MEDICINA MESOPOTAMIANA

B)SURSE DE INFORMARE:

 scrierile lui Herodot: există informaţii despre medicina mesopotamiană, despre

modul în care se punea diagnosticul,
 codul regelui Hammurabi al Babilonului (1792-1750 î.Chr)-
 culegere de legi descoperită la Susa,
 e o lungă inscripţie cuneiformă săpată în piatră,
 are 280 de articole despre drepturi, proprietate, recompensă,
 epilogul conţine o parte ce se referă şi la medicina umană,

or
 textele din marea bibliotecă de la Ninive a regelui Asurbanipal al Asiriei,
 textele medicale de la Mattusila,
 operele de artă,

til
 bibliotecile din oraşul Borsippa conţin texte scrise:
 pe tăbliţe de argilă, ce cuprindeau ritualurile magice şi hieratice, incantaţii pentru
multe boli,
en
 textele de medicină, descoperite în ruinele oraşului Nippur-
ud
 acolo exista şi o şcoală de medicină patronată de Gula-zeiţa medicinei,
 unul din texte datează din anul 2100 î.Chr.,
 alte două mai vechi conţin prescripţii de poţiuni pentru afecţiunile gastrice,
 o tăbliţă de argilă scrisă în sumeriană datând de la sfârşitul mileniului al III-lea
st

î.Chr cuprinde un număr însemnat de reţete medicale pur empirice, fără nici un
amestec de formule magice,
ul

C) MEDICINA IRATIONALĂ, MAGICĂ, SACERDOTALĂ

uz

 e influenţată de o gândire astrologică legată de influenţa lumii cereşti asupra

microcosmosului şi asupra lumii pământeşti;
 diagnosticul, prognosticul şi tratamentul erau iniţial apanajul preoţilor,
 boala e produsă de:
pt

 duhurile morţilor- cu care bolnavul a avut conflicte în timpul vieţii şi care vin să
se răzbune,
 de monştrii neumani,
 de semi-monştrii,
 de semi- oameni,
 etiologia bolii e legată:
 de prezenţa unui inamic nevăzut,
 de prezenţa unui spirit sau demon, în corpul bolnavului,
 de atacul unui demon,
 fiecare boala fiind provocată de un anumit demon;

26
 MEDICINA MESOPOTAMIANA

 duhurile Utukku provocau boli ale gâtului, alu atacau regiunea

epigastrică, Rabisu produceau boli ale pielii, Ibasu crize epileptice,
Nergal- ciuma; Namtura era demonul epidemiilor,
 de călcarea de către bolnav a unui tabu,
 de un deochi,
 de uneltirea unui vrăjitor sau o ofensă adusă unui zeu,
 de o pedeapsă divină; pentru fărădelegile comise de bolnav sau de popor,
 calea de pătrundere în organism era reprezentată de diversele orificii naturale-
deschizături naturale, “nepăzite ale corpului”,
 numărul de spirite malefice ce afectau un organism variau;
 putea fi vorba:

or
 de un spirit malefic,
 de mai multe spirite malefice, în acest caz numărul lor trebuind să fie
multiplu de 7,

til
 mesopotamienii credeau că:
 lumea e alcătuită din 7 părţi, există 7 vânturi rele, 7 anotimpuri diferite, omul are

en
7 vârste, corpul are 7 părţi,
 fiecare boală era produsă de un anumit zeu şi pe baza diagnosticului magic al bolii
se putea institui un tratament eficient,
 tratamentul constă în:
ud
 alungarea duhului rău de un zeu mai puternic cu ajutorul preoţilor: asipu,
 ei se foloseau de:
 magie,
st

 remedii naturale,
 descântece şi purificări prin îmbăierea în apa fluviilor Tigru şi Eufrat,
 purtarea de amulete,
ul

 aprinderea focului ritual, implorarea zeului vindecător,

 ungerea cu untdelemn,
 ungerea bolnavului cu substanţe rău mirositoare,
uz

 oferirea unei victime de substituţie în locul bolnavului (ex.; un animal mic),

 administrarea sau punerea pe pacient de substanţe murdare rău mirositoare (urina,
fecale, bălegar),
 plasarea de alimente bune şi plăcute alături de bolnav spre a-l atrage pe demon,
pt

 cei mai importanţi dintre zeii vindecători sunt:

 Gula, ce avea în grijă medicina,
 Ninib, fiul lui Enlil, considerat zeul sănătăţii sau al însănătoşirii,
 Ea, zeul apelor,
 conceput din vechime ca prieten şi protector al oamenilor,
 inventatorul scrierii, posesorul supremei înţelepciuni; sursa tuturor binefacerilor,
 "stăpânul descântecelor",
 Marduk, fiul lui Ea,
 era intermediarul prin care se făceau rugăciunile către Ea;
 bolnavii sau rudele lor veneau să doarmă în templele lui în speranţa că zeul
le va apare în vis, dictându-le diagnosticul şi remediul,

27
 MEDICINA MESOPOTAMIANA

 Istar zeiţa dragostei şi a naşterii,

 Ninazu, "domnul medic",
 Ningizyida, fiul lui Ninazu,
 al cărui simbol era un şarpe, încolăcit pe un toiag,
 emblemă ce a rămas până în zilele noastre simbol al medicinii,
 şarpele a ajuns să fie considerat ca simbol al vindecării pentru că credeau că prin
"lepădarea pielii sale devine iarăşi tânăr şi nu moare”,
 Nabu “proclamatorul”,
 veche zeitate sumeriană, patronul ştiinţei, cârmuitor al culturii şi înţelepciunii, al
revelaţiei şi al proorocirii,
 în templul lui se afla şcoala de medicină de la Borsippa,
 preoţii medici par să fi fost de 3 tipuri:

or
 Baru,
 se ocupau doar de anamneză, diagnostic şi prognostic;

til
 ei descopereau cauzele bolii şi efectuau diagnosticul magic;
 pentru aceasta ei se interesau atât de păcatul săvârşit cât şi de simptomele
bolnavului;

 Asipu,
 preotul medic, en
 spiritele malefice sunt specializate să atace numai o parte a corpului;
ud
 alungau spiritele malefice din corpul, casa bolnavului, sau din cetate, cu
ajutorul unor rugăciuni, dar şi al remediilor naturale,
 se interesa în anamneză dacă a săvârşit vreun păcat, în ce constă acest păcat;
care sunt simptomele bolii, care e regiunea atinsă de durere,
st

 ritualul descântecului e specific pentru fiecare boală,

 A-Su,
 terapeutul propriu-zis,
ul

 utiliza atât remedii naturale cât şi invocarea zeilor,

 asu- “expertul în ape” considerat slujitor al lui Ea,
 iazu “expertul în untdelemn” - ritualul purificator stabilit de Ea comporta şi ungeri
uz

cu ulei,
 pentru diagnostic şi prognostic utilizau:
 hidroscopia, lecanoscopia,
 se picură într-un pahar cu apă un strop de ulei şi se urmăreşte gradul
pt

dispersiei cu cât dispersarea e mai mare cu atât agresiunea e mai mare,

 oniroscopia
 interpretarea viselor,
 numere fatidice-
 există o magie a cifrelor 7, 14, 21, 28- considerate zile fatidice; după unele
scrieri zilele fatidice erau: 1,7,9,14,17,19,21,28,29,30, la care unii adaugă: 2,6,16,
27;
 medicul se abţine de la intervenţii mai active în această perioadă a zilelor
nefaste;
 hepatoscopia,
 se sacrificau animale în temple ocrotite de zeii sănătăţii,

28
 MEDICINA MESOPOTAMIANA

 ficatul animalelor (oi) era examinat de un personal ce cunoştea normalul;

 devierile de la normal sunt luate în considerare pentru prognostic;
 au existat şi metode de instruire cu ajutorul unor modele de lut,

D)MEDICINA RAŢIONALĂ
 textele medicale:
 enumeră numai bolile menţionând în dreptul lor tratamentul prescris, iar în cea
de a III-a coloană felul de administrare şi de preparare a medicaţiei,
 prezintă în mod amănunţit simptomele şi diagnosticul bolii,
 tratează boli grupate după partea corpului uman pe care le afectează,

or
 textele nu au titlu, sunt identificate după primele cuvinte:
 “Când un om este cuprins de dureri la cap”; sunt expuse şi analizate afecţiunile
extremităţii cefalice, fără o ordine precisă, ca de exemplu:

til
 calviţia, bolile mintale, bolile ochilor, bolile nasului, bolile urechilor etc.,
 “Când răsuflarea gurii e grea” expune afecţiunile organelor respiratorii de la

en
traheo-bronşită până la tuberculoza pulmonară,
 “Când un exorcist se duce spre casa unui bolnav” prevede tot ce poate întâlni pe
drum şi ar putea influenţa consultaţia,
 textele medicale care tratează despre bolile cunoscute sumero-akkadienilor au
ud
făcut parte probabil dintr-o mare enciclopedie medicală similară corpusului
hipocratic, având 40 de capitole, grupate în 5 secţiuni, ce tratează despre bolile
clasate după regiunile afectate ale corpului, despre evoluţia maladiilor, boli ale
st

femeilor, boli ale sugarilor;

 un fragment de catalog descoperit la Spipper clasează tăbliţele pe materii în
fiecare secţiune:
ul

 culegerea IV: povestiri pe baza studierii astrelor,

 culegerea V: povestiri pe baza studierii vântului,
 culegerea VII: povestiri pe baza studierii ficatului,
uz

 culegerea IX: povestiri pe baza observării păsărilor,

 culegerea X: povestiri pe baza interpretării visurilor;

D1)PREGATIREA MEDICALA
pt

 medicul făcea parte din preoţime, din categoria Shangu- nume ce-i îngloba pe cei
ce exercitau profesiuni libere,
 pregătirea medicală se face:
 de la un medic cunoscut,
 în şcoli medicale; cea mai vestită în oraşul Borsippa,
 ceremonia depunerii jurământului se desfăşura în faţa funcţionarilor regali,
noaptea “în prezenţa stelelor”,
 primul manual de medicină e considerat de origine sumero-akkadiană,
 medicul purta cu el o geantă, în care se aflau feşi şi instrumente chirurgicale,
 la sfârşitul mileniului al III-lea î.Chr. s-a constituit prima corporaţie de
vindecători- asu,
29
 MEDICINA MESOPOTAMIANA

D2) DIAGNOSTIC
 Herodot scrie că: " babilonienii îi transportă pe bolnavi în pieţele publice, căci nu
se folosesc de medici. Iar trecătorul se apropie de bolnav şi îl cercetează cu privire
la boala sa de care este suferind, spre a şti dacă el însuşi a suferit de ea sau dacă a
văzut pe cineva suferind de o afecţiune. Toţi cei care trec discută cu bolnavul şi îl
sfătuiesc să folosească leacul ce i-a vindecat pe ei de aceeaşi boală, sau care după
ştiinţa lor a tămăduit pe alţii. Nu este îngăduit nimănui să treacă în tăcere pe
dinaintea unui bolnav fără să-l cerceteze cu privire la suferinţele lui".
 mai probabil aceasta era practica pentru cei săraci,
 sigur au existat şi medici empirici, consideraţi primii medici empirici din
lume atestaţi,

or
 Herodot se referă mai probabil la:
 obiceiurile oamenilor săraci, medicii costând mult,
 situaţia din Babilonul sărăcit după cucerirea lui de către Cirus (538 î.Chr),

til
D3) ETIOLOGIA
 în afara demonilor şi duhurilor morţilor, recunoşteau existenţa şi a cauzelor pur
materiale,
 insectele, păduchii pentru boli de piele,
 praful pentru afecţiunile oculare,
 viermii pentru caria dentară;
en
ud
D4) PATOLOGIA
 exactitatea descrierii permite o identificare a maladiilor frecvente în Mesopotamia:
 dintre bolile interne:
st

 litiaza renală şi vezicală, hematuria, scorbutul, beri-beri, pneumonia,

 dintre bolile oftalmologice:
 trahoma, afecţiuni cauzate de avitaminozele A,
ul

 dintre bolile infecţioase:

 lepra, boli venerice (leproşii şi cei cu boli venerice erau izolaţi), boli produse
de paraziţi: bilharioza, febra tifoidă, schizostomiaza, dizenteria,
uz

 dintre bolile psihice şi neurologice:

 cleptomanie, agorafobie, comportări obsesionale (70 de tipuri), anxietate,
epilepsie,
D5) CHIRURGIA
pt

utilizau instrumente din bronz;

cunoşteau anestezia generală, care se realiza prin comprimarea mănunchiului
vasculo-nervos al gâtului (prin hipoxie generală),
deşi nu există texte care să indice metode chirurgicale se pare că făceau intervenţii
ca: incizia unui abces al ficatului, puncţia unei pleurezii purulente, operaţia
cezariană, chiuretajul, operaţia de cataractă, trepanaţii; tratau fracturi şi luxaţii;
D6) PROGNOSTIC:
 pe tăbliţele de lut există o serie de inscripţii legate de prognostic:
 "Dacă faţa bolnavului e neagră, boala lui va fi lungă şi el va muri" sau,
 "Dacă gura îi este roşie, se va vindeca, dacă gura îi este neagră, va muri" sau,

30
 MEDICINA MESOPOTAMIANA

 “Dacă vindecătorul în drum spre casa bolnavului vede un şoim zburând spre
stânga sa bolnavul se va vindeca” sau,
 “Dacă un licurici zboară de la dreapta la stânga el va muri”, sau,
 “Dacă o şopârlă cade în patul bolnavului, acela se va vindeca chiar în acea zi” sau,
 "Dacă cineva suferă de icter grav, şi capul şi faţa, rădăcina limbii şi întregul
corp îi sunt negre, medicul să nu se atingă de el; bolnavul va muri, căci nu se
mai poate vindeca” sau,
 “Dacă e presărat cu bubuliţe, el va slăbi din ce în ce. Dacă este lovit în ceafă şi
muşchii rămân nemişcaţi, iar vocea nu se mai aude, bolnavul nu se va vindeca”.
D7) TRATAMENT
 exista o receptură bogată,

or
 un text medical de la sfârşitul mileniului al III-lea descrie caracteristicile,
indicaţiile, modul de preparare şi administrare a 150 de medicamente; printre
acestea erau şi ingrediente rău mirositoare, respingătoare, cu scopul de a alunga

til
demonul, factorul malefic al bolii;
 unul din tratate descrie 31 de moduri diferite de a trata icterul;

en
 un tratat de otologie descrie otitele cu simptomatologia lor şi tratamentele
bazate pe: instilaţii, insuflaţii şi tampoane uleioase;
 într-un tratat de oftalmologie sunt indicate unguente şi băi oculare;
 dozarea medicamentelor se face în funcţie de gravitatea bolii; utilizau ca
ud
excipiente: apa, băuturile alcoolice, prafurile alcaline, uleiurile, grăsimile, uleiul de
mare (probabil de peşte),
 utilizau pentru tratament (conform lui Thompson):
st

 dintre plante (peste 250):

 smochinul, palmierul, mărul, părul, trestia, muştarul, cedrul, pinul, şofranul,
ceapa; cânepa, opiu, măselariţa;
ul

 se foloseau sub formă de decoct, făini sau plante în stare naturală; existând
chiar culturi speciale de plante medicinale,
 de la animale (peste 180):
uz

 limba de şoarece, capul de porc, părul de câine, oasele de om, grăsimea de

şarpe negru, mierea, laptele, ceara, excrementele, organele de animale, praful
din carapace de broască ţestoasă,
 dintre substanţele minerale (peste 120):
pt

 creta, alaunul, pilitura de cupru, gipsul, pucioasa, praful de pe drum,

pulberile din morminte, sarea,
 în perioada lui Hammurabi în oraşul Sippar exista o stradă a vânzătorilor de
droguri;
D8) LEGISLAŢIE MEDICALĂ
 în codul regelui Hammurabi se prevăd în funcţie de poziţia socială a pacientului:
 pedepse pentru nereuşitele chirurgicale,
 onorariile chirurgilor;
 în articolul 218 se arată:
 care erau pedepsele:

31
 MEDICINA MESOPOTAMIANA

 "Dacă medicul va face o incizie adâncă cu un cuţit de bronz şi astfel va

pricinui moartea omului, sau îndepărtând cu un cuţit albeaţa îi va răni ochiul,
atunci să i se taie mâinile.";
 când victima era un sclav nu i se tăiau mâinile, dar trebuia să cumpere
proprietarului un alt sclav de aceeaşi valoare;
 care erau onorariile:
 pentru o operaţie de cataractă reuşită, chirurgul primea 10 sikele de argint de
la un om bogat, 5 de la un om sărac, 2 pentru un sclav; cu 1 sikel (=8 gr) se
cumpăra 1 porc mare;
 faptul că nu e răsplătită decât vindecarea;
 în articolul 221se precizează:

or
 “Dacă un medic a vindecat osul rupt al unui om sau a însănătoşit tendonul
bolnav al cuiva pacientul va plăti medicului 5 sikele de argint.”

til
en
ud
st
ul
uz
pt

32