Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
uz
ul
st
ud
en
Geneza medicinei
til
o r
Instincte profilactice şi curative la animale
Frica:
de animalele altor specii
de cei puternici din interiorul aceleiaşi specii.
o r
procedee de apărare: relaţia dintre peştii carnivori Pyrania şi Bivolii
til
în unele râuri din America de Sud, peştii carnivori Pyrania atacă orice animal venit să
en
se adape. Bivolii recurg la următoarea stratagemă: intră în apă rapid şi ies. Apoi fug
25-30 metri mai departe şi reuşesc să se adape 2-3 minute până când cârdul de
ud
Pyrania, păcălit, soseşte acolo
Refuzul de a consuma toxice:
st
ierbivorele sălbatice nu ingeră ierburi toxice, ciuperci otrăvitoare
ul
câinii de sanie ai eschimoşilor nu consumă ficatul ursului alb
uz
pt
Instincte profilactice şi curative la animale
Manifestări cu rol igienic:
hipopotamii şi bivolii se scaldă în mâl pielea fiindu-le protejată de
atacul roiurilor de insecte hematofage.
or
acţiunea viermelui Nereis de a curăţa de paraziţi abdomenul racului
til
Prido
en
crocodilii îşi protejează dinţii şi gingiile datorită simbiozei lor cu
pasărea Cursorius aegiptus
ud
rumegătoarele din savana africană lasă păsările Buphaga
st
erythroyn-cha şi Ardeea ibis să stea pe spatele lor şi să ciugulească
ectoparaziţii.
ul
acţiunea peştilor Nomeus de a extrage paraziţii dintre tentaculele
uz
r
prevenirea răspândirii bolilor infecto-contagioase
o
til
eliminarea de la reproducere a celor taraţi
en
elefantul sâcâit de insecte
rupe crengi înfrunzite şi le foloseşte cu ajutorul trompei.
ud
în regiuni ale izvorului râului Ugala, în Kenia
st
J.van der Woerden a văzut o regiune mlăştinoasă.
ul
Nămolul vindecător al acestei “staţiuni balneare” conţinea
uz
arsen şi sulf
pt
Igiena adăpostului şi prevenirea infectării
cuibului, vizuinii
Păstrarea curată a locuinţei:
rândunicile
o r
chiar şi puii, îşi scot posteriorul din cuib şi defecă afară
til
termitele
en
îşi depun excrementele în nişte gropi- hazna la distanţă
albinele Apis melifica,
ud
cadavrele care nu pot fi scoase afară sunt incluzionate cu ceară.
st
viespile
au haznale separate de cuibul suspendat, pe fundul fagurelui
ul
porcii sălbatici
uz
au locuri precise unde defecă
porcii domestici
pt
defecă în curticica din jurul cocinei sau pe grătarele din halele de creştere
industrială, doar pentru că nu au posibilitatea de a evada din acel loc.
numai în caz de incontinenţă din diaree purceii murdăresc zonele vecine
scroafei- mamă.
Autotratamente instinctuale
în caz de indigestie,
câinii şi pisicile îşi provoacă vomă ingerând iarbă
fazanii canadieni infestaţi cu helminţi,
r
ciugulesc boabe toxice de Rhus toxico-dendron,
o
provocându-şi o diaree severă
til
en
la carnasiere, linsul plăgilor
curăţă plaga de impurităţile,
ud
lărgeşte şi reduce anfractuozităţile,
st
reduce posibilitatea persistenţei unor medii predominant anaerobe;
ul
saliva conţine substanţe bacteriostatice, în primul rând lizozim.
uz
instinctul se regăseşte şi la om când se înţeapă cu acul
pt
Autotratamente instinctuale
instinctual – durerea - imobilizare;
evită transformarea în fracturi deschise complicate cu infecţii
ale ţesuturilor moi şi ale osului: osteomielite.
păsări sălbatice
r
o
care şi-au imobilizat piciorul fracturat:
til
o cioară
en
bandaj în jurul fracturii de la picior
ud
din muşchi de copac, fulgi şi sânge închegat
st
K. Floericke
un sitar (Scolopax)
ul
şi-a imobilizat fractura
uz
r
îşi ung rănile cu argilă
o
câinii atacaţi de stoluri de tăuni
til
s-au aruncat în apa râurilor, lăsând afară doar botul ca să respire;
en
leoaică africană
atacată de un număr mare de furnici siafu. (Arthur Heye)
ud
maimuţele:
îşi tratează rana de la picior, punând pe ea frunze şi pansament vegetal cu un fir subţire de
st
liană (Megard) ul
o gorilă rănită şi-a scos săgeata din muşchii pectorali şi şi-a îndesat plante care au oprit
sângerarea (Livingstone)
uz
o gorilă cu o tumoretă ulcerată a pielii şi-o oblojea cu aceleaşi frunze pe care le utilizau şi
indigenii (Rice).
pt
r
mama şi-a apăsat gura la gura lui respirând hiperpneic
o
la o grădină zoologică din Philadelphia, dr.Herbert Fox
til
Rice relatează cazul unui urangutan-doctor;
en
acesta trata rănile celorlalţi urangutani cu pansamente de argilă;
ud
unei femele i-a smuls pansamentul
i-a aplicat el un pansament cu frunze de betel,
st
peste care a pus argilă umedă.
ul
cerceta zilnic cu minuţiozitate dacă semenii săi nu au răni.
uz
curăţa plaga prin lins,
o pansa cu frunze de betel şi argilă umedă.
pt
pe o maimuţică tuberculoasă
o căra tot timpul cu el încălzind-o la sân.
Observând că sanitarul rezervaţiei făcea tratamente, dând
maimuţelor să bea din diferite sticluţe, a furat o sticlă de creolină
şi a dat-o maimuţei cu tuberculoză.