Metalogica

Metalogica este teoria sistemelor logice,adica o metateorie a teoriilor logic:Studiaza teoriile logice din punct de vedere al continutului formei problemelor,metodelor,limbajului si supozitiilor filosofice. A luat nastere din aplicarea metamatematicii in cazul logicii in formalizarea fundamentelor matematice.Logica la fel ca orice system matematic poate fi considerat un foc formal abstract cu semne regizate de metareguli.Orice system formal logic sau matematic trebuie sa indeplineasca unele exigent metalogice sau metareguli:d.p.d.v sintactic,sistemul respective se defineste printr-un alphabet,prin reguli de formare,prin anumite axiome alese,reguli de deductive,iar d.p.d.v semantic prin reguli de interpretare si validitate. Studiul limbajului teoriilor logicii sunt studiate de semiotica logica ca parte a metalogicii,astfel se studiaza limbajul logicii propozitiei,limbajul logicii predicatelor. Cele trei mari puncte de vedere din perspective carora se studiaza un limbaj:perspective sintactica(sintaxa logica),perspective semantic(semantica logica),pragmatica logica. R.Carnah exprima in modul urmator triparitia limbajului:Daca consideram un fragment de limbaj si daca facem abstractive de tot ceea ce il priveste in afara de faptul ca e utilizat de interloc atunci e un punct de vedere pragmatic.Daca consideram un fragment de limbaj si daca facem abstractive de tot ceea ce il priveste mai putin de faptul ca desemneaza lucruri sau fapte in acest caz desemneaza semantic Semantica logica(Tarski)cuprinde 3 etape: 1.Gandirii logice in limbaj natural. 2.Special al logicii si a unui sistem special,al logicii aplicate. 3.Teoria interpretarii. Categoria principal-Semnificatia-semnificatia cognitiva. In logica moderna semnificatia devine o categorie a semanticii.Coincide cu continutul expresiei.O expresie poate avea diferite tipuri de continuturi distingem:semnificatie cognitive,semnificatie pragmatic,semnificatie emotional. Clasificarea data poate fi insuficienta daca ne gandim la diviziunea expresiilor in termini si propozitii.

Numele compuse(descriptiile)comunica mai mult decat termenii simplii,dar si aici mai degraba se delimitaeza sfera evocarii decat se spune ceva prcis.In felul acesta termenii participa la functia comunicativa a propozitiilor si deci la tipurile de semantic pe care-l are propozitia. Termenul are si o alta functie:una demotatica,el e nume pentru ceva(real sau presupus)in acest sens termenul are scopul de a invica ceva,capacitatea de evocare e folosita de a invoca conceptual sau ideea despre un concept.Invocarea presupune functia denotative a termenului. Semnificatia cognitiva(o expresie,o propozitie)are semnificatia cognitive daca poate fi calificata ca adevar sau falsa sau intr-un mod oarecare nuantat,adevarat sau falsa. Un termen are semnificatia cognitive daca face parte dintr-o propozitie cognitive,mai exact daca participa la semnificatia cognitiva. Exista insa cuvinte care nu sunt nici termini nici propozitii(cuvinte de legatura).Ele nu au semnificatie independent cid oar in contextual termenilor si propozitiilor.Unitatea semantic de baza e propozitia. Semantica se constituie prin raportul la calitatea semantic a propozitiilor;semnificatia cognitive e semnificatia de baza.Pentru semantic logica,semnificatia cognitive e scopul principal al studiului.

Sintaxa logica
Studiaza forma expresiilor si relatiile formale dintre expresii facand abstractive totala de continutul acestora.De asemenea ea studiaza conditiile formale generale ale sistemului lingvistic considerat. Limbajul logic studiaza numai sub aspect sintactic formeaza un sistem sintactic.In acest fel sintaxa logica studiaza sistemele formate.Notiunile de semn,termen,propozitie,formula sunt introduce pur formal.Principalele relatii logico-sintactice-relatia de la parte la intreg,relatia de succesiune imediata,relatia de echivalenta:grafica,lungii expresii,echivalenta relativa la regulile de transfer. Sintaxa studiaza operatia de inlocuire(substitutia),propozitiile multimilor de termini si ale multimilor de propozitii(necontradictia formala;independent formala). Tot sintaxa studiaza sisteme axiomatic formale si relatiile dintre acestea.Unul dintre sistemele sintactice cel mai des utilizat e sistemul principal:matematica. Godel a studiat sistemul principal matematica,in mod special problema competitudinii adica a decidabilitatii.Expresia din sintaxa:[A e o axioma in S unde S=sistem sintactic],[A e o formula

in S;A e o formula izomorfa cu B;A e o formula de aceeasi lungime cu B].Daca sistemul sintactic e cel adevarat,simbolic,logica propozitiilor atunci urmatoarele propozitii sunt metateoresme sintactice.Regulile formale pentru logica propozitiilor vor fi metapropozitii in logica propozitiilor.

Logica in epoca moderna

Reprezentant:Rene Descartes:Discurs asupra metodei. Inventeaza geometria analitica.Figurile geometrice sunt caracteristice prin formule algebrice.Neaga eficacitatea principiilor logicii de tip aristotelic si scrie:Nu s-ar putea demonstra mai bine falsitatea principiilor lui Aristotel altfel decat afirmand ca nu s-a dezvoltat nici un progress de mai multe secunde de cand acestea sunt utilizate. Regulile metodei: 1.evidenta 2.analiza/divizarea in parti component 3.obtinerea deductiilor 4.enumerarea

Blaise Pascal-3 ordine de cunoastere: 1-cunoasterea lucrurilor sensibile. 2-cunoasterea prin inima 3-cunoasterea prin ratiune Logica e un sistem deductive bazat pe concept si propozitii primitive.

Logica de la Port Royale Logica e considerata o arta si nu o stiinta.

Comprehensiunea:Numesc comprehensiune ideii atributele pe care aceasta le inchide in sine sip e care nu I le putem alatura fara a o distruge Moralitatea e predicate despre orice om.Conceptul de o mil cuprinde pe cel de moralitate.Numexc extensiune a ideii sub carora aceasta idee carora li se potriveste.

Leibniz El discuta despre caracteristica universalista prin care sa resolve un calcul rational.Aceasta limba trebuie sa acopere inclusive metafizic si morala.Aceasta limba are un caracter,o forma si trebuie sa construiasca o gramatica ca sa ofere reguli de combinare a ideilor complexe.Limba logica e un calcul rational,iar gramatica logica e un calcul algoritmit din caractere simple. Inteligenta=calcul cu semne.

George Boole Programul lui Leibniz se realizeaza prin contributia lui Boole,de Morgan si Peirce.Are 2 lucrari:Analiza matematica a logiciisi O cercetare a legilor gandirii. Algebra Booleana-consta in limitarea algebrei la folosirea semnelor 0 si 1.Calculul cu aceleasi simboluri permit expresia legilor logice raport la 2 valori e adevar.Logica se reduce la calcul,logica e interpretata extensional,adica alcatuita din nijte operatii asupra multimii indivizilor care alcatuiesc universul de discurs. Se introduce negarea predicatelor ca fiind operatia de sustragere din universul de discurs a unor indivizi,x,1-x.V+(1-V)=1. In ce priveste produsul acestor multimi el corespunde multimii nule adica nu contine nici un element.

Augste de Morgan 1847-Logica formala Formuleaza legile dualit.dintre disjunctive si conjunctive.Schiteaza o logica a unei relatii,capabila sa justifice inferente nesilogistice de tipul:Daca Sofroniscos e tatal lui

Socrate,atuni Socrate e fiul lui Sofroniscos.Plecand de la relatia a fi tatal lui De Morgan ii definim conversa:a fi fiul lui si precizam propria relatie. Simetrie-asimetrie Reflexivitate-tranzitivitate Tot el introduce inferente asupra relatiilor. X iubeste pe Y Y e fiica lui Z X iubeste fiica lui Z Calculul constituie marea inovatie a logicii contemporane.

Charls Peirce Fondator al pragmatismului in filosofie si inventator al semioticii. Utilizeaza tabele de adevar,defineste propozitie afirmativa-universul in termini de implicare lipsita de angajament existential. Exemplu:As spune ca :orice peste traieste in apa e acelasi lucre cu a spune:Daca un X oarecare e peste atunci asta implyca ca X traieste in apa.Doar propozitiile particulare presupun angajament existential.In ce priveste Teoria semnificatieirelatii triadice sunt fundamentale din punct de vedere filosofic. Exemplu:Cass oil determina pe Othello sa fie gelos pe Desdemona nu se reduce la mai multe relatii diadice cum ar fi:Othello e gelos pe Cassio si Othello o iubeste pe Desdemona. Semnificatia e un process care leaga 3 termeni,obiect,reprezentamen si interpretamen.E semnificativ atata timp cat funcioneaza atata timp cat sa faca sens pentru cineva.

Gottlob Frege Matematician si filosof-considerat un creator al logicii contemporane.In 1879-scriere conceptual-el da prima opera de logica contemporana. Operatia lui a fost redescoperirea de catre Russell.E parintele logicii predicatelor-Fx;Fx-y.

Creaza instrumente logice care permit formalizarea tuturor rationamentelor inclusive a celor matematice.Fiecare calcul e un sistem axiomatizat. Logica-stiinta finite adevarate Axiomele-adevarate evidente Introduce reguli de inferenta care permit deductia analitica fara a face apel la intuitie a tuturor formulelor posibile.In sistemul formal al calculelor propozitionale admite 2 conectori primitive(implic si negative)si 6 axiome si 2 reguli de inferenta:modus ponens si regula substitutiei. F1.p ->(q->p) F2.(p->(q->r))->((p->q)->(p->r) F3.(p->(q->r)->(q->(p->r)) F4(p->q)->(non q->non p) F5.non non p->p F6.p->non non p Calculul predicatelor Este concept orice functie care admite ca niste valori de adevar si drept argument niste obiecte.Introduce cuantificarea si drept cuantificator primitive si cuantificator existential e neg.celui primitive. Proiectul logistic:Noua logica a lui Frege e un mijloc de fundamentare a matematicii.Matematica e o consecinta a dezvoltarii logicii a constiintei. Astfel Frege defineste conceptual arithmetic de nr.cardinal sau nr.natural in termini logici de extensiune a unui concept.Pentru 2 concepte faptul de a avea acelasi nr inseamna faptul de a pune in corespondenta biunivoca extensiunile acesora. Analiza semantic Logica e stiinta inferentelor valide.Frege o dezvolta din punct de vedere sintactic-fixeaza reguli de utlizare pentru semnele logice,stabileste axiomele,deduce teoremele.In acest domeniu,Frege explica o teorie a semnului,a propozitiilor si a judecatii.Sensul e modul in care este referinta.

Teoria propozitiei Sensul unei propozitii e un gand,iar referinta sa e o valoare de adevar.Gandul e obiectiv si prin acesta se exprima a-III-a lume de tip platonica. Nu trebuie confundata constiinta unei propozitii cu adevar acesteia.Nu trebuie sa se uite niciodata ca o propizitie nu inceteaza de a fi adevarata atunci cand incetez sa ma gandesc la ea. Noua logica a lui Frege are un statut obiectiv deoarece admite o ontology realista,dar obiectiva,independent de psihologie.Semnele si conceptele capata semnificatia in cadrul propozitional.Sensul si referinta unei propozitii complexe sunt in funcit e de sensurile si referintele componentelor.Judecata e conceptual fundamental al logicii si adauga continutul propozitiei,actul de a aserta,adica faptul ca un subiect asuma adevar propozitiei.

Bertrand Russell A scris-principiile matematice(1903) si filosofia matematica. A fost filosof si eseist.In ceea ce priveste teoria despre conceptual ajunge la rezultate asemanatoare cu Frege.Daca X e nedeterminat,f propozitia nu are valoare de adevar. Principia matematica-calculele standard din logica propozitiilor si logica predicatelor si o baza pentru realizarea proiectului logicistic. Russell scrie in 1903:A nu este,trebuie sa fie intotdeauna fie fals,fie lipsit de sens,deoarece daca A nu ar fi nimic nu s-ar putea spune ca nu este.A nu esteimplica faptul ca un termen A
a carei fiinta e negarea,deci A este. Angajament realist adica orice nume care are sens este dotat cu o referinta.Rosci; e de a inacrca universul cu obiecte fictive sau pur si simplu abstracte.Aceasta tehnica permite sa faca abstractive de entitatile fictive. Descriptiile definitorii. Multimile de nr.constituie simboluri incomplete care nu desemneaza obiectul.Cum spune Frege existent nu priveste un obiect ci un predicat,adica faptul ca un predicat e sau nu satisfacut. Deci se poate forma clasa tuturor claselor care nu fac parte din ele insele.Ne intrebam asupra lui face sau nu face parte din ea insasi.Daca face parte din ea insasi atunci are propozitia care o determina deci nu face parte din ea insasi.

Teoria tipurilor Paradoxurile au la origine un cerc vicios care poate fi dezamorsat prin conitii sintactice.Vom admite o ierarhie de domenii care se exclude unul pe altul.Distinctia intre tipuri interzice ca o clasa sa apartina ei insesi.

Completitudine,consistent,decidabilitate,relatia dintre termeni semantici si sintactici

Completitudinea sistemelor logice.

1).Un sistem este simplu complet daca oricare ai fi formul L,fie L,fie non L se poate demonstra ca teorema a sistemului 2).Un sistem de propozitii logice este complet daca orice formula valida L este demonstrabila. 3).Multimea de propozitii este inconsistent daca pentru orice L,L este deductivila din . 4).O multime e consistent,daca nu e inconsistent. 5).Definitia-maximal consistent. O multime e maximal consistent,daca e consistent si singura multime consistent in care e inclusa ea insasi.

Teorema 1 Daca este consistent si e multimea tuturor propozitiilor deduse din atunci este consistent.Multimea tuturor propozitiilor deduse dintr-o multime consistent e o multime consistenta.

Teorema 2 Daca e maximal consistent si din se deduce P atunci P apartine . Conform teoremei anterioare e consistent si argumentul deoarece contine numai propozitii deductibile din .

Teorema 3 e inconsistent,daca oricare ar fi P o propozitie,din se deduce P si non P.

Teorema 4 nu o stiu))

Teorema 5 a lui Lindeubaum Orice multime consistent poate fi extinsa la o multime maximal consistent sau e inclusa intr-o multime maximal consistent de propozitii. Termeni semantici-consistenta,validitate,concecinta Termeni sintactici-realizabilitate, Deomonstrabilitate(tautologie),deductibilitate A.Teorema de completitudine in sens restrains-daca P este valida atunci P e tautologie. B.Teorema de corectitudine-daca P e tautologie,atunci P este valida. Aceasta teorema evidentiaza sensul correspondent dintre cele 2 notiuni de validitate si tautologice sau demonstrabilite,care defines aceeasi multime de propozitii.

Teorema generalizata de completitudine Precizari tip semantic. Model:M este un model al lui ,daca este demonstrabil din M sau daca orice propozitie din este adevarata in modelul M. Realizabilitatea Multimea lui e realizata daca admite cel putin un model. Aceste notiuni ne permit sa formulam cea mai importanta teorema a teoriei modelelor pentru logica propozitiilor si anume teorema generalizata a competitudinii pentru a determina cand o multime de propozitii e realizata.O multime sau sistem gama e consistent daca este realizabil.