz

 dintre practicile terapeutice trebuie amintite:

 aplicarea unor “agrafe de sutură” naturale: unele termite sau furnici
sunt puse în contact cu plaga pe care o “muşcă”; când corpul insectei e
pt

rupt “gura” păstrează contactul strâns între marginile plăgii,

 trepanaţiile craniene:
 acestea erau:
 intervenţii chirurgicale executate pe indivizi în timpul vieţii prin
realizarea a una sau mai multor orificii, cu evitarea zonelor cu
sinusuri; (Paul Broca),
 unii indivizi au decedat în timpul intervenţiei -intervenţia fiind
întreruptă, alţii au supravieţuit dovadă fiind prezenţa ţesutului
cicatriceal; unii au supravieţuit chiar după 2-3 operaţii diferite,
 "operaţii" efectuate pe cadavre,
 scopul execuţiei:

9
 MEDICINA PRIMITIVILOR
 terapeutic -pentru a reduce tensiunea intracraniană în caz de
epilepsie, hematoame, tumori intracraniene, sau pentru îndepărtarea
unor fragmente osoase,
 magic -poartă de ieşire pentru duhul rău/ obţinerea de amulete, în
cadrul unui presupus cult al craniului:
 modalităţi de realizare:
 cu ajutorul unor cuţite de piatră şlefuită sau fierăstrăiaşe metalice;
(într-un mormânt celtic de la Galaţii Bistriţei a fost identificat de V.
Bologa un fierăstrăiaş de trepanaţie),
 în Peru înainte de operaţie atât pacientul cât şi chirurgul mestecă
frunze de cola, iar un extract de coca era folosit ca anestezic local;
 frecvenţa:
 sute de cadavre în întreaga lume găsite în Peru, Rusia, India,

or
 peste 800 în Europa şi aproximativ 16 la noi în ţară;
 forme:

til
 variate; pe anumite cranii neolitice, mai ales la femei, pot fi:
en
 rotunde prin realizarea unei serii de mici găuri pentru a realiza un
cerc şi apoi tăierea unui buton
 în “T”-operaţia numită "T sinciţial": de-alungul suturii sagitale care
ud
apoi se bifurcă pe marginile posterioare ale celor două oase
parietale;
st

 pătrate sau rectangulare,

 în necropola din Cueva de la Pastora (Spania) 14% din numărul total al
ul

craniilor din neolitic aveau urme de trepanaţie. Acest rit s-a perpetuat
uneori şi în epoca bronzului,
uz

D4) OBSTETRICĂ-GINECOLOGIE:
 distocia; era o cauză frecventă de deces; la Cernica s-a găsit scheletul unei
femei cu un făt în bazin- G.Cantacuzino,
pt

 pe o gravură străveche peste o femeie păşeşte un ren, ce-i transmite

parturientei din forţa lui;
D5) AFECŢIUNI STOMATOLOGICE:
 iniţial alimentele fiind nepreparate corespunzător, dure, nefierte dinţii se
uzau rapid,
 odată cu prepararea mâncării, cu scurtarea maxilarului inferior, îndesirea
dinţilor şi retenţia resturilor alimentare în interstiţiile dentare a crescut
frecvenţa cariei dentare; indicele cariei la populaţia de la Sărata Monteoru
fiind de 21%,
 apar paradontopatiile şi pioreea alveolară,
 se practicau extracţii dentare cu ajutorul unor instrumente speciale din
bronz. (P.Firu),

10
 MEDICINA PRIMITIVILOR
D6) DURATA MEDIE DE VIAŢĂ:
 20 de ani, puţini trecând peste 20,
 cei care au atins vârsta de 40 de ani erau o raritate,
 Caramalea şi Maximilian au stabilit durata medie de 22 de ani (populaţia de
la Sărata Monteoru)
 femeile trăiau mai puţin datorită accidentelor de la naştere, alimentaţiei
diferenţiate a fetelor şi a băieţilor.
D7) TRATAMENTUL ŞI PROFILAXIA:
D7.1) EUGENIA PRIMITIVĂ
 eugenia se ocupă cu:
 eliminarea fizică a celor născuţi cu malformaţii,
 a bolnavilor incurabili şi a bătrânilor,
 îndepărtau sistematic pe cei socotiţi a fi o povară pentru trib, mai

or
ales acolo unde exista o agricultură care făcea necesară o forţă fizică
mare,

til
 canibalismul:
en
 exista şi sub formă de necrofagie (erau mâncaţi bătrânii sau cei
morţi în accidente, existând credinţa, că virtuţile celui decedat trec
în cel care-i consuma creierul, organele interne şi muşchii),
ud
 boala Kuru o neuroviroză transmisă cu ajutorul unor prioni se
transmite în acest mod,
st

 la populaţiile cu munci inferioare -pescuit, vânătoare, cules- bătrânii erau mai

protejaţi decât la populaţiile ce efectuau munci superioare; deoarece în primul
ul

caz puteau consuma şi resturile unui festin,

D7.2) REMEDIILE MINERALE, VEGETALE ŞI ANIMALE
uz

 cunoştinţele s-au transmis pe cale orală, devenind parte componentă a

etnoiatriei,
 utilizau:
pt

 plante:
 maniocul în America tropicală; această substanţă este nocivă în
stare naturală; copt el devine inofensiv;
 macul utilizat ca: narcotic, sedativ, somnifer;
 măselariţa utilizată ca: sedativ, hipnotic;
 lăptuca utilizată ca somnifer;
 ceaiul de cătină pentru prevenirea scorbutului;
 animale sau produse animaliere:
 pentru tratarea anginei difterice "scârnăvie albă de câine",
 coji de ouă în pierderile de sânge,
 spongii de apă dulce utilizaţi de pescarii din zona Marii Negre
pentru tratamentul guşii, aceştia fiind foarte bogaţi în iod;

11
 MEDICINA PRIMITIVILOR
 minerale:
 argila, nămolul, tuful vulcanic, caolinul, bitumenul, sarea, potasiul,
apele termale, sulfuroase,
D7.3) PRACTICI TERAPEUTICE:
 “lăsau” sânge,
 puneau cataplasme,
 făceau clisme,
 oblojeau răni,
 reduceau luxaţii,
 consolidau fracturi,
 trepanau calote,
 practicau circumcizia (cu efect benefic prin reducerea infecţiilor balano-
prepuţiale),

or
 practicau tăierea clitorisului, coaserea buzelor vulvei (nu au nici o
motivaţie medicală),

til
 bătrânilor bolnavi din anumite triburi din Australia li se dă să bea, pentru
en
reînzdrăvenire, sânge oferit de tinerii plini de vigoare.
 la tribul nomad Damma, din sud-vestul Africii, alături de sfatul bătrânilor
funcţionează un aşa- numit "maestru al mâncărurilor", care trebuie să
ud
guste cel dintâi din mâncare;
 el conduce operaţiile de pregătire a vânatului şi decide modul cum
st

vor fi distribuite alimentele;

 tot el verifică fructele, legumele şi rădăcinile culese, deoarece numai
ul

el cunoaşte care plante sunt veninoase,

 la unele populaţii aflate pe o treaptă mai coborâtă a dezvoltării culturii
uz

materiale, ca de pildă, la anumite triburi de indieni americani,

cunoaşterea, colectarea şi prescrierea ierburilor de leac intră în
atribuţiile nu numai ale vrăjitorilor, ci şi a "herboriştilor", pricepuţi în
pt

utilizarea plantelor medicinale, dar ignoranţi în privinţa ritualurilor

magice.
D8) IGIENA:
 îmbăierea zilnică sau de mai multe ori pe zi intră în obligaţiile rituale,
 existau mijloace improvizate pentru baie, piepteni de os şi ace de cap,
 existau şi populaţii cu o adevărată repulsie pentru spălatul cu apă (populaţia
Kubu din Sumatra),
 solul peşterii era netezit şi acoperit cu un strat de pietriş, pentru a evita
umezeala; (în peştera de la Arcy-sur-Cure, din Franţa, s-a descoperit un
strat omogen, ocru feruginos aproape pur, de culoare roşu-violetă, cu rol
mai degrabă magic- culoarea roşie a mineralului amintind de culoarea
sângelui şi simbolizând, în consecinţă, forţa vitală şi abundentă,

12
 MEDICINA PRIMITIVILOR
 vrăjitorul având nevoie în cadrul manoperelor sale de producere a bolii de
materii ce au făcut parte din corpul bolnavului (unghii, păr, urină, materii
fecale), îşi îngropau excrementele, nu urinau oriunde, ascundeau resturile
alimentare,
 căpeteniile din insulele Oceaniei sunt însoţite pretutindeni de un
purtător de scuipătoare, care are grijă ca saliva şefului să nu intre în
posesia duşmanului,
 îngroparea cu obiecte de uz curent poate fi pusă în legătură cu îndepărtarea
obiectelor contaminate.

E) CINE TRATA BOLNAVII?

 şamanii, experţi în tehnica extazului, care ştiu să realizeze desprinderea

or
sufletului de corp şi să-l trimită în căutarea sufletului bolnavului, care poate
fi astfel capturat şi readus în corpul său, ceea ce echivalează cu

til
însănătoşirea. Mircea Eliade arăta că şamanii erau recrutaţi dintre bolnavi,
en
respectiv dintre cei care au învins boala (în special la indienii americani),
 în această perioadă vindecătorul a fost nu numai "un simplu executant sau
un profesionist, ci o fiinţă privilegiată, depozitar al unei puteri divine, şi un
ud
intermediar direct între omul suferind ca victimă a unei divinităţi ostile şi
divinitatea protectoare" (Adalberto Pazzini),
st

 acest medicine- man, este preot, vrăjitor şi divinator, iar uneori şi căpetenie
politică şi militară, judecător, poliţist şi bard al tribului. El trebuie să dea
ul

impresia că poate să influenţeze cursul evenimentelor, să abată primejdiile,

să asigure fertilitatea câmpului şi abundenţa vânătorilor. Vocaţia şamanică
uz

poate fi relevată de un eveniment deosebit: un trăznet care loveşte alături,

crize de epilepsie, tendinţa la izolare, purtări oarecum ciudate,
 şamanul trebuie iniţiat de un bătrân şaman. Iniţierea constă în probe de
pt

rezistenţă fizică şi morală, în răbdarea deprinderii tehnicilor extazului, în

învăţarea descântecelor şi a povestirilor mitologice, precum şi în practica
leacurilor empirice,
 profesiunea nu era lipsită de riscuri; se semnalează cazuri când vrăjitorii au
fost ucişi de cei care îi învinuiau că le-au făcut farmece sau de cei cărora le-
au promis zadarnic că-i vor vindeca.

13