Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
B)SURSE DE INFORMARE:
or
textele din marea bibliotecă de la Ninive a regelui Asurbanipal al Asiriei,
textele medicale de la Mattusila,
operele de artă,
til
bibliotecile din oraşul Borsippa conţin texte scrise:
pe tăbliţe de argilă, ce cuprindeau ritualurile magice şi hieratice, incantaţii pentru
multe boli,
en
textele de medicină, descoperite în ruinele oraşului Nippur-
ud
acolo exista şi o şcoală de medicină patronată de Gula-zeiţa medicinei,
unul din texte datează din anul 2100 î.Chr.,
alte două mai vechi conţin prescripţii de poţiuni pentru afecţiunile gastrice,
o tăbliţă de argilă scrisă în sumeriană datând de la sfârşitul mileniului al III-lea
st
î.Chr cuprinde un număr însemnat de reţete medicale pur empirice, fără nici un
amestec de formule magice,
ul
duhurile morţilor- cu care bolnavul a avut conflicte în timpul vieţii şi care vin să
se răzbune,
de monştrii neumani,
de semi-monştrii,
de semi- oameni,
etiologia bolii e legată:
de prezenţa unui inamic nevăzut,
de prezenţa unui spirit sau demon, în corpul bolnavului,
de atacul unui demon,
fiecare boala fiind provocată de un anumit demon;
26
MEDICINA MESOPOTAMIANA
or
de un spirit malefic,
de mai multe spirite malefice, în acest caz numărul lor trebuind să fie
multiplu de 7,
til
mesopotamienii credeau că:
lumea e alcătuită din 7 părţi, există 7 vânturi rele, 7 anotimpuri diferite, omul are
en
7 vârste, corpul are 7 părţi,
fiecare boală era produsă de un anumit zeu şi pe baza diagnosticului magic al bolii
se putea institui un tratament eficient,
tratamentul constă în:
ud
alungarea duhului rău de un zeu mai puternic cu ajutorul preoţilor: asipu,
ei se foloseau de:
magie,
st
remedii naturale,
descântece şi purificări prin îmbăierea în apa fluviilor Tigru şi Eufrat,
purtarea de amulete,
ul
27
MEDICINA MESOPOTAMIANA
or
Baru,
se ocupau doar de anamneză, diagnostic şi prognostic;
til
ei descopereau cauzele bolii şi efectuau diagnosticul magic;
pentru aceasta ei se interesau atât de păcatul săvârşit cât şi de simptomele
bolnavului;
Asipu,
preotul medic, en
spiritele malefice sunt specializate să atace numai o parte a corpului;
ud
alungau spiritele malefice din corpul, casa bolnavului, sau din cetate, cu
ajutorul unor rugăciuni, dar şi al remediilor naturale,
se interesa în anamneză dacă a săvârşit vreun păcat, în ce constă acest păcat;
care sunt simptomele bolii, care e regiunea atinsă de durere,
st
cu ulei,
pentru diagnostic şi prognostic utilizau:
hidroscopia, lecanoscopia,
se picură într-un pahar cu apă un strop de ulei şi se urmăreşte gradul
pt
28
MEDICINA MESOPOTAMIANA
D)MEDICINA RAŢIONALĂ
textele medicale:
enumeră numai bolile menţionând în dreptul lor tratamentul prescris, iar în cea
de a III-a coloană felul de administrare şi de preparare a medicaţiei,
prezintă în mod amănunţit simptomele şi diagnosticul bolii,
tratează boli grupate după partea corpului uman pe care le afectează,
or
textele nu au titlu, sunt identificate după primele cuvinte:
“Când un om este cuprins de dureri la cap”; sunt expuse şi analizate afecţiunile
extremităţii cefalice, fără o ordine precisă, ca de exemplu:
til
calviţia, bolile mintale, bolile ochilor, bolile nasului, bolile urechilor etc.,
“Când răsuflarea gurii e grea” expune afecţiunile organelor respiratorii de la
en
traheo-bronşită până la tuberculoza pulmonară,
“Când un exorcist se duce spre casa unui bolnav” prevede tot ce poate întâlni pe
drum şi ar putea influenţa consultaţia,
textele medicale care tratează despre bolile cunoscute sumero-akkadienilor au
ud
făcut parte probabil dintr-o mare enciclopedie medicală similară corpusului
hipocratic, având 40 de capitole, grupate în 5 secţiuni, ce tratează despre bolile
clasate după regiunile afectate ale corpului, despre evoluţia maladiilor, boli ale
st
D1)PREGATIREA MEDICALA
pt
medicul făcea parte din preoţime, din categoria Shangu- nume ce-i îngloba pe cei
ce exercitau profesiuni libere,
pregătirea medicală se face:
de la un medic cunoscut,
în şcoli medicale; cea mai vestită în oraşul Borsippa,
ceremonia depunerii jurământului se desfăşura în faţa funcţionarilor regali,
noaptea “în prezenţa stelelor”,
primul manual de medicină e considerat de origine sumero-akkadiană,
medicul purta cu el o geantă, în care se aflau feşi şi instrumente chirurgicale,
la sfârşitul mileniului al III-lea î.Chr. s-a constituit prima corporaţie de
vindecători- asu,
29
MEDICINA MESOPOTAMIANA
D2) DIAGNOSTIC
Herodot scrie că: " babilonienii îi transportă pe bolnavi în pieţele publice, căci nu
se folosesc de medici. Iar trecătorul se apropie de bolnav şi îl cercetează cu privire
la boala sa de care este suferind, spre a şti dacă el însuşi a suferit de ea sau dacă a
văzut pe cineva suferind de o afecţiune. Toţi cei care trec discută cu bolnavul şi îl
sfătuiesc să folosească leacul ce i-a vindecat pe ei de aceeaşi boală, sau care după
ştiinţa lor a tămăduit pe alţii. Nu este îngăduit nimănui să treacă în tăcere pe
dinaintea unui bolnav fără să-l cerceteze cu privire la suferinţele lui".
mai probabil aceasta era practica pentru cei săraci,
sigur au existat şi medici empirici, consideraţi primii medici empirici din
lume atestaţi,
or
Herodot se referă mai probabil la:
obiceiurile oamenilor săraci, medicii costând mult,
situaţia din Babilonul sărăcit după cucerirea lui de către Cirus (538 î.Chr),
til
D3) ETIOLOGIA
în afara demonilor şi duhurilor morţilor, recunoşteau existenţa şi a cauzelor pur
materiale,
insectele, păduchii pentru boli de piele,
praful pentru afecţiunile oculare,
viermii pentru caria dentară;
en
ud
D4) PATOLOGIA
exactitatea descrierii permite o identificare a maladiilor frecvente în Mesopotamia:
dintre bolile interne:
st
30
MEDICINA MESOPOTAMIANA
“Dacă vindecătorul în drum spre casa bolnavului vede un şoim zburând spre
stânga sa bolnavul se va vindeca” sau,
“Dacă un licurici zboară de la dreapta la stânga el va muri”, sau,
“Dacă o şopârlă cade în patul bolnavului, acela se va vindeca chiar în acea zi” sau,
"Dacă cineva suferă de icter grav, şi capul şi faţa, rădăcina limbii şi întregul
corp îi sunt negre, medicul să nu se atingă de el; bolnavul va muri, căci nu se
mai poate vindeca” sau,
“Dacă e presărat cu bubuliţe, el va slăbi din ce în ce. Dacă este lovit în ceafă şi
muşchii rămân nemişcaţi, iar vocea nu se mai aude, bolnavul nu se va vindeca”.
D7) TRATAMENT
exista o receptură bogată,
or
un text medical de la sfârşitul mileniului al III-lea descrie caracteristicile,
indicaţiile, modul de preparare şi administrare a 150 de medicamente; printre
acestea erau şi ingrediente rău mirositoare, respingătoare, cu scopul de a alunga
til
demonul, factorul malefic al bolii;
unul din tratate descrie 31 de moduri diferite de a trata icterul;
en
un tratat de otologie descrie otitele cu simptomatologia lor şi tratamentele
bazate pe: instilaţii, insuflaţii şi tampoane uleioase;
într-un tratat de oftalmologie sunt indicate unguente şi băi oculare;
dozarea medicamentelor se face în funcţie de gravitatea bolii; utilizau ca
ud
excipiente: apa, băuturile alcoolice, prafurile alcaline, uleiurile, grăsimile, uleiul de
mare (probabil de peşte),
utilizau pentru tratament (conform lui Thompson):
st
se foloseau sub formă de decoct, făini sau plante în stare naturală; existând
chiar culturi speciale de plante medicinale,
de la animale (peste 180):
uz
31
MEDICINA MESOPOTAMIANA
or
“Dacă un medic a vindecat osul rupt al unui om sau a însănătoşit tendonul
bolnav al cuiva pacientul va plăti medicului 5 sikele de argint.”
til
en
ud
st
ul
uz
pt
32