Sunteți pe pagina 1din 24

- din intravilanul localităţilor;

- destinate industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi cu alte


destinaţii speciale;
- destinate ocrotirii naturii, ocrotirii sănătăţii, activităţii recreative,
Republica Moldova terenurile de valoare istorico-culturală, terenurile zonelor suburbane şi ale
zonelor verzi;
PARLAMENTUL - ale fondului silvic;
- ale fondului apelor;
- ale fondului de rezervă.
COD Nr. 828 Articolul 3. Proprietatea asupra terenurilor
din 25.12.1991 Terenurile în Republica Moldova pot fi în proprietate: privată, de stat şi
colectivă, cu dreptul de proprietate al fiecărui membru al colectivului.
Statul ocroteşte în egală măsură toate tipurile de proprietate funciară.
CODUL FUNCIAR*
Articolul 4. Deţinătorii de terenuri
Prin deţinătorii de terenuri se înţeleg titularii dreptului de proprietate, de
Publicat : 04.09.2001 în Monitorul Oficial Nr. 107 art Nr : 817 posesiune, de beneficiere funciară.
Deţinătorii de terenuri cu titlu de proprietate şi posesiune pot fi numai
cetăţeni ai Republicii Moldova.
Capitolul I Deţinătorii de terenuri cu orice titlu sînt protejaţi de stat.
DISPOZIŢII GENERALE Nu se admite restituirea terenurilor foştilor proprietari şi urmaşilor lor.
Acestora li se pot atribui terenuri în proprietate în condiţiile prevăzute de
Articolul 1. Legislaţia funciară prezentul Cod.
Relaţiile funciare se reglementează de Constituţia Republicii Moldova, de Articolul 5. Protecţia ecologică a terenurilor
prezentul Cod şi de alte acte legislative, emise în conformitate cu el. Terenurile, ca spaţiu de importanţă vitală, ca mijloc de producţie agricolă
Relaţiile din sfera folosirii şi protecţiei altor bogăţii naturale (subsolul, şi spaţiu de amplasare a tuturor obiectelor de activitate umană, sînt protejate
pădurile, apele, regnul vegetal şi animal, aerul atmosferic) se reglementează de stat.
prin legislaţie specială. Protecţia ecologică a terenurilor este prioritară altor forme de activitate.
Articolul 2. Fondul funciar şi componenţa lui Articolul 6. Atribuţiile statului în relaţiile funciare
Toate terenurile, indiferent de destinaţie şi de proprietate, constituie Funcţia de atribuire şi de înstrăinare a terenurilor, de autentificare a
fondul funciar al Republicii Moldova. dreptului deţinătorilor de terenuri îl au numai organele administraţiei de
Fondul funciar, în dependenţă de destinaţia principală, se compune din stat.
următoarele categorii de terenuri: Statul srijină material, financiar şi organizatoric dezvoltarea eficientă a
- cu destinaţie agricolă; tuturor formelor de gospodărire agricolă, tehnologizarea agriculturii în

1
sensul îmbunătăţirii lucrării şi valorificării terenului cu ridicarea lor;
corespunzătoare a pierderilor şi deşeurilor poluante, efectuarea studiilor de ţinerea cadastrului funciar şi organizarea reglementării regimului
impact ecologic, economic şi social care să fundamenteze deciziile de proprietăţii funciare pe teritoriul republicii;
promovare a noilor investiţii în agricultură, măsurile de protecţie a terenului elaborarea bilanţului funciar anual pentru a fi prezentat spre aprobare
ca fundament al dezvoltării durabile a gospodăriilor, asigură folosirea Parlamentului;
economicoasă a terenurilor şi restrîngerea suprafeţelor ocupate de stabilirea modului de încasare a impozitelor funciare şi a altor plăţi;
construcţii, garantează dreptul de proprietate şi celelalte drepturi ale stabilirea şi schimbarea destinaţiei în modul prevăzut de lege;
deţinătorilor de terenuri. schimbarea categoriei terenurilor cu destinaţie specială;
Organele de autoadministrare locală constituie comisii funciare din elaborarea programelor, schemelor, proiectelor şi planurilor de
consilieri ai administraţiei locale, din specialşti de la Departamentul de Stat reglementare a regimului proprietăţii funciare în republică şi asigurarea
pentru Privatizare şi Departamentul de Stat pentru Reforma realizării lor;
agrară şi din locuitori ai localităţilor urbane şi rurale în limitele unităţilor elaborarea unei metodici unice de evaluare a terenurilor;
teritorial-administrative. Funcţiile acestor comisii se stabilesc în organizarea controlului asupra folosirii şi protecţiei terenurilor;
regulamentul elaborat de Guvern. aprobarea hotarelor extravilanului fiecărei localităţi pe baza propunerilor
Capitolul II consiliilor judeţene (municipale) şi ale executivelor raionale.
COMPETENŢA PARLAMENTULUI, A GUVERNULUI, Articolul 9. Competenţa consiliilor judeţene (municipale)
A ORGANELOR DE AUTOADMINISTRARE LOCALĂ şi a executivelor raionale
ÎN DOMENIUL RELAŢIILOR FUNCIARE De competenţa consiliilor judeţene (municipale) şi a executivelor raionale
Articolul 7. Competenţa Parlamentului ţin:
De competenţa Parlamentului ţin: exercitarea controlului asupra folosirii şi protecţiei terenurilor;
reglementarea legislativă a relaţiilor funciare pe întregul teritoriu al stabilirea impozitelor funciare şi altor plăţi, încasarea lor;
Republicii Moldova; stabilirea şi schimbarea perimetrului intravilanului localităţilor şi
organizarea controlului asupra folosirii şi protecţiei terenurilor; soluţionarea litigiilor privind perimetrele;
stabilirea suprafeţelor cu regim juridic special; ţinerea cadastrului funciar al judeţului (raionului), organizarea
evaluarea cadastrală şi determinarea valorii terenurilor; reglementării regimului proprietăţii funciare;
soluţionarea litigiilor funciare interjudeţene; elaborarea programelor, schemelor, proiectelor şi planurilor de
aprobarea balanţului funciar anual; reglementare a regimului proprietăţii funciare pe teritoriul judeţului
rezolvarea altor chestiuni ce intră în componenţa Parlamentului. (municipiului) şi raionului şi asigurarea realizării lor;
Articolul 8. Competenţa Guvernului repartizarea şi retragerea terenurilor, în modul stabilit de lege;
De competenţa Guvernului ţin: stabilirea suprafeţelor care rămîn în proprietatea statului în limita
prezentarea spre aprobare Parlamentului a perimetrului intravilanului judeţului (municipiului), raionului;
localităţilor urbane; schimbarea destinaţiei terenurilor agricole;
elaborarea măsurilor de protecţie a terenurilor şi organizarea realizării autentificarea drepturilor deţinătorilor de terenuri;

2
privarea deţinătorilor de dreptul de proprietate asupra terenurilor în se atribuie acestora conform legislaţiei în vigoare;
conformitate cu legislaţia în vigoare; atribuie terenuri din rezerva intravilanului pentru construcţia
determinarea şi repartizarea terenurilor pentru construcţii; noilor case de locuit şi a anexelor gospodăreşti, precum şi pentru
elaborarea propunerilor privind hotarele extravilanului localităţilor pentru curţi şi grădini: În oraşe şi orăşele de la 0,04 pînă la 0,07 hectare,
a fi aprobat de Guvern. iar în localităţile rurale de la 0,12 pînă la 0,2 hectare.
Articolul 10. Competenţa comisiilor primăriilor comunale
De competenţa consiliilor primăriilor comunale ţin: Articolul 12. Atribuirea terenurilor din extravilan
atribuirea terenurilor şi înstrăinarea lor fără schimbarea destinaţiei în proprietate privată
acestora, în modul stabilit de lege; Prin hotărîrea organelor de autoadministrare locală şi a
autentificarea drepturilor deţinătorilor de terenuri, în modul stabilit de întreprinderilor agricole, în localităţi se constituie comisii funciare
lege; pentru stabilirea cotei de teren echivalent care se atribuie în
încasarea impozitelor funciare şi a altor plăţi; proprietatea privată membrilor de colhozuri, salariaţilor din sovhozuri
exercitarea controlului de stat asupra folosirii şi protecţiei terenurilor; sau din alte întreprinderi agricole, inclusiv pensionarilor din aceste
ţinerea cadastrului funciar în teritoriul din subordine; unităţi economice, persoanelor supuse represiunilor nedrepte şi
privarea de drepturi a deţinătorilor de terenuri în condiţiile prevăzute de reabilitate ulterior, persoanelor care au adus teren în colective şi nu
lege; lucrează în ele, cu condiţia de a-şi stabili domiciliul în localitatea
determinarea şi repartizarea terenurilor pentru construcţii şi amplasarea respectivă şi de a se ocupa cu agricultura.
lor, în conformitate cu legea; Comisiile stabilesc cota de teren echivalent ce se atribuie în
soluţionarea litigiilor în limitele competenţei lor; proprietatea privată, ţinînd seama de calitatea şi valoarea lui
evaluarea terenurilor conform metodicii unice, elaborate de Guvern; economică.
stabilirea suprafeţelor care rămîn în proprietatea statului în limita Autentificarea dreptului de proprietate se face prin eliberarea unui
teritoriilor comunelor (satelor). titlu de proprietate funciară conform articolului 20 din prezentul Cod.
Din întreaga suprafaţă a terenurilor din extravilan cu excepţia
Capitolul III celor atribuite conform articolului 11 din prezentul Cod, pot fi
ATRIBUIREA ŞI ÎNSTRĂINAREA TERENURILOR rezervate pînă la cinci la sută pentru necesităţile sociale.
Din toate terenurile din extravilan comisia rezervă şi suprafeţe
Articolul 11. Atribuirea terenurilor din intravilan pentru corespunzătoare pentru a fi folosite ca păşuni comune.
case şi grădini Mănăstirile, cîrmuirile eparhiale beneficiază cu titlu de
Organele de autoadministrare locală: proprietate de o suprafaţă de pînă la cinci hectare.
atribuie cetăţenilor terenuri fără plată, eliberîndu-le titluri de
proprietate; Articolul 13. Formele de gospodărire şi drepturile membrilor
trec în activitatea cetăţenilor rurali terenurile ocupate de case şi întreprinderilor agricole şi agroindustriale
anexe gospodăreşti, precum şi terenurile cu grădini particulare, care După efectuarea operaţiunilor prevăzute în art.12, activitatea

3
actualelor colhozuri, sovhozuri, altor întreprinderi de stat şi Articolul 14. Moştenirea şi înstrăinarea terenurilor
intergospodăreşti agricole şi agroindustriale nu se întrerupe. Ele îşi dobîndite în proprietatea privată
păstrează statutul de întreprinderi cu forma de gospodărire colectivă Terenurile dobîndite în proprietatea privată se transmit prin
în baza titlurilor de posesiune asupra terenurilor care, în moştenire în modul stabilit de legislaţia în vigoare.
conformitate cu proiectul intragospodăresc de reglementare a regimului Înstrăinarea prin acte juridice între vii se admite în strictă
proprietăţii funciare, se delimitează în natură de terenurile conformitate cu legislaţia în vigoare.
localităţilor şi de cele ale altor deţinători de terenuri. Dreptul de preemţiune la înstrăinarea prin vînzare a oricăror
Persoanele care continuă să muncească la întreprinderile agricole şi terenuri aparţine statului.
agroindustriale sînt titulari cu drept de proprietate asupra cotei de
teren echivalent ce li s-a atribuit în conformitate cu articolul 12. Articolul 15. Atribuirea terenurilor pentru alte necesităţi
Aceşti titulari pot să se retragă orcînd din întreprinderea agricolă decît producţia agricolă şi silvică
sau agroindustrială, beneficiind de dreptul de a primi teren echivalent Întreprinderilor şi organizaţiilor industriale, de transport, altor
după cota ce li s-a atribuit şi cota-parte valorică ce li se cuvine din organizaţii neagricole de stat, cooperatiste şi obşteşti li se atribuie
bunurile întreprinderii. terenuri cu drept de folosinţă pentru desfăşurarea activităţii lor.
Cota-parte de teren echivalent se stabileşte de organele de Aceste terenuri sînt proprietate a statului.
autoadministrare locală. Pentru construcţia de întreprinderi industriale, de obiecte ale
Cota-parte valorică din bunurile întreprinderilor se stabileşte gospodăriei comunale, de locuinţe, de căi ferate şi autostrăzi de linii
potrivind ultimului bilanţ de către colectivul de muncă corespunzător. de transport electric, de conducte magistrale, pentru alte necesităţi
Organele de autoadministrare locală, în conformitate cu cererea decît producţia agricolă se repartizează terenuri calificate în baza
depusă, le atribuie fără hotărîrea colectivului întreprinderii cota de materialelor cadastrului funciar nepotrivite pentru agricultură, sau
teren echivalent (în mod obligatoriu în perioada de la 1 noiembrie pînă terenuri agricole cu bonitate scăzută.
la 1 martie) şi cota-parte valorică din bunurile întreprinderii. Pentru necesităţile indicate mai sus se atribuie terenuri
Decizia adoptată de către organul de autoadministrare locală poate neîmpădurite.
fi atacată de cetăţean în instanţele judecătoreşti. Amplasarea unor obiecte social-economice cu caracter deosebit se
Persoanele care au devenit producători particulari, conform face cu consimţămîntul populaţiei locale.
prevederilor art. 12, pot să se asocieze benevol, păstrîndu-şi dreptul Problema repartizării pentru construcţii a terenurilor sub care se
de proprietate asupra terenurilor ce le aparţin. găsesc minerale utile se coordonează cu serviciul geologic republican
Întreprinderile agricole şi agroindustriale, în conformitate cu şi cu organele supravegherii miniere de stat. Liniile de transport
legislaţia în vigoare, pot să se transforme în societăţi pe acţiuni ori electric, de telecomunicaţii şi de alte comunicaţii se instalează în
în alte forme de gospodărire. cea mai mare parte de-a lungul drumurilor şi traseelor existente,
Toate formele de gospodărire sînt cu drepturi egale şi ocrotite de conform normelor şi regulilor de construcţie în vigoare.
stat în egală măsură. Atribuirea terenurilor pentru alte necesităţi decît producţia
agricolă şi silvică se efectuează în două etape:

4
- amplasarea prealabilă a obiectului; în care lucrează.
- atribuirea definitivă a terenului. Aceste loturi se distribuie din terenurile aflate în folosinţa
Modul de depunere şi de examinare a cererii de atribuire a unităţii respective şi pot fi utilizate numai în scopuri agricole.
terenurilor pentru nevoile statului şi ale societăţii se stabileşte de
legislaţie. Articolul 18. Condiţiile de distribuire a loturilor auxiliare
Loturile auxiliare se distribuie persoanei pentru perioada de muncă
Articolul 16. Convenirea asupra locului de amplasare a în unitatea dată. În cazul în care raportul de muncă dintre persoană şi
construcţiei şi asupra suprafeţei necesare unitate încetează, dreptul de folosinţă a lotului auxiliar, dacă acesta
Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care vor să obţină este semănat, se stinge după recoltare.
terenuri pentru construcţii trebuie să convină în prealabil cu Unei familii i se distribuie un singur lot auxiliar, indiferent de
titularii dreptului de proprietate, de posesiune şi de beneficiere numărul membrilor ei ce beneficiază de acest drept.
funciară, precum şi cu organele de autoadministrare locală, cu
Departamentul de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Articolul 19. Păstrarea dreptului asupra lotului auxiliar
Resursele Naturale, asupra locului de amplasare a construcţiei, asupra Dreptul asupra lotului auxiliar se păstrează lucrătorilor care au
suprafeţei aproximative de teren şi asupra condiţiilor de atribuire a ieşit la pensie pentru limita de vîrstă sau la pensie de invaliditate,
lui, avînd în vedere asigurarea dezvoltării complexe a acestor familiilor lucrătorilor care satisfac serviciul militar activ sau celor
întreprinderi, instituţii şi organizaţii şi a folosirii raţionale a care au intrat la învăţătură - pe întreaga perioadă de satisfacere a
terenului. serviciului militar sau de studii, membrilor inapţi pentru muncă ai
Nu se admite finanţarea lucrărilor de proiectare înainte de a se familiei lucrătorilor care şi-au pierdut viaţa în exerciţiul
conveni cu persoanele şi instanţele indicate. funcţiunii: soţului inapt pentru muncă şi părinţilor bătrîni - pe
Înţelegerea prealabilă privind locul de amplasare a construcţiei ei viaţă, iar copiilor - pînă la atingerea majoratului.
şi suprafaţa necesară este valabilă timp de doi ani.
După aprobarea proiectului şi includerea obiectului în planul de Articolul 20. Titlurile de autentificare a dreptului
construcţii întreprinderea, instituţia, organizaţia adresează organului deţinătorilor de teren
de autoadministrare locală respectiv cererea de a i se atribui La atribuirea de către stat a terenurilor, deţinătorilor li se
definitiv terenul. eliberează de către organele de autoadministrare locală titlul de
proprietate, de posesiune şi de beneficiere funciară.
Articolul 17. Loturile auxiliare. Formele titlurilor de stat pentru toţi deţinătorii de terenuri se
Lucrătorii din anumite ramuri ale economiei naţionale - stabilesc de către Guvern.
transporturi, silvicultură, industria forestieră, telecomunicaţii, Documentele de autentificare a dreptului asupra terenurilor pot fi:
gospodăria apelor, piscicultură şi altele - pot beneficia, în certificatul de moştenire, contractul de arendă, contractul de
conformitate cu reglementările din domeniile respective, de loturi însrăinare (vînzare-cumpărare, schimb, donaţie), autentificate în modul
pentru grădină, fîneţe şi păşuni, conform hotărîrii conducerii unităţii stabilit de lege.

5
stabilit de lege;
Articolul 21. Inadmisibiltatea folosirii terenurilor pînă 7) expirării termenului pentru care a fost dat în folosinţă
la eliberarea titlurilor de proprietate, terenurul;
de posesiune şi de bineficiere funciară 8) încetării activităţii întreprinderii, instituţiei, organizaţiei;
Deţinătorii de terenuri nu au dreptul la folosinţa terenurlui, 9) încetării raporturilor de muncă, în virtutea cărora a fost
inclusiv în condiţii de arendă, pînă cînd organele locale de repartizat lotul auxiliar, dacă legislaţia nu precede altfel;
reglementare a regimului proprietăţii funciare nu vor stabili hotarele 10) nerespectării condiţiilor contractului de arendă;
terenului în natură (pe loc) şi pînă cînd nu li se vor elibera 11) exploatării terenului prin metode care conduc la degradarea
titlurile de proprietate, de posesiune sau de beneficiere funciară. solurilor, la poluarea lor chimică, radioactivă şi de altă natură, la
înrăutăţirea situaţiei ecologice;
Articolul 22. Inadmisibilitatea atribuirii terenurilor în 12) folosirii terenurilor irigate prin metode care conduc la
alte scopuri decît cele agricole şi silvice înmlăştinare, la salinizare secundară şi la apariţia focarelor de
întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor, eroziune prin irigare.
care nu şi-au îndeplinit obligaţiile în privinţa Punctele 3), 4), 6), 11) şi 12) ale prezentului articol nu se extind
terenurilor repartizate anterior asupra dreptului de proprietate a cetăţeanului asupra terenului
Se interzice atribuirea în folosinţă (inclusiv provizorie) a destinat construirii casei de locuit, anexelor gospodăreşti şi a celui
terenurilor în alte scopuri decît cele agricole şi silvice ocupat de grădini personale.
întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor care nu au reparat Dreptul de a folosi terenul se poate stinge dacă posesorul funciar
prejudiciile şi pierderile de producţie agricolă, legate de terenurile sau beneficiarul funciar a săvîrşit acţiuni indicate în articolul 96
repartizate anterior, sau care nu şi-au îndeplinit obligaţiile către din prezentul Cod.
deţinători privind folosirea conform destinaţiei a terenurilor,
anterior productive şi degradate ulterior din vina acestor Articolul 24. Modul de retragere a terenurilor din
întreprinderi, instituţii şi organizaţii. proprietatea privată
În cazul în care proprietarul unui teren agricol fără motive
Articolul 23. Stingerea dreptului asupra terenului întemeiate nu-l cultivă sau nu ia măsurile pentru protecţia şi
Dreptul asupra terenului se stinge în cazurile: ameliorarea solului, organul de autoadministrare locală va dispune
1) renunţării benevole a deţinătorului la teren; aplicarea sancţiunilor contravenţionale prevăzute de lege şi îl va soma
2) înstrăinării terenului de către proprietar; în scris să-şi îndeplinească obligaţiile.
3) retragerii terenului pentru nevoile statului şi societăţii; În cazul în care proprietarul nu-şi Îndeplineşte nici în anul
4) retragerii terenului în cazul şi în modul stabilit în articolele următor obligaţiile prevăzute la alineatul întîi al prezentului
24 şi 25 din prezentul Cod; articol, el va pierde dreptul de proprietate asupra terenului, prin
5) decedării proprietarului; decizia instanţei judecătoreşti la cererea organului de
6) neachitării sistematice a impozitului funciar în termenul autoadministrare locală, fără nici o despăgubire. Terenul va fi

6
încredinţat unei alte persoane fizice sau juridice şi nu va putea fi scuteşte de plata impozitelor, de obligaţia de a păstra calitatea
înapoiat proprietarului iniţial. solului.
Aplicarea măsurii prevăzute în alineatul întîi al prezentului
articol poate fi atacată de proprietar în instanţa judecătorească. Capitolul IV
DREPTURILE ŞI OBLIGAŢIILE DEŢINĂTORILOR DE TERENURI
Articolul 25. Modul de retragere a terenurilor din
dreptul de posesiune şi de beneficiere Articolul 27. Drepturile proprietarilor funciari
În cazul cînd deţinătorul cu titlu de posesiune sau de folosinţă nu Proprietarii funciari au dreptul:
utilizează terenul în scopul în care i s-a atribuit, organul de să gospodărească de sine stătător terenul;
autoadministrare locală respectiv, la cererea proprietarului, va să fie proprietarii producţiei obţinute şi a veniturilor din
dispune aplicarea sancţiunilor contravenţionale prevăzute de lege şi îl realizarea ei;
va soma în scris, stabilind termenul, să-şi îndeplinească obligaţiile. să folosească în modul stabilit de lege zăcămintele, pădurile, apele
În cazul în care deţinătorii nu-şi îndeplineşte obligaţiile în şi alte bogăţii ale pămîntului;
termenul stabilit (nu mai mare de doi ani) el va pierde dreptul de să construiască în modul stabilit de lege case, clădiri de
posesiune sau de folosinţă a terenului prin decizia instanţei producţie, edificii cu destinaţie social-culturală şi cu altă
judecătoreşti la cererea proprietarului funciar. destinaţie;
Hotărîrea privind stingerea dreptului de folosinţă a terenului în să dea terenul sau o parte din el în folosinţă prin arendă sau sub
cazurile prevăzute de alineatul întîi al articolului 18 din prezentul altă formă;
Cod o adoptă administraţia întreprinderii, instituţiei, organizaţiei să primească, în caz de retragere a terenului pentru nevoile
respective. statului şi a societăţii, compensarea deplină a cheltuielilor şi
În cazul stingerii dreptului de posesiune sau de folosinţă funciară pierderilor, inclusiv a avantajului ratat;
organul de autoadministrare locală respectiv, cu participarea părţilor să lase ca moştenire terenul şi să-l înstrăineze în conformitate cu
interesate, adoptă o hotărîre privitoare la eliberarea de compensaţie legea.
deţinătorilor pentru cheltuielile legate de ameliorarea terenurilor sau
de repararea de către aceştia a daunelor pricinuite de ei prin Articolul 28. Drepturile posesorilor şi ale beneficiarilor funciari
folosirea lor neraţională. Posesorii şi beneficiarii au dreptul:
să folosească terenurile potrivit condiţiilor de atribuire;
Articolul 26. Circumstanţele de care trebuie să se ţină seama să fie proprietarii producţiei obţinute;
la stabilirea momentului de stingere a dreptului să folosească în modul stabilit de lege zăcămintele, pădurile, apele
de proprietate, posesiune sau folosinţă funciară şi alte bogăţii ale pămîntului;
Apariţia temeiurilor de stingere a dreptului de proprietate, să primească, în caz de stingere a dreptului de posesiune sau
posesiune sau folosinţă funciară nu privează pe deţinătorii de beneficiere compensarea cheltuielilor legate de ameliorarea terenului.
terenuri, inclusiv pe arendaş, de dreptul de a strînge recolta şi nu

7
Articolul 29. Obligaţiile deţinătorilor de terenuri posesiune şi în folosinţă
Deţinătorii de terenuri sînt obligaţi: Proprietarii funciari, întreprinderile, instituţiile, organizaţiile,
să folosească terenurile în conformitate cu destinaţia lor; alţi posesori şi beneficiari, care exploatează bogăţii minerale sau
să fie reparate integral; efectuează alte lucrări cu acţiune negativă asupra terenurilor
să respecte, conform recomandărilor agrotehnice, condiţiile de agricole, pădurilor şi altor terenuri situate în afara hotarelor
exploatare a terenurilor, structura asolamentelor, să nu admită terenurilor atribuite lor sînt obligaţi să prevadă şi să ia măsuri
folosirea abuzivă a îngrăşemintelor chimice şi a preparatelor de pentru neadmiterea acţiunilor negative.
fitosanitărie;
să achite la timp impozitul funciar şi alte plăţi pentru folosirea Articolul 32. Protecţia patrimoniului
terenurilor; Monumentele istorice, vestigiile şi obiectele arheologice, tezaurele
să ia măsuri de prevenire şi combatere a eroziunilor, a compactării care se vor descoperi la faţa locului sau în subsol se află sub
solului, a alunecărilor de teren, a salinizării sau înmlăştinirii protecţia legii.
secundare, să asigure atît obţinerea unei producţii calitative, cît şi Deţinătorii de terenuri pe care sînt situate astfel de obiecte sînt
protecţia solului şi sporirea fertilităţii lui; obligaţi să asigure integritatea lor, iar în caz de necesitate să
să respecte drepturile altor deţinători de terenuri; permită efectuarea lucrărilor de cercetare sau conservare şi să aducă
să păstreze bornele de hotar şi punctele reţelei geodezice de stat faptul acesta la cunoştinţa organelor de administrare locală.
din teren; Proprietarul terenurilor vor fi despăgubiţi cu teren echivalent sau
să respecte proiectul de organizare a teritoriului; în bani pentru daunele suferite şi terenurile retrase în domeniul
să prezinte la timp organelor de autoadministrare locală public.
informaţiile, stabilite prin legislaţie, privitoare la starea şi
folosirea terenului. Articolul 33. Descoperirea stratului fertil
Titularii obiectelor de investiţii de producţie amplasate pe
Articolul 30. Apărarea drepturilor deţinătorilor de terenuri terenuri agricole şi silvice sînt obligaţi să ia măsuri, prealabile
Amestecul din partea organelor şi organizaţiilor de stat, economice executării construcţiei obiectelor, de descoperire a stratului de sol
şi de altă natură în activitatea deţinătorilor de terenuri este fertil de pe suprafeţele amplasamentelor aprobate, pe care să-l
interzis, cu excepţia cazurilor în care ultimii încalcă legislaţia. depoziteze şi să-l niveleze pe terenuri neproductive sau slab
Drepturile încălcate ale deţinătorilor de terenuri urmează să fie productive, indicate de organele agricole sau silvice, în vederea
restabilite, iar daunele pricinuite prin încălcarea drepturilor să fie punerii în valoare sau ameliorării acestor terenuri.
reparate integral. Depozitarea stratului fertil pe alte terenuri se face numai cu
acordul proprietarilor acestora fără plată pentru sporul de valoare
Articolul 31. Neadmiterea acţiunilor negative asupra terenurilor astfel obţinut şi fără despăgubiri pentru perioada de nefolosire a
agricole, păduri lor şi altor terenuri din afara terenurilor.
hotarelor terenurilor atribuite în proprietate, Se interzice descoperirea stratului fertil în scopuri comerciale.

8
cetăţenilor Republicii Moldova;
Articolul 34. Plata pentru folosirea terenului şi înlesnirile întreprinderilor, organizaţiilor şi asociaţiilor agricole şi
la încasarea acest ei plăţi agroindustriale de stat şi cooperatiste;
Plata pentru folosirea terenului se încasează anual sub formă de instituţiilor de cercetări ştiinţifice, didactice şi altor
impozit funciar sau plată de arendă, stabilite în dependenţă de instituţii agricole, şcolilor tehnice profesionale şi şcolilor de
calitatea şi amplasarea terenului pe baza documentelor de evaluare cultură generală săteşti;
funciară. întreprinderilor agricole mixte.
Nu se încasează plata pentru terenurile supuse poluării chimice,
radioactive şi de altă natură, dacă Guvernul a stabilit, de comun acord Articolul 37. Păstrarea dreptului asupra terenului
cu Departamentul de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Dreptul întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor agricole
Resursele Naturale, restricţii privind practicarea agriculturii pe şi agroindustriale de stat şi cooperatiste asupra terenului se
aceste terenuri. păstrează în cazul intrării lor în componenţa asociaţiilor şi
Impozitul funciar, înlesnirile la încasarea plăţii pentru folosirea combinatelor agroindustriale, agrofirmelor şi altor formaţiuni şi la
terenurilor se stabilesc anual în conformitate cu Legea cu privire la ieşirea din componenţa acestora.
impozitul funciar şi modul de impozitare.
Articolul 38. Atribuirea terenurilor pentru îndeletniciri
Articolul 35. Folosirea plăţilor pentru terenuri şi meşteşuguri populare
Plăţile pentru terenuri se încasează la bugetele respective ale Terenurile pentru îndeletniciri şi meşteşuguri populare se atribuie
organelor de autoadminitrare locală şi se centralizează parţial în cetăţenilor de organele de autoadministrare locală în condiţii
bugetul republican. Ele sînt alocate, în primul rînd, pentru contractuale.
reglementarea regimului proprietăţii funciare şi protecţia Mărimea, condiţiile atribuirii şi folosirii terenurilor indicate se
pămînturilor, pentru îmbunătăţirea calităţii lor, pentru stimularea stabilesc de către organele de autoadministrare locală, luîndu-se în
materială a deţinătorilor de terenuri care efectuează aceste lucrări şi considerare condiţiile concrete.
pentru amenajarea teritoriului.
Articolul 39. Loturi pentru legumicultură
Capitolul V Cetăţenilor care nu au terenuri pentru grădină li se pot atribui
TERENURILE CU DESTINAŢIE AGRICOLĂ loturi pentru legumicultură.
Loturile pentru legumicultură se distribuie cetăţenilor în folosinţa
Articolul 36. Atribuirea terenurilor cu destinaţie agricolă provizorie de către organele de autoadministrare locală din terenurile
Terenurile sînt declarate bune pentru agricultură pe baza de rezervă.
materialelor cadastrului funciar. Pe aceste loturi se interzice să se construiească clădiri capitale
Terenurile cu destinaţie agricolă se repartizează pentru organizarea şi să se cultive plante multianuale. În caz de necesitate, se pot face
producţiei agricole şi agroindustriale: construcţii provizorii de folosinţă personală pentru păstrarea

9
inventarului legumicol şi pentru alte scopuri gospodăreşti. La Relaţiile de arendă sînt reglementate de prezentul Cod, de Legea cu
stingerea dreptului de beneficiere asupra terenului, beneficiarii privire la arendă şi de alte acte legislative.
demolează construcţiile provizorii pe contul propriu.
Mărimea lotului o stabilesc organele de autoadministrare locală în Capitolul VI
dependenţa de condiţiile concrete. TERENURILE DIN INTRAVILANUL LOCALITĂŢILOR

Articolul 40. Întovărăşirile pomicole Articolul 42. Terenurile din intravilan


Întovărăşirile pomicole formate anterior continuă să posede Terenurile din intravilan se află în administrarea organelor de
terenurile atribuite lor conform legislaţiei în vigoare. Aceste autoadministrare locală, iar din municipii - în proprietate municipală.
terenuri se află în administrarea organelor de autoadministrare locală
respective. Terenurile aparţinînd întovărăşirilor pomicole se află în Articolul 43. Stabilirea perimetrului localităţii
hotarele extravilanului localităţilor pe contul cărora au fost create. Perimetru al localităţii este Hotarul intravilanului (teritoriul ei)
Membrii întovărăşirilor pomicole beneficiază de loturile repartizate care îl desparte de extravilan. Perimetrul respectiv al localităţii se
lor din terenul atribuit întovărăşirii. stabileşte prin reglementarea regimului proprietăţii funciare în
Statutul juridic al întovărăşirilor pomicole, drepturile şi conformitate cu planul general şi pe baza argumentării
obligaţiile membrilor acestora sînt stabilite de Guvern. tehnico-economice a dezvoltării oraşului şi comunei (satului).
Repartizarea de mai departe a terenurilor pentru întovărăşiri Perimetrul oraşelor se stabileşte şi se modifică de către Guvern.
pomicole este interzisă. Perimetrul celorlalte localităţi se srtabileşte şi se modifică de
organele de autoadministrare locală.
Articolul 41. Arendarea terenurilor Includerea terenurilor în perimetrul oraşului nu implică suspendarea
În condiţii de arendă terenurile se atribuie persoanelor fizice şi dreptului asupra terenurilor aflate în posesiune sau în folosinţă.
juridice din Republica Moldova, din alte state, precum şi Retragerea acestor terenuri se face în modul stabilit de prezentul
organizaţiilor şi asociaţiilor internaţionale. Cod şi de alte acte legislative.
Persoanele care dau în arendă terenuri proprietate de stat sînt
Guvernul şi organele de autoadministrare locală în limita competenţei Articolul 44. Componenţa terenurilor oraşelor şi comunelor (satelor)
lor. Din componenţa terenurilor oraşelor şi comunelor (satelor) fac
Persoanele care dau în arendă terenuri proprietate privată sau parte:
colectivă sînt proprietarii titulari ai terenurilor respective. terenurile pe care sînt amplasate construcţii şi alte amenajări;
Condiţiile de arendă se stabilesc de comun acord între persoanele terenurile de uz public;
care dau în arendă şi arendaşi într-un contract autentificat de terenurile pentru transporturile rutier, feroviar, naval, aerian,
organele de drept. prin conducte, pentru liniile de telecomunicaţii, de transport
Se admite transmiterea terenurilor în condiţii de subarendă în cazul electric, pentru exploatări miniere şi pentru alte industrii;
în care aceasta este prevăzută în contractul autentificat. terenurile împădurite;

10
Terenurile cu destinaţie agricolă şi alte terenuri; în aplicare a prezentului Cod sînt în proprietatea statului.

Articolul 45. Folosirea terenurilor oraşelor şi comunelor (satelor) Articolul 47. Terenurile de uz public din oraşe şi comune (sate)
Toate terenurile oraşelor şi comunelor (satelor) se folosesc în Terenurile de uz public din oraşe şi comune (sate) sînt terenurile
conformitate cu planurile lor de sistematizare şi cu planurile de folosite pentru căile de comunicaţie (pieţe, străzi, pasaje, drumuri şi
organizare economico-funciară a intravilanului localităţilor. altele asemenea, pentru necesităţile social culturale ale populaţiei
Planurile de sistematizare ale oraşelor şi comunelor (satelor) (grădini publice, parcuri, lacuri, plaje, bulevarde, scuaruri), pentru
determină direcţiile principale ale folosirii terenurilor din cimitire şi alte necesităţi ale gospodăriei comunale.
intravilan pentru construirea caselor, a obiectelor industriale şi de Pe terenurile de uz public se permite amplasarea construcţiilor şi
altă natură, pentru amplasarea şi amenajarea locurilor de agrement, iar amenajărilor capitale în conformitate cu destinaţia specială a acestor
planurile de organizare economico-funciară a intravilanului determină terenuri, precum şi a construcţiilor i amenajărilor provizorii uşoare
direcţiile principale ale folosirii terenurilor care nu sînt destinate (gherete, chioşcuri), fără ca aceasta să fie în detrimentrul
construcţiilor şi a celor care rămîn temporar neocupate de construcţii. terenurilor de uz public.

Articolul 46. Terenurile destinate construcţiilor urbane şi rurale Articolul 48. Terenurile pentru transporturile rutier, feroviar,
Terenurile destinate construţiilor urbane şi rurale cuprind naval, aerian, prin conducte, pentru liniile de
terenurile pe care sînt amplasate construcţiile şi amenajările şi cele telecomunicaţii şi transport electric, pentru
pe care urmează să fie construite case, clădiri de menire exploatările miniere şi pentru alte industrii
social-culturală, industrială şi cu alte destinaţii. Terenurile pentru transporturile rutier, feroviar, naval, aerian,
Aceste terenuri se atribuie întreprinderilor, instituţiilor şi prin conducte, pentru liniile de telecomunicaţii şi transport electric,
organizaţiilor pentru zidirea şi exploatarea construcţiilor, pentru exploatările miniere şi pentru alte industrii sînt terenurile
industriale, a caselor, a clădirilor de menire social-culturală, a atribuite întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor respective
altor construcţii şi amenajări, precum şi cetăţenilor pentru pentru realizarea funcţiilor lor.
construcţia individuală de locuinţe. Amplasarea construcţiilor şi amenajărilor pe aceste terenuri, precum
Suprafaţa terenurilor şi condiţiile folosirii lor în scopurile şi lucrările de amenajare, le efectuează beneficiarii funcţionari prin
menţionate se stabilesc conform normelor şi documentaţiei tehnice de hotărîrea organelor de autoadministrare locală respective.
proiectare. Punerea la dispoziţia întreprinderilor, instituţiilor şi
Pe terenurile atribuite se interzice începerea lucrărilor de organizaţiilor a suprafeţelor pentru exploatarea industrială a
construcţie pînă la permisiunea dată de către organele de arhitectură zăcămintelor se face după demarcarea arterei miniere.
şi urbanistică.
În oraşe atribuirea terenurilor pentru construcţia garajelor este Articolul 49. Terenurile împădurite ale oraşelor
interzisă. şi comunelor (satelor)
Terenurile repartizate pentru construcţia garajelor pînă la punerea Terenurile împădurite ale oraşelor şi comunelor (satelor) servesc

11
ameliorării mediului înconjurător, organizării odihnei, nevoilor de destinaţii speciale
cultură, apărării teritoriului localităţilor împotriva eroziunii Terenurile destinate industriei, transporturilor, telecominicaţiilor
cauzate de apă şi de vînt. şi terenuri cu alte destinaţii speciale sînt terenurile atribuite de
organele de autoadmonistrare locală pentru amplasarea şi exploatarea
Articolul 50. Terenurile cu destinaţie agricolă şi alte clădirilor administrative şi de deservire, a construcţiilor auxiliare
terenuri ale oraşelor şi comunelor (satelor) şi construcţiilor industriale, miniere, de transport şi a altor
Terenurile cu destinaţie agricolă în oraş şi comună (sat) sînt întreprinderi, instituţii şi organizaţii, pentru construirea căilor de
terenurile arabile, plantaţiile multianuale, fîneţele, imaşurile, acces, a reţelelor inginereşti, organizarea producţiei industriale,
pepinierele şi altele asemenea. construcţia magistralelor de transport, instalarea liniilor de
Terenurile agricole pot fi atribuite în folosinţa întreprinderilor, telecomunicaţii, de transport electric.
organizaţiilor agricole, precum şi cetăţenilor, pentru agricultură, Suprafeţele terenurilor atribuite în aceste scopuri se stabilesc în
legumicultură, păşuni şi fîneţe. conformitate cu normele şi documentaţia proiectelor tehnice aprobate,
Din alte terenuri fac parte rîpele, ravenele, bolovănişurile şi alte iar atribuirea lor se face ţinîndu-se cont succesiunea valorificării
terenuri necultivabile. lor.
Atribuirea de terenuri întreprinderilor, instituţiilor şi
Articolul 51. Amenajarea teritoriilor oraşelor şi organizaţiilor pentru exploatarea zăcămintelor se face numai cu
comunelor (satelor) condiţia legalizării înstrăinării terenurilor respective în scopuri
Organele de autoadministrare locală execută complexul necesar de miniere şi reîntegrării în circulaţia agricolă a terenurilor exploatate
lucrări pentru amenajarea şi înverzirea teritoriilor oraşelor şi anterior în aceste scopuri.
comunelor (satelor). Întreprinderile, instituţiile, organizaţiile şi Modul de folosire a terenurilor destinate industriei,
cetăţenii sînt datori, în conformitate cu regulile aprobate de organele transporturilor, telecomunicaţiilor şi a terenurilor cu alte destinaţii
de autoadministrare locală, să păstreze plantaţiile verzi, să ţină speciale se stabileşte de legislaţie.
teritoriile, atribuite lor, într-o ordine conform cerinţelor sanitare
şi de protecţie contra incendiilor. Articolul 53. Stabilirea zonelor de influenţă a întreprinderilor,
instituţiilor şi organizaţiilor industriei,
transporturilor, telecomunicaţiilor şi altor
Capitolul VII obiecte asupra terenurilor din vecinătatea lor
TERENURILE DESTINATE INDUSTRIEI, TRANSPORTURILOR, În jurul întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor
TELECOMUNICAŢIILOR ŞI TERENURILE CU ALTE DESTINAŢII industriei, transporturilor, telecomunicaţiilor şi al altor obiecte
SPECIALE care provacă efecte de poluare a terenurilor din vecinătate şi asupra
producţiei lor, în dependenţă de caracterul industriei se stabilesc
Articolul 52. Terenurile destinate industriei, transporturilor, zone de influenţă în conformitate cu normele, aprobate de Departamentul
telecomunicaţiilor şi terenurile cu alte de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător şi Resuresele Naturale.

12
Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile în jurul cărora se
stabilesc astfel de zone sînt obligate să marcheze hotarele zonelor cu Articolul 56. Terenurile destinate ocrotirii naturii
semne informative speciale. Din terenurile destinate ocrotirii naturii fac parte terenurile
Stabilirea acestor zone nu-i privează pe deţinătorii de terenuri de rezervaţiilor, parcurilor naţionale, parcurilor dendrologice şi
dreptul de proprietate, de posesiune şi beneficiere funciară. În zoologice, grădinelor botanice, braniştilor, monumentelor naturii,
limitele zonelor indicate, deţinătorii de terenuri sînt obligaţi să terenurilor zonelor de protecţie şi zonelor sanitare.
respecte regulile pentru astfel de zone. Din categoria terenurilor rezervaţiilor fac parte terenurile în al
Deţinătorii ale căror terenuri au fost incluse în aceste zone de căror perimetru se află obiecte naturale, ce reprezintă valoare
influenţă au dreptul la compensarea pierderilor legate de influenţa ştiinţifică şi culturală (landşafturile tipice şi unicale, comunităţi
negativă asupra producţiei agricole şi celei silvice, precum şi de de organisme vegetale şi animale, formaţiuni geologice, specii de
degradarea terenurilor, sau la privilegii fiscale. plante, animale rare). Ele sînt repartizate pentru păstrarea în stare
naturală a complexelor naturale tipice sau unicale pentru zona de
Articolul 54. Amplasarea obiectelor pe terenuri cu landşaft cu tot ansamblul ei de componente, pentru studierea proceselor
destinaţie specială şi fenomenelor în mersul lor firesc în vederea elaborării bazelor
Magistralele de transport, liniile de telecomunicaţii şi de ştiinţifice ale ocrotirii naturii.
transport electric, conductele de petrol şi de gaz, de canalizare, Din categoria terenurilor parcurilor naţionale fac parte terenurile
apeducte, precum şi alte instalaţii similare se vor grupa şi amplasa care au o deosebită valoare ecologică, istorică şi estetiică în
de-a lungul şi în imediata apropiere a căilor de comunicaţii, diguri, virtutea îmbinării reuşite a landşafturilor naturale şi culturale.
canale de irigare şi de desecare în aşa fel încît să nu stînjenească Din categoria terenurilor parcurilor dendrologice şi zoologice, ale
efectuarea lucrărilor agricole. grădinelor botanice fac parte terenurile repartizate pentru studierea,
păstrarea şi îmbogăţirea în condiţii artificiale a resurselor florei şi
Articolul 55. Terenurile folosite pentru nevoile de apărare faunei, pentru folosirea lor eficientă în plan ştiinţific, cultural,
Terenurile folosite pentru nevoile de apărare trec sub jurisdicţia economic şi păstrarea genofondului.
organelor de autoadministrare locală şi se privatizează în conformitate Din categoria terenurilor de branişte fac parte terenurile destinate
cu prevederile articolelor 11 şi 12 din prezentul Cod. păstrării, restabilirii şi reproducerii resurselor naturale şi
menţinerii echilibrului ecologic general, obiectele complexe biologice,
paleontologice, hidrologice şi geologice de landşaft.
Capitolul VIII Din categoria terenurilor monumentelor naturii fac parte terenurile
TERENURILE DESTINATE OCROTIRII NATURII, OCROTIRII care au obiecte naturale unicale sau tipice, cu valoare ştiinţifică,
SĂNĂTĂŢII, ACTIVITĂŢII RECREATIVE, TERENURILE DE cultural-instrutivă şi de reconfortare, dar care nu sînt recunoscute
VALOARE drept monumente de istorie şi cultură.
ISTORICO-CULTURALE, TERENURILE ZONELOR SUBURBANE ŞI Terenurile destinate ocrotirii naturii sînt prin exclusivitate
ALE ZONELOR VERZI proprietate a statului.

13
Pe terenurile destinate ocrotirii naturii este interzisă activitatea didactico-turistice, trasee marcate.
ce vine în contradicţie cu destinaţia lor specială. Ele sînt retrase Pe asemenea terenuri este interzisă activitatea ce împedică
din folosinţă, dacă această destinaţie nu corespunde regimului de folosirea lor conform destinaţiei speciale.
protecţie, stabilit pentru aceste terenuri. Modul de folosire a acestor terenuri este stabilit de organele de
Modul şi condiţiile folosirii terenurilor destinate ocrotirii autoadministrare locală şi de organele de ocrotire a naturii.
naturii se stabilesc de legislaţia priviind ocrotirea naturii şi
mediului înconjurător. Articolul 59. Terenurile de valoare istorico-culturală
Din categoria terenurilor de valoare istorico-culturală fac parte
Articolul 57. Terenurile destinate ocrotirii sănătăţii rezervaţiile istorico-culturale, parcurile memoriale, mormintele,
Din categoria terenurilor destinate ocrotirii sănătăţii fac parte monumentele arheologice şi arhitecturale şi complexele arhitecturale de
terenurile pe care există obiecte de tratament natural (izvoare de ape landşaft.
minerale, nămoluri curative) şi condiţii climaterice deosebit de Pe aceste terenuri este limitată orice activitate care contravine
favorabile profilaxiei şi tratamentului. destinaţiei lor speciale.
Aceste terenuri se atribuie în folosinţă staţiunilor balneare,
instituţiilor terapeutice şi urmează a fi protejate în mod deosebit. Articolul 60. Terenurile zonelor suburbane şi zonelor verzi
În scopul protecţiei obiectelor de tratament natural, la toate Terenurile din extravilan destinate amplasamentelor, legate de
stanţiunile balneare se crează zone de protecţie sanitară. În limitele amenajarea şi funcţionarea normală a gospodăriei orăşeneşti, precum şi
lor se interzice darea terenurilor în posesiune, folosinţă, inclusiv în cele ocupate de păduri, grădini publice şi de alte spaţii verzi, care
arendă, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor a căror au funcţii de protecţie, sanitaro-igienice, de fortificare a sănătăţii
activitate este incompatibilă cu protecţia obiectelor naturale curative şi care sînt locuri de odihnă a populaţiei, se includ de către organele
şi cu menţirea condiţiilor favorabile pentru odihna populaţiei. de autoadministrare locală în zona suburbană şi în zone verzi.
Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile în jurul cărora se Terenurile zonelor suburbane şi zonelor verzi se folosesc conform
stabilesc zone cu condiţii deosebite de folosinţă a terenurilor sînt proiectelor de organizare a acestor zone. Ele sînt protejate de stat.
datoare să marcheze graniţele lor cu semne informative speciale. Aici sînt interzise construcţiile şi amenajările incompatibile cu
Modul şi condiţiile folosirii terenurilor destinate ocrotirii destinaţia acestor terenuri.
sănătăţii sînt stabilite de prezentul Cod şi de o legislaţie specială. La includerea terenurilor în zona suburbană şi în zona verde se
păstrează drepturile deţinătorilor de terenuri.
Articolul 58. Terenurile destinate activităţii recreative
Terenuri destinate activităţii recreative sînt terenurile prevăzute Articolul 61. Stabilirea hotarelor zonelor de protecţie
şi folosite pentu odihnă şi turism. Din această categorie fac parte si zonelor sanitare
terenurile pe care se află case de odihnă, pensionate, sanatorii, Zonele de protecţie şi zonele sanitare se stabilesc în jurul
campinguri, baze turistice, tabere turistice şi tabere de fortificare a rezervaţiilor, zonelor de construcţie a localităţilor, terenurilor
sănătăţii, staţii turistice, parcuri şi tabere pentru copii, poteci destinate fortificării sănătăţii, rîurilor, pîraelor şi lacurilor,

14
construcţiilor hidrotehnice şi de acumulare a apei, resurselor de de apă - mlaştinile, terenurile pe care sînt amplasate construcţii
aprovizionare cu apă potabilă şi cu apă tehnică. Suprafeţele, hidrotehnice şi alte amenajări ale serviciului apelor, precum şi
condiţiile şi modul de folosire a terenurilor din zonele de protecţie terenurile repartizate pentru fîşiile de deviere (de pe maluri) a
şi cele sanitare se stabilesc de legislaţie. rîurilor, a bazinelor de apă, canalelor magistrale intergospodăreşti şi
Zonele de protecţie şi cele sanitare se indică în natură prin semne a colectoarelor.
informative. Terenurile fondului apelor se folosesc pentru construcţia şi
exploatarea instalaţiilor ce asigură satisfacerea necesităţilor de apă
Capitolul IX potabilă, tehnică, curativă, a altor necesităţi ale populaţiei, ale
TERENURILE FONDULUI SILVIC, FONDULUI APELOR serviciului apelor, ale agriculturii, industriei, gospodăriei
ŞI ALE FONDULUI DE REZERVĂ piscicole, energeticii, transportului, precum şi altor nevoi ale
statului şi societăţii.
Articolul 62. Terenurile fondului silvic Modul de folosire a terenurilor din fondul apelor este stabilit de o
Terenurile ale fondului silvic sînt terenurile acoperite cu păduri, legislaţie specială.
precum şi cele neacoperite cu păduri, însă destinate împăduririi.
Terenurile fondului silvic se folosesc de către întreprinderile, Articolul 64. Terenurile fondului de rezervă
instituţiile, organizaţiile gospodăriei silvice şi de alte Terenuri ale fondului de rezervă sînt toate terenurile neatribuite
întreprinderi conform destinaţiei silvice. Terenurile fondului silvic în proprietate, posesiune şi în folosinţă. Din ele fac parte şi
de stat pot fi folosite în alte scopuri, dacă această folosire este terenurile asupra cărora dreptul de proprietate, posesiune şi
compatibilă cu interesele gospodăriei silvice. beneficiere s-a stins în conformitate cu prevederile prezentului Cod.
În scopul asigurării împăduririi necesare şi prevenirii eroziunii Terenurile fondului de rezervă se află în subordinea organelor de
solurilor, pentru împădurire pot fi folosite şi terenuri nefavorabile autoadministrare locală şi sînt destinate pentru a fi date în
agriculturii. proprietate, posesiune şi folosinţă cetăţenilor, întreprinderilor,
Organele de autoadministrare locală, de comun acord cu organele de instituţiilor şi organizaţiilor în scopuri agricole, precum şi pentru
stat pentru ocrotirea naturii, pot să atribuie terenuri din fondul alte nevoi ale statului şi societăţii.
silvic cetăţenilor, întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor,
pentru a fi folosite temporar în scopuri agricole. Capitolul X
Modul de atribuire şi retragere a terenurilor din fondul silvic este CADASTRUL FUNCIAR ŞI REGLEMENTAREA REGIMULUI
stabilit de prezentul Cod, iar modul de folosire a lor de legislaţia PROPRIETĂŢII FUNCIARE
silvică.
Articolul 65. Menirea cadastrului funciar
Articolul 63. Terenurile fondului apelor Cadastrul funciar are menirea de asigura organele de
Terenuri ale fondului apelor sînt terenurile aflate sub ape - autoadministrare locală, întreprinderile , instituţiile, organizaţiile
albiile cursurilor de apă, cuvetele lacurilor, iazurilor, rezervoarelor interesate şi cetăţenii cu informaţii despre starea terenului în scopul

15
organizării folosirii, raţionale şi protecţiei lui, reglementării terenurilor în toate ramurile economiei naţionale, creării de condiţii
relaţiilor funciare, fundamentării proporţiilor plăţilor funciare, pentru îmbunătăţirea landşafturilor naturale şi antropogene pentru
aprecierii activităţii economice, efectuării altor măsuri legate de asigurarea stabilităţii lor şi pentru protecţia solului.
folosirea terenului.
Articolul 69. Conţinutul reglementării regimului
Articolul 66. Conţinutul cadastrului funciar proprietăţii funciare
Cadastrul funciar conţine un sistem de informaţii şi documente Reglementarea regimului proprietăţii funciare prevede:
despre regimul juridic al terenurilor, despre atribuirea lor elaborarea schemelor republicane şi zonale, prognozelor şi
deţinătorilor de terenuri, despre parametrii cantitativi şi calitativi programelor de ameliorare şi protecţie a solului, precum şi a schemelor
şi despre valoarea economică a terenurilor. reglementării regimului proprietăţii funciare;
fundamentarea şi stabilirea hotarelor terenurilor cu regimuri
Articolul 67. Modul de ţinere a cadastrului funciar şi a speciale de ocrotire a naturii, de recreaţie şi de rezervaţie;
documentaţiei cadastrale determinarea şi stabilirea pe teren a hotarelor unităţii
Cadastrul funciar este ţinut de organele de autoadministrare locală teritorial-administrative şi a intravilanului localităţilor;
conform unui sistem unic pentru întreaga republică pe seama mijloacelor elaborarea proiectelor privind delimitarea unor noi terenuri pentru
din bugetul republican şi cel local. posesiune şi folosinţă, reglementarea celor existente, precum şi a
Modul de ţinere a cadastrului funciar se stabileşte de legislaţie şi terenurilor proprietarilor, lichidîndu-se incomodităţile din amplasarea
se asigură prin efectuarea cercetării şi prospecţiunii topografice, lor;
aerofotogeodezice, cartografice, pedologice, geobotanice, repartizarea terenurilor în natură, pregătirea titlurilor care
geomorfologice şi de altă natură, prin înregistrarea deţinătorilor de dovedesc dreptul de proprietate, posesiune şi de beneficiere;
teren, prin evidenţa şi aprecierea valorii terenului. efectuarea lucrărilor de evaluare şi evidenţă a terenurilor;
Documentele principale ce se elaborează pentru cadastru funciar elaborarea proiectelor de reglementare a regimului proprietăţii
general sînt: dosarul lucrărilor de hotărnicie, planurile, registrele funciare privind terenurile intragospodăreşti, terenurile
şi fişele cadastrale. deţinătorilor, argumentîndu-se măsurile de folosire eficientă a
Îndrumarea, coordonarea tehnică, controlul ţinerii la zi a terenurilor conform destinaţiilor speciale, de sporire a fertilităţii
cadastrului funciar general sînt de competenţa Guvernului. solurilor şi de aplicare a tehnologiilor cruţătoare de natură;
elaborarea proiectelor de lucru legate cu valorificarea,
Articolul 68. Menirea reglementării regimului proprietăţii funciare îmbunătăţirea şi protecţia terenurilor;
Reglementarea regimului proprietăţii funciare constituie un sistem elaborarea proiectelor de reglementare economico-funciară a
de măsuri juridice, economice şi tehnice, menite să rezolve problemele teritoriilor localităţilor;
din domeniul relaţiilor funciare şi folosirii resurselor funciare. supravegherea de autor a realizării proiectelor de reglementare a
Reglementarea regimului proprietăţii funciare se face în scopul regimului proprietăţii funciare;
organizării ştiinţifice a folosirii raţionale şi eficiente a efectuarea cercetărilor şi prospecţiunilor topografice,

16
aerofotogeodezice, cartografice, pedologice, geobotanice, superioară, a terenurilor amenajate cu lucrări de îmbunătăţiri
geomorfologice şi de altă natură. funciare, a terenurilor ocupate de parcuri naţionale, rezervaţii,
monumente, ansambluri arheologice şi istorice este interzisă.
Articolul 70. Oraganizarea şi modul de efectuare a
reglementării regimului proprietăţii funciare Articolul 73. Schimbarea modului de folosinţă a terenurilor agricole
Reglementarea regimului proprietăţii funciare se efectuează, în baza Schimbarea modului de folosinţă a terenurilor agricole - terenuri
hotărîrii organului de autoadministrare locală la iniţiativa organelor arabile, livezi, vii, păşuni, fîneţe, sere, a suprafeţelor pe care se
de reglementare a regimului proprietăţii funciare sau la cererea află construcţii şi instalaţii agrozootehnice, drumuri de exploatare
deţinătorilor de terenuri interesaţi, de către organizaţiile de stat de agricolă - se poate face cu acordul proprietarului funciar.
proiectare a regimului proprietăţii funciare din contul mijloacelor Trecerea terenurilor arabile într-o altă folosinţă agricolă,
bugetului republican şi celui local. desfiinţarea livezilor şi viilor, precum şi construirea de noi drumuri
Elaborarea proiectelor de reglamentare a regimului proprietăţii care servesc activităţile agricole se vor putea face numai cu
funciare, de valorificare, îmbunătăţire şi protecţie a terenurilor, de autorizarea organelor de autoadministrare locală.
realizare a măsurilor antierozive şi ameliorative poate fi efectuată şi
la iniţiativa deţinătorilor de terenuri din contul acestora de către Articolul 74. Retragerea temporară a unor terenuri din
organizaţiile de stat şi alte organizaţii de proiectare a reglementării circuitul agricol sau silvic
regimului proprietăţii funciare. Retaragerea temporară a unor terenuri din circuitul agricol sau
Lucrările de reglementare a regimului proprietăţii funciare se silvic pentru executarea unor lucrări de prospecţiuni geologice de
efectuează în modul prevăzut de Regulamentul regimului proprietăţii instalare a unor linii de telecomunocaţii, de transport electric sau
funciare de stat, aprobat de Guvern. conducte de gaz se aprobă de organele de autoadministrare locală cu
acordul deţinătorilor de terenuri.
Capitolul XI Organele şi unităţile care beneficiază retragerea temporară din
SCHIMBAREA DESTINAŢIEI TERENURILOR circuitul agricol sau silvic a unor terenuri sînt obligate să ia
măsurile necesare ca aceste terenuri să fie reîncadrate în circuitul
Articolul 71. Schimbarea destinaţiei terenurilor agricole agricol şi silvic la expirarea termenului aprobat.
Schimbarea destinaţiei terenurilor agricole se aprobă de organele de
autoadministrare judeţene (municipale) şi raionale în cazuri Articolul 75. Schimbarea categoriei terenurilor cu
excepţionale şi cu acordul Departamentului de Stat prntru Protecţia destinaţie specială
Mediului Înconjurător şi Resursele Naturale. Schimbarea categoriei terenurilor destinate industriei,
transporturilor, telecomunicaţiilor şi altor scopuri asemenea se aprobă
Articolul 72. Schimbarea destinaţiei terenurilor de prin hotărîrea Guvernului.
calitate superioară Aceste terenuri vor fi utilizate în strictă conformitate cu
Schimbarea destinaţiei terenurilor agricole şi silvice de calitate destinaţia lor. Desfăşurarea altor activităţi pe asemenea terenuri este

17
admisă numai dacă nu împiedică folosirea lor privind destinaţiei de prospecţiune
principale. Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care efectuează
Titularii lucrărilor de investiţii de producţie şi ai altor lucrări de prospecţiune sînt obligate ca din contul lor să aducă
activităţi cu destinaţie specială sînt obligaţi să ia măsurile necesare terenurile în stare normală pentru a fi folosite conform destinaţiei
de amenajare şi nivelare a terenurilor pe care nu le mai folosesc în lor speciale şi să le transmită deţinătorilor în termenele stabilite
activitatea lor de producţie şi care au rămas în urma extracţiei de prin contract.
materii prime (caolin, argilă, pietriş), incluzîndu-le în circuitul Aducerea terenurilor în stare normală se face în procesul lucrărilor
agricol, iar dacă aceasta nu e posibil, în producţia piscicolă sau de prospecţiune, iar în cazul imposibilităţii de a le îmbina cel mult
silvică. peste o lună de la încheierea lucrărilor de prospecţiune, exceptînd
În cazul în care beneficiarii funciari nu respectă prevederile perioada îngheţurilor la sol.
alineatului precedent lor nu li se vor atribui alte terenuri. Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile ce efectuează lucrări
de prospecţiune, care după tehnologia executării lor necesită ocuparea
Articolul 76. Dreptul întreprinderilor, instituţiilor şi terenului sau unei părţi din el pentru construcţii provizorii,
organizaţiilor la efectuarea lucrărilor de amplasarea utilajelor, tehnicii, depozitelor de materie primă şi altor
prospecţiune construcţii, care limitează complet sau parţial folosirea acestor
Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care efectuează terenuri, achită pentru deţinători impozitul funciar ori, respectiv,
cercetări şi investigaţii geodezice, de prospecţiune geologică, de arenda şi le repară integral toate pierderile, inclusiv avantajul
exploatare, cadastrale, de reglementare a regimului proprietăţii ratat.
funciare, alte cercetări şi investigaţii execută astfel de lucrări pe Neîndeplinirea acestor cerinţe atrage după sine răspunderea conform
toate terenurile fără retragerea lor de la deţinători. Codului cu privire la contravenţiile administrative.
Autorizaţia pentru efectuarea lucrărilor de prospecţiune, cu
excepţia lucrărilor cadastrale şi de reglementare a regimului Capitolul XII
proprietăţii funciare, o eliberează organele de autoadministrare PROTECŢIA ŞI AMELIORAREA TERENURILOR
locală, în conformitate cu competenţa lor, pe termen de cel mult un an
în baza unei cereri argumentate şi unui extras din planul lucrărilor de Articolul 78. Scopul şi sarcinile protecţiei terenurilor
prospecţiune. Termenele începerii lucrărilor, locul efectuării lor, Protecţia terenurilor constituie un sistem de măsuri juridice,
mărimea plăţii pentru folosirea terenurlui, obligaţiile pentru organizatorice, economice şi de altă natură, prin care se urmăreşte
repararea pierderilor şi pentru readucerea terenurilor în starea folosirea lor raţională, preîntîmpinarea retragerii neîntemeiate a
normală spre a fi folosite conform destinaţiei lor speciale, precum şi terenurilor din circuitul agricol, protecţia lor contra efectelor
alte condiţii se prevăd în contractul încheiat cu deţinătorul de teren. antopogene nocive, precum şi regenerarea şi sporirea fertilităţii
solurilor, productivităţii terenurilor destinate agriculturii şi
Articolul 77. Obligaţiile întreprinderilor, instituţiilor siviculturii.
şi organizaţiilor care efectuează lucrări Protecţia terenurilor se face pe baza calificării în compex a

18
terenurilor agricole drept formaţiuni (ecosisteme) naturale complexe, distrugerea solului, îl păstrează şi îl folosesc în scopul de
ţinîndu-se cont de particularităţile lor zonale (regionale), de recultivare şi ameliorare a terenurilor agricole;
caracterul folosirii lor în scopul: realizează programele de stat de dezvoltare economică şi socială
preîntîmpinării degradării şi distrugerii terenurilor, altor urmări pentru protecţia terenurilor.
defavorabile ale activităţii economice; Acţiunile de protecţie a terenurilor se efectuează pe baza
îmbunătăţirii şi restabilirii terenurilor supuse degradării sau proiectelor de reglementare a regimului proprietăţii funciare, de
distrugerii; ameliorare şi de altă natură, elaborate şi aprobate în modul stabilit
creării unui mecanism de evidenţă şi control asupra stării ecologice pe baza recomandărilor ştiinţei şi practicii înaintate.
a terenurilor, asigurării deţinătorilor cu normative ecologice ale Modul de protecţie a terenurilor este stabilit de legislaţia privind
regimurilor de folosire optimă a terenurilor. ocrotirea naturii şi mediului înconjurător.

Articolul 79. Întreţinerea terenurilor şi modul lor de protecţie Articolul 80. Cerinţele ecologice faţă de proprietatea,
Deţinătorii de terenuri: amplasarea, construcţia şi darea în exploatare a
păstrează şi îmbunătăţesc fertilitatea solurilor, alte proprietăţi obiectelor, edificiilor şi amenajărilor care
utile ale terenului, introducînd asolamente fundamentate ştiinţific, influenţează starea terenurilor
administrînd raţional îngrăşăminte, aplicînd metode cruţătoare de La proiectarea, amplasarea, construcţia şi darea în exploatare a
lucrare a terenurlui şi alte măsuri de protecţie; obiectelor, edificiilor şi amenajărilor noi şi celor reconstruite,
protejează terenurile contra eroziunii, cauzate de ape şi de vînt, precum şi la implementarea unor tehnologii noi ce influenţează negativ
prin măsuri economico-organizatorice, agrotehnice şi hidrotehnice, prin starea terenurilor, trebuie să se prevadă şi să se ia măsuri în vederea
crearea unui sistem de perdele forestiere de protecţie şi înierbare; protecţiei lor, de comun acord cu organele de ocrotire a naturii.
protejează terenurile contra subinundării, înmlăştinirii, Darea în exploatarea a obiectelor şi aplicarea tehnologiilor care nu
salinizării, uscării excesive, tasării, poluării cu deşeuri asigură protecţia terenurilor contra degradării sa distrugerii sînt
industriale, cu substanţe chimice, biologice şi radioactive, produse interzise.
petroliere, cu gunoi menajer şi de producţie, cu ape de scurgere, Amplasarea obiectelor care influenţează negativ starea terenurilor
precum şi contra altor procese de ruinare; se face pe baza unei argumentări ecologice speciale, se coordonează cu
protejează terenurile agricole contra acoperirii lor cu tufari, deţinătorii de terenuri, cu organele de ocrotire a naturii şi cu alte
contra altor procese ce duc la înrăutăţirea stării lor agrotehnice; organe, în modul stabilit de legislaţie.
conservează terenurile agricole degradate, dacă este imposibilă
retabilirea fertilităţii solurilor; Articolul 81. Stimularea economică a folosirii raţionale
recultivă terenurile degradate, restabilesc şi îmbunătăţesc şi a protecţiei terenurilor
fertilitatea lor, le antrenează în circuitul economic; Prin stimularea economică a folosirii raţionale şi a protecţiei
decopertează stratul fertil al solului în procesul efectuării terenurilor se urmăreşte ridicarea interesării deţinătorilor în
lucrărilor de construcţie, ameliorative şi altor lucrări legate de păstrarea şi îmbunătăţirea fertilităţii solurilor, în protejarea

19
terenurilor de urmările negative ale activităţii de producţie. Articolul 84. Regimul special al terenurilor irigate
Stimularea economică prevede: Din categoria terenurilor irigate fac parte terenurile potrivite
alocarea mijloacelor de la bugetul republicii la cel local pentru pentru agricultură şi irigate pe care se află reţele permanente sau
restabilirea terenurilor distruse nu din vina deţinătorilor; provizorii de irigare, legate de sursa de irigare, ale cărei resurse
scutirea de plată pentru terenurile aflate în stadiul de asigură irigarea acestor terenuri.
valorificare agricolă sau de îmbunătăţire a stării lor în perioada Organele gospodăriei apelor sînt obligate să asigure deţinătorii de
efectuării lucrărilor prevăzute de proiect; terenuri irigate cu apă de irigare conform limitelor şi evidenţei
acordarea de credite avantajoase; debitului surselor de apă.
compensarea parţială din mijloacele bujetului respectiv a reducerii Trecerea terenurilor irigabile în categoria celor neirigabile se
venitului ca urmare a conservării provizorii a terenurilor distruse nu face în modul stabilit de legislaţie.
din vina deţinătorilor;
stimularea pentru îmbunătăţirea terenurilor, pentru sporirea Articolul 85. Formarea fondurilor pentru ameliorarea
fertilităţii solurilor şi a productivităţii lor, pentru obţinerea unei terenurilor degradate şi poluate
producţii pure din punct de vedere ecologic. Fondurile pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de restabilire
Modul de realizare a măsurilor legate de stimularea economică a şi ameliorare a terenurilor degradate şi poluate, provenind de la
folosirii raţionale şi a protecţiei terenurile se stabileşte de bugetul de stat şi din mijloacele deţinătorilor de terenuri, pot fi
legislaţie. completate cu sumele ce reprezintă despăgubirea plătită de persoanele
fizice sau juridice vinovate de degradarea sau poluarea solului.
Articolul 82. Normele maxime permise de concentraţie
în sol a substanţelor nocive Capitolul XIII
În interesul apărării sănătăţii omului, al protecţiei mediului CONTROLUL DE STAT ŞI MONITORINGUL FONDULUI FUNCIAR
înconjurător se stabilesc norme maxime de concentraţie a substanţelor
chimice, bactereologice, parazitare şi a diferitelor substanţe active Articolul 86. Controlul de stat asupra folosirii şi
în sol, care se iau în considerare la aprecierea stării terenului. protecţiei terenurilor
Normele sus-numite şi metodica de aplicare a stării terenurilor se Statul în persoana organelor de autoadministrare locală are
stabilesc de o legislaţie specială. obligaţia să asigure folosirea raţională a terenurilor, precum şi
protecţia acestora indiferent de destinaţia lor.
Articolul 83. Ocrotirea terenurilor agricole de calitate superioară
Pentru ocrotirea terenurilor agricole de calitate superioară, avînd Articolul 87. Sarcinile serviciului controlului de stat în
în vedere nota cadastrală, şi terenurilor irigate, Parlamentul domeniul folosirii şi protecţiei terenurilor
stabileşte terenurile a căror retragere din circuitul agricol este Sarcinile serviciului controlului de stat în domeniul folosirii şi
interzisă. protecţiei terenurilor constau în asigurarea respectării de către toate
organele de stat şi cele obşteşti, de către întreprinderile,

20
instituţiile şi organizaţiile agricole de stat, cooperativele obşteşti, sau în arbitraj.
precum şi de întreprinderile mixte, persoanele fizice şi juridice
străine, a cerinţelor legislaţiei funciare în scopul folosirii Articolul 91. Litigiile dintre deţinătorii de terenuri
eficiente şi protecţiei cuvenite a terenurilor. cu titlu de proprietate
Litigiile în care părţile sau una din părţi sînt deţinătorii de
Articolul 88. Organele care exercită controlul de stat terenuri cu titlul de proprietate se examinează de către instanţele
asupra folosirii şi protecţiei terenurilor judecătoreşti sau de arbitraj.
Controlul de stat asupra folosirii şi protecţiei terenurilor
exercită Departamentul de Stat pentru Protecţia Mediului Înconjurător Articolul 92. Litigiile patrimoniale privind raporturile funciare
şi Resursele Naturale, Guvernul şi organele de autoadministrare locală. Litigiile patrimoniale dintre întreprinderi, instituţii şi
Dispoziţiile organelor de autoadministrare locală şi ale organelor organizaţii privind raporturile funciare se soluţionează de către
de ocrotire a naturii în problemele folosirii şi protecţiei terenurilor arbitraj. Litigiile patrimoniale privind raporturile funciare, în care
în limitele competemţei lor sînt obligatorii pentru toţi deţinătorii de părţile sau una din părţi sînt persoane fizice se examinează de către
terenuri. instanţa judecătorească dacă legislaţia nu prevede altfel.
Modul de exercitare a controlului de stat asupra folosirii şi
protecţiei terenurilor se stabileşte de legislaţie. Articolul 93. Îndeplinirea deciziilor asupra litigiului funciar
Decizia organelor de autoadministrare locală asupra litigiilor
Articolul 89. Monitoringul fondului funciar funciare intră în vigoare în momentul adoptării ei.
Monitoringul fondului funciar reprezintă un sistem de supraveghere Atacarea deciziei în instanţa judecătorească sau în arbitraj
şi prognoză a stării fondului funciar pentru evideţa schimbărilor, suspendă îndeplinirea acestea.
pentru aprecierea acestor schimbări, pentru preîntîmpinarea urmărilor Decizia instanţei judecătoreşti sau a arbitrajului serveşte ca temei
proceselor şi tendinţelor negative. Structura, conţinutul şi modul de pentru eliberarea documentelor ce legalizează dreptul de proprietate,
realizare a monitoringului sînt stabilite de legislaţie, ţinîndu-se de posesiune şi de beneficiere funciară, inclusiv în condiţii de
seama de condiţiile zonale. arendă.
Îndeplinirea deciziei asupra litigiului funciar poate fi suspendată
Capitolul XIV sau amînată de organul care a adoptat decizia sau de organul ierarhic
SOLUŢIONAREA LITIGIILOR FUNCIARE superior.

Articolul 90. Litigiile dintre deţinătorii de terenuri şi Articolul 94. Exproprierea


organele de autoadministrare locală Condiţiile şi modul de expropriere, pentru nevoile statului şi ale
Litigiile dintre deţinătorii de terenuri şi organele de societăţii, a terenurilor şi a construcţiilor ce constituie proprietate
autoadministrare locală se soluţionează de organele ierarhic a persoanelor fizice şi juridice se reglementează prinr-o legislaţie
superioare, a căror decizie poate fi atacată în instanţa judecătorească specială, care asigură ocrotirea dreptului de proprietate.

21
specială: persoanele juridice de la 100000 la 500000 de ruble,
Capitolul XV persoanele fizice de la 5000 la 10000 de ruble;
RĂSPUNDEREA PENTRU ÎNCĂLCAREA LEGISLAŢIEI FUNCIARE 8) pentru amplasarea, construcţia şi darea în exploatare a
obiectelor ce provoacă efecte de poluare a solului: persoanele juridice
Articolul 95. Nulitatea tranzacţiilor dintre deţinătorii de terenuri de la 500000 la 1000000 de ruble, persoanele fizice de la 1500 la
Actele de vînzare-cumpărare, donaţie, amanetare, schimb şi alte 15000 de ruble;
tranzacţii dintre deţinătorii de terenuri înfăptuite cu încălcarea 9) pentru falsificarea informaţiei despre starea şi folosirea
modului stabilit de legislaţie sînt nule. terenurilor: persoanele oficiale şi fizice de la 1000 la 5000 de ruble;
10) pentru încălcarea termenelor de examinare a cererilor
Articolul 96. Răspunderea administrativă şi penală cetăţenilor privind atribuirea terenurilor şi tăinuirea informaţiei
pentru încălcarea legislaţiei funciare despre fondul funciar disponibil: persoanele oficiale de la 1000 la
Încălcarea legislaţiei funciare de către persoanele juridice şi 3000 de ruble;
fizice se sancţionează pe linie administrativă cu amendă (pentru un 11) pentru distrugerea bornelor de hotar: persoanele juridice de la
hectar de teren): 100 la 500 de ruble, persoanele fizice de la 50 la 100 de ruble.
1) pentru ocupare nelegitimă: persoanele juridice de la 50000 la Pentru încălcarea gravă a Codului funciar se poate prevedea
100000 de ruble, persoanele fizice de la 1000 la 5000 de ruble; răspundere penală.
2) pentru construcţie nelegitimă: persoanele juridice de la 50000 Repetarea infracţiunilor arătate în punctele 1-4 se sancţionează pe
la 100000 de ruble, persoanele fizice de la 5000 la 10 000 de ruble; cale penală.
3) pentru poluarea solului: persoanele juridice de la 50000 la Conducătorii de întreprinderi, instituţii şi organizaţii care au
100000 de ruble, persoanele fizice de la 1000 la 5000 de ruble; admis ocuparea nelegitimă a terenurilor şi amplasarea nelegitimă a
4) pentru poluarea cu substanţe chimice şi radioactive, cu deşeuri construcţiilor sînt sancţionarii cu amendă de la 5000 la 10000 de
industriale, cu ape de scurgere impurificate cu organisme ruble.
bacteriologice şi parazitare şi cu alte organisme dăunătoare: Amenda şi alte sancţiuni nu-i eliberează pe vinovaţi de înlăturarea
persoanele juridice de la 500000 la 1000000 de ruble, persoanele încălcărilor comise.
fizice de la 1000 la 5000 de ruble; Amenzile pentru încălcările indicate se aplică de către organele de
5) pentru nimicirea stratului fertil al solului: persoanele juridice autoadministrare locală, de Guvern şi de Departamentul de Stat pentru
de la 100000 la 500000 de ruble, persoanele fizice de la 5000 la 30000 Proteţia Mediului Îconjurător şi Resursele Naturale, de arhitectură şi
de ruble; construcţii, în modul stabilit de legislaţie privind ocrotirea naturii
6) pentru neluarea măsurilor de preîntîmpinare a eroziunii solului: şi mediului înconjurător.
persoanele juridice de la 250000 la 500000 de ruble, persoanele Mijloacele încasate în urma aplicării amenzilor se folosesc de la
fizice de la 1000 la 5000 de ruble; bugetul local pentru îmbunătăţiri funciare, pentru regenerarea şi
7) pentru încălcarea termenelor de reîntoarcere a terenurilor sporirea fertilităţii solurilor şi pentru protecţia mediului
temporar ocupate, pentru neîntoarcerea lor în starea de destinaţie înconjurător.

22
agricolă şi silvică
Articolul 97. Repararea pagubelor pricinuite Pierderile din producţia agricolă şi silvică, pricinuite de
deţinătorilor de terenuri retragerea din circuitul agricol şi silvic sau de darea în folosinţa
Pagubele pricinuite prin retragerea sau ocuparea temporară a provizorie a terenurilor agricole şi silvice, în alte scopuri decît
terenurilor, precum şi prin limitarea drepturilor deţinătorilor sau producţia agricolă şi silvică, precum şi limitarea drepturilor
prin înrăutăţirea calităţii terenurilor ca urmare a activităţii deţinătorilor de terenuri, de întreprinderi, instituţii şi organizaţii
întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi cetăţenilor, trebue sau a folosirii lor în alte scopuri, se repară la bugetul local la un
să fie reparate inegral (inclusiv avantajul ratat) deţinătorilor de cont special pentru asigurarea restabilirii şi valorificării
terenuri care au suportat aceste pagube. terenurilor sau sporirii fertilităţii lor. Compensarea acestor pierderi
Repararea pagubelor o fac întreprinderile, instituţiile şi se face paralel cu repararea pagubelor.
organizaţiile cărora li s-au repartizat terenuri retrase, precum şi Pierderile menţionate se repară integral conform normativelor,
întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile a căror activitate duce stabilite de Guvern.
la limitarea drepturilor deţinătorilor de terenuri în legătură cu Pierderile din producţia agricolă le repară întreprinderile,
stabilirea zonelor de protecţie, zonelor sanitare şi de apărare a instituţiile şi organizaţiile agricole de stat, cooperatiste şi
diferitelor obiecte, la înrăutăţirea calităţii terenurilor învecinate, obşteşti dacă ele şi-au amplasat construcţiile pe terenuri irigabile şi
ori la folosirea lor în alte scopuri, la scăderea volumului producţiei desecate atribuite lor, pe terenuri cu plantaţii multianuale pe
agricole şi la înrăutăţirea calităţii ei, în modul stabilit de terenuri arabile sau pe alte terenuri cu bonitare de peste 40 de
legislaţie. puncte.
Litigiile legate de repararea pagubelor şi de evaluarea proporţiilor
lor sînt soluţionate de instanţa judecătorească sau de arbitraj. Articolul 100. Folosirea mijloacelor încasate pentru repararea
pierderilor din producţia agricolă şi silvică
Articolul 98. Repararea de către întreprinderi, instituţii, Mijloacele încasate pentru repararea pierderilor din producţia agricolă şi
organizaţii a pierderilor din producţia agricolă silvică sînt folosite numai la executarea lucrărilor de construcţii-montaj, de
şi silvică şi a avantajului ratat ca urmare a proiectări şi prospecţiuni şi de reglementare a regimului proprietăţii
restituirii inoportune a terenurilor funciare, a lucrărilor legate de exploatarea terenurilor noi, de combaterea
În cazul restituirii inoportune a terenurilor productive, date în eroziunii şi alunicărilor de teren, de sporirea fertilităţii solurilor şi
folosinţă provizorie întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, productivităţii terenurilor agricole şi silvice, în modul stabilit de legislaţie.
acestea repară deţinătorilor de terenuri pierderile din producţia Proporţiile şi modul de determinare a pierderilor şi de folosire a
agricolă si silvică şi avantajul ratat, ca urmare a depăşirii mijloacelor încasate pentru aceste pierderi, precum şi lista întreprinderilor,
termenelor folosinţei terenului, în mărimea şi îm modul stabilit de instituţiilor şi organizaţiilor scutite de repararea
legislaţie. lor se stabilesc de legislaţie.

Articolul 99. Repararea pierderilor din producţia Articolul 101. Restituirea terenurilor ocupate fără autorizaţie

23
Terenurile ocupate fără autorizaţie se restituie deţinătorilor legitimi, fără
ca ei să repare cheltuielile făcute în timpul folosirii nelegitime a terenurilor.
Aducerea terenurilor în stare bună pentru folosinţă, inclusiv demolarea
construcţiilor se face pe seama întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi
a cetăţenilor care le-au ocupat fără autorizaţie.
Restituirea terenului ocupat fără autorizaţie se face în baza hotărîrii
organelor de resort.

Capitolul XVI
ACORDURILE INTERNAŢIONALE

Articolul 102. Acordurile internaţionale


Dacă un acord internaţional parte la care este Republica Moldova are alte
prevederi decît cele cuprinse în legislaţia funciară a Republicii Moldova, se
aplică prevederile acordului internaţional.

PREŞEDINTELE
REPUBLICII MOLDOVA
MIRCEA SNEGUR

24