Etica profesională

TEMA : METODA ȘI TEORIA

MORALĂ
DEFINIȚII

Morala (din latina, moralitas "maniere, caracter, comportament adecvat") e o

percepție a comportamentului care diferențiază intențiile, deciziile și acțiunile între
cele bune (sau corecte) și rele (sau greșite). Un cod moral e un sitem de moralitate
(de exemplu bazat pe o anumită filozofie, religie sau cultură). Morala este o ramură
al Eticii, disciplină a filozofiei.
Etica este, într-un sens general, studiul moralităţii sau fenomenului moral în toată
diversitatea lui (limbaj moral, cutume morale din societate, coduri morale,
psihologie morală, metode de evaluare morală, teorii etice, pedagogie morală etc).
Ea poate fi o cercetare abstractă (filosofică ori ştiinţifică) sau aplicată (de exemplu,
aplicată la diferite profesii sau domenii de activitate).
TEORII ETICE: ETICA KANTIANĂ,
UTILITARISMUL ȘI ETICA VIRTUȚII

Teoriile etice nu privesc atât natura judecăților noastre etice, cât criteriile concrete
de evaluare morală și reprezintă un răspuns la întrebarea ”Când este o acțiune
morală (sau imorală)?” Conform teoriilor consecinționiste, pentru a decide dacă o
acțiune este morală sau imorală trebuie să luăm în calcul consecințele unei acțiuni.
Cineva poate considera însă că, indiferent de consecințele unei acțiuni, anumite
lucruri pur și simplu nu trebuie făcute. 
ETICA KANTIANĂ

Cea mai importantă teorie etică deontologistă este etica kantiană/

 (vezi Immanuel Kant, 1724 – 1804) și are la bază conceptul de datorie: ceea ce este
corect din punct de vedere moral sunt numai actele realizate din simțul datoriei.
Consecințele nu sunt relevante deoarece de multe ori noi nu suntem răspunzători de
consecințele acțiunilor noastre. Prin urmare,etica kantiana  si se caracterizeaza prin
faptul ca binele reprezinta respectarea neconditionata a datoriei
Spre exemplu,pot să vreau să ajut pe cineva, însă consecința poate să fie suferința
sau moartea unei persoane (cineva îmi cere o aspirina, eu vreau să-l ajut și îi ofer
pastila; însă persoana este, fără să știe, alergică la aspirină; ca atare, moare subit). /
 În acest caz numai intenția contează, iar dacă intenția a fost bună, atunci acțiunea ar
trebui considerată morală, indiferent de consecințe. 
UTILITARISMUL

Cea mai importantă teorie consecinționistă este utilitarismul hedonist, conform căreia o acțiune este
bună dacă produce cât mai multă fericire/plăcere și cât mai puțină durere/suferință. Intuiția de la
care pleacă utilitarismul este că toți oamenii (dar nu numai) doresc, pe de o parte, o formă sau alta
de plăcere și, pe de altă parte, doresc să evite suferința.
Utilitarismului hedonist, inițiat de Jeremy Bentham (1748 – 1832) și John Stuart Mill (1806 – 1873),
este „concepţia care acceptă ca fundament al moralei Utilitatea sau Principiul Celei Mai Mari Fericiri
[The Greatest Happiness Principle] susţine că acţiunile sunt corecte [right] în măsura în care ele tind
să promoveze fericirea şi sunt incorecte [wrong] în măsura în care tind să producă inversul fericirii. 
 Contrar eticii kantiene, unde accentul este pus pe intenția cu care facem o acțiune, teoriile
utilitariste pun accent pe consecințele unei acțiuni. 
 ETICA VIRTUȚII
Un al treilea tip de etică este etica virtuții . Conform eticii virtuții, ceea ce este important din punct de vedere moral
nu este atât să găsim principiul care să ne ghideze acțiunile în fiecare situație,  ci important este să ajungem să avem
un caracter moral, adică să fim virtuoși. Mai ales în gândirea estică (de exemplu în China) și în creștinism, ideea de
virtute joacă un rol foarte important.
Aristotel (384 - 322 î.Hr.) este cel care a expus primul o versiune a eticii virtuții în cartea Etica Nicomahică (aprox.
350 î.Hr.)/
 Aristotel consideră că scopul nostru final este fericirea Fericirea este atinsă de către oameni dacă sunt virtuoși, dacă
au diverse virtuți în cel mai mare grad. Oamenii pot ajunge să fie fericiți dacă își actualizează potențialul în modul
cel mai bun posibil. 
Virtutea pentru un cuțit înseamnă a fi ascuţit, elastic, rezistent, uşor de mânuit etc.; prin aceste calități, cuțitul
servește bine scopului pentru care a fost făurit de către meşteşugar. Pentru un câine de pază excelența constă în
dezvoltarea unor calităţi precum fidelitatea faţă de stăpân, inteligenţa, curajul, forţa sau agilitatea. Pentru un medic
virtutea reprezintă capacitatea de a da un diagnostic corect, de oferi un tratamentul eficient, de a fi plin de grijă și
compasiune, de a empatiza cu pacienții etc. 
In etica contemporana, binele suprem nu mai reprezinta centrul de interes al
abordarilor etice. Dezbaterea etica contemporana se preocupa in primul rand de etica
publica, de bioetica, de etica mediului, s.a.m.d
Etica drepturilor
Etica pământului
Ecologia profundă
BIBLIOGRAFIE

http://cometc.unibuc.ro/etica.html//
https://polifilosofie.files.wordpress.com/2008/10/teorii-etice.pdf/
https://cuvantultinerilor.ro/didactic/filosofie/binele-si-raul-teorii-morale/