Obiectul si problematica filozofica

1. Geneza si evolutia obiectului de filozofie

Filosofia este o activitate teoretică care vizează construirea unei concepţii unitare
despre existenţa naturală, sociala şi umană, despre principiile şi normele gîndirii şi
ale conduitei corecte în viaţa socială. Conform multor ganditori, filozofia rezumă
realizările culturii mondiale, practica istorică-mondială și cunoaștere. Ca și istorie,
filozofie în cultura a luat o varietate de forme. Filozofia lui Platon este profund
transpusă cu mituri. Stoicii romani au transformat-o într-un fel de predicare
morală. În Evul Mediu, filosofia a devenit slujitor al teologiei. În Era nouă
principiul științei a pătruns în ea.În prezent, filosofia este știința legilor generale
ale naturii, societății, gândire, învățare și o formă specială a conștiinței sociale,
baza teoretică a filozofiei, sistem de discipline filosofice, contribuind la formarea
lumii spirituale a omului.
Din perspectiva etimologica filosofia provine de la ,,filo’’ dragoste,prietenie
si ,,sofia’’ ce inseamna intelepciune, introdus in utilizare de Pitagora.
Primele probleme au fost de natura cosmogonica, natur filosofia
Natur filosofia- tot ce tine de existenta naturii
Perioada antica a filosofiei se imparte in urmatoarele etape:
1. Perioada preclasica
2. Perioada clasica
3. Perioada elinistica
4. Perioada Romana
In perioada medievala, filosofia devine o slujnica a religiei. In aceasta perioada are
loc renuntarea la politeismul specific antichitatii si acceptarea monoteismului.
Cercetarilor filosofice este specific teocentrist.In perioada renasterii are loc
trecerea de la teocentrizm la antropocentrizm

2. Domeniile reflectiei filosofice

Filosofia constituie un domeniu autonom al culturii, o modalitate de reconstrucţie
raţională a lumii, o viziune (intuiţie) globală, totalizatoare asupra lumii.
Ontologia- stiinta filosofica care are la baza studiul existentei (viata)
Gnoseologia- stiinta care ca obiect de studiu cunoasterea
Epistomologia- teoria cunoasterii stiintifice
Logica- stiinta care are ca obiect de studiu princiipile ,regulile gandirii corecte
Etica- stiinta filosofica care are ca obiect de studiu morala
Axiologia- stiinta despre valori
Plaxiologia- stiinta ce studiaza regulile actiunii eficiente
Estetica- stiinta care reprezinta cunoasterea subiectiva a frumosului
Istoria filosofiei- cerceteaza geneza si evolutia obiectelor de studiu a filosofiei
Filosofia istoriei- cerceteaza dezv. ideilor filosofice
Filosofia religie- parte a flosofiei care pune intrebarea ce religia este
Metodologia- analiza sistematica si teoretica a metodelor de cercetare.

3. Metodele filosofiei
Filosofia este o disciplină care studiază principiile de bază ale cunoașterii, ființei
umane, realității, relațiilor dintre lume și om. Orice subiect și metodă de filosofie
este unic în felul său.
Metodele de filozofie sunt, de asemenea, numeroase. Să remarcăm că prin ele se
înțeleg căile, precum și mijloacele care ajută la realizarea diferitelor tipuri de
studii filosofice. Metodologia filosofică determină direcțiile cercetării științifice,
creează capacitatea de a naviga în diversitatea faptelor și proceselor care apar în
lume. Metodologia filosofică contribuie la utilizarea mai eficientă și rațională a
metodelor științifice de științe specifice.
Principalele metode de baza a filosofiei sunt:
1.Dialectica
2.Metafizică
3.Dogmatismul
4.Eclectism
5.Sofistică
6.Hermeneutica.
7.Maimentica(scop- descoperirea adevarului prin adresarea intrebarilor)
 1. Dialectica este o metodă de investigare filosofică, în care fenomenele,
precum și lucrurile, sunt considerate critic, flexibil, foarte consistent. Adică,
printr-un astfel de studiu, atenția este îndreptată asupra tuturor
schimbărilor care au loc.
2. Metafizica este un domeniu al filozofiei al cărui obiect de studiu îl
constituie explicarea naturii lumii. Este studiul ființei și ființării, deci al
realității.
3. Dogmatismul este filosofie care admite dogmele (siguranța).
4. Ecletism- sistem de gândire neunitar, care, fără a se întemeia pe idei
originale, alege din diverse sisteme de gândire, stiluri artistice, ceea ce i se
pare mai bun.
5. Sofistica- Arta și orientarea filosofică a sofiștilor.(Grup de filosofi)
6. Hermeneutica - stiința și arta interpretării textelor vechi, în special biblice;
știința exegezei.

4. Functiile filosofiei
Filozofia este strâns legată de viața oamenilor, satisface anumite nevoi sociale,
îndeplinește anumite funcții. Gândirea filosofică este îndreptată să nu examineze
obiectele izolate, ci să studieze relația dintre obiecte, adică privind funcțiile de
învățare. Una dintre cele mai importante funcții ale filozofiei a fost funcția
cunoștințe universale sau propadeeutică (curs de intrare) la cunoștințele
universale.
Funcțiile importante ale filozofiei sunt, de asemenea:
1. Gnosetologic(teoretic și informativ sau epistemologic)
2. Metodologice
3. Ideologic(Social) ,
4. Umaniste culturale și educaționale
5. Critice
6. Axiologice(valoare-reglementare)
7. Heuristic
8. Explicit
9. Prognostic.
Ideologic- funcția exprimă atitudinea unei persoane în lume, orientează acțiunile
sale în sfera spirituală și practică.
Gnoseologic - decide problema cunoașterii lumii și fiabilitatea cunoștințelor
Metodologic- filosofia acționează ca un sistem de metode de cunoaștere utilizate
în procesul de cunoaștere. Rezumând dezvoltarea gândirii teoretice și a activității
creative, formează și produce norme metodologice și limite ale aplicabilității
acestora.
Funcția umanistă-acesta vizează recunoașterea priorității individului pe baza
valorilor universale.
Critic- Legate de orientarea pe valori și idealuri, cu o evaluare a realității sociale la
unghiul de vedere corespunzător. Critica este o poziție metodologică a filosofiei
îndreptate împotriva dogmatismului și agnosticismului, o analiză critică a
propriilor baze de gândire, pentru a clarifica limitele aplicabilității conceptelor și
metodelor fundamentale.
Axiologică- Este de a determina valorile vieții, sistemul de principii și idealuri
morale și umaniste, sensul vieții umane. Axiologie (din limba greacă. actia.-
valoare, Logos.- Predarea)
Euristic- acesta servește drept o cunoaștere științifică în creștere, căutând căi de
noi descoperiri.
Funcția explicativă- Clarificarea pozițiilor, conceptelor, înțelesului cuvintelor,
atunci când reprezentările conștiinței de zi cu zi sunt pline de conținut științific și
de a obține importanța categoriilor filosofice.
Prognostic- Îndreptate spre înțelegerea filosofică a perspectivelor de dezvoltare a
omului, culturii și civilizației, rezolvând problemele globale.