T.I.B.

– LUCRĂRI PRACTICE
ANUL I
SEMESTRUL I
 CIRCULAŢIA
-asigurată de către aparatul cardiovascular

Aparatul cardiovascular cuprinde:

Inima – cu rolul de a pompa sângele prin
arborele circulator;
Arborele circulator – compus din vase
sanguine (artere, capilare, vene).
CARACTERISTICI ALE AP. CV.
CARACTERISTICI ALE AP. CV.
CARACTERISTICI ALE AP. CV.
 CARACTERISTICI ALE AP. CV.

TENSIUNEA ARTERIALĂ (T.A.)

= forţa elastică exercitată de sg. circulant asupra
pereţilor arteriali, determinată de debitul
cardiac, forţa de contracţie a inimii, elasticitatea
şi calibrul vaselor, vâscozitatea sg.
Debitul cardiac = volumul de sg pompat în
circulaţie de către VS; (debit/bătaie, debit/min)
 fiecare contracţie, 70 ml cca 5 l /min,

T.A. scade de la centru la periferie !

TENSIUNEA ARTERIALĂ
TENSIUNEA ARTERIALĂ
 ZGOMOTELE CARDIACE

efectul vibraţiilor sonore produse în timpul

ciclului cardiac; se pot percepe aplicând pe
torace urechea sau stetoscopul
ZGOMOTUL I = zgomot sistolic
 intensitate şi durată mare;
 produs de - vibraţia peretelui ventricular
- închiderea valvelor atrio-ventriculare
- expulzia sg. din ventricule în artere
ZGOMOTUL II = zgomot diastolic
 mai scurt decât zgomotul I
 mai puţin intens decât zgomotul I
 CARACTERISTICI ALE AP. CV.

CULOAREA TEGUMENTELOR (la caucazieni)

Normal – roz
Patologic – cianoză sau paloare
MODIFICĂRI ALE OXIGENĂRII Sg
hipoxemie - scăderea cantităţii
(concentratiei) de oxigen în sânge
hipoxie -scăderea cantităţii
(concentratiei) de oxigen în ţesuturi
 CARACTERISTICI ALE AP. CV.

MODIFICĂRI ALE ECHILIBRULUI H-E

(datorate unor afecţiuni ale vaselor de sânge / ale
cordului)
Edemul cardiac - edem rece, cianotic,
vesperal, iniţial în regiunile declive
(retromaleolar)
Anasarca - edem generalizat al ţesutului
subcutanat, cu acumulare de lichid în
cavităţile seroase ale organismului
(in IC – cavitatea pleurala, peritoneala)
 CARACTERISTICI ALE AP. CV.

MODIFICĂRI ALE RESPIRAŢIEI

Ortopnee - adoptare de pacientul cardiac a
poziţiei şezânde pt. ameliorarea respiratiei
-este predominant inspiratorie , pacientul stă aplecat înainte,
rezemat în mâini, cu umerii ridicaţi (diferită de cea din astmul
bronşic !)
Dispnee paroxistică - accese dispneice de
obicei nocturne, cu ortopnee şi polipnee
Dipnee vesperală - apare seara
Dispnee de efort – apare la efort
(IC clasa I,II,III,IV NYHA)
 DUREREA
CE ANGINA PECTORALĂ INFARCTUL
URMĂRIM? MIOCARDIC ACUT
1.LOCALIZARE - retrosternală SAU precordială idem

2.IRADIERE Tipic - în umărul stg, în membrul idem

superior stg, pe marginea
cubitală a ultimelor 2-3 degete
Atipic - în ambii umeri sau umar
dr., gât, maxilar, dinţi, urechi,
epigastru
 DUREREA
CE ANGINA PECTORALĂ INFARCTUL
URMĂRIM? MIOCARDIC ACUT
3.CARACTER constrictiv (strânge, apasă intensitate extremă
uneori ca o gheară) ; + anxietate, senzaţie
aratată cu palma (suprafaţă de moarte iminentă
mare)

4.DURATA de la câteva secunde pana peste 30 minute

la 15-20 minute
 DUREREA
CE ANGINA PECTORALĂ INFARCTUL
URMĂRIM? MIOCARDIC ACUT
5.APARITIA după efort fizic, emoţii, idem
mese copioase, expunere la
frig, după sau in timpul
raporturilor sexuale

6.CEDEAZĂ la repaus SAU după nu cedează la Ntg

administrare de cedează doar la
coronarodilatatoare antialgice majore
(Nitroglicerina) (Morfină, Mialgin)
 ROLUL ASISTENTEI

 Explorează aparatul circulator al pacientului

 Învaţă pacientul:
 igiena încăperii (aerisire),
 igiena tegumentelor (integre),
 echilibrul alimentar (fără exces de grăsimi, sare şi
alcool),
 să evite fumatul activ sau pasiv şi sedentarismul,
 să poarte îmbrăcăminte lejeră (care să nu
stânjenească circulaţia).
 ROLUL ASISTENTEI
 administrează medicaţia prescrisă: tonicardiace,
antiaritmice, diuretice, vasodilatatoare,
hipotensoare, antianginoase, anticoagulante
 supraveghează pacientul şi urmăreşte efectul terapiei
 aplică tehnici de favorizare a circulaţiei: exerciţii
active, pasive, masaje (atunci când nu sunt
contraindicate)
 pregăteşte psihic pacientul pentru tehnicile de
îngrijire
 îl informează asupra stadiului bolii sale, asupra
gradului de efort pe care poate să-l depună şi asupra
continuării tratamentului
 cunoaşte relaţiile circulaţiei cu celelalte aparate şi
sisteme
 ROLUL ASISTENTEI
 Măsoară şi notează P
MN – ceas cu secundar, pix sau creion roşu, foaie de
temperatură
LE - artera radială
 artera subclaviculară
 artera axilară
 artera temporală superficială
 artera carotidă
 artera cubitală
 artera humerală
 artera femurală
 artera poplitee
 artera pedioasă
 artera tibiala posterioara
 ROLUL ASISTENTEI

 Măsoară şi notează P
T - localizarea regiunii unde se determină
pulsul
 comprimarea arterei de către degetele 2,3,4 pe un
plan osos
 timp de 1 minut (30 sec pentru puls regulat)
 numărarea pulsaţiilor
Notare – în FT, culoare roşie; la fiecare liniuţă îi
corespund 4 pulsaţii
 ROLUL ASISTENTEI

 Cunoaşte cazurile în care P trebuie observat cu

atenţie:
 postoperator
 la pacienţii în fază terminală
 după transfuzie
 la pacienţii cu infecţii sau risc mare de infecţii
 la pacienţii cu afecţiuni respiratorii
 ROLUL ASISTENTEI

 Măsoară şi notează T.A.:

PP - psihică: explicarea tehnicii; fizică: după 15 min.
repaus, la 3 ore de la masă
MN – tensiometru, stetoscop biauricular, pix
albastru, foaie de temperatură
T - se aşează braţul în poziţie comodă; se
îndepărtează hainele ce strâng regiunea braţului
 se aplică strâns manşeta, se fixează membrana
stetoscopului pe artera humerală sub marginea
inferioară a manşetei, se pun olivele în urechi

.
 ROLUL ASISTENTEI

 Măsoară şi notează T.A.:

T - se pompează aer în manşeta pneumatică până la
dispariţia ultimei unde pulsatile
 se decomprimă încet şi se determină zgomotul
produs de prima şi ultima undă pulsatilă
 valoarea maximă se poate determina şi palpatoric
Notare – sub formă de grafic; culoare albastră;
fiecărei liniuţe îi corespund 10 mm Hg