Fonduri de Pensii

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI
Facultatea de Management Financiar
FONDURI PRIVATE
DE PENSII
Titular de curs:
Prof. univ. dr. Dan CONSTANTINESCU
Preliminarii
Preliminarii
Coordonate generale
 Fondurile private de pensii - o

disciplină de graniţă
 Integrarea fondurilor de pensii în
ansamblul politicilor sociale
 Locul fondurilor private de pensii în
piaţa financiară
Fondurile private de pensii
- o disciplină de graniţă
 Extensie a preocupărilor din domeniul economiei
sectoriale (economia serviciilor sociale)
 Segment al pieţei financiare
 Repere specifice privind managementul portofoliului
 Extensie a teoriei asigurărilor (în special, în domeniul
asigurărilor de viaţă)
 Aportul studiilor demografice
 Suportul sectorului bancar (vezi calitatea de depozitar a
instituţiilor de credit)
 Similitudini cu organismele de plasament colectiv în
valori mobiliare (OPCVM) - piaţa de capital
Integrarea fondurilor de pensii
în ansamblul politicilor sociale
 Politicile sociale
 domenii de referinţă: securitatea socială, locuinţele, sănătatea şi
educaţia, şomajul şi detenţia
 mecanisme de răspuns la problemele în cauză
 activităţi concrete ale “statului bunăstării”
 ciclul unei politici
Identificarea
problemelor sociale
Evaluarea politicilor Propuneri

şi efectelor politice
Implementare
Piaţa Statul
- competiţia (motivator al Politici sociale:
- asigurări sociale
performanţei)
- asistenţă socială (venituri din
- venituri (salariu, profit, transfer: pensii, ajutoare
dobândă, rentă) băneşti, alocaţii)
 Sursele
bunăstării
BUNĂSTARE
Familia Comunitatea
- suport intra- şi - societatea civilă
intergeneraţional - biserica
 Bunăstarea
 individuală / colectivă
 distribuţie primară, prin mecanisme directe ce decurg
din funcţionarea pieţei
 redistribuire prin:
 finanţarea, de către stat sau colectivitate, a bunurilor publice
sau de interes public
 sprijinirea consumului de bunuri de interes public prin
gratuitate, subvenţii, facilităţi fiscale etc.
 transferuri financiare, prin mecanisme de asigurări sociale
sau de asistenţă socială
 transferuri în natură, prin mecanisme exclusiv de asistenţă
socială
 Coordonate comune ale programelor de
asigurări sociale
 sunt legate de aşa-numitele riscuri sociale, care se
pot materializa în cursul vieţii unui individ
 sunt stabilite prin lege
 furnizează beneficii financiare indivizilor care şi-au
pierdut veniturile datorită vârstei înaintate, corelată
cu scăderea capacităţii de muncă atunci când riscul
devine manifest
 obţinerea beneficiilor e condiţionată de contribuţie
 Modalităţi de intervenţie a statului
 organizarea, finanţarea şi managementul sistemului
de acordare a pensiilor, prin mecanisme redistributi-
ve, pornind de la principiul solidarităţii între generaţii
 elaborarea cadrului legislativ pentru sistemele de
investire a contribuţiilor individuale obligatorii prin
intermediul fondurilor de pensii şi pentru supraveghe-
rea prudenţială a acestora
 stimularea economisirii individuale pentru suplimen-
tarea drepturilor de pensii (facilităţi fiscale, soluţii
organizatorice, instituţii de supraveghere ş.a.)
 Mecanisme de conexare a beneficiilor la

contribuţiile anterioare
 mecanisme ce se referă la un beneficiu definit, în
funcţie de media vechimii în muncă
 mecanisme bazate pe simularea contribuţiilor definite
 mecanisme specifice fondurilor, cu contribuţii definite
Locul fondurilor private de
pensii în piaţa financiară
 Relaţia piaţă – produs

 Structurarea pieţelor; criterii: natura bunurilor ce
formează obiectul tranzacţiilor, volumul tranzac-
ţiilor, modul de acces, forţa participanţilor, mod
de funcţionare ş.a.
 Piaţa financiară - corespondenţa dintre cererile şi
ofertele de fonduri din economie, prin
intermediul instituţiilor şi mecanismelor specifice
 Piaţa financiară
 sectorul bancar (sau piaţa creditului)
 sectorul titlurilor financiare (sau piaţa financiară în sens
restrâns)
 piaţa monetară  Piaţa financiară
 piaţa de capital
 piaţa monetară
 Piaţa capitalurilor  piaţa creditului
 piaţa creditului  piaţa de capital
 piaţa valorilor mobiliare  piaţa asigurărilor
(numită piaţa financiară)  piaţa fondurilor
 piaţa monetară de pensii
 Piaţa fondurilor de pensii

 piaţă naţională de servicii financiare pe termen lung
 piaţă relativ standardizată sub aspectul termenilor şi
condiţiilor
 piaţă reglementată
 piaţă transparentă sub aspect informaţional
 piaţă suficient de dispersată
 piaţă reală disputabilă
Structura sistemului
de pensii
 Sistemul public de pensii

 Fonduri de pensii obligatorii
(universale)
 Fonduri de pensii facultative
Sistemul public de pensii
 Caracteristici:
 funcţionează în regim “pay-as-you-go” (PAYG) - plata
treptată pe măsură ce apare situaţia
 se fundamentează pe noţiunea de solidaritate socială
 gestionează în regim redistributiv o componentă
obligatorie a contribuţiilor asiguraţilor
 organizat pe structura sistemelor plăţilor treptate
pentru beneficii determinate
 principalul obiectiv: asigurarea bunăstării pe baza
principiului redistribuirii inter şi intra-generaţionale
 perspectivă colectivistă asupra problematicii
asigurărilor de pensii
 Relaţie definitorie:
rc × Snm × Na = Pnm × Np , în care:
 rc - rata contribuţiei la sistemul PAYG

 Snm - salariul nominal mediu
 Na - numărul de angajaţi
 Pnm - pensia nominală medie
 Np - numărul pensionarilor
Prima generaţie
- Contribuie
- Este susţinută de propriile contribuţii şi de
generaţia următoare
A doua generaţie
 Modalitatea de - Contribuie pentru a susţine prima generaţie
- Este susţinută de generaţia următoare
finanţare
- sistem piramidal A treia generaţie
- Contribuie pentru a susţine generaţia a doua
- Este susţinută de generaţia următoare
Ultima generaţie
- Contribuie pentru a susţine generaţia anterioară
- Nu este susţinută de altă generaţie
 Limite:
 riscul apariţiei unei crize de sustenabilitate
 calculul actual nu satisface necesităţile viitorului
 fenomenul de îmbătrânire a populaţiei modifică raportul
angajaţi - pensionari
 natura treptată a finanţării sistemului
 rată scăzută a rentabilităţii
 nivel destul de scăzut al riscului asociat
 efecte negative asupra motivaţiei muncii (tendinţa de
pensionare anticipată)
 efecte negative asupra nivelului de economisire
(efectul substituirii activelor)
 Corelaţia dintre raportul pensie de stat / salariu
mediu şi rata netă a economisirii în PIB
20
◊ Elveţia ◊ Grecia
◊ Belgia
15 ◊ Japonia ◊ Austria ◊ Italia
rata netă a economisirii (%)
◊ Olanda
10 ◊ Germania
◊ Suedia ◊ Franţa
◊ Canada
5 ◊ ◊ ◊ Spania
Anglia SUA
0
◊ Noua Zeelandă
-5
◊ Danemarca
-10
0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5

pensia maximă în sistemul public / salariul mediu din industrie
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice:
 Tipuri de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

 Pensia pentru limită de vârstă
 Pensia anticipată
 Pensia anticipată parţială
 Pensia de invaliditate
 Pensia de urmaş
 Indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă
 Prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de
muncă
 Indemnizaţia pentru reducerea timpului de muncă
 indemnizaţia pentru trecerea temporară în altă muncă
 Indemnizaţia pentru carantină
 tratament balnear şi reabilitare profesională
 Indemnizaţia de maternitate
 Indemnizaţia pentru creşterea copilului
 Indemnizatia pentru îngrijirea copilului bolnav
 Ajutorul de deces
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice:
 Beneficiarii sistemului public de pensii

 salariaţii angajaţi pe bază de contract individual de muncă; funcţionarii publici;
persoanele cu funcţii elective
 persoanele numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti
 şomerii
 asociaţii, comanditarii sau acţionarii; administratorii sau managerii care au
încheiat contract de administrare sau de management; membrii asociaţiilor
familiale; membrii cooperatori în cooperativele meşteşugăreşti
 persoanele autorizate să desfăşoare activităţi independente
 persoanele angajate în instituţii internaţionale, dacă nu sunt asiguraţii acestora
 proprietarii şi/sau arendaşii de suprafeţe agricole şi forestiere, persoanele care
desfăşoară activităţi private în domeniul agricol sau forestier, membrii
societăţilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultură
 persoanele care desfăşoară activităţi în unităţile de cult recunoscute potrivit legii
şi care nu au încheiat contract individual de muncă
 persoanele care încheie contracte de asigurare socială
 alte persoane care nu se regăsesc în situaţiile prezentate
 pensionarii
Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de
pensii publice:
 Administrarea şi gestionarea sistemului public de pensii

 Ministrul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei - rol principal în procesul
decizional referitor la administrarea bugetului asigurărilor sociale de stat
 Casa Naţională de Pensii şi Alte Drepturi de Asigurări Sociale
 Administrarea curentă: Preşedinte (care este şi Secretar de Stat în
MMSSF), Consiliu de Administraţie format din 19 membri (inclusiv
Preşedintele)
 Statutul propriu se aprobă prin Hotărâre de Guvern
 Reţea teritorială: Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti şi casele
judeţene şi locale de pensii
 Cheltuielile de organizare şi funcţionare a sistemului public - plătite din
bugetul asigurărilor sociale de stat, în limita a 3% din cheltuielile anuale
totale
Fonduri de pensii obligatorii
(universale)
 Caracteristici:
 Componentă obligatorie a sistemului de pensii
 Bazate pe capitalizare şi administrate în sistem privat
 Creşte motivaţia pentru muncă (legătura explicită
dintre contribuţii şi beneficii)
 Rentabilitate superioară sistemului public
 Sporeşte nivelul economisirii (obligativitatea
economisirii, specificaţia clară a destinaţiei sumelor,
transparenţa procesului de administrare)
(universale)
 Corelaţia dintre ponderea în PIB a activelor
Pilonului II şi rata individuală a economisirii:
20
rata individuală a economisirii (%)
◊ Elveţia *)
◊ Belgia
15 ◊ Portugalia ◊ Japonia
◊ Olanda *)
◊ Germania
10 ◊ Suedia
◊ Spania ◊ SUA ◊ Anglia
5 ◊ Finlanda
-5
0 20 40 60 80 100 120
-10
ponderea activelor Pilonului II de pensii în PIB (%)
*) cifre alterate de aportul sistemului fiscal
(universale)
 Efectele introducerii:
 Asigurarea sustenabilităţii financiare pe termen lung a
sistemului de pensii
 Furnizarea unor pensii mai mari decât cele obţinute printr-
un sistem unic, de tip redistributiv
 Asigurarea unei infuzii semnificative de capital pe piaţa
internă (active pe termen lung), cu efecte pozitive asupra
creşterii economice şi implicit a standardului de viaţă al
întregii populaţii
 Valorificarea experienţei dobândite pe plan internaţional, în
mod deosebit, din cadrul ţărilor care au avut abordări şi
condiţii economice similare sau apropiate
(universale)
Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat
 Principii: obligativitatea participării, egalitatea de tratament,
capitalizarea, investirea activelor în mod prudenţial şi eficient
 Scop: asigurarea unei pensii care suplimentează pensia acordată de
sistemul public
 Participarea
 obligatorie pentru persoanele în vârstă de până la 35 de ani, nou intrate pe
piaţa forţei de muncă
 facultativă pentru persoanele în vârstă de până la 45 de ani, care
contribuie la sistemul public de pensii
 Contribuţia
 parte din contribuţia individuală de asigurări sociale la sistemul public de
pensii (2% - 6%)
 urmează regimul de deductibilitate al acesteia, fiind neimpozabilă
(universale)
 Variantă centralizată de colectare a contribuţiilor
Pilonul I şi sistemul de Pilonul II
impunere
opţiuni
Salariaţi
informaţii
Buget Fond A Fond B Fond C,

Angajatori
(impozite directe) …
Fonduri de
sănătate Casa de
Sistem de
compensaţie
colectare
Pilonul I
de pensii
Alte destinaţii
(universale)
Legea nr.411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat
 Garantarea
 fond de rezervă, constituit din sursele proprii ale administratorului
 fond de garantare, constituit din fondurile proprii ale administratorilor şi
din profitul rezultat din investirea acestora
 Dreptul la pensia privată - se deschide la îndeplinirea condiţiilor de
pensionare pentru limită de vârstă în sistemul public
 Prestaţia
 pensie privată
 plată unică
 Consiliul de Coordonare
 asigură reprezentarea participanţilor la fond
 este ales dintre participanţi
 are competenţa de a negocia şi semna contractul de administrare
Fonduri de pensii facultative
 Caracteristici:
 Scheme finanţate voluntar, pe bază de contribuţii determinate
 Asigură posibilitatea oricărei persoane de a acumula economii
suplimentare faţă de sistemul obligatoriu privat
 Pensiile facultative nu presupun, în mod necesar, mecanisme şi
instituţii dedicate acestui pilon (ex.)
 asigurări de viaţă cu rambursarea primelor, anuităţi, asigurarea la
termen de supravieţuire şi alte produse ale industriei de asigurări
 conturi de economii cu rambursare eşalonată, oferite de instituţiile
de credit
 fonduri de investiţii cu restricţii la retragere, care operează pe piaţa
de capital
 Rolul regulator al statului :

 Stabilirea coordonatelor produselor financiare care
pot fi incluse în categoria pensiilor private
 Legiferarea facilităţilor fiscale privind deductibilitatea
contribuţiilor la schemele de pensii private anterior
calificate
 Reglementarea supravegherii în domeniu.
 Legea nr. 249/2004 privind pensiile

ocupaţionale
 Legea nr. 204/2006 privind pensiile
facultative
Necesitatea reformei
sistemelor de pensii
 Repere comune
 Coordonate europene ale reformei
 Imperative româneşti privind reforma
 Costurile tranziţiei la un nou sistem
de pensii şi finanţarea acestora
Repere comune
 Nu există sisteme de pensii ideale
 1994 - Banca Mondială - conceptul unui sistem de
pensii bazat pe trei piloni
Pilonul I Pilonul II Pilonul III
Participare Obligatorie Obligatorie Facultativă
Administrare Publică Publică, privată Privată
Organizare PAYG PAYG, fonduri Fonduri
Scop Evitarea sărăciei, Economii impuse Economii
redistribuirea veniturilor individuale
Relaţia Beneficii determinate Beneficii determinate, Contribuţii
contribuţie - contribuţii determinate determinate
beneficii
Finanţare Contribuţii, impozite Contribuţii Contribuţii
Repere comune
 Reforma pensiilor - coordonate strategice
 evitarea sărăciei (acoperirea “coşului minim” de
consum)
 promovarea consumului (distribuţia către beneficiari a
resurselor disponibile, pe baza plăţilor suplimentare)
 asigurarea sistemului faţă de riscuri (creşterea
speranţei de viaţă, riscuri investiţionale, politice ş. a.)
 Reforma pensiilor – Obiective (B.M.)
 capabilitatea procesului de a nu se regresa asupra
individului sau asupra economiilor sale
 sustenabilitatea pe termen lung
 posibilitatea de acoperire a riscurilor
Repere comune
 Reforma pensiilor - probleme
 presiunea demografică  eficienţa şi eficacitatea
 pensionarea anticipată  parteneriatul public - privat
45 Elveţia
40 ◊ ◊ Olanda
fonduril private / total pensii (%)
35
◊ Anglia
30
25
20
◊ SUA
15 ◊ Suedia
10
5 ◊ Germania
◊ Belgia ◊ Spania
0
0.25 0.45 0.65 0.85 1.05 1.25 1.45 1.65 1.85 2.05 2.25
pensia maximă în sistemul public / salariul mediu din industrie
Repere comune
 Motivaţii privind redimensionarea Pilonului I de pensii
Dimensiune iniţială Reducere necesară echilibrării

raportului resurse / obligaţii
Nivel de echilibru
Nivel remanent
Reducere aferentă
(de continuitate)
introducerii Pilonului II
Reducere suplimentară aferentă Nivel de echilibru

finanţării costurilor tranziţiei compensat cu Pilonul II
Repere comune
 Reforma pensiilor – strategii recomandate
 sisteme PAYG extinse şi cu un grad ridicat de
maturitate - dezvoltare şi diversificare
 sisteme PAYG extinse dar nesustenabile -
îmbunătăţirea sistemelor existente, trecerea la un
sistem multipilon
 ţări cu capacitate instituţională redusă - abordarea
problemelor esenţiale ale sistemului de pensii şi, doar
apoi, decizii de restructurare
 sisteme publice reduse, capacitate instituţională
consistentă - gama de opţiuni strategice este mult
mai largă
Coordonate europene ale
reformei sistemului de pensii
 norme comune privind principiile securităţii sociale
 coordonarea politicilor naţionale (Strategia de la
Lisabona)
 legislaţia în domeniul libertăţii şi mobilităţii
persoanelor
 rolul contribuţiilor pentru pensii în consolidarea
sistemului european fiscal
 rolul contribuţiilor pentru pensii în calitatea şi
viabilitatea finanţelor publice
 principiul diversităţii
 Cadru comun pentru pensiile de retragere

- dimensiuni:
 elaborarea directivelor referitoare la fondurile
de pensii ocupaţionale
 ridicarea, la nivelul UE, a restricţiilor privind
mobilitatea profesională
 coordonarea sistemelor de impozitare la
nivelul ţărilor membre
 Evoluţia structurii pe grupe de vârstă a
populaţiei Uniunii Europene (%)
2000 2010 2020 2030 2040
0 – 19 ani 23.1 21.8 20.7 19.8 19,5
20 – 59 ani 55.4 54.4 52.4 48.8 47.1
peste 60
de ani 21.5 23.7 26.9 31.4 33.4
 Elemente de variabilitate:
 criteriile de eligibilitate a beneficiarilor
 principiul rezidenţei
 principiul contribuţiei
 nivelul beneficiilor
 pensii universaleşi
 pensii în funcţie de contribuţie
 sursa de finanţare
 bazată exclusiv pe taxe şi impozite
 mixtă, din contribuţii şi taxe
 exclusiv din contribuţii
 tipurile de fonduri
 bazate pe principiul pay-as-you-go
 bazate pe principiul acumulării
 variante mixte
 Probleme ale ţărilor din spaţiul central şi sud-est european
 cheltuielile de tranziţie la un sistem mixt de pensii pot fi mult mai
mari decât cele care s-au planificat
 cheltuielile administratorilor fondurilor au depăşit frecvent
resursele alocate (pierderi financiare, creşterea presiunii pentru
consolidare: fuziuni, recapitalizări)
 legile în materie au fost implementate fără soluţionarea unor
subiecte-cheie (plata pensiilor, ajustările în raport cu inflaţia,
convertirea sumelor capitalizate în anuităţi ş.a.)
 administratorii preferă investirea cu precădere în sectorul public
(titluri de stat)
 reconsiderări semnificative de abordare datorate frecventelor
schimbări din mediul politic şi succesiunii guvernelor
 dialogul social este limitat, iar consensul tripartit nu este atins
prea des
 impactul aderării la Uniunea Europeană a ţărilor candidate
Imperative româneşti privind
reforma sistemului de pensii
 Problemele sistemului public

 slaba susţinere financiară
 eficienţa redusă a sistemului, reflectată în
nivelul de trai al beneficiarilor
 reducerea vârstei de pensionare şi creşterea
raportul de dependenţă
 Problemele sistemului public - cauze
 deteriorarea raportului contribuabili / beneficiari
 scăderea gradului de ocupare a forţei de muncă
 pensionări anticipate (acte normative speciale, proliferarea
încadrării în grupe de muncă superioare, pensionări medicale)
 fenomenul de îmbătrânire a populaţiei (creşterea speranţei de
viaţă, rata scăzută a natalităţii)
 slaba capacitate de colecare a contribuţiilor
 tolerarea neplăţii contribuţiilor
 reeşalonarea restanţelor şi scutirea de la plata majorărilor şi
penalizărilor
 dezvoltarea economiei paralele
 integrarea altor regimuri de pensii (cooperaţie, culte, artişti
plastici, scriitori) în sistemul asigurărilor de stat
 Evoluţia raportului între contribuabilii la
fondurile de pensii şi populaţia activă
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
c 8.156 7.574 6.888 6.672 6.438 6.160 5.939 5.597 5.200 4.737 4.459
r 57.82 53.53 49.52 47.77 45.90 43.76 42.12 39.69 36.90 33.75 31.66
c - număr de contribuabili (mii persoane)

r - raportul dintre contribuabili şi populaţia cu vârsta între 15 şi 60 de ani (%)
 Evoluţia piramidei vârstelor pentru populaţia
României
1968 2004 2025

 Evoluţia ratei de dependenţă şi a raportului
pensionari / populaţie în vârstă aptă de muncă
1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
n 2.380 2.817 2.996 3.174 3.359 3.519 3.652 3.782 3.924 4.074 4.246
d 3.43 2.69 2.30 2.10 1.90 1.75 1.63 1.48 1.32 1.16 1.05
p 16.87 19.90 20.57 22.73 23.94 25.00 25.90 26.82 27.83 29.02 30.15
n - număr de pensionari (mii persoane)

d - rata de dependenţă (număr de contribuabili / număr de pensionari)
p - raportul dintre pensionari şi populaţia cu vârsta între 15 şi 60 de ani (%)
 Evoluţia pensiei medii reale şi a raportului
pensie medie / salariu mediu
Pensia medie reală Pensia medie /

(%) salariu mediu (%)
1990 100.0 44.7

1997 50.3 38.5
1998 52.5 35.6
1999 45.5 34.9
2000 51.0 30.3
 Proces de reformă în trepte
 măsuri de raţionalizare a sistemului existent
 creşterea ratei contribuţiilor
 mecanisme de indexare a pensiilor
 transferul către bugetele locale a ajutoarelor de asistenţă
socială
 creşterea vârstei de pensionare
 diminuarea posibilităţilor de pensionare anticipată
 planul de recorelare a pensiilor
 crearea unor sisteme paralele de pensii
 participarea voluntară la scheme de pensii ocupaţionale
 trecerea în administrare privată a unei părţi din contribuţiile
obligatorii la sistemul de pensii
Costurile tranziţiei la un nou
sistem de pensii şi finanţarea
acestora
 Costul total de tranziţie - ct

 costurile propriu-zise (deficitul financiar curent)
 implicaţiile bugetare viitoare (costul pentru plata
dobânzii la datoria publică viitoare)
 Aplatizarea în timp a efortului de finanţare
 refuzul „generaţiei de sacrificiu”
 efecte privind sustenabilitatea
acestora
 Datoria totală a sistemului – dt

 datoria implicită a sistemului de securitate socială (plăţi
către fonduri) – di
 plăţi în sistemul public (asimilabile datoriei publice) - dp
 Tendinţe
 tendinţa de creştere a dp (pensii din sistemul public)
 tendinţa de reducere a di (aportul sectorului privat la
sistemul de securitate socială)
acestora
 dobânda iniţială a serviciului
datoriei publice - ddp costul acoperirii
(anterioară reformei) deficitului financiar
 elasticitatea iniţială a ratei provocat de tranziţia
dobânzii în funcţie de nivelul la sistemul multipilon
datoriei publice - edp
 rentabilitatea sistemului public valoarea netă
(de tip PAYG) - rsp actualizată a
 ponderea activelor fondurilor reducerii datoriei
de pensii ce vor fi investite în viitoare a sistemului
obligaţiuni guvernamentale - public
pog
acestora
 Cazul ideal
 ddp = rsp şi edp = 1
 atunci ct = 0.
 Practic
 ddp > rsp şi edp > 1
 Iar (aşa cum s-a arătat)
 dt = dp + ∆dp + di – ∆di
acestora
 ct = ∆dp (ddp – rsp)
 dacă fondurile de pensii au în portofolii numai obligaţiuni
guvernamentale (pog = 1)
 oferta suplimentară de obligaţiuni guvernamentale acoperă
integral cererea
 ct = pog ∆dp (ddp – rsp) + (1– pog) ∆dp (edp ddp – rsp)
 dacă fondurile pot investi şi în alte instrumente financiare
(0 < pog ≤ 1)
 ddp - poate fi considerat un cost fix
 rsp - este influenţat de condiţiile concrete ale tranziţiei şi de

schimbările referitoare la vârsta de pensionare
acestora
Alţi factori de influenţă a costurilor tranziţiei
 numărul de solicitanţi pentru fondurile de pensii; depinde
de reglementările legale în materie vizând: :
 categoriile de contribuabili incluşi în mod obligatoriu în noul sistem
 categoriile pentru care participarea este voluntară
 excluderile explicite
 dimensiunea contribuţiilor transferate către pilonul II;
depinde de:
 nivelul fiscalităţii,
 regimul deductibilităţilor
 potenţialul sistemului de a colecta contribuţiile aferente
 structura bilanţieră a fondurilor de pensii (obligaţii/active)
acestora
Interese diferite privind finanţarea
 noile generaţii, de regulă, interesate de participarea la un
sistem de pensii bazat pe individualizarea contribuţiilor şi
capitalizare
 „presiunea” persoanelor vârstnice - aşteaptă, de la sistemul
public, onorarea obligaţiilor de a le oferi un beneficiu constant
 sindicatele - opun rezistenţă la sporirea nivelului contribuţiilor şi
la diminuarea beneficiilor provenind din fondurile publice
 patronatele - refractare la orice sporire a fiscalităţii
 constrângeri ale factorilor politici: asigurarea coeziunii sociale,
realizarea echilibrului bugetar, imperativele reformei sistemului
de securitate socială
acestora
Soluţii de finanţare (avantaje / limite)
 reducerea consumului
 scăderea valorii pensiilor
 creşterea vârstei de pensionare
 scăderea cheltuielilor guvernamentale pentru alte activităţi
 creşterea veniturilor
 finanţarea prin măsuri de ordin fiscal
 finanţarea prin îndatorare internă
 folosirea unor venituri suplimentare ale bugetului public
 creşterea gradului de colectare a contribuţiilor
acestora
Finanţarea complexă
a costurilor tranziţiei Finanţare
prin
Finanţare
bugetară
îndatorare - creşterea
internă contribuţiilor
- schimbul - sporirea
unor datorii nivelului de
explicite colectare
cu altele - transferuri
implicite Finanţarea bugetare
- privatizarea (de la alte
tranziţiei cheltuieli)
profitului
Reducerea sprijinului
acordat Pilonului I
- schimbarea vârstei de pensionare
- reducerea alocaţiilor acordate
Organizarea sistemului de
pensii private
 Repere conceptuale
 Fondurile de pensii
 Administratorul fondurilor de pensii
 Depozitarul, auditorul financiar şi
furnizorul de pensii private
Repere conceptuale
 Sistemul instituţional
 entităţi componente ale pieţei de pensii private
 autoritatea de reglementare şi supraveghere în
materie
 Principii
 principiului separaţiei patrimoniale
 separare între patrimoniul fondurilor şi cel al
administratorului
 distincţie strictă între activele, pasivele şi operaţiunile
aferente unor fonduri diferite
 principiul separaţiei funcţionale
Repere conceptuale
 Entităţi instituţionale
 fondul de pensii
 administratorul
 depozitarul
 auditorul financiar
 furnizorul de pensii private
 instituţia colectoare
 instituţia de evidenţã a asiguraţilor
 agentul de marketing
Repere conceptuale
contribuabili
 Arhitectura Agent de
marketing
Instituţie de
colectare
Instituţie de
evidenţă
sistemului
de pensii Banca
Naţională a
Fond de
pensii
private României
Auditor
financiar
Depozitar Administrator
de fonduri
Camera
Auditorilor
Furnizor de
pensii
bani
informaţii
supraveghere Autoritate de reglementare şi supraveghere
în materie
Fondurile de pensii
 Definiţie
 organisme de plasament colectiv
 cu / fără personalitate juridică
 atrag resurse financiare
 capitalizare, investire
Fondurile de pensii
 Tipologie
 structura juridică
 fonduri comune de plasament
 societăţi de investiţii cu capital variabil
 componenţa portofoliului şi al nivelul de risc asumat
 fonduri universale
 fonduri specializate
 fonduri tip “umbrelă”
 specializarea compartimentelor
 “etanşeizarea”
 fonduri de capitalizare şi de distribuţie
 două compartimente distincte
 raţiuni fiscale
 fonduri de fonduri
 utilizate în managementul alternativ al portofoliului
 decorelarea strategiilor de investire
Fondurile de pensii
 Participanţi
 tratament nediscriminatoriu
 drepturi transferabile
 reglementări legale
 Contribuţie
 obligatorie / facultativă
 cuantum (deductibil) prevăzut de lege
 Consiliul de coordonare
 reprezentarea participanţilor la fondul de pensii în relaţia cu
administratorul
 negociază şi semnează contractul de administrare
 obţine de la administrator informaţii referitoare la situaţia
fondului
 componenţă (vezi contractul de societate civilă)
 regulament de organizare şi funcţionare
Administratorul fondurilor
de pensii
 Modalităţi de administrare
 autoadministrare
 administrare delegată, prin contract, unei societăţi
specializate
 Administrator
 societatea comercială pe acţiuni
 obiect exclusiv de activitate/asiguratori/societăţi de
administrare a investiţiilor
 sintagma "societate de administrare a fondurilor de
pensii“ - protejată prin lege
de pensii
 Operaţiuni
 administrarea şi investirea activelor fondului de pensii
 plata drepturilor cuvenite participanţilor şi beneficiarilor
 convertirea contribuţiilor în unităţi de cont
 evidenţa şi actualizarea conturilor individuale, furnizarea
documentelor privind participarea, notificarea, informarea
periodică sau transferul
 gestionarea operaţiunilor zilnice ale fondului
 efectuarea plăţilor datorate entităţilor implicate şi autorităţii de
reglementare şi supraveghere
 mandatarea şi monitorizarea agenţilor de marketing ai fondului
 gestionarea relaţiilor cu instituţiile implicate
 elaborarea, prezentarea, depunerea, publicarea şi distribuirea
rapoartelor legale
 gestionarea, păstrarea şi arhivarea documentelor privind fondul,
participanţii şi beneficiarii săi
de pensii
 Autorizare prealabilă din partea autorităţii
competente
 Condiţii de autorizare:
 nivel minim al capitalului social
 structură corespunzătoare a acţionariatului
 calitate corespunzătoare a managementului
 proiect de act constitutiv
 plan organizatoric şi financiar pentru următorii 5 ani
 Autorizarea prealabilă a contractului de
administrare
Depozitarul
 Obiect:
 păstrarea activelor fondului de pensii
 Condiţii:
 instituţie de credit autorizată
 avizată de autoritatea în materie
 ales de administrator
 în afara conflictului de interese
Depozitarul
 Categorii de activităţi
 depozitarea şi păstrarea în siguranţă a activeleor financiare
ale fondului de pensii
 calculul zilnic al valorii activului net şi a unităţii de cont;
transmiterea imediată a acestor informaţii către
administrator şi autoritatea competentă
 ţinerea evidenţei conturilor individuale şi actualizarea
acestora
 transmiterea către administrator a informaţiilor solicitate în
domeniul reglementat de lege
 respectarea instrucţiunilor primite de la administrator
 efectuarea transferurilor de disponibilităţi
Auditorul financiar
 Condiţii de avizare:
 să fie membru activ al Camerei Auditorilor Financiari
 să fie îndeplinită condiţia de neafiliere
 experienţa în activitatea de audit în domeniul
financiar, bancar sau de asigurări
 satisfacerea exigenţelor prevăzute în normele
autorităţii de reglementare şi supraveghere a pensiilor
Furnizorul de pensii private
 Poate fi acelaşi cu administratorul fondului

 Restricţii privind:
 sistemul de autorizare prealabilă
 cerinţele de capital social minim
 cerinţe privind bonitatea şi onorabilitatea acţionarilor
 cerinţe privind calitatea managementului
 alte condiţionări de ordin operaţional
Administrarea fondurilor de
pensii
 Gestiunea conturilor participanţilor şi
furnizarea de pensii
 Tipuri de pensii
 Implicaţiile guvernanţei corporative asupra
administrării fondurilor de pensii
 Aspecte specifice ale administrării
diferitelor tipuri de fonduri de pensii
 Riscurile administrării; reglementări privind
diminuarea factorilor de risc
Gestiunea conturilor
participanţilor
 Atribuţii administrator
 calculul zilnic al activului financiar al fondului de pensii şi al
unităţii de cont
 convertirea contribuţiilor în unităţi de cont
 evidenţa conturilor individuale şi actualizarea acestora,
precum şi furnizarea documentelor privind participarea,
notificarea, informarea periodică sau transferul
 gestionarea operaţiunilor zilnice ale fondului de pensii
 efectuarea plăţilor datorate entităţilor implicate şi Comisiei
 Calculul trimestrial al ratei de rentabilitate a fondului de
pensii şi comunicarea acesteia către Comisia de
Supraveghere
Gestiunea conturilor
participanţilor
 Transferul participanţilor de la un fond la altul

 se realizează prin intermediul administratorilor
fondurilor implicate
 intenţia se notifică în scris administratorului însoţită
de o copie de pe noul act de aderare
 transferul de disponibilităţi are loc în prima zi
lucrătoare după expirarea termenului de preavizare
 activul personal net existent în contul participantului
poate fi diminuat cu penalitatea de transfer
Furnizarea de pensii
 Dreptul la o pensie privată - la data îndeplinirii

condiţiilor de pensionare pentru limită de vârstă
în sistemul public
 Pensia privată minimă - stabilită de către
autoritatea competentă
 Plată unică sau plăţi eşalonate în rate, pe o
durată de maximum 5 ani, în cazul unui activ
personal net insuficient
 Pensia de invaliditate
Furnizarea de pensii
 Succesorii beneficiază de activele acumulate, în

caz de deces al participantului la fond
 Variante de beneficiu:
 cumularea conturilor la un singur fond de pensii, dacă
beneficiarul are calitatea de participant la un alt fond
de pensii
 plata unică sau plăţi eşalonate în rate pe o durată de
maximum 5 ani, fără a datora penalităţi, dacă nu are
calitatea de participant
Tipuri de pensii
 Pensia de rezidenţă - sumă fixă, de la bugetul public
 evită conflictul între mărimea beneficiului şi contribuţie
 discutabilă în privinţa legitimităţii primirii beneficiului
 Pensia contributivă în sumă fixă
 menţine principiul limitării beneficiului plătit
 numai persoanelor care au cotizat un număr minim de ani
 Beneficiile cu formulă progresivă
 pe baza veniturilor medii obţinute de către un lucrător pe timpul
activităţii sale profesionale
 sporul de beneficiu este invers proporţional faţă de diferenţa între
câştiguri şi salariul minim
 Pensiile minime
 asigură un nivel minim al venitului după pensionare
 statuează şi legătura dintre contribuţii şi beneficii
 Pensia suplimentară pe baza testării mijloacelor
 porneşte de la evaluarea altor venituri obţinute de către vârstnici
 completare la alte beneficii de pensie
Implicaţiile guvernanţei
corporative asupra
administrării
 Variabile privind structura de administrare

 dacă planul este bazat pe contribuţii definite, pe
beneficii definite sau este un plan hibrid
 dacă fondul este de tip ocupaţional sau personal
 dacă fondul operează într-un sistem de pensii
obligatoriu sau voluntar
corporative asupra
administrării
 Contribuţii definite / beneficii definite / hibrid

 contribuţii definite - nu se garantează riscurile
financiare sau biometrice asociate planurilor de pensii
 beneficii definite - asigurarea beneficiarilor împotriva
unor tipuri de riscuri (rata minimă a profitului, o
anumită anuitate, formula prin se calculează
indemnizaţiile de pensie)
 existenţa reglementărilor care privesc varii aspecte
ale activităţii de administrare
corporative asupra
administrării
 Fondul ocupaţional / personal

 plan de pensii ocupaţional - angajatorul acţioneaza ca
un intermediar între membrii planului şi instituţiile
implicate în administrare
 plan personal de pensii
 oferit direct de către instituţiile specialzate, pe piaţa
comerţului “cu amanuntul” de servicii financiare
 rolul angajatorului - direcţionarea contribuţiilor lucrătorilor
către planurile de pensii la care au aderat în mod individual
 cerinţe suplimentare de administrare în situaţia în care
produsele de pensii private sunt oferite de către societăţile
de asigurare sau de alte societăţi financiare
corporative asupra
administrării
 Participare obligatorie / facultativă

 creşte responsabilitatea fiduciara a statului de a
asigura un management adecvat planurilor şi
fondurilor de pensii, în cazul participării obligatorii
 reglementările privind administrarea planurilor
obligatorii sunt mai riguroase decât cele ale planurilor
voluntare
Aspecte specifice ale
administrării diferitelor tipuri
de fonduri de pensii
 Forme principale de fonduri de pensii
 forma corporativă
 forma fundaţiilor
 forma de tip trust
 forma contractuală
 Diferenţele decurg din:
 capacitatea şi personalitatea lor juridică
 natura juridică a titlului de proprietate asupra
activelor
Cu drept de uz Fără drept de uz

asupra activelor de asupra activelor de
pensii pensii
Cu capacitate şi Forma corporativă Fundaţii

personalitate juridică
Fără capacitate şi Forma contractuală Forma de tip trust
personalitate juridică
 Fonduri de pensii funcţie de natura provenienţei
membrilor
 fonduri de pensii închise - admit doar planuri de pensii ce se
limitează la anumiţi angajati
 fonduri de pensii deschise - admit cel puţin un plan de pensii
fără restricţii de aderare
 Soluţionări diferite privind:
 posibilitatea de opţiune individuală la momentul aderării
 posibilitatea de transfer
 Avantajul fondurilor închise de pensii faţă de fondurile
deschise în ceea ce priveşte nivelul costurilor
 număr de membri mai stabil şi mai sigur, urmare a aderării
automate la planul de pensii, parte a contractului de angajare)
Riscurile administrării;
reglementări privind
 Riscurile intermedierii
 frauda şi delapidarea activelor fondului de catre organismul de
conducere al fondului de pensii sau de către finanţatorul planului
 utilizarea fondului pentru a subscrie emisiunile de titluri subscrise
de către organizaţia mamă
 Utilizarea fondurilor pentru cumpararea de active care nu sunt
plasate prin ofertă publică
 utilizezarea în mod necorespunzator a informaţiilor privilegiate
sau confidenţiale
 activitatea necorespunzătoare a angajatilor
 imposibilitatea maximizării performanţei fondului de pensii, ca
urmare a neînţelegerilor privind actul de administrare sau altor
probleme de ordin operaţional
 conflicte de interese
 Riscuri în în activitatea de distribuţie şi marketing
 prin sistemul de remunerare a personalului, care poate
conţine stimulente pentru a convinge consumatorii
individuali să adere la anumite planuri de pensii, chiar
dacă acest lucru nu are o justificare obiectivă
 Riscuri legate de forma legală a fondului de
pensii
 conflicte de interese, care pot să apară între
organismul de conducere şi finanţatorul planului unui
fond de pensii, pe de o parte şi membrii planului, pe
de altă parte
 Aspecte privind reglementările legale în privinţa

administrării
 forma legală pe care o poate lua un fond de pensii
 dacă organismul de conducere sau administratorul va
fi intern sau extern fondului de pensii
 responsabilităţile organismului de conducere, condiţiile
de acces în structurile manageriale sau pentru
desfăşurarea unor servicii profesionale de specialitate
 limita până la care pot delega anumite sarcini
specifice, cum sunt analizele actuariale, auditul,
administrarea activului şi furnizarea pensiilor
 Mecanisme de administrare abordate în cadrul

reglementărilor
 sistemul de control intern menit să evite conflictele de
interese, să asigure stimulentele corespunzătoare în
funcţie de performanţă şi să asigure canale eficiente
de comunicare în cadrul fondului de pensii
 modalităţile de oferire a informaţiilor relevante către
membrii fondului, într-o manieră clară şi oportună
 mecanismele de corectare a comportamentului
membrilor planului de pensii şi pentru disciplinarea
managementului fondului de pensii
Marketingul fondurilor
de pensii private
 Particularităţi ale marketingului fondurilor

de pensii
 Conţinutul şi importanţa marketingului
serviciilor de pensii private
 Reglementări privind condiţiile de
transparenţă şi marketingul fondurilor de
pensii
Particularităţi
 Legate de caracteristicile particulare prin care

deosebim serviciile de produse
 intangibilitatea
 inseparabilitatea
 perisabilitatea
 varietatea
Particularităţi
 Datorate sistemului în care operează
 Efectul de propagare
 imaginea internă (cultura organizaţională)
 imaginea de marcă (notorietate, percepţia pozitivă sau negativă a
mediului, poziţia faţă de concurenţă)
 imaginea socială (rolul companiei în societate)
 Efectul de bumerang, numit şi efectul reacţiei adverse
 nivelul serviciilor - dat de aspectele calitative considerate a fi
importante de către consumatori
 nivelul serviciilor - să poată fi apreciat ca un nivel realizabil
 nivelul serviciilor - optim şi nu excesiv
 Conservatorismul clientelei
 Reglementarea activităţii de marketing
 prin lege şi prin normele emise de către autoritatea competentă
 derivă din caracterul de serviciu public pe care îl au pensiile private
Conţinutul şi importanţa
marketingului serviciilor de
pensii private
 Conţinut: realizarea unei activităţi, bazată pe

satisfacerea necesităţilor clientelei
 identificarea cu acurateţe a nevoilor pieţei
 alegerea unei poziţii strategice pe piaţă, care sa fie
compatibilă cu propriul management
 reacţie promptă la provocările pieţei
 comparaţie cu strategiile companiilor concurente
 program propriu de reclamă şi publicitate
pensii private
 Obiectivele generale urmărite în promovarea

imaginii:
 informarea clienţilor
 determinarea acestora să achiziţioneze servicii
 reamintirea ofertei
 repoziţionarea serviciului faţă de concurenţi
 promovarea imaginii de marcă
pensii private
 Rolul departamentelor de specialitate:

 stimularea încrederii clienţilor în stabilitatea
administratorului, a depozitarului asociat şi a
capacităţii lor financiare
 asigurarea calităţii produselor şi serviciilor oferite
 monitorizarea calitatăţii personalului
 o bună recepţionare a solicitărilor clienţilor şi ale
pieţei şi implicarea în problemele membrilor fondului
 satisfacerea cerinţelor clienţilor la costuri rezonabile
pensii private
 Comunicarea:
 ansamblul semnalelor emise de o companie în direcţia
clientelei sale, a potenţialilor utilizatori, a partenerilor
(furnizori, distribuitori), a concurenţilor, dar şi a
personalului său, în scopul facilitarii relaţiilor
comerciale ale firmei respective
 proces prin care are loc schimbul de mesaje, informaţii
şi idei, în vederea realizării obiectivelor individuale şi
comune ale afiliaţilor - permanenţi sau temporari - ai
fondului
 necesitatea complexă de a fi receptaţi, înţeleşi,
acceptaţi şi de a provoca o reacţie
pensii private
 Etape de evoluţie :
 trinomul reclamă - promovarea vânzărilor - publicitate
 binomul segmentare şi înnoire
 poziţionarea în piaţă
 abordare strategică
pensii private
 Categorii de probleme:
 prospectarea trendurilor favorabile ce se manifestă în
dublul context de globalizare şi de segmentare a pieţei
 percepţia cât mai exactă a orizontului de aşteptare a
clienţilor sub aspectul necesităţilor în domeniu
 proiectarea şi operaţionalizarea serviciilor şi
instrumentelor apte să răspundă necesităţilor în cauză
 integrarea sistemelor de promovare şi de operare a
serviciilor de pensii private în strategia adoptată şi în
parametrii rezultatelor planificate
pensii private
 Mix-ul de marketing:
 Produsul de pensii
 Preţului serviciilor oferite (comisioane şi alte tarife)
 Promovarea
 Plasarea produsului sau serviciului în cadrul sistemului
de distribuţie
 Personalul (mai nou, resursele umane)
 Profitul
 Facilităţile concrete, de natură materială, fizice
(phisical premises )
Reglementări privind condiţiile
de transparenţă şi marketingul
 Informarea de către administratori a

participanţilor şi beneficiarilor privind:
 sumele virate cu titlu de contribuţii, transferuri de
disponibilităţi, accesoriile acestora, după caz
 penalităţile de transfer, după caz
 rata de rentabilitate a fondului de pensii, precum şi
rentabilitatea minimă a tuturor fondurilor de pensii
 activul personal net
 Publicarea de către administrator a unei broşuri
informative conţinând :
 componenţa consiliului de administraţie şi a comitetului de
direcţie ale administratorului, dacă este cazul
 numele acţionarilor administratorului şi procentul deţinut de
aceştia din totalul acţiunilor
 denumirea şi sediul depozitarului
 indicatorii de rentabilitate ai fondului de pensii
 valoarea şi procentul activelor fondului de pensii investite, pe
clase de active, precum şi emitenţii valorilor mobiliare care
reprezintă cel puţin 1% din valoarea activelor fondului de
pensii, în ultima zi lucrătoare a anului de raportare;
 valoarea comisioanelor percepute
 alte informaţii prevăzute în normele Comisiei de supraveghere
 Transmiterea anuală la Comisie şi Consiliului de
coordonare al fondului, a următoarelor informaţii:
 raportul privind situaţia financiară a fondului de pensii
administrat
 situaţia financiară anuală a administratorului
 rapoartele de audit ale fondului de pensii şi ale
administratorului, întocmite de un auditor financiar
 date despre investiţiile care depăşesc 5% din activele
fondului de pensii
 broşura informativă
 alte informaţii prevăzute în normele Comisiei
 Răspunderea administratorului privind activitatea
de marketing a fondului de pensii, extinsă asupra
agenţilor de marketing
 Principalele atribuţii ale agenţilor de marketing
 prezentarea aspectelor relevante ale fondului de pensii
către potenţialii participanţi
 obţinerea acordului de aderare a participantului la
fondul de pensii
 transmiterea către administrator a actului de aderare
semnat de participant, în original, în termen de 5 zile
calendaristice de la semnarea acestuia
 Interdicţii
 transmiterea de informaţii false, înşelătoare sau care
pot crea o impresie falsă despre fondul de pensii şi
administratorul acestuia
 colportarea de afirmaţii sau previziuni despre evoluţia
unui fond de pensii, altfel decât în forma şi modul
prevăzute în normele Comisiei
 oferirea de beneficii colaterale, în scopul de a
convinge o persoană să adere la un fond de pensii sau
să rămână participant la acesta
 acordarea unor foloase pentru facilitarea aderării
potenţialilor participanţi
 Rolul Comisiei de Supraveghere

 elaborarea de norme şi reglementări în materie, în
respectul legii de bază
 soluţionarea contestaţiilor participanţilor sau a
beneficiarilor privind evaluarea de către administrator
a activului personal net sau calculul dreptului de
pensie privată
 interzicerea publicării şi distribuirii materialelor
publicitare, în cazul în care acestea sunt susceptibile
să inducă în eroare
 obligarea administratorilor la publicarea de rectificări la
materialele publicitare susceptibile să inducă în eroare
Supravegherea fondurilor de
pensii private
 Consideraţii generale
 Principalele domenii ale activităţii de
supraveghere
 Structura instituţională a sistemului de
supraveghere
 Coordonate româneşti ale supravegherii
fondurilor de pensii
Consideraţii generale
Necesitatea supravegherii
 calitatea serviciilor desfăşurate pe piaţa fondurilor de pensii
generează efecte semnificative în situaţia financiară a companiilor şi
indivizilor
 orice perturbare în sistem este de natură să contribuie la apariţia
fenomenelor de criză economică sau socială;
 specificul activităţii desfăşurate de către instituţiile ce operează pe
această piaţă
 conexiunile dintre entităţile în cauză şi influenţele exercitate asupra
spaţiului economic şi social
 caracterul obligatoriu al participării la sistemul privat de pensii (cel
puţin pentru o parte din populaţie)
 fondurile private de pensii realizează o combinaţie unică, în felul ei,
între interesele investitorilor pe această piaţă şi necesitatea
asigurării securităţii sociale
Zona de protecţie
 instituţiile financiare sunt protejate împotriva riscurilor determinate
de calitatea contribuabililor şi de potenţialele acţiuni potrivnice ale
acestora
 contribuabilii-beneficiari sunt protejaţi faţă de erorile manageriale
rezultând din incompetenţă sau din asumarea hazardată a unor
riscuri excesive
 acţionarii instituţiilor implicate sunt protejaţi faţă de potenţialul
distructiv al unui management defectuos
 sistemul financiar şi mediul de afaceri sunt protejate faţă de efectele
conexe şi colaterale derivând dintr-o deteriorare a situaţiei
economico-financiare a instituţiilor aflate în dificultate
 societatea, în ansamblul ei, este protejată de posibila instabilitate a
sistemului financiar, dar şi de apariţia unui deficit de imagine a
acestuia
Diversitatea sistemelor de supraveghere
 nu există un sistem de reglementare şi supraveghere unic şi
optim;
 fiecare ţară îşi poate alege un model propriu, adecvat
contextului economic, social şi cultural naţional;
 modele proactive:
 implică reglementări detaliate pentru majoritatea activităţilor
managerilor de pensii private;
 acţiunile de supraveghere şi control trebuie detaliate şi bine
definite;
 sunt întâlnite, mai frecvent, în cazul noilor sisteme de pensii
bazate pe fonduri administrate în regim privat din ţările în curs
de dezvoltare, ţări care nu au o tradiţie consistentă în domeniul
reglementării şi nici un nivel de siguranţă corespunzător în
sectorul financiar.
Diversitatea sistemelor de supraveghere

 modele reactive:
 se bazează, în principal, pe autoreglementare, cu proceduri de
supraveghere mult mai puţin detaliate
 presupun că managerii fondurilor de pensii au un real interes în
ceea ce priveşte o autoreglementare cât mai elaborată
 statul trebuie să intervină doar în situaţiile în care interesele
actorilor de pe piaţă şi ale contribuabililor-beneficiari sunt
divergente
 sancţiunile şi penalizările pentru încălcarea regulilor sistemului
trebuie să fie mult mai severe
 recomandate în ţările cu o experienţă semnificativă de
autoreglementare a institutiilor financiare
Componentele cadrului general de supraveghere

 misiunea supravegherii
 funcţiile sistemului
 structurile instituţionale
 metodele de supraveghere
Misiunea supravegherii se referă atât la protejarea sistemului

de interese al participanţilor, cât şi la protecţia stabilităţii
sistemului.
Componentele cadrului general de supraveghere
Funcţiile sistemului:
 autorizarea şi înregistrarea entităţilor componente
 condiţii de calificare pentru obţinerea beneficiilor aferente contribuţiei
 managementul operatorilor din sistem
 contribuţiile şi regularitatea plaţii acestora
 membrii fondurilor şi posibilităţile de transfer de la un fond la altul
 opţiuni privind încasarea beneficiilor (plată integrală sau eşalonată)
 condiţii de acces la planurile de pensii
 investiţiile fondurilor, alocarea activelor şi condiţii de performanţă
 capitalul minim al operatorilor şi rezervele de constituit
 proceduri de custodie şi relaţia fond-administrator-depozitar
 metode financiare, actuariale şi de contabilitate
 costul administrării şi activitatea de marketing
 proceduri de informare a participanţilor şi instituţiilor interesate
 procedurile de fuzionare şi de lichidare
Domenii ale activităţii de
supraveghere
 controlul instituţional - acoperă funcţionarea fondurilor de

pensii şi a administratorilor acestora, de la autorizare până la
eventuala lor dizolvare, prin fuzionare sau lichidare; el include
şi verificarea calităţii managementului şi persoanelor afiliate
administratorilor, intermediarilor şi filialelor acestora
 controlul financiar - priveşte colectarea contribuţiilor şi
procedurile de investire ale fondurilor private de pensii
 controlul membrilor - se referă la procedurile de aderare, de
transfer şi de soluţionare a reclamaţiilor participanţilor
 controlul beneficiilor - priveşte monitorizarea calculului
drepturilor de pensie privată, incluzând cazurile de invaliditate
şi drepturile moştenitorilor participanţilor
supraveghere
Controlul instituţional
 autorizarea noilor fonduri de pensii
 fuzionarea şi lichidarea fondurilor
 marketing-ul fondurilor
 publicitatea fondurilor
 informarea participanţilor şi instituţiilor interesate
 evaluarea performanţelor financiare şi operaţionale
 colectarea informaţiilor instituţionale
 inspecţii, verificarea bilanţurilor şi alte modalităţi de
control
supraveghere
Controlul financiar
 colectarea contribuţiilor şi transferul conturilor individuale
între fonduri
 supravegherea investiţiilor, inclusiv sursele de informare şi
sistemele de tehnologie a informaţiei utilizate
 proceduri de evaluare a activelor, în special pentru
instrumente de investire fără un preţ curent de piaţă, acolo
unde acestea sunt permise
 respectarea limitelor de investire, în funcţie de tipul
instrumentului de investire, nivelul de risc, emitent ş.a.
 relaţia cu depozitarul
 calculul beneficiilor participanţilor
 sistemul de garanţii
supraveghere
Sistem centralizat de colectare
a contribuţiilor Trezorerie
Participant Angajator Agenţie de Autoritate pensii

colectare publice
Administrator
fond
Conturi
individuale
Beneficiar
Randamentul
investiţiilor
supraveghere
Sistem descentralizat de colectare a contribuţiilor
Participant Angajator Agenţie de Randamentul

colectare investiţiilor
Administrator
fond
Conturi
individuale
Beneficiar
supraveghere
Preţuri de referinţă pentru evaluarea activelor
Acţiuni Obligaţiuni
Ţara cotate necotate rating rating Împrumuturi Imobiliare
superior scăzut
Australia piaţă piaţă piaţă piaţă piaţă piaţă
Austria piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz.
Belgia piaţă piaţă răscumpăr. piaţă/achiz. per sold piaţă
Canada piaţă ajust. piaţă/achiz. înstrăinare înstrăinare înstrăinare piaţă ajust.
Danemarca piaţă/achiz. piaţă/achiz. înstrăinare înstrăinare înstrăinare piaţă/achiz.
Elveţia piaţă ajust. piaţă ajust. înstrăinare înstrăinare piaţă -

Finlanda piaţă ajust. piaţă ajust. înstrăinare piaţă ajust. înstrăinare piaţă ajust.
Franţa piaţă/achiz. piaţă/achiz. înstrăinare înstrăinare piaţă/achiz. înstrăinare
Germania min. istoric min. istoric min. istoric min. istoric piaţă/achiz. piaţă/achiz.
Grecia min. istoric min. istoric piaţă/achiz. piaţă/achiz. min. istoric min. istoric
Irlanda piaţă piaţă piaţă piaţă piaţă piaţă

Islanda piaţă piaţă/achiz. piaţă piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz.
supraveghere
Preţuri de referinţă pentru evaluarea activelor
Acţiuni Obligaţiuni
Ţara cotate necotate rating rating Împrumuturi Imobiliare
superior scăzut
Italia piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz.
Japonia piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz.
Luxemburg piaţă piaţă per sold piaţă piaţă piaţă
M. Britanie piaţă piaţă ajust. piaţă piaţă piaţă piaţă
Mexic piaţă ajust. piaţă ajust. piaţă piaţă piaţă piaţă
Norvegia piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz.
Olanda piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă
Portugalia piaţă piaţă înstrăin/piaţă piaţă piaţă piaţă
Spania piaţă piaţă/achiz. piaţă piaţă piaţă/achiz. piaţă
SUA piaţă piaţă înstrăinare piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz.
Suedia piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz. piaţă/achiz.
Turcia min. istoric piaţă/achiz. min. istoric min. istoric piaţă/achiz. piaţă/achiz.
supraveghere %
Structura portofoliului fondurilor de pensii

Titluri Obligaţiuni Obligaţiuni Acţiuni Imobiliare Investiţii în
monetare private publice străinătate
Anglia 4 0 14 52 3 18
SUA 4 1 21 53 0 11
Germania 0 33 43 10 7 7
Japonia 5 14 34 23 0 18
Canada 5 3 38 27 3 15
Franţa 0 18 65 10 2 5
Italia 0 1 35 16 48 0
Olanda 2 10 21 20 7 42
Suedia 0 0 64 20 8 8
Finlanda 13 0 69 9 7 2
Medie 3 8 40 24 9 13
supraveghere
Limite de investire % din valoarea activelor fondului
Instrumente de investiţii permise Limite de

investire
instrumente ale pieţei monetare, inclusiv conturi şi depozite în lei la o bancă, persoană 20%
juridică română, sau la o sucursală a unei instituţii de credit străine autorizate să
funcţioneze pe teritoriul României şi care nu se află în procedură de supraveghere
titluri de stat emise de Ministerul Finanţelor Publice şi instrumente financiare emise de 70%
Banca Naţională a României
obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de autorităţile administraţiei publice locale din 30%
România, cotate sau tranzacţionate pe pieţe supravegheate
valori mobiliare tranzacţionate pe o piaţă reglementată şi supravegheată de CNVM 50%
obligaţiuni şi alte valori mobiliare emise de guverne şi bănci centrale din alte state, 10% *)
care îndeplinesc cerinţele prevăzute de normele Comisiei
obligaţiuni şi alte valori mobiliare ale organismelor străine neguvernamentale, dacă 10%
aceste instrumente sunt cotate la burse de valori autorizate şi îndeplinesc cerinţele de
rating şi alte cerinţe prevăzute de normele Comisiei
titluri de participare emise de OPCVM din România sau din alte ţări, care îndeplinesc 5% **)
cerinţele de rating şi alte cerinţe prevăzute de normele Comisiei
alte forme de investiţii, potrivit normelor Comisiei 5% ***)
*) 15% pentru fondurile facultative
**) numai pentru fondurile facultative
***) pentru fondurile facultative limitele se stabilesc prin norme
supraveghere
Controlul membrilor şi beneficiilor cuvenite acestora

 procedurile de afiliere a membrilor şi transferul de la un fond
la altul
 informarea participanţilor
 soluţionarea sesizărilor şi reclamaţiilor contribuabililor şi
beneficiarilor fondurilor de pensii
 definirea şi controlul procedurilor de solicitare a beneficiilor
 definirea reperelor pentru calcularea anuităţilor
 controlul modalităţii de plată a beneficiilor (anuităţi sau
retrageri programate)
 proceduri utilizate în cazul inacapacităţii de muncă
supraveghere
Colectarea şi diseminarea informaţiilor

 aspecte privind managementul fondurilor de pensii, membrii
acestora, sistemul de contribuţii şi de beneficii, veniturile şi
cheltuielile fondurilor, principii şi coordonate concrete de
investire, plata beneficiilor, performanţele fondurilor şi ale
companiilor de administrare
 informaţia economică privind sistemul de pensii în relaţie cu
statisticile pieţei muncii, de securitate socială, ale pieţelor de
capital, privind finanţele publice, datoria internă şi externă
 informaţii despre legislaţia internă şi externă în materie
Structura instituţională a
sistemului de supraveghere
 Factori de influenţă:
 sistemul de organizare politică şi administrativă al statului:
federal sau unitar, centralizat sau descentralizat
 caracteristicile planurilor de pensii private: obligatorii,
voluntare, ocupationale, personale, contribuţii definite sau
beneficii definite
 structura pieţei: numărul de fonduri/planuri de pensii,
tipurile de fond/plan, concentrarea de piaţă (conglomerate
financiare, oligopoluri)
 modul de abordare a reglementării şi supravegherii:
calitativă, prudenţială, cantitativă, auto-supraveghere,
reactivitate, proactivitate
Problema nivelului de cuprindere instituţională

Reglementarea şi Reglementarea şi Principalii reglementatori sunt
supravegherea sunt supravegherea sunt în ministerele iar principalii
în sarcina unor sarcina unor autorităţi supraveghetori sunt
ministere independente autorităţile independente
Cehia Canada Anglia Mexic
Japonia Danemarca Australia Olanda *
Noua Zeelandă Irlanda Germania Polonia
Spania Italia * Suedia *
Turcia Islanda * Ungaria
* autoritatea de supraveghere are şi atribuţii de reglementare
Structura organizaţională
 trebuie să reflecte cele patru domenii Conducere
diferite de activitate Audit
 poate include plata contribuţiilor intern
de pensii, în funcţie de
sistemul de colectare Divizia regle-
Divizia de Divizia Divizia
mentări şi
control statistică juridică servicii-suport
Control Studii şi Administrare IT

instituţional reglementări sancţiuni
Consultanţă
Structura Control
financiar
Statistică
juridică
Administra-
ţie
organizaţională a
autorităţii de Control Publicaţii, rel. Resurse
membri publice umane
supraveghere a
pensiilor private Control
beneficii
Statutul autorităţii de supraveghere
Dependentă formal Independentă formal
Cehia (Ministerul Finanţelor) Australia
Japonia (Ministerul Sănatăţii, Muncii si Canada
Asistenţei Sociale) Danemarca
Noua Zeelandă (Ministerul Dezvoltării Germania
Economice) Islanda
Irlanda
Spania (Ministerul Economiei) Italia
Turcia (Ministerul Economiei) Marea Britanie
Olanda
Polonia
Suedia
Ungaria
Modalităţi de numire a conducătorilor
Cu mandat Fără mandat

Australia - 5 ani Cehia
Canada - 7 ani Danemarca
Irlanda - 4 ani Germania
Italia - 4 ani Japonia
Islanda - 4 ani Marea Britanie
Olanda - 6/5 ani Mexic
Polonia - 6 ani Noua Zeelandă
Suedia - 5 ani Spania
Ungaria - 6 ani Turcia
Sisteme de revizuire a deciziilor
autorităţii de supraveghere
Autoritatea superioară Curtea de Justiţie
(Ministerul)
Canada Australia
Germania Cehia
Japonia Irlanda
Spania Italia
Turcia Islanda
Marea Britanie
Mexic
Noua Zeelandă
Olanda
Polonia
Suedia
Ungaria
Foruri de analiză a activităţii autorităţii de

supraveghere
 parlamentul (Australia, Mexic, Ungaria sau Noua Zeelandă)
 ministerele (Canada, Cehia, Danemarca, Germania, Irlanda,
Islanda, Italia, Japonia, Mexic, Noua Zeelandă, Polonia,
Spania, Turcia, Ungaria)
 primii miniştri sau preşedintele (Marea Britanie, Suedia)
 instituţia naţională de audit (toate ţările)
 organisme ale industriei pensiilor private (Australia)
 opinia publică, în cadrul politicilor de informare, prin
intermediul rapoartelor periodice şi a publicării informaţiilor de
profil pe internet (toate ţările)
Integrarea supravegherii pieţelor financiare
 Argumente:
 acoperirea unitară a activităţilor desfăşurate de
conglomeratele financiare
 evitarea unor suprapuneri în activitatea autorităţilor de
supraveghere
 consistenţa sporită a supravegherii intersectoriale;
 optimizarea fluxului informaţiilor
 economii de scală şi de scop, inclusiv prin diseminarea
experienţei anterioare
 Integrare parţială (asigurări, fonduri de pensii):
 similitudinea plasamentelor, sub aspectul duratei şi posibilităţilor
de investire
 dimensiunea de „asigurare” (socială) sub care pot fi privite
fondurile de pensii
 produse de asigurări care se apropie conceptual de noţiunea
pensie privată (asigurări de viaţă cu rambursarea primelor,
anuităţi ş.a.)
 principalii operatori din piaţă (administratorii fondurilor) sunt
organizaţi fie ca subsidiare ale unor grupuri de asigurări, fie ca
un joint-venture în care societăţile de asigurări deţin o poziţie
semnificativă sau chiar de control
 experienţa a numeroase ţări care au instituţionalizat sistemul de
pensii private
 Contraargumente:
 prin componenta de protecţie socială, pensiile sunt produse de
sine stătătoare, chiar dacă au şi caracteristici financiare similare
altor produse
 mecanismele de coordonare a supravegherii diferitelor segmente
de piaţă pot fi, adesea, greoaie şi destul de costisitoare
 reforma pensiilor este un proces complex şi de durată şi
presupune instituţii specializate
 oamenii sunt destul de suspicioşi în ceea ce priveşte transparenţa
şi eficienţa autorităţilor existente
 eşecurile anterioare din alte segmente ale pieţei financiare sunt
relaţionate în gândirea comună cu probleme potenţiale privind
autorităţile de reglementare (deficitul de imagine)

 Mecanisme de coordonare între autorităţile de
supraveghere:
 forumuri sau comisii mixte de coordonare
 includerea în conducere a unor membri din alte autorităţi de
supraveghere
 protocoale privind coordonare sau divizarea activităţilor,
reducerea formularisticii şi a costurilor pentru industrie, operaţii
comune ş.a.
 integrarea datei de baze
 prevederi legale sau înţelegeri privind distribuirea informatiei
 întâlniri periodice la nivelul conducerii sau pe categorii de experţi
Integrate Parţial integrate Specializate
(bănci, asigurări, piaţă de (companii de asigurări (fonduri de pensii)
capital, fonduri de pensii) şi fonduri de pensii)
Australia Belgia Elvetia
Austria Cehia Irlanda
Canada Finlanda Italia
Corea de Sud Luxemburg Japonia
Danemarca Noua Zeelandă Marea Britanie
Germania Olanda Mexic
Islanda Polonia Slovenia
Norvegia Portugalia Statele Unite
Suedia Spania
Ungaria Turcia
Finanţarea autorităţii de supraveghere

Finanţare Finanţare mixtă (de Finanţare privată
de la bugetul public la buget şi entităţile (de la entităţile
supravegheate supravegheate)
Cehia Marea Britanie Australia
Italia Mexic Canada
Japonia Noua Zeelandă Danemarca
Spania Polonia Germania
Turcia Irlanda
Italia
Olanda
Suedia
Ungaria
Finanţarea autorităţii de supraveghere
Finanţarea privată
 argumente:
 poate reduce presiunea politică a altor structuri guvernamentale
 supravegherea pensiilor private fiind un serviciu public cei care
beneficiază ar trebui să fie şi cei care plătesc
 conduce la creşterea flexibilităţii în gestiunea bugetului
 evită eventualele constrângeri aplicabile instituţiilor finanţate de
la bugetul public
 riscuri:
 dependenţei autorităţii de supraveghere de interesele
operatorilor din piaţă
 creşterea costurilor pentru persoanele afiliate
Problema resurselor umane
 în perioada de introducere a noului sistem, profesioniştii cu o
experienţă relevanta în materie sunt destul de puţini la număr
 necesitatea ca autoritatea de supraveghere să dezvolte un
program intensiv de pregătire, pentru a-şi asigura rapid personalul
de care are nevoie
 în domeniul resurselor umane administratorii fondurilor de pensii
sunt la concurenţă cu supraveghetorii
 necesitatea acordării unor salarii competitive şi a unui sistem
motivant de beneficii conexe, de regulă superioare celor din
aparatul guvernamental şi cel puţin la nivelul celor din industria de
profil
 într-o primă etapă vor fi recrutaţi specialişti cu experienţă în
domenii înrudite (de la banca centrală, din sistemul pensiilor
publice sau de la supraveghetorii din asigurări)
Sectorul Sectorul public Restricţii de Fără restricţii de
privat plăteşte plăteşte mai bine transfer în transfer în
mai bine sau similar sectorul privat sectorul privat
Cehia Australia Australia Cehia
Irlanda Canada Canada Germania
Italia Danemarca Danemarca Irlanda
Noua Zeelandă Germania Polonia Islanda
Turcia Islanda Italia
Marea Britanie Marea Britanie
Mexic Mexic
Polonia Noua Zeelandă
Suedia Spania
Ungaria Turcia
Ungaria
Condiţii de obţinere a unui post în sectorul privat

de catre supraveghetori în ţări membre OECD
Autonomie completă Autonomie parţială Fără autonomie
Australia Canada Cehia
Italia Danemarca Islanda
Germania Japonia
Irlanda Noua Zeelandă
Italia Spania
Marea Britanie Turcia
Mexic
Polonia
Suedia
Ungaria
Niveluri de autonomie operaţională a autorităţii de

supraveghere în ţări OECD (angajări, concedieri, plăţi)
Conducerea autorităţii de supraveghere

 conducere unipersonală:
 împrumutată din modelulul managementului politic al
statelor care au făcut pionierat în domeniu (vezi Chile)
 justificată de performanţele obţinute de instituţiile în cauză
 conducere colectivă:
 în democraţiile occidentale, tradiţia politică a consacrat
rolul managementului de grup
 particularităţile de cultură organizaţională generează
elemente de variaţie privind: denumirea, numărul
membrilor, relaţiile ierarhice, gama de atribuţii ş.a.
Conducerea autorităţii de supraveghere
Cu consilii/comitete Fără consilii/comitete
Australia Cehia
Danemarca Canada
Germania Japonia
Irlanda Noua Zeelanda
Italia Spania
Islanda Turcia
Marea Britanie
Mexic
Olanda
Polonia
Suedia
Ungaria
Coordonate româneşti ale
supravegherii fondurilor de
pensii
 Legea nr. 249/2004 privind pensiile ocupaţionale

– C.S.A.
 Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii
administrate privat – Comisia de Supraveghere a
Fondurilor de Pensii
 OUG nr. 50/2005 privind înfiinţarea, organizarea
şi funcţionarea Comisiei de Supraveghere a
Sistemului de Pensii Private
pensii
 Statut
 autoritate administrativă autonomă, cu personalitate
juridică, aflată sub controlul Parlamentului României
 Scopul Comisiei
 protejarea intereselor participanţilor şi ale beneficiarilor
 asigurarea bunei funcţionări a pieţei fondurilor de pensii
 informarea publicului asupra acestei pieţe
pensii
 Principalele atribuţii ale Comisiei:
 acordarea sau retragerea avizelor şi autorizaţiilor fondurilor
de pensii, administratorilor şi depozitarilor
 supravegherea şi controlul activităţii din domeniul
reglementat de legea în cauză
 instituirea şi revocarea măsurii de supraveghere specială a
fondului de pensii
 instituirea administrării speciale
 întocmirea şi actualizarea Registrului fondurilor de pensii
 emiterea de norme privind sistemul fondurilor de pensii, în
domeniul propriu de competenţă
 informarea şi educarea populaţiei cu privire la sistemul
fondurilor de pensii
pensii
 Finanţare:
 Integral din venituri proprii
 taxe pentru autorizare şi avizare
 taxe lunare plătite de administratori şi/sau de furnizori
de pensii
 majorări de întârziere la plată a taxelor lunare
 alte surse de finanţare
 Surse temporare
 fondul de garantare a asiguraţilor (cu rambursare)
 bugetul statului (cu rambursare)
 intrări de credite externe
pensii
 Structura de conducere
 Consiliu format din 5 persoane
 preşedinte, vicepreşedinte şi 3 membri
 Modalitatea de desemnare a membrilor
Consiliului
 aleşi de Parlament, la propunerea Comisiilor de
specialitate
 2 candidaturi propuse de Consiliul Economic şi Social
pensii
 Durata mandatului
 5 ani membrii
 6 ani preşedintele şi vicepreşedintele
 Posibilitate de reinvestire (o singură dată)
 Statutul membrilor Consiliului
 Preşedintele şi vicepreşedintele asigură şi conducerea
curentă (board executiv)
 Ceilalţi membri - Consiliu de administraţie (activitea
curentă de conducere a Comisiei este asigurată de un
director general)

Fonduri de Pensii

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Fonduri de Pensii

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREŞTI

Facultatea de Management Financiar

 Fondurile private de pensii - o

Evaluarea politicilor Propuneri

 Mecanisme de conexare a beneficiilor la

 Relaţia piaţă – produs

 Piaţa fondurilor de pensii

 Sistemul public de pensii

rc × Snm × Na = Pnm × Np , în care:

 rc - rata contribuţiei la sistemul PAYG

0 0.5 1 1.5 2 2.5 3 3.5 4 4.5

 Tipuri de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale

 Beneficiarii sistemului public de pensii

 Administrarea şi gestionarea sistemului public de pensii

Buget Fond A Fond B Fond C,

 Rolul regulator al statului :

 Legea nr. 249/2004 privind pensiile

Dimensiune iniţială Reducere necesară echilibrării

Reducere suplimentară aferentă Nivel de echilibru

 Cadru comun pentru pensiile de retragere

2000 2010 2020 2030 2040

0 – 19 ani 23.1 21.8 20.7 19.8 19,5

20 – 59 ani 55.4 54.4 52.4 48.8 47.1

 Problemele sistemului public

c - număr de contribuabili (mii persoane)

1968 2004 2025

n - număr de pensionari (mii persoane)

Pensia medie reală Pensia medie /

1990 100.0 44.7

 Costul total de tranziţie - ct

 Datoria totală a sistemului – dt

 rsp - este influenţat de condiţiile concrete ale tranziţiei şi de

 Poate fi acelaşi cu administratorul fondului

 Transferul participanţilor de la un fond la altul

 Dreptul la o pensie privată - la data îndeplinirii

 Succesorii beneficiază de activele acumulate, în

 Variabile privind structura de administrare

 Contribuţii definite / beneficii definite / hibrid

 Fondul ocupaţional / personal

 Participare obligatorie / facultativă

Cu drept de uz Fără drept de uz

Cu capacitate şi Forma corporativă Fundaţii

 Aspecte privind reglementările legale în privinţa

 Mecanisme de administrare abordate în cadrul

 Particularităţi ale marketingului fondurilor

 Legate de caracteristicile particulare prin care

 Conţinut: realizarea unei activităţi, bazată pe

 Obiectivele generale urmărite în promovarea

 Rolul departamentelor de specialitate:

 Informarea de către administratori a

 Rolul Comisiei de Supraveghere

Diversitatea sistemelor de supraveghere

Componentele cadrului general de supraveghere

Misiunea supravegherii se referă atât la protejarea sistemului

 controlul instituţional - acoperă funcţionarea fondurilor de

Participant Angajator Agenţie de Autoritate pensii

Participant Angajator Agenţie de Randamentul

Danemarca piaţă/achiz. piaţă/achiz. înstrăinare înstrăinare înstrăinare piaţă/achiz.

Elveţia piaţă ajust. piaţă ajust. înstrăinare înstrăinare piaţă -

Irlanda piaţă piaţă piaţă piaţă piaţă piaţă

Structura portofoliului fondurilor de pensii

Instrumente de investiţii permise Limite de

Controlul membrilor şi beneficiilor cuvenite acestora

Colectarea şi diseminarea informaţiilor