Întrebări pentru examenul de filosofie

1. Noțiunea de concepâie despre lume. Structura ei.

Noțiunea de concepție despre lume se referă la modul în care o persoană percepe și înțelege
lumea înconjurătoare. Este o viziune generală asupra realității, care include credințe, valori,
percepții și interpretări despre existență, scopul vieții, relațiile sociale, natura umană și multe
altele. Concepția despre lume este influențată de diverse factori, cum ar fi educația, cultură,
religie, experiențe personale și mediul în care trăiește fiecare individ.

Structura concepției despre lume poate varia semnificativ de la o persoană la alta, dar în general,
aceasta poate cuprinde următoarele elemente:

1. **Credințe despre existență și origini:** Persoanele pot avea credințe diferite despre modul în
care universul a luat naștere și despre rolul lor în acest context.

2. **Valori fundamentale:** Includ principiile morale și etice care ghidează comportamentul

unei persoane și alegerea valorilor lor în viață.

3. **Percepții despre natura umană:** Cum vede individul natura umană? Este optimist sau
pesimist în privința caracterului uman?

4. **Viziunea asupra relațiilor sociale:** Cum percepe individul relațiile cu ceilalți? Este mai
orientat spre comunitate sau mai individualist?

5. **Perspective religioase sau spirituale:** Dacă individul are sau nu convingeri religioase sau
spirituale și cum acestea influențează perspectiva sa asupra vieții.

6. **Experiențe personale:** Evenimente importante din viața unei persoane pot influența
semnificativ concepția lor despre lume.

7 **Educație și mediul cultural:** Educația primită și cultura din care face parte indiviul pot
influența profund modul în care percepe lumea.
 2. Tipurile de concepție despre lume: mitică, religioasă, filosofică.

Concepțiile despre lume pot fi împărțite în mai multe tipuri, iar trei dintre cele mai semnificative
categorii sunt concepția mitică, concepția religioasă și concepția filosofică. Aceste tipuri reflectă
diferite moduri de a interpreta realitatea și de a răspunde la întrebări fundamentale despre
existență și sensul vieții.

1. **Concepția mitică:**

- **Caracteristici:** Se bazează pe mituri și povești sacre transmise oral sau în scris. Miturile
sunt narative simbolice care explică originile, natura și evenimentele semnificative ale lumii.

- **Funcție:** Oferă o explicație simplă și accesibilă a lumii și a fenomenelor naturale.

Miturile pot fi adesea asociate cu zeități sau entități supranaturale.

2. **Concepția religioasă:**

- **Caracteristici:** Se bazează pe învățăturile religioase și tradițiile, adesea cuprinzând texte

sacre, ritualuri și practici spirituale. Implică adesea credința într-un sau mai mulți zei sau entități
superioare.

- **Funcție:** Furnizează un cadru moral și etic, oferind sens și scop vieții prin intermediul
credinței în divinitate și prin respectarea normelor și regulilor religioase.

3. **Concepția filosofică:**

- **Caracteristici:** Se bazează pe rațiune, gândire critică și analiză logică. Filosofia încearcă

să răspundă la întrebările fundamentale ale existenței și să exploreze aspecte precum
cunoașterea, realitatea, moralitatea și scopul vieții.

- **Funcție:** Oferă o abordare rațională și sistematică asupra lumii, încercând să înțeleagă

aspecte fundamentale ale existenței umane prin intermediul argumentelor și reflecției filosofice.
 3. Filosofia-obiectul, problematica,funcțiile.

1. **Obiectul Filosofiei:**

- **Definiție:** Filosofia are un domeniu vast și nu are un obiect specific, ca în cazul științelor
particulare. În schimb, ea se ocupă de întrebări fundamentale despre existență, cunoaștere,
moralitate, realitate și alte aspecte ale vieții și lumii.

- **Obiecte de Studiu:** Filosofia abordează subiecte precum metafizica (realitatea și natura

existenței), epistemologia (cunoașterea), etica (moralitatea), logica (rațiunea și argumentarea) și
estetica (frumosul și arta).

2. **Problematica Filosofiei:**

- **Cautarea sensului:** Filosofia se ocupă adesea de întrebări profunde și fundamentale

despre sensul vieții, existență și condiția umană.

- **Raportul cu Cunoașterea:** Filosofia explorează natura cunoașterii și întrebări legate de

cum putem cunoaște lumea înconjurătoare și propriul sine.

- **Aspecte Morale și Etice:** Problemele legate de moralitate, etică și dreptate sunt frecvente
în filosofie, iar filosofii încearcă să dezvolte teorii etice și morale.

3. **Funcțiile Filosofiei:**

- **Clarificarea Conceptelor:** Filosofia ajută la clarificarea conceptelor și la definirea

termenilor care sunt folosiți în diverse domenii ale cunoașterii.

- **Dezvoltarea Gândirii Critice:** Filosofia promovează gândirea critică, capacitatea de a

evalua argumente și de a analiza logic probleme complexe.

- **Evaluarea Morale și Etică:** Filosofia oferă un cadru pentru a reflecta asupra problemelor
morale și etice și pentru a dezvolta principii care să ghideze acțiunile umane.

- **Întrebări Fundamentale:** Filosofia abordează întrebări fundamentale care pot influența

direcția altor domenii, cum ar fi știința, religia și politica.
 4. Problema fundamentală a filosofiei.

Problema fundamentală a filosofiei constă în explorarea naturii realității și a modului în care

aceasta poate fi cunoscută. Această întrebare centrală a filosofiei se desfășoară în diverse aspecte,
inclusiv metafizica, epistemologia, ontologia și axiologia. Filosofii se preocupă de natura
existenței, cunoașterii, ființei și valorilor fundamentale. Întrebarea despre sensul vieții și valoarea
acesteia este la fel de esențială în această problemă fundamentală. Pe parcursul istoriei, filosofii
au dezvoltat diverse teorii și perspective în încercarea lor de a oferi răspunsuri și înțelegeri mai
profunde asupra lumii și existenței umane.

5. Premisele și caracteristica generală a filosofiei din Grecia antică.

Filosofia din Grecia antică se caracterizează prin raționalism și credința în puterea rațiunii umane
de a înțelege lumea. Grecii antici, având o bogată tradiție mitologică, au dezvoltat o curiozitate
intelectuală puternică și au început să se îndoiască de explicațiile mitologice, căutând răspunsuri
rationale. Filosofii greci au fost deschiși la speculații și au fost predispuși să exploreze întrebări
fundamentale, fără a fi limitați de dogme sau credințe preexistente.

Școala Milesiană a inaugurat filosofia presocratică, marcând începuturile filosofiei cu teorii

despre esența și originea lumii. Socrate, prin metoda dialectică, a introdus gândirea critică și
dezbaterea, cu un accent deosebit pe aspecte etice și morale.

Filosofia din Grecia antică a pus temelia gândirii filosofice occidentale, influențând dezvoltarea
raționalismului, a metodei dialectice și formularea teoriilor despre natura realității și a
cunoașterii.

6. Filosofia scolii din Milet, Pythagoreice.

Filosofia școlii din Milet și a școlii pythagoreice reprezintă două importante curente filosofice
din Grecia antică. Școala din Milet, inaugurată de Thales, Anaximander și Anaximene, a fost
marcantă prin abordarea teoretică a naturii și originii lumii. Acești filosofi au căutat explicații
raționale și naturale pentru fenomenele observabile, contribuind astfel la nașterea filosofiei
presocratice.

Școala pythagoreică, fondată de Pitagora, a avut un caracter mai complex, combinând elemente
filosofice cu elemente matematice și misticism. Filosofii pythagoreici au dezvoltat teorii
matematice semnificative și au pus un accent deosebit pe importanța numerelor în înțelegerea
realității. De asemenea, ei au avut și aspecte ezoterice și ritualuri secrete, reflectând o combinație
unică de gândire filosofică și tradiții misterioase.

În ansamblu, filosofia școlii din Milet și a școlii pythagoreice a contribuit semnificativ la

evoluția gândirii filosofice în Grecia antică, deschizând calea pentru diferite abordări și
perspective în domeniul filosofiei.

7. Concepția filosofică a lui Heraclit.

8. Filosofia școlii din Eleea.
9. Concepția filosofică a lui Empedocl, Anaxagora, Democrit.
10. Filosofia lui Socrate.
11. Teoria ideilor a lui Platon.
12. Concepția socială a „statului ideal” a lui Platon.
13. Logica și fizica lui Aristotel.
14. Metafizica lui Aristotel.
15. Ontologia și Metafizica. Orientări și perspective în dezvoltarea ontologiei.
16. Existența – concept fundamental al ontologiei. Semnificațiile ei.
17. Existență și realitate fizică: criteriile realității fizice.
18. Conceptul de mișcare: originile și evoluția în știința contemporană.
19. Conceptele de spațiu și timp: evoluția lor pe parcursul istoriei.
20. Unitatea dintre spațiu și timp în știința contemporană.
21. Conceptul de infinit. Problema infinității lumii.
22. Infinitatea calitativă ți cantitativă a lumii.
23. Infinitatea universului: știința și cosmologia contemporană.
24. Geneza și caracteristicile generale ale teorie cunoașterii.
25. Problema subiectului cunoașterii.
26. Problema obiectului cunoașterii.
27. Problema relației cognitive dintre subiectul și obiectul cunoașterii.
28. Caracteristica generală a nivelului cunoașterii observaționale.
29. Caracteristica generală a nivelul cunoașterii empirice.
30. Caracteristica generală a nivelul cunoașterii teoretice.
31. Cunoașterea obișnuită (doxa): caracteristica generală.
32. Cunoașterea teoretică (episteme) : caracteristica generală.
33. Conceptul filosofic de adevăr. Orientările și tendințele de interpretare a adevărului.
34. Caracteristicile adevărului și procesualitatea dobândirii lui.
35. Criteriile adevărului.
36. Tipurile de adevăr.