26 Realitatea sociala mediul existentei umane.

Omul este in esenta sa o fiinta sociala la nivelul vietii sale se gasesc acele determinatii
majore care-l facsa fie ceea ce este o fiinta rationala care isi proiecteaza propriul destin ,
transformindu-se pe sine si mediul in care traieste in raport cu anumite valori , aspiratii si
credinte. Acesta este sensul rpofund al celebrii deifnitii aristotelice al omului ca
. Raporatarea relationala la mediul natural si social ; proiectarea
propriului destin individual si colectiv din perspectivevalorilor si normelor mediului cultural
specific unei epoci istorice, actiunea transformatoare constienta si pragamtica a relaitatii
in fucntia de un anumit proiect social si individual. Dimensiunile relationale , proiectiva si
actional - transformatoare ale comportamentului uman ridica pentru psihologia sociala o
problema fundamental: aceea a modului in care se defineste , se intelege si
interpreteaza realitatea de catre fiecare individ, grup sau colectivitatea sociala.
Problema poate fi formata astfel : este reallitatea in doi obiectivi , exterior oricarei
subiectivitatati, reflectat ca stare de intellect si in raport de care elaboreaza
comportamentele si actiunile . sau dimpotriva realitatea este o proiectie rezultata in
urma unei complexe procesualitati psihice plasata in sfera unei evidente subiectivitati ,
in primul caz vom avea o conceptie behaviorista - mecanicista, incapabila sa explice
diferentele comportamentului si atitudinilor dintre persoanele care se raporteaza la una
si aceeasi zona a realitatii, in cel de al 2 caz rezulta o teorie excesiv psihologiozonta
asupra unor veritabile universuri personale , teorie care prin nu poate sa explice
cimpul larg al convergentelor comportamentale care fac posibile convietuirea sociala si
dezvoltarea armonioasa a raporturilor interpersonal
Complexitatea realitatii sociale cit si a relatiilor dintre om si mediul sau solicita o abordare
multilateral a acestei problematici in care diferite le teorii trebuie sa se completeze
reciproc.
Orientarile teoretice sau pus intr-un mod specific amprenta supra modului um a fost
rezolvata conceptual ceasta problema fundamental a psihologiei sociale, insa cocneptiile
constructiviste, rationale, cognitive, simboliste sunt cele care au configurat in mod
preponderant conceptia moderna asupra construirii realitatiii sociale si corelativ teoria
comportamentului social. Realitatea sociala este vazuta ca un construct psihosocial si
cultural, relaizat intr-un context actional si interactional prin intermediul unor operatori
specifici de natura psihoindividuala, psihosociala, socioculturala.
Procesul construirii relaitatii sociale implica multiple dimensiuni : de natura cognitive,
afectica, motivationala , atitudionala sia ctionala ; de natura psihoindividuala ,
psihosociala, socioculturala tinind de istoria sociala a individului , a grupelor de
apartenenta sau de referinta precum si de factorii istoriei specific unei anumite perioade
. exista o dinamica a a realitatii social care depinde in primul rind de evolutia
socioculturala a comunitatii, de acumularea experientei sociale si de sistemul de norme
si valori care fundamenteaza viata comunitara pe o anumita treapta a dezvoltarii sale
istorice. Realitatea sociala este rezultatul unui dublu travaliu cognitive si constructive in
consecinta cunoasterea acesteia nu poate fi desprinsa de procesul elaborarii sistemului
structurat de reprezentari care actioneaza asupra subiectului capata semnficiatie
actionala si cultural, ceea ce numim realitatea sociala.

24 Impactul factorilor macro si micro asupra
formarii climatului social psihologic
Facotrii macromediului ce influenteaza asupra formarii climatului social psihologic
prezinta acel fon obstesc pe care se construiesc si se dezvolta relatiile
interpersoanle. Catre acesti factori se refera:
1. Situatia social- politica din tara , claritatea sis trictetea programelor politice ,
economice, increderea in govern.
2. Situatia economica balanta intre nivelurile de dezvoltare ethnic si social
3. Nivelul de trai al populatiei , echilibrul intre salariii si nivelurile preturilor,
capacitatea de consum a populatiei
4. Organizarea vietii populatiei - sistemul de deservire medicala si de trai etc.
5. Factorii sociali demografici satisfacerea necesitatilor societatii si a
industriei in resurse d emunca.
6. Facotrii regionali- nivelul de dezvoltare econimca si tehnica a regiunii
7. Factorii etnici- prezenta sau lipsa conflictelor interetnice
Factorii micromediului reprezinta mediul material si spiritual al persoanei in grupul
in care face parte. Catre micromediu se refera :
1. Factorul obiectiv complexul de elemente tehnice sanitary igienice de
gestionare in fiecare organziatie sau grup concret
2. Factorul subiectiv - structura formala adica caracterul legaturilor oficiale si
organizationale intre membrii grupului , rolurile oficiale si statutului
membrilor grupului.
3. Structura neformala include contactele tovarasesti, conlucrarea , ajutorul
reciproc, stilul de conducere, particularitatile individuale psihologice ale
fiecarui membru, compatbilitatea lor psihologice.
Fiecare individ are atitudinea interioara personala fata de munca sa , fata de
colegii de munca, care este determinate de educatie, experienta, mediul de viata,
mediul de trai,. In cazul aparitiei obstacolelor create de incompatibilitatea
psihologica sau lipsa dispozitiei de munca, prezenta dusmaniei apare efectul
inhibitie sociala, care actioneaza asupra calitatii muncii iar motivatia fata de
munca scade brusc. Motivatia si dispozitia oamenilor stimuleaza initiative,
creativitatea . in aprecierea climatului psihologic se aplica testarea satisfactiei/
insatisfactiei - se aplica si se verifica daca sunt multumiti membrii colectivului de
statutul sau, de inter relatii , de salariu. Este necesar a lua in calcul satisfacerea
subiectiva. Satisfacerea necesitatea individului de munca efectuata poate fi
provocata de diverse conditii: caracterul muncii, marimea cistigului, prestigiul
profesiei, perspective perfectionarii, functia, particularitatile specific si conditiile
de munca, prezenta prietenilor, regimul convenabil de lucru, conducatorul. Asa
dar, audierea climatului social psihologic reprezinta cercetarea opiniilor obstesti
despre atitudinea fata de munca, continutul muncii, colegii.
23 Nivelurile climatului social psihologic
Nivelurile climatului social psihologic include urmataorele nivele:
1. Nivelul static ( relative permanent) prezenta inter relatiilor
constante ale membrilor colectivului , interesul lor catre
munca si colegii de munca. La acest nivel climatul social
psihologic se subintelege ca stare stabile constanta care
odata formata este in stare sa se mentina mult timp sa-si
pastreze esenta necatind la dificultatile pe care le
confrunta grupul.
2. Nivelul dynamic (schimbator) prezinta dispozitia psihologica
zilnica a colaboratorilor in procesul activitatii . acest nivel
este deschis prin notiunea de atmosfera psihologica. Spre
deosebire de clima social psihologica se caracterizeaza prin
schimbari mai rpaide si ami putin se constientizeaza de catre
membrii grupului. Schimbarea atmosferei psihologice
influenteaza asupra dispozitiei si capacitatii de munca.
Climatul social psihologic prezinta starea psihologiei
organziatiei ca un tot intreg care include starile particulare
de grup, insa climatul nu este suma starilor din grupuri ci
integritatea lor.














21 Problema climatului psihologic in psihosociologie
Climatul social psihologic apare spontan insa el prezinta in sine un
rezultat al muncii sistematice psihologice cu membrii grupului a unor
masuri special orientate spre organizarea relatiilor intre codnucatori si
colaboratori.
Formarea si perfectioanrea cliamtului social psihologic este o
sarcina practuc permanent a maangerului si psihologului, solicitind
cunaosterea psihologiei oamenilor , starilor emotioanle, trairilor
suflestesti , etc. in psihologie notiunea de climat a fost preluata din
meteorologie si geografie. Actualmente este o notiune determinate
ce caracterizeaza partea nevazuta, fina,delicate a inter relatiilor
dintre oameni.
Climatul psihologic prezinta coloritul emotional a legaturilor
psihologice intre membrii colectivului. El apare pe baza
apropierilor, simaptiei, corespunderii caracterelor , intereselor,
aptitudinilor.
Cliamtul relatiilor dintre oameni include 3 zone:
1. Climautl social care este determinat de faptul pe cit grupul
concret sunt create scopurile si obiectivele pe cit este garantat
respectarea drepturilor constitutionale si obligatiunilor
colaboratorilor.
2. Cliamatul moral este determinat de faptul ce vlaori morale in
grupul dat sunt acceptate
Climatul psihologic prezinta relatiile neoficiale care se formeaza
intr membrii grupului si preiznta microclima sau zona de actiune, care
este mult mai locala decit climatul morla si social.










22 Notiunea climatului social psihologic si zonele climatic

In psihologie notiunea de climat a fost preluata din meteorologie si
geografie. Actualmente este o notiune determinate ce
caracterizeaza partea nevazuta, fina,delicate a inter relatiilor dintre
oameni.
Climatul psihologic prezinta coloritul emotional a legaturilor
psihologice intre membrii colectivului. El apare pe baza
apropierilor, simaptiei, corespunderii caracterelor , intereselor,
aptitudinilor.
Cliamtul relatiilor dintre oameni include 3 zone:
1 Climautl social care este determinat de faptul pe cit grupul
concret sunt create scopurile si obiectivele pe cit este garantat
respectarea drepturilor constitutionale si obligatiunilor
colaboratorilor.
2 Cliamatul moral este determinat de faptul ce vlaori morale in
grupul dat sunt acceptate
Climatul psihologic prezinta relatiile neoficiale care se formeaza intr
membrii grupului si preiznta microclima sau zona de actiune, care este
mult mai locala decit climatul morla si social.

















20 Diversita tea tipruilor modului de viata si psihosociologie
Se deosebesc urmatoarele tipuri ai modului de viata :
1. Modul sanatos de viata presupune (alimentatia corecta ,
respectarea normelor igienice, prezenta codnitiilor psihologice
confortabile la serviciu si acasa, ocupatia cu sportul , odihna
organziata, ocolirea stresurilor, somnul profund, consumul minim
de alcool)
2. Moral sanatos care corespunde continutului valorilor de baza ale
vietii si culturii
3. Modul de viata inchis presupune grija permanenta pentru
slavarea sufletului si modestia spartana
4. Modul de viata boemic este legat de respectarea lipsita de
strictete a normelor boeme de comunicare
5. Modul de viata sudentesc se asociaza cu lipsa de griji si atitudini
usuratica de viata
6. Modul de viata military
7. Modul de viata orasenesc
8. / sectant
9. Satessc
10. Balnear
11. Calugaresc
12. Boschetar
13. Invalid
14. Tineretii de aur
15. A gulerasilor albe
16. A infractorilor
La baza oricarui mod de viata se afla un anumit system de valori ,
preferinte si prioritati , intelegere a nromelor , mediului de comunicare,
necesitatile si modurile de satisfacere a lor, etc
Asa dar legaturile generale a evolutiei contemporane a mdoului de viata
constau in rpocesele de universalizare si individualzare a mdoului de
viata . universalizarea modului de viata cosnta in apropierea si integrarea
deosebirilor de grup. In modul de viata disparitia treptata a deosebirilor
intre modul de viata a orasenilor si satenilor, disparitia deosebirilor intre
activitatea feminine si barabteasca si pe de alta parte individualizarea
modului de viata a personalitatii.

12 Influenta macromediului asupra personalitatii
Macroemdiul personalitatii constituie totalitatea conditiilor natural si
sociale in care se realizeaza activiattea vitala a omului. Studierea
macromediului presupune evidentierea si analiza factorilor
obiectivi care codnitioneaza comportamentul individului. Activitatea
acestor factori depinde atit de particularitatile cit si de gradul de
atragere a unor indivizi aparte in diverse tipuri de activitate sociala.
O particularitate importanta a macromediului este considerate
trecerea mijlaocelor de comunicare in masa la un nivel nou de
manipulare cu constiinta maselor. Daotrita publicitatii, programelor
distractive, jocurilor computerizate, omul contemporan Trieste
concomitant parca 2 lumi: reala si virtual. Valul masiv de informative
intentionat selecta publicitatea politica si de piata conduce spre
pierderea individualitatii personalitatii spre standartizarea
necesitatilor material si spirituale.
La nivel regional asupra societatii si comportamentului uman
influenteaza de asemenea si urmatorii factori ai macromediului :
1. Demografici prin care se subintelege densitatea populatiei ,
dinamicii natalitatii si mortalitatii , durata vietii etc,
2. Natural ecologici inclusiv dimensiunea teritoriului, clima,
rezervele de bogatii natural etc.
3. Stiintifico- tehnici care presupune starea progresului tehnico
stiintific , tehnologiile aplicate, nivleul de computerizare
4. Economic care include nivelul si structura veniturilor, tempoul
de inflatie, somajul etc
5. Politic si de drept care presupune cercetarea regimului politic ,
ideologici oficiale , a sistemului legii, gradul de respectare a lor
etc.
6. Social cultural , continutul caruia include obiceiurile , traditiile,
forma religioasa, psihologia nationala.



11 Eul in cognitia sociala
Relatia dintre eu si societate i-a fascinate mereu pe psihologii care au
incercat sa explice functionarea individului in diferite contexte
sociale. Allport ( 1991) mentiona ca putem descrie o perosana
raportindu-ne la trei nivleuri de explicatie sau la trei serii de norme
fiecare om este in anumite privinte : a) ca toti ceilalti oameni
norme universlae b) ca unii oameni norme de grup c) c anici un alt
om norme idiosincrasice)
Eul este un concept de baza in cercetariel psihologice . acesta se
datoreaza faptului ca eul este vazut ca fiind cel ce ghideaza sau
determina comportamentul persoanei , iar unul dintre scopurile
principale ale psihologiei ca stiinta este acela de a preciza
comportamentul. Idea de baza este ca daca vom cunaoste conceptul
de sine al cuiva, ii vom putea prezice comportamentul.
Eul mai este considerat sediul motivatiei sociale , care are la baza
conceptul de sine, care reprezinta totalitatea informatiilor ,
credintelor, atitudinilor pe care cineva le are fata de propria
persoana. Prin notiunea de eu colectiv nu en referim la acel
public ci la un eu interior, ce cuprinde aspectele prin care individul
se raporteaza la cei din jur. Exista doua niveluri de clasificare a
categoriilor referitoare la eu : un nivel personal si unul social,
identitatea personala cuprinde acele categorizari ale eului ce se
refera la caracteristicile unice care pe poseda un individ,
caracteristici ce-l deosebesc de alte persoane ; iar identitatea
sociala- la caracteristicile commune cu ceilalti , dar mai intii trebuie
sa vedem care sunt sursele de cunoastere de sine conform
psihologiie sociale , mai prcis din punctul de vedere al cognatiei
sociale . termenul eu nu are conotatii psihanalitice , ci se refera la
termenul concept de sine ,asa kum este el definit in cognitia sociala
, adica informatiile , atitudinile , credintele pe care o persoana le are
despre ea insasi.



13 Influenta micromediului asupra personalitatii

Micromediul personalitatii prezinta aceea parte a
mediului social cu care interactioneaza nemijlocit persoana
in procesul activitatii sociale. Relatiile sociale in conditiile
micromediului se prezinta sub forma de interactiune
interpersonala care se construieste in baza conlucrarii sau
competitiei si confruntare. Relatiile interpersonale
prezinta in sine o forma psihologica de manifestare a unor
relatii intre oameni. Grupul social este un element
important al micromediului intermediar, al actiunii
societatii asupra individului. Prin urmare micromediul
influenteaza asupra personalitatii atit nemijlocit cit si sub
forma intermediara. Interactiunea intre personalitate si
societate in micromediu se prezinta in calitate de
interactiune a individului si grupul social.
Rolul hotaritor in determinarea comportamentului uman
apartine grupului social, anume aici are loc rezolvarea
contradictiei intre interesele individuale si obstesti, se
determina hotarele reale si conditiile activitatii sociale se
formeaza un anumit tip de personalitate.










19 Determinarea calitativa a mediului de viata sociala
Determinarea calitativa a modului de viata este prezentata de
specificul formelor societatii umane. Calitatea vietii se
caracterizeaza prin urmatoarele calitati :
1. Ca o totalitate a conditiilor obiective de existenta a
persoanei , grupului
2. Prin fixarea aprecierii de catre persoana/ grup a gradului de
satisfacere , de modul de viata si conditii
Daca nivelul de trai fixeaza doar corespunderea veniturilor si
cheltuielilor apoi calitatea vietii este un indicator integral
sensibil care ia in calcul spre exemplu astfel de semne:
- Locuieste intr-un sector prestigios sau nu
- Se foloseste de transportul comun sau particular
- Consuma produse ecologic pure sau toxice
- Are acces la valorile culturale sau nu
Determinarea cantitativa a modului de trai este clar fixate in
timpul folosit de catre persoana /grup/societate pentru formele
corespunzatoare de activitate.
Structura modului de viata include in sine urmatoarele
componenete:
1. Axiologic (normative) prin care se subintelege orientarea
spre respectarea unor norme de codnuita
2. De comportare ( conduit) care se exprima prin obisnuinta
stabile de a reactiona la diverse situatii sociale
3. Cognitiv este legat de continutul tablourilor lumii si
stereotipurile cognitive
4. De comunicare care este conditionat de starea vocabularului
active a diferitor grupe sociale, de lexicul lor, stitlistica,
argouri, termenologie deosebita.




18 Modul de viata al perosanei, grupului in psihosociologie
Modul de viata este o totalitate a tuturor caracteristecilor tipice , proprii
a unei persoane concrete, grup societatii
Modul de viata este studiat cu evidenta varietatii de conditii a vietii
sociale :
1. Predispozitiile natural geografice( relieful regiunii, clima, resursele
natural etc)
2. Totalitatea conditiilor ale vietii sociale ( caracterul tehnologiei,
specificul relatiilor economice, structura de clasa si sociala etc)
3. Nivelul de viata care presupune nivelul de asigurare a persoanei si
populatiei in general cu bunurile sociale, cultural si deservire
4. Sfera generala a determinarilor cultural nationale, religioase, de
odihna , trai, invatamint etc.
Insa in depedenta de caracterul modului de viata conditiile determinate
se va schimba essential reesind din valoarea si factorul care se
evedentiaza drept conditii de viata pentru personalitate( virsta, genul,
starea familial etc) care inceteaza de a mai fi la fel pentru grupa si cu atit
mai mult pentru societate. Baza hotaririlor a unui mod de viata concret
constituie surse toata populatia este in 2 grupe mari : populatia
sinestatoatoare si populatia nesinestatoatoare.
Populatia sinestatatoare sunt acele persoane care poseda o sursa
sinestatatoare de venit si este absolute independent in modul sau de
viata. Populatia nesinestatatatoare sunt acele persoane lipsite de sursa
si mijloacele de existent si de aceea exista din intretinerea cuiva ( copii,
cansici, etc) In populatia sinestataoare in dependent de caracterul sursei
de venit se evidentiaza alte 2 gruoe de populatii : economic active si
economic neactiva,
Populatia economic active exista pe venitul din careca activitati 1.
ocupata cu activitatea de munca care adduce venit 2. Persoane somere
official 3. Military
Populatia neactiva economica sunt toti acei care au venit de sinestator
de character nemuncitori ( pensionarii, studentii bursieri) modul lor de
viata , sistemul de valori vitale, mentalitatea sunt foarte apropiate de
orientarile populatiei ocupate 1. Persoane ale caror venituri se afla in
proprietatea lor 2. Venituri din oferirea arendei 3. Sunt persoanele care
exista din vneituri intimpaltoare inclusive infractionale.

14 Tipurile de prsonalitate in clasificarea psihosoiologica
Una din directiile importante ale analizei social psihologice a
personalitatii consta in comparatia de atitudini a unor oameni cu
altii. Psihologul American Maslow in lucrarile sale despre
autoactualizarea Eului sublinia ca un om poate avea atitudine
fata de un altul precum catre sine. Iar acel altul poate percepe
oamenii din jurul sau precum percepe lucrurile si corespunzator
se comporta. Sostrom a concretizat aceasta informative si a
numit I tip de personalitate actualziator , iar a II tip manipulator.
Actualizatorul= da dovada de sinceritate , onestitate, interes stabil
fata de problemele altora, claritate In relatie, incredere in sine si
la cei din jur.
Manipulatorul = este observata falsifitatea , emitarea
compasiuniii, in cazul indeferentei fata de altii , calculare
intentionata , cinismul foarte bine camuflat etc.
Comparind manipulatorii autorul a evidentiat deosebirile dintri ei
care reflecta atit atitudinea catre sine cit si fata de alti oameni.
Tipuri de manipulatori:
1. Dictator maniera de putere in comportare
2. Cirpa este characteristic aparentul joc fara de sfirsit , in
care cistiga cel care ii ofera adversarului toate pesele.
3. Calculator- ii characteristic calcularea la rece
4. Lipitoare
5. Hooligan e characteristic teriorizarea celor din jur in
interesele lui
6. baiat bun lingusitor
7. Judecator- birfator
8. Aparator- joc fatarnic, dar isi urmareste interesele sale
Psihologul American Horni in dependent de atitudinea fata de
comunicare fata de alti oameni a evidentiat 3 tipuri de
persoanlitate:
1. Tipul atasabil omul detine o necessitate sporita in
comunicare pentur el este foarte important sa fie respectat,
iubit, cineva sa aiba grija de el.
2. Tipul agresiv atitudinea fata de alti oameni ca mijloc de
obtinere a realizarii scopurilor personale, acest tip de
oameni privesc persoanele din jur din punct de vedere
utilitar.
3. Tipul instrainat nu se implica in discutii pentru ei
comunicarea este ca o pedeapsa , pentru ei , pentru astfel de
oameni este necesara distanta emotional cu alti oameni ,
deoarece ei privesc comunicarea ca un rau inevitabil , nu
sunt predispusi la activitatea de grup si considera ca toti
trebuie sa fie recunoscatori pentru demnitatea lor.
in dependenta de corespunderea comportamentului si
motivelor interne se evidentiaza 3 tipuri de personalitate
dupa Horachidze:
1. Personalitatea armonioasa- nu sunt conflicte intre
comportament si motivele interne intrucit dorintele,
principiile morale , simtul responsabilitatii si
comportamentul real al personalitatii sunt intr-o armonie
adecvata
2. Personalitatea contradictorie- necorespunderea
comportamentului si motivelor adica actioneaza contrar
dorintelor
3. Personalitatea impulsiva- procedeaza doar dupa dorinta
proprie iar daca dorinta nu este bine evidentiata
procedeaza in corespundere cu influenta externa.







15 Tipurile de manipulatori dupa clasificarea lui A
Sostrom
Sostrom a concretizat aceasta informative si a numit I tip
de personalitate actualziator , iar a II tip manipulator.
Actualizatorul= da dovada de sinceritate , onestitate,
interes stabil fata de problemele altora, claritate In relatie,
incredere in sine si la cei din jur.
Manipulatorul = este observata falsifitatea , emitarea
compasiuniii, in cazul indeferentei fata de altii , calculare
intentionata , cinismul foarte bine camuflat etc.
Comparind manipulatorii autorul a evidentiat deosebirile
dintri ei care reflecta atit atitudinea catre sine cit si fata de
alti oameni.
Tipuri de manipulatori:
1. Dictator maniera de putere in comportare
2. Cirpa este characteristic aparentul joc fara de sfirsit ,
in care cistiga cel care ii ofera adversarului toate
pesele.
3. Calculator- ii characteristic calcularea la rece
4. Lipitoare
5. Hooligan e characteristic teriorizarea celor din jur in
interesele lui
6. baiat bun lingusitor
7. Judecator- birfator
8. Aparator- joc fatarnic, dar isi urmareste interesele sale






16 Tip atasabil, tip agresiv , tip instraint de
personalitate in clasificarea psihologului Horni
Psihologul American Horni in dependent de atitudinea fata
de comunicare fata de alti oameni a evidentiat 3 tipuri de
persoanlitate:
1. Tipul atasabil omul detine o necessitate sporita in
comunicare pentur el este foarte important sa fie
respectat, iubit, cineva sa aiba grija de el.
2. Tipul agresiv atitudinea fata de alti oameni ca mijloc
de obtinere a realizarii scopurilor personale, acest tip
de oameni privesc persoanele din jur din punct de
vedere utilitar.
3. Tipul instrainat nu se implica in discutii pentru ei
comunicarea este ca o pedeapsa , pentru ei , pentru
astfel de oameni este necesara distanta emotional cu
alti oameni , deoarece ei privesc comunicarea ca un
rau inevitabil , nu sunt predispusi la activitatea de
grup si considera ca toti trebuie sa fie recunoscatori
pentru demnitatea lor.











17 Perosnalitatea armonioasa, cpnflictuala, impulsiva
in clasificarea psihosociologica
in dependenta de corespunderea
comportamentului si motivelor interne se
evidentiaza 3 tipuri de personalitate dupa
Horachidze:
4. Personalitatea armonioasa- nu sunt conflicte
intre comportament si motivele interne intrucit
dorintele, principiile morale , simtul
responsabilitatii si comportamentul real al
personalitatii sunt intr-o armonie adecvata
5. Personalitatea contradictorie-
necorespunderea comportamentului si motivelor
adica actioneaza contrar dorintelor
6. Personalitatea impulsiva- procedeaza doar dupa
dorinta proprie iar daca dorinta nu este bine
evidentiata procedeaza in corespundere cu influenta
externa.










1 Problema personalitatii in psihologia sociala
Personalitatea este un system structural si coerent de
dispozitii relativ stabile a caror interactiune ne confera
unicitate in gindire si comportament. Personalitatea este
ceia de este propriu , characteristic fiecarei persoane
care o distinge ca individualitate constienta si libera ,
este un ansamblu de trasaturi morale sau intelectuale
prin care se remarca o persoana. In cercetarile
psihosociologice problema personalitatii este studiata de
diverse pozitii: biologica, sociologica, individual-
psihologica, social- psihologica.
Din punct de vedere al pozitiei biologice dezvoltarea
personalitatii presupune desfasurarea programului
genetic.
Din punct de vedere al pozitiei sociologice personalitatea
presupune produsul dezvoltarii cultural istorice.
Din punct de vedere al pozitie individual -psihologice
asupra personalitatii influenteaza astfel de particularitati :
constiinta omului si sistemul nervos.
Pozitia social- psihologice referitor la personalitate se
explica mecnaismul socializarii personalitatii , descopera
structura ei social- psihologica.









10 Atribuirea si erorile de atribuire
Interesul pentru atribuire a luat bnastere in contextul
psihologiei de orientare gestaltista . insa pentru a explica
modul in care omul obisnuit interpreteaza comportamentul
social al unei persoane, trebuiau descoeprite legi care
guverneaza acest proces. Psihologii atribuirii au incercat sa
explice si modul in care ele interactioneaza. O nota comuna a
teoriilor atribuirii va fi ipoteza ca exista cadre clare care se
definesc o adevarata psihologie a simtului comun, cu ajutorul
careia omul obisnuit intelege si da sens realitatii psihice.
Asupra priemi si celei mai importante erori a atras atentie
Heider . el a descoperit importanta eroare de multe ori
exagerata care a fost atribuita persoanei ca principal cauza a
actiunii . aceasta eroare a fost demonstrata de Jones si David.
In acest caz are loc subestimarea factorilor situationali (
impunerea temei de catre oifesor) si supraestimarea a
factorilor personali (convingerea proprie)
O multitudine de studii subsecvente au demonstrat
generalitatea acestei tendinte ceea ce a facut ca eroarea sa fie
cunoscuta drpet eroare fundamental de atribuire.
Alta eroare importanta de atribuire este data de diferenta
dintre actor si observator in procesul de atribuire . Actorii
tind tind sa atribuie propriile lor comportamente unor cause
interne. Oeroare inrudita cu eroare actor-observator estea cea
legata de atribuirea succesului si esecului oamenii oar a fi
mult mai inclinati sa considere succesul lor ca fiind
determinat de cauze unterne precum atitudinile sau
trasaturile de personalitate, in timp ce esecul este atribuit cel
mai adesea unor cauze situationale. Cea mai raspindita
explicatie data acestor erori accentueaza influenta
factorilor afectiv-motivatioanle, deci subiectivi , in procesul de
prelucrare a informatiei.

2 Structura social-psihologica a personalitatii
Structura personalitatii conform unor cercetari (C. Platonov)
consta din 4 substructuri:
1. Substructura orientarii si atitudinilor personalitatii (
interesele , pasiunile, dorintele , inclinatiile, idelaurile,
opiniile omului , convingerea , conceptia lui) substructura
orientarii personalitatii este codnitionata cu preponderenta
sociala si se formeaza sub actiunea educatiei in soietate ,
reflecta pe deplin ideologia comunitatii din care face parte
omul.
2. Experienta sociala individuala a personalitatii din care face
parte cunostintele accumulate de catre om, obisnuintele ,
perceperile , deprinderile. Aceasta substructura se formeaza
in procesul de instruire si poarta un caracter social.
3. Particularitatile individuale ale proceselor psihice :
manifestarile individuale ale memoriei, perceptille,
senzatiilor, gindirii, capacitatilor care depind de facotri
inascuti cit si de antrenare, perfectionare a acestor calitati.
4. Substructura biologico- conditionate care include insusirile
biopsihice, tipologie de virsta , de sex etc.
In cercetarile psihologice se mentioneaza ca structura social
psihologica a personalitatii include : mentalitatea , sfera
motivationala, scopurile vietii, orientarea , planurile , sfera
valorilor,eu caracteristice ( eu conceptia, eu chipul,
eu-ul real) autoaprecierea , starile psihice emotionale,
sentimentele sociale ale personalitatii si altele.





3 Socializarea personalitatii
Conceptul de socializare inseamna intrare in relatie sociala
sau asociere
Socializarea este procesul prin care indivizii apartinind specii din
care fac parte, adica homo sapiens, din simple fiinte biologice
sunt formati sau modelati ca fiinte sociale complexe. De fapt, ea
urmareste constrictia unor personalitati sociale dupa chipul si
asemanarea si asteptarile realitatii sociale si realitatii culturale
date.
In literatura sociologica recenta , socializarea este privita ca avind
un continut existential extins pe mai multe nivele :
1. Socializarea este inteleasa astazi ca un proces prin care
indivizii isi constituie personalitatea inteleasa ca realitate
psihologica respectiv ceea ce in buna masura face din nou
unicat.
2. Socializarea este privita ca modalitate prin care individul isi
obtine substnta sociala si culturala adica personalitatea
sociala.
3. Socializarea este privita ca avind o functie vitala nu numai
pentru individ dar pentru societate. Societatea doar prin
intermediul acestui proces se poate reproduce social si
demografic , asigurindu-si continuitatea ei din generatie in
generatie.
4. Socializarea reprezinta un element important in
interactiunea sociala, permitind punerea de acord a
actiunilor proprii cu asteptarile altora, fara asemenea efect
relatiile dintre oameni pot fi terenul unor permanente stari
conflictuale fara nicio sansa de evitare, aplanare sau
inlaturare a acestora.
Socializarea este un proces ce incepe de la nasterea
individului, continuind prin mai multe stari si se incheie la
moartea lui. Cu cit este mai complexa structura unei societati
si cultura ei, si cu cit mai rapid este ritmul schimbarilor sociale
si culturale, cu cit mai intens si mai variat va fi procesul de
socializare ce se desfasoara neintrerupt pe parcursul ciclului
vietii. Analzia socializarii din acest punct de vedere ridica
problema determinarii dimensiunilor pe care ea le imbraca,
indeosebi in corelatie cu fazele prin care trece in viata
aproape fiecare individ.
Pot fi semnalate citeva tipuri principale:
Socilaizarea primara
Socializarea anticipatorie
Socilaizarea graduala
Socializarea inversa
Resocializarea
1. Socializarea primara este fundamentala si se petrece in
primii ani de viata, ea se concentreaza in directia invatarii
limbii si a unor continuturi si operatiuni cognitive
elementare
2. Docialziarea anticipatorie- vizeaza rolurile viitoare ale
individului , mai degraba decit cele pe care le invata in
prezent. Cind copilul se joaca de-a mama si tata, el este
implicat intr-o socializare permegatoare acesotr roluri pe care
le va juca in viitor
3. Socializarea graduala- este bazata pe socializarea primara.
Ea se construieste prin tot ceea ce invata si isi insuseste ca
experienta individul find membru a diferitor grupuri.
4. Socialziarea inversa- are loc atunci cind generatia tinara
transmite continuturi socialziatoare virstnicilor si nu invers.
5. Resocialzarea reprezinta un tip de invatare ce presupune
insusirea unor norme si valori diferite de cele precedente,
proprii socializarii primare, resocialzarea se poate trece in
mai multe ocazii . una dintre ele are loc atunci cind oamenii
devin incapabili sa-si continue modul de viata anterior.

4 Sursele de socializare a personalitatii
Sursele de socializare a personalitatii :
1. Experienta copilariei timpurii (formarea functiilor psihice
si a formelor elimentare de comportare)
2. Institutiile sociale ( sisemul de educatie, instruire etc)
3. Influenta reciproca in procesul comunicarii si activitatii.
Fiecare rol social include multime de norme culturale,
reguli si stereotipuri comportamentale care se insusesc pe
parcursul vietii. Prin continutul sau socializarea este un
proces bilateral, pe de o parte ea consta in transmiterea
de catre societate a experientei social istorice , iar pe de
alta insusirea lor de catre individ sau interiorizare.
Sensul important al produsului de socializare in etapele ei
timpurii consta in cautarea locului propriu social, pornind
d ela cea mai frageda virsta . puncte de reper al acesti
proces sunt:
Constintizarrea eului personal si intelegerea eului personal
In procesul socializarii se evedentiaza : contintul
mecnasimului socializarii, institutiile de socializare , factorii
si etapele









5 Continutul si mecnaismul socilaizarii
Continutul si mecanismul socializarii este determinat pe de
o parte de catre totalitatea influentelor sociale (programe
si doctrine politice, mijloacele de informare in masa,
cultura etc) iar pe de alta parte atitudinea individului fata
de ele.
Continutul socializarii perosnalitatii se manifesta conform
cercetarilor in anumite modele de comportament,
obisnuinte etc.
Intr-un stat democratic sensul socializarii consta in
socializarea eului in descoperirea potentilaului
perosnalitatii, posibilitatilor ei etc, pe cind intr-un stat
totalitar sunt posibile si alte mijloace de socilaizare
precum este: mazohismul, sadismul, conformismul si
distructia.
Mazohismul prezinta tendinta de supunere , injosire
morala, iar socilaizarea sub forma sadismului are loc prin
calea punerii altor oameni in sistmeul dependenta de sine
si capatarea puterii nelimitate a lor. Conformismul din
latina presupune refuzul de la propriul eu, transformarea
omului in robot , schimbarea adevaratei personalitati.
Omul de masa se caracterizeaza prin atitudine lipsita de
critica fata de realitate,, prin lipsa individualitatii ,
preidspunere pentru manipulare etc,
Mecanismul social include in sine: 1 adapatarea, 2
imitarea, 3 indentifcarea , 4 conducerea
Socializarea personalitatii se relaizeaza in procesul
diverselor tipuri de comunicare ( de masa, de grup,
interpersonala, neformala etc) dar si sub influenta
mijloacelor de informare in masa.
6 Procesele socializarii personalitatii
Procesul socializarii este legat de anumite cicluri in dezvoltarea
personalitatii din punct de vedere fizic anatomo-fiziologic,
senzorial, emotional, cognitiv si social. Socializarea in etape se
explica prin corectarea dezvoltarii omului si specificului situatiei
asociate in care se afla in diferite perioade ale vietii. Exista
diverse opinii in evidentierea etapelor de socializare . se
mentioneaza procesul insusirii de catre om a relatiilor sociale, a
valorilor si normelor, ocuparii statutului social etc.
Astfel sunt evidentiate 3 etape: 1. Pina la activitatea d emunca
2. Etapa activitatii de munca 3. Dupa activitatea de munca.
Contrat ideilor sociologice se afla ideile psihoanalitice conform
carora etapele de socializare sunt legate de manifestarea
atragerilor biologice, instinctelor si motivelor subconstientei ale
omului. Pozitia reala in cercetarea etapelor de socializare este
cea de compromis care ia in calcul atit ideile sociologilor cit si
ideile psihanalitice. In rezultat este evedentiata socializarea
primara , socializarea de trecere sau marginara, socializarea
stabila, si socializarea de pierdere a statutului coincide cu
plecarea omului la pensie.
Etapa primara a socializarii este socialziarea copilului conform
teoriei lui Freud , aceasta etapa a socializarii se divide in
urmatoarele:
1. Etapa orala (de la nastere pina la 2 ani) cind lumea copilului
este concentrata in jurul gurii.
2. Etapa anala (2-3 ani) pe parcursul acestei etape copilului i se
cultiva deprinderi igienice, etapa care determina in continuare
dezvoltarea omului.
3. Etapa falica ( 4-5 ani) la aceasta etapa copilul pentru prima
data simte simpatia pentru parintii de sex opus . conflictele
legate de aceste sentimente au fost numite de Freud
complexe
Freud afirma ca la aceste etape se formeaza caracteristicile de baza ale
personalitatii, insa totodata nu trebuie absolutizat rolul inconstientului
in procesul de socializare. Importanta hotaritoare la etapa primara
capata procesul insusirii de catre copil a rolurilor sociale.
Etape de trecere sau marginara a socializarii presupune socializarea
adolescentului. Virsta adolescentului fiind treapta maturitatii sexuale
care dureaza pina la momentul maturizarii omului. Virsta legata de
autoidentificarea personalitatii si identificarea de grup.
Etapa stabila coincide cu obtinerea anumitui statut si indeplinirea unui
spectru larg de roluri sociale si interpersonale. Aceasta etapa este
legata de locul stabil a omului in societate care indica despre
adapatrea social psihologica a perosnalitatii,
Etapa legata de pierderea statutului coincide cu iesirea omului la pensie,
perioada cind are loc dezadapatarea si de regula reactioneaza
bolnavicios la situatia in care s-a pomenit.
Socializarea poate fi privita ca proces tipic si unical.
Socializarea ca proces tipic presupune asemanarea decurgerii pentru
reprezentatii grupurilor tipice sau de virsta care au religie si stare sociala
identice .
Criteriile socializarii personalitatii includ continutul valorilor,
stereotipurile formate, adaptibilitatea persoanei, comportamentul ,
modul de viata, indentitatea sociala. Iar criteriile de baza in determinarea
nivelului de socializare include increderea, sinestatornicirea,
descatusarea si initiativa.
Factorii sociali psihologici a socializarii pot fi uniti in 2 grupe mari :
- Factorii sociali care reflecta aspectul socio cultural al socializarii si
care ating problemele specificului istoric, cultural si etnic.
- Grup. Individual. Personal care in mare masura sunt determinati
de etapa caii de viata a persoanei
Asadar socialziarea est eun proces de insusire de catre individ a
sistemului de valori sociale, a mijloacelor de comportare realizat atit in
conditiile influentei institutiilor sociale cit si conditiile influentei
stihiinice asupra personalitatii.




7 Institutiile si agentii de socializare
Sociologii includ in rindul factorilor de infaptuire a socilaizarii
urmatorii agenti : familia, grupul similar, scoala, mass-media si
alte mijloace
1. Familia este cel mai important agent de socializare in toate
societatile . importanta ei este aceea ca are principala
responsabilitate pentru socializarea copiilor tocmai in anii
cei mai sensibili in calitate de subiecti aacestui proces .
familia este locul unde copiii stabilesc primele legaturi
emotionale strinse, invata limba si incep sa ia contact cu
nornele si valorile sociale. Familia are un specific in
structura sociala . din momentul nasterii copiii au un statut
atribuit de catre familie intr-o subcultura a rasei, clasei,
etniei, religiei, si regiunii.
2. Grupul similar . pe masura de copiii cresc , ei petrec din ce in
ce mai mult timp in compania egalilor sai egali in virsta( cu
mici variatii) in mediu social si interese . pe masura ce
influenta grupurilor respective creste , cea a parintilor se
diminueaza corespunzator. In unele tari copiii de scoala
petrec in mediu de 2 ori mai mult timp cu egalii lor decit cu
parintii, si cei mai multi prefera sa petreaca timpul in acest
fel.
3. Scoala este un agent formal careia societatea i-a atribuit
misiunea socializarii tineretului cu anumite indemnari ,
norme i valori indespensabile supravetuirii societatii. Se
considera ca scoala este preocupata exclusiv cu invatarea
mestesugurilor , profesiilor si cunostintelor . bineinteles
acesta este unul dintre rolurile principale , doar scoala este
angajata in toate societatile si intr-o indoctrinare cu valori.
Acasa copiii sunt tratati ca persoane unite, in schimb la scoala
ei afla ca pot fi tratati impersonal ca detinatori unui singur
rol, cel de elev. Copiii invata la scoala cu mai multa insistenta
decit in familie , ca trebuie sa fie curati si punctuali . exista
mai multe ratiuni ca elevii cu resurse si pretentii mai mari
tind sa aiba invatatori sau profesori mai competenti.
4. Mass =media este constituita din forme variate de
comunicare ce ating o amre audienta si care nu stabilesc
nici un contact personal intre transmitator si receptorul
mesajelor: ziare, reviste, carti, televiziune, radio, filme,
internetul. Formele mass=media ofera o acoperire instanta
a evenimentelor sociale si a schimbarilor sociale ce se inscriu
de la stiri si opinii la capricii si moda.
5. Alte mijloace . gradinitile au o influenta importanta asupra
socializarii copiilor. Copiii claselor de jos care sunt inscrisi la
gradinite se dezvolta mai bien decit cei care stau exclusiv
in familie. Studiile sociologice dezvlaui faptul ca copii care
au urmat gradinitele sunt mai cooperativi, mai siguri decit
ceilalti.


















8 Efectele de grup
Socializarea este procesul prin care indivizii apartinind speciei din
care fac parte, din simple fiinte biologice sunt formati sau
modelati ca fiinte sociale complexe , dupa chipul , asemanarea si
asteptarile realitatii culturale si sociale.
Supravetuirea biologica a copilului nu e posibila fara ajutorul
adultilor , iar devenirea sa ca fiinta sociala nu poate avea loc in
afara interactiunii cu un grup.
Grupul asigura copilului satisfacerea nevoilor fizice, logice si
afective. Interactiunea cu grupul ii permite copilului sa-si formeze
imaginea despre sine, ca o oglinda pe care grupul i-o ofera si care-
l serveste de-a lungul intregii vieti.
Grupurile cu care interactioneaza indivizii in procesul formarii
personalitatii nu au toate aceeasi importanta . unele grupuri si
anume familia si grupurile pereche servesc ca modele de la care
indivizii in curs de socializare preeau idei si norme
comportamentale. Unele studii insista chiar asupra faptului ca
grupruile- pereche au influenta cea mai puternica asupra
atitudinilor , intereselor, formelor comportamentale , asupra
formarii personalitatii.
De-a lungul vietii sale, individul mai interactioneaza si cu un sir de
grupuri de referinta. Imaginea despre sine se paote modifica in
raport cu modul in care el se simte perceput de catre grupurile in
care interactioneaza.
Intre modul in care un individ este perceput de catre grup in
mod real si modul in care el se crede perceput de grup , exista
diferente mari.
Preocuparea excesiva pentru propria imagine si teama de a fi
perceput defavorabil de catre ceilalti conduc la inclinatie
egocentrice , tendinta de a se plasa in centrul evenimentului.
Incercarea de monopol , atentia intr-o discutie de grup ,
incercarea de a influenta opiniile altora, de a avea ultimul cuvint
sunt manifestari ale inclinatiilor egocentrice.


9. Cognitia sociala si procesele ei .
Cognitia este activitatea de cunoastere: achizitionarea,
organizarea si utilizarea cunostintelor
1. Cognitia in psihologia sociala
Psihologia sociala -
- ceea ce prezice comportamentul persoanei va fi perceptia
situatiei sociale (aspect cognitiv) si nu comportamentul propriu-zis
stimulator
- exista influente comportamentale determinate de prezenta
imaginara a celorlalti (ne imaginam ce-ar zice ceilalti despre)
Scopul cognitiei sociale: de a intelege modul in care oameni
ajung sa dezvolte o anumita perspectiva legata de lumea sociala din
jurul lor (felul in care oamenii proceseaza informatiile sociale)
Cognitia sociala:
- explica modul de procesare al informatiilor
- cauta teorii privind felul in care oamenii isi explica modul de
gandire despre ei insisi
Modele care descriu felul in care omul obisnuit gandeste si
opereaza
1) Perspectiva 'cautatorului de consistenta'
- teoria discrepantei cognitive - Festinger: oamenii sunt
motivati in comportamentele lor de reducerea discrepantei
dintre cognitiile pe care le poseda
- inconsistenta perceputa de individ tensiune negativa,
disconfort trebuinta de reducere a acesteia - doua
variante: schimbarea cognitiei sau schimbarea
comportamentului
2) Perspectiva 'omului de stiinta naiv'
- omul este orientat spre intelegere corecta
- teoriile atribuirii: descriu felul in care oamenii gasesc cauze
interne sau externe ale unui anume comportament. Felul in
care facem atribuirea (intern sau extern) ne va
ghida comportamentul ulterior
- erorile din atribuire - cauzate de interventia proceselor
afective sau motivationale
3) Perspectiva 'lenesului cognitiv'
- oamenii au capacitati cognitive limitate si vor folosi
'scurtaturi' in judecatile pe care le fac: euristici (permit luarea
de decizii si inferente rapid, chiar daca se pierde din acuratete)
- exista filtre care selecteaza doar informatii relevante pentru sarcina
prezente din multitudinea de informatii prezente la un moment dat:
schema: atentia este directionata asupra informatiilor relevante
- erori: ignorare informatii relevante nepotrivite in schema
4) Perspectiva 'tacticianului motivat'
- motivatia este cea care determina cognitia sau gandirea accent
pe diferite abordari asupra motivatiei (motivatia trece de pe planul
principal pe cel secundar, apoi revine in prim plan)
5) Perspectiva 'primatului cognitiv'
- erorile procesarilor cognitive sunt cauzate de alcatuirea
capacitatilor umane de prelucrare a informatiilor - sistemul cognitiv
uman
Elementele cognitiei sociale
Cunoasterea motivelor reale care duc la un anumit comportament permite:
- precizie in predictia comportamentelor viitoare
- solutii privind schimbarea comportamentelor indivizilor
Abordarea studierii fenomenelor sociale implica o analiza detaliata a
perceptiei si influentelor sociale si se caracterizeaza prin:
a) focalizare pe mentalism
- se refera la studiul cunostintelor sociale - reprezentarile despre
lumea sociala
- acestea includ structuri organizate de cunostinte - numite categorii
(scheme) care reprezinta concepte particulare: eul, alta persoana,
un grup de persoane
Ex. aplicarea stereotipurilor: cum reprezinta un individ out-grup-urile
(grupurile care nu contin propria persoana) - prin categorii ce
exagereaza similaritatile dintre membrii grupului pe seama scaderii
variabilitatii individuale (la aceasta se refera si teoriile simtului
comun)
b) orientare spre procese
- se refera la modul in care cunostintele sociale sunt achizitionate,
utilizate, transformare
Ex. achizitionarea stereotipurilor despre minoritati: in cadrul propriei
culturi sau prin observatii si experiente personale
- modul de achizitionare implica modul in care pot fi schimbate
stereotipurile negative
Ideea centrala a abordarii cognitive a psihologiei sociale: cea mai buna cale
de a intelege comportamentul uman este examinarea modului in care
oamenii percep si inteleg mediul lor social si nu prin descrierea obiectelor
continute de acesta - Levin 1951