MEDICINA ARABa

B)SURSE DE INFORMARE:
 Coranul,
 tratatele medicale,
 scrierile lui Dimitrie Cantemir,

C) MEDICINA IRAŢIONALĂ:

1. medicina vrăjitorească-

or
 vrăjitorul era al doilea demnitar după şeful de trib,
 boala se numea djin,

til
 purtau talismane- khatem şi amulete- herz confecţionate din ochi de pisică uscaţi, din dinţi de
şacal, din labe de broaşte, texte bizare,
2. medicina religioasă
en
 odată cu apariţia mahomedanismului bolnavul a început să se ducă la preotul musulman,
ud
 acesta deschidea Coranul şi îi citea din el un text, apoi îi copia textul pe o bucăţică de piele
de capră ori papus,
 dacă se vindeca bolnavul purta toată viaţa talismanul,
st

D) MEDICINA RAŢIONALĂ:
 s-a bazat pe o serie de tratate medicale anterioare, cum a fost Corpul Hipocratic,
ul

D1) MEDICII ŞI FILOZOFII GRECO- ROMANI:

uz

 medicii şi filozofii păgâni din Bizanţ:

 nestorienii- adepţii patriarhului Nestor al Bizanţului.
 alungat din Bizanţ ca eretic.
 au înfiinţat o şcoală de medicină şi 2 spitale în Edessa Asia Minor,
pt

 după moartea patriarhului s-au retras la Gondişapur (“Grădina înflorită”), acolo unde
exista deja o universitate unde se studia filozofia ebraică, greacă, persană şi hindusă,
 aici a studiat medicul Harith Ibn Kaloda, medicul personal al profetului Mahomed,
 reprezentant:
 Hunayn Ibn Ishac- Johannitiuis- Hunain
 a tradus Aforismele lui Hipocrate şi o parte din restul scrierilor lui Hippocrate, Pavel
din Egina, Dioscoride,

65
 MEDICINA ARABa

 a afirmat că traducătorii se reuneau zilnic pentru a comenta paragrafele tălmăcite şi a

face schimb de experienţă,
 e autorul primului tratat sistematic de oftalmologie,
 medicii şi filozofii arabi propriu- zişi
D2) MEDICII ARABI PROPRIU-ZIŞI:
1. au salvat de la pieire operele medicinii antice:
 numeroase manuscrise medicale greco- romane s-au păstrat datorită traducerilor în arabă,
2. au unit cunoştinţele clinice cu chimia şi botanica,
3. au înfiinţat numeroase spitale în Bagdad, azile, bolnavi cronici,

or
D2.1. Personalităţi şi realizări medicale în califatul de răsărit:
 a avut capitala la Bagdad,

til
 califii Al Mansur şi Harun al Raşid au dat un sprijin substanţial dezvoltării şcolilor de medicină
şi spitalelor,

 căpetenia translatorilor,
 Al-Kindi- Akindus
en
 Abu Zacaria Yuhanna Ibn Masawayh- Messüe cel Bătrân sau Ion Damaschinul,
ud
 autor a 200 de opere de ştiinţă şi a 22 de medicină,
 s-a ocupat de pregătirea şi de dozarea medicamentelor,
st

 Ali Abas- Ali Ibn Abas al Manguşi -930-994 d.Chr,

 autorul tratatului Sistemul medical în 20 de volume,
 a avut o atitudine critică faţă de înaintaşi (Hipocrate era prea concis şi de aceea obscur, Galen prea
ul

vorbăreţ, Razi prea stufos, Pavel din Egina avea greşeli în chirurgie şi anatomie),

 chirurg; a descris laringotomia, ligatura vaselor de sânge,

uz

 Rhazi- Abu Bakr Muhammed Ibn Zakaria al Rhazi- Rhazes 860- 932 d.Chr
 medic, muzician, fizician, chimist,
 directorul spitalului din Teheran, apoi al celui din Bagdad,
pt

 237 de scrieri, din care 2/ 3 sunt medicale,

 a scris
 “Liber Contineus”- Cartea cuprinzătoare- o enciclopedie medico- chirurgicală (conţine nu

numai concepţiile medicilor greci, sirieni, arabi, persani şi indieni, ci şi propria concepţie),

 Liber Almansoris- o compilaţie după Hipocrate, Galen, Oribasius, Aetius, Pavel din Egina,
 în cele 24 de volume ale cărţii sunt strânse aproape tot ce acumulase medicina greacă,
romană, iudaică şi orientală până la el
 a descris rujeola (pojarul), vărsatul de vânt,
 a murit orb şi în mizerie, deoarece şi-a împărţit toată averea la săraci,

66
 MEDICINA ARABa

 Abdul Latif
 studiind unele schelete a observat că maxilarul inferior este format dintr-un singur os şi nu din două,
 a încercat să corecteze greşelile existente în opera lui Galen, dar opera lui nu s-a păstrat,
 Ibn An Nafis Anafis
 “Comentarii asupra anatomiei lui Avicenna”,
 o enciclopedie medicală,
 a descris mica circulaţia pulmonară,
 Isaac Iudeul
 oculist, mai multe cărţi despre alimente, remedii simple, despre urină, febră,

or
 cartea despre febră a fost studiată mult timp şi la universitatea din Paris şi Oxford,
 Isa Ibn Ali - Jesu Haly

til
 profesor al şcolii de medicină din Bagdad, oculist,
 a fost ca anestezic mătrăguna şi opiul,
 Muhamed Husein Nurbakşi
 “Chintesenţa experienţei”,
 a descris foarte corect tusea convulsivă,
en
ud
 Ibn Abi Usaibia
 cel dintâi istoric al medicinii arabe,
st

 a lăsat biografiile vechilor medici arabi,

 Avicenna- Abu Ali al Hussein Ibn Abdallah Ibn Al Hasan Ibn Ali Ibn Sina- 980-1037 d.Chr.
 denumit “Prinţul medicinii” sau “Floarea culturii arabe”,
ul

 medic, filozof, poet şi om de stat,

 a avut o viaţă zbuciumată, făcând parte dintr-o sectă proscrisă (a fost adesea nevoit să fugă),
uz

 a sugerat posibilitatea de a măsura viteza luminii, în muzică s-a ocupat de tonuri şi armonie, în chimie şi mineralogie
a respins idea transmutaţiei metalelor,

 peste 276 de titluri;

pt

 a scris:
 “Poemul medicinii”- considerat varianta populară a Canonului, având aproximativ 1000 de versuri,
 “Cartea vindecării” (sufletului) în care pe lângă medicină se întâlnesc elemente din geologie,
geofizică, meteorologie, botanică, zoologie,
 “Canonul ştiinţei medicale”,
 5 capitole: medicina teoretică, medicamentele simple, unele boli şi tratamentul lor, bolile
generale, farmacologie,
 diagnosticul se pune după semne dar şi după aspectul pulsului şi a urinii,
 a descris focul persan (antraxul) şi boala urinii dulci (diabetul),

67
 MEDICINA ARABa

 a deosebit meningita de meningism, paralizia facială de tip central de cea de tip periferic,
 a descris gastrita, ulcerul duodenal, stenoza pilorică,
 se pare că o parte din poeziile atribuite lui Omar Khayam au fost scrise de Avicenna,
 din gândirea lui Avicenna:
 “Medicina este arta de a păstra sănătatea şi, eventual de a vindeca boala survenită în corp”,
 “Am văzut cum în anume ţări- arta medicală nu stârneşte nici discuţii în adunări, nici controverse, aceasta atât
în spitale, cât şi în şcoli; am văzut cum se ocupă de medicină; fără a fi studiat-o, persoane străine de
temeiurile ştiinţei, de orice noţiuni despre legi şi lipsite de pregătirea morală, în felul acesta s-au impus înainte
şi au pretins a fi maeştrii oameni fără cunoştinţe adâncite”,
 “Păstrarea sănătăţii omului sănătos este într-adevăr pentru noi medicii lucrul cel mai bun”,

D2.2. Personalităţi şi realizări medicale în califatul de apus:

or
 capitala la Cordoba,
 aici au învăţat nu numai arabi, ci şi creştini şi evrei,
 în jurul anului 1000 existau 300 de moschei, 70 de biblioteci, 900 de băi publice, 50 de spitale,

til
 biblioteca “Al Hakam” avea 225 000 de volume,
 biblioteca din Cairo avea 1.600.000 volume,
 medicina de aici s-a caracterizat prin:

en
 opoziţia faţă de admiraţia nemărginită arătată scrierilor lui Avicenna,
 atitudine critică faţă de Coran,
ud
 un număr mai restrâns de medici,
 influenţa puternică asupra medicinii europene,

 Avenzoar- Ibn Zohar 1073-1162 d.Chr.

 a trăit la Sevilla, fiind cel mai mare clinician al lumii arabe în Spania,
st

 a scris Theisir- tratat de medicină bazat pe rolul activ al medicului,

 a descris pericardita seroasă, abcesul mediastinal,
ul

 practica traheotomia, extrăgea din piele cu un ac foarte subţire parazitul microscopic al râiei,
 Abu Daud Suleiman Ben Hassan Ibn Giulgiul
uz

 istoric al medicinii apusene arabe,

 a comentat “Materia medica a lui Dioscoride”,
 Averroës- Ibn Roşd 1162-1198 d.Chr.
pt

 medic, matematician, fizician, chimist, a trăit la Cordoba, apoi la Marrakech (Maracheş) în Maroc,
 a scris: “Reguli generale de medicină”, ce conţine:
 o privire generală asupra anatomiei şi funcţiei organelor, a descris bolile,
 a studiat: pulsul omului bolnav şi sănătos, febra şi zilele critice, tratamentul, insistând
asupra dietei şi medicamentelor,
 cartea se încheie cu un capitol asupra chirurgiei,
 traducător şi comentator în arabă a lui Aristotel,
 despre el vorbeşte şi Dante în Divina Comedie,
 nerecunoscând imortalitatea sufletului individului a fost atacat şi de musulmani şi de creştini,

68
 MEDICINA ARABa

 Abulcasis- Abdul Quasim Khalaf Ibn Abbas Al Zahrawi 936-1013 d.Chr.

 chirurg,
 a scris:
 “Metoda” ce cuprinde 30 de volume,
 primul tratat ilustrat de chirurgie- peste 200 de gravuri- ce ilustrau instrumentarul chirurgical,
 a descris:
 litotomia, litotripsia, imobilizarea fracturilor, amputaţii,
 hemofilia, chistul hidatic,
 operaţia cancerului de sân, cunoştea pericolul metastazării,

or
 folosea:
 forcepsul pentru extragerea fătului mort,

til
 la sutura plăgilor furnicile mari, carnivore,
 cauterul; din păcate urmaşii săi l-au folosit pentru migrene, ticuri, apoplexii,
 Maimonide- abi Moses Ben Maimon
 a practicat medicina în Egipt,
Richard Inimă de Leu, dar a refuzat,
en
medic al sultanului Saladin; a fost invitat să devină medic al regelui
ud
 a scris 10 opere medicale,
 “Cartea cu sfaturi”- formată din o serie de scrisori pe care el, ca medic le adresează fiului
sultanului Saladin (igienă, dietetică),
st

 “Aforismele lui Musa” - ce conţine 1540 de “sentinţe” din opera lui Galen sau proprii (40),
 Muhtasara- compendiu al operelor lui Galen,
ul

 a tradus Canonul lui Avicenna,

D3. CÎTEVA CARACTERISTICI ALE VIEŢII MEDICALE:
uz

 Spitalele:
 din Damasc- înfiinţat 1160,
 a funcţionat timp de 3 secole,
pt

 pentru a asigura hrana focul de la bucătărie nu se stingea niciodată,

 există o însemnare din 1184 în care se arată că bolnavii primeau gratuit medicamentele,
 din Cairo- înfiinţat 1276,
 fiecare bolnav dispunea de un pat cu lenjerie curată, era vizitat zilnic de un medic şi de
mai multe ori pe zi de un infiermieri,
 din Bagdad:
 specializat pentru oftalmologie şi psihiatrie,
 renumit pentru îngrijirea blândă acordată bolnavilor psihici,
 există spitale separate pentru femei şi bărbaţi

69
 MEDICINA ARABa

 spitalele erau gratuite

 în spitale lucrau şi femei- doctor
 în azilurile de bătrânicu boli mintale existau medici specialişti
 măsuri de igienă publică:
 Bagdadul avea în secolul X aproximativ 60 000 de băi publice şi private,
 În Damasc, Mossul, etc existau latrine publice cu 40-50 de cabine:

or
til
en
ud
st
ul
uz
pt

70