Beneficii sociale

Definiția beneficiilor sociale

• Beneficii sociale constituie principala formă de
suplimentare, respectiv substituire a veniturilor primare ale
individului, familiei sau gospodariei.
• Beneficiile și serviciile sociale constituie, alături de sistemul
de taxe și impozite, principalul mijloc de intervenție a
statului în domeniul protecției sociale, a redistribuției
bunăstării.
• Termeni echivalenți pentru beneficiu social
– "transfer social"
– "beneficiu de protecție socială”,
– Prestație socială (mai ales in administrația din Romania)
 Scopul beneficiilor sociale
• Asigurarea unei justiții sau echități sociale prin
– menținerea unui minim social acceptabil,
– reducerea sărăciei,
– reducerea inegalității sociale,
– promovarea anumitor bunuri sociale considerate a
fi "prioritare" sau "strategice", (educația copiilor,
sănătatea populației)
– promovarea solidarității sociale
 Tipuri de beneficii sociale
• B.s. pot fi sub forma
– transferuri monetare,
– Gratuități sau subvenții ale diferitelor
bunuri sau servicii de bază,
– beneficii în natură (Bunuri sau servicii
oferite direct individului)
– cresc puterea de cumpărare a
beneficiarului, fără însă a-i diminua
acestuia libertatea de a-și alege singur
tipul de consum
– au ca rezultat controlul consumului
individual (în general, sunt
subvenționate acele bunuri și servicii al
caror consum societatea îl încurajează,
ca de exemplu, produse alimentare de
bază - pâine, lapte - servicii medicale
primare, servicii educaționale, credite
pentru construcția de locuinte)
 Clasificări ale beneficiilor sociale
• După frecvența acordării:
– unice ("lump-sum benefits")
– periodice, pe perioade determinate sau nedeterminate, atât timp cât individul
continuă să fie eligibil.
• în funcție de condiționarea acordării :
– Contributorii (ex. sistemele de asigurari- eligibilitatea fiind conditionata de plata
unei contribuții)
– Necontributorii
• În funcție de gradul de acoperire a populației:
– universalist-categoriale (acordate tuturor membrilor/categorii de membri ai unei
societăți, precum alocația pentru copii, sau alocația suplimentară pentru familii
cu mulți copii)
– Selective (sunt acordate în funcție de nevoie, în baza unui test aplicat mijloacelor
de trai ale individului)
Categorii principale de beneficii sociale

• beneficiile de asigurări sociale contributorii

(de ex. pensii de vârstă, de urmaș, de boală,
de invaliditate, ajutorul de șomaj)
• beneficiile noncontributorii (alocația pentru
copii, ajutoarele sociale pentru persoane cu
handicap, ajutoarele bazate pe testarea
mijloacelor, subvenții și gratuități)
 Tipuri de beneficiari
• persoanele care depășesc vârsta de pensionare (prin
sistemele de asigurări),
• persoanele care nu se pot susține singure din punct de
vedere financiar (prin intermediul b.s. selective), din
diferite motive (e.g., handicap, boală, șomaj involuntar),
• persoanele ce aparțin unor grupuri sociale considerate a
prezenta un risc ridicat de a ajunge în dificultate financiară
(e.g., familii cu mulți copii, familii monoparentale).
• unele b.s. acoperă și persoanele aflate în întreținerea
beneficiarului, chiar daca acestea nu fac direct parte dintr-o
categorie de indivizi eligibili.
Familii monoparentale în Romania
 Premise ale configurării unui amestec de
beneficii sociale
• Alegerea unui amestec de beneficii sociale
vizează atingerea unei anumite echități sociale,
dar
– Este condiționată atât de criterii de natura
economică (eficiența alocativă macro si/sau
microeconomică, prezervarea motivației indivizilor
de a munci),
– cât și de criterii de natura administrativ-instituțională
(costurile asociate administrării acestor beneficii
sociale)
 Clasificarea statelor sociale
Gøsta Esping- Anderson (1990)
• Caracterul "social" al unui stat este conferit de:
– de nivelul (ca procent din PIB) al cheltuielilor sociale ale statului,
– de tipurile de b.s. dominante (universalist-categoriale /selective)
– de ponderea programelor sociale active (programe de stimulare
activă a integrării pe piața muncii, de creare de locuri de munca)
– de ponderea sectorului privat în realizarea protecției sociale.
• Astfel, există diferite modele de stat al bunăstarii între extremele:
– minimalist sau rezidualist (predomină b.s. selective, ponderea
scazută a programelor active, ponderea ridicată a sectorului
privat în protecția socială și nivel scăzut al cheltuielilor sociale
– statul social caracterizat, dimpotrivă, printr-un nivel ridicat al
cheltuielilor sociale, o pondere redusa a sectorului privat în
asigurarea bunăstării, predomină beneficiile universaliste și
programele active).
Tipuri de beneficii, avantaje și
dezavantaje
 Beneficii contributorii
• B.c. = beneficii sociale - monetare sau în natură –
condiționate de plata unei contribuții de către individ
• Derivă din sistemele de asigurări sociale.
• Majoritatea sistemelor de asigurări sociale iau in
considerare pentru calculul acestor beneficii:
– nivelul contribuției,
– perioada de timp în care aceasta contribuție a fost plătită.
• B.c. iau forma unor “drepturi câștigate”, fiind strâns
legate de prezența pe piața muncii. Ele nu decurg din
drepturile asociate statutului de cetățean
 Tipuri de B.c.
– pensiile de vârstă si boală,
– ajutoarele de șomaj
– serviciile medicale (acolo unde acestea sunt
organizate sub forma sistemelor de asigurări).
• Aceste beneficii se răsfrâng adesea și asupra
persoanelor dependente din punct de vedere
financiar din familia persoanei contribuabile,
(pensia de urmaș pentru copii sau soți)
 Categorii scutite de plata contribuției
• În cazul serviciilor de sănătate, statul, precum și
casele de asigurări plătesc contribuția, respectiv
serviciile pentru anumite categorii de persoane
considerate a fi în incapacitate de plată:
– statul platește pentru beneficiarii de ajutor social și
militarii în termen,
– casele de asigurări plătesc serviciile medicale pentru
copiii minori, studenți și persoanele dependente de
salariații care contribuie la sistemul de asigurări
sociale de sănătate.
 Deosebiri între sistemele de asigurări
sociale/vs private
• Spre deosebire de un sistem privat de asigurări, bazat pe
voluntariat, sistemele de asigurări sociale sunt obligatorii
pentru toți salariații.
• Plata contribuției la aceste sisteme nu se realizează în
funcție de categoria de risc din care face parte potențialul
beneficiar, ci în funcție de capacitatea de plată a individului,
(ca procent din venitul acestuia).
• Sistemele de asigurări se constituie ca fonduri sociale
speciale (e.g., fondul desolidaritate socială, fondul de
șomaj), administrate de către stat sau de către comitete
independente din care fac parte și reprezentanți ai statului
 Cum se acordă beneficiile contributorii

• Nivelul b.c. este pozitiv corelat cu contribuția.

• În ceea ce privește serviciile sociale de tip
contributoriu, acordarea acestora se realizeaza
în funcție de nevoie
– Nevoia e definită de un grup de experți
– Se poate aplica și o taxă modică de utilizare pentru
a preveni abuzul unor astfel de servicii și a crește
eficacitatea lor
 Dezavantajele b.c.
• ofera protectie socială numai acelor categorii de persoane
integrate pe piața muncii, dar având și o continuitate în muncă,
precum și o forma de angajare stabilă.
• Persoanele excluse de la protecția socială prin intermediul b.c
– Au calificări reduse sau calificări redundante,
– nu pot intra pe piața muncii
– istorie scurtă sau fluctuantă de muncă sau nu au o formă de angajare
stabilă
• B.c. sunt discriminatorii în raport cu femeile, minoritățile etnice.
– Pentru compensarea acestor dezechilibre, în unele țări au fost
instituționalizate forme explicite de discriminare pozitivă în ceea ce
privește angajarea, în vederea creării unui sistem de angajare ce oferă
oportunitati egale
 Incapacitate de plată b.c.
• apare o dată cu creșterea șomajului și apariția
unor tipare de angajare ce prezintă fluctuații
majore, atât din punct de vedere al
continuității, cât și ca formă de angajare.
• Această iminentă incapacitate de plată a dus,
în multe țări, la reconsiderarea sistemelor de
asigurări sociale, în special a celor de pensii
(introducerea unui fond suplimentar privat de
pensii).
 Avantajele legate de b.c.
• sunt considerate “drepturi câștigate” si deci revendicarea
acestora nu este considerată, din punct de vedere social,
stigmatizantă.
• o rată de acoperire mare în raport cu celelalte beneficii sociale.
• Un alt avantaj al acestora este de ordin economic: prin
scăderea costurilor individuale asociate diferitelor riscuri,
crește mobilitatea pe piața muncii.
• Unele b.c., ca de exemplu, ajutoarele în caz de șomaj, sunt, în
majoritatea țărilor, acordate pe perioade de timp relativ
reduse pentru a preîntâmpina unele distorsiuni majore ale
pieței muncii (demotivarea muncii, creșterea dependenței
individului de stat)
 Beneficii noncontributorii (B.n.c.)
• beneficii sociale, monetare, în natură sau sub forma
de servicii, necondiționate de plata prealabilă a unei
contribuții de către individ.
• sunt finanțate din taxele și impozitele generale.
• Din categoria b.n.c. fac parte
– beneficiile sau serviciile universalist-categoriale, de tipul
serviciilor educaționale, alocației pentru copii sau
alocației pentru familii cu mai mulți copii,
– beneficiile selective, acordate pe baza unui test aplicat
mijloacelor de trai ale individului
 Cuantumul alocaţiei pentru susţinerea
familiei, în 2018
• Cuantumul alocaţiei pentru susţinerea familiei este raportat la valoarea indicatorului
social de referinţă (500 lei) şi depinde de tipul familiei, venitul mediu lunar pe membru
de familie şi numărul copiilor în întreţinere
• 1.1. Familie cu venit net mediu lunar pe membru de până la 200 lei (0,40 ISR) inclusiv:
• 82 lei (0,164 ISR) pentru familia cu un copil;
• 164 lei (0,328 ISR) pentru familia cu 2 copii;
• 246 lei (0,492 ISR) pentru familia cu 3 copii;
• 328 lei (0,656 ISR) pentru familia cu 4 copii și mai mulți.
• 1. 2. Familie monoparentală cu venit net mediu lunar pe membru de până la 200 lei
(0,40 ISR) inclusiv:
• 107 lei (0,214 ISR) pentru familia cu un copil;
• 214 lei (0,428 ISR) pentru familia cu 2 copii;
• 321 lei (0,642 ISR) pentru familia cu 3 copii;
• 428 (0,856 ISR) pentru familia cu 4 copii și mai mulți.
• 2. 1. Familie cu venit net mediu lunar pe membru între 200 şi 530 lei
(0,40 – 1.06 ISR):
• 75 lei (0,15 ISR) pentru familia cu un copil;
• 150 lei (0,3 ISR) pentru familia cu 2 copii;
• 225 lei (0,45 ISR) pentru familia cu 3 copii;
• 300 lei (0,6 ISR) pentru familia cu 4 copii și mai mulți.
• 2. 2. Familie monoparentală cu venit net mediu lunar pe
membru între 200 şi 530 lei (0,40 – 1.06 ISR):
• 102 lei (0,204 ISR) pentru familia cu un copil;
• 214 lei (0,408 ISR) pentru familia cu 2 copii;
• 306 lei (0,612 ISR) pentru familia cu 3 copii;
• 408 lei (0,816 ISR) pentru familia cu 4 copii și mai mulți.
 Cum se acordă b.n.c?
• Principiile alocative la baza acestor doua categorii
de b.n.c. (univesalist-categoriale/ selective) sunt
diferite, la fel si impactul lor redistributiv.
– Primele se alocă în baza unor criterii categoriale, fiind
instituite ca drepturi sociale, în baza unui sentiment de
solidaritate sociala,
– beneficiile selective se acordă discreționar, în baza
unor criterii care măsoară eligibilitatea potențialilor
beneficiari prin testarea mijloacelor de trai.
 Alte tipuri de beneficii sociale
• B. S. care nu sunt contributorii, dar sunt condiționate
de statutul de salariat sau de obținerea unor venituri
din muncă:
– beneficiile în natură asociate statutului de salariat în
anumite domenii (de exemplu, acordarea de către
angajator de locuințe subvenționate, de facilități de
îngrijire a copiilor, de locuri de odihnă subvenționate)
– creditele fiscale sau scutirea de impozite. Aceste tipuri de
beneficii nu sunt contributorii, dar sunt condiționate de
integrarea pe piața muncii, fără însă a depinde de istoria
de angajare a individului.
 Beneficii monetare
• toate beneficiile sociale oferite sub forma
unor sume de bani, spre deosebire de
– Subvenții (care scad costurile de consum ale
indivizilor sau familiilor),
– de credite fiscale indirecte (care cresc puterea de
cumpărare a indivizilor, dar nu se realizeaza printr-
un transfer explicit de bani) sau
– de benefiicii în servicii (care, ca si subventiile, scad
costurile de consum ale indivizilor si familiilor).
 Tipuri de B.m.
– contributorii sau noncontributorii,
– selective sau universalist-categoriale,
– periodice sau unice.
• Premisa ce stă la baza acordării de b.m. este aceea
de a crește bunăstarea indivizilor sau familiilor, prin
creșterea puterii lor de cumpărare, respectiv de
consum, fără a interfera cu preferințele individuale
de consum si fără a limita posibilitatea de alegere a
individului în raport cu propriul consum.
 Dezavantajele B.M.
• Susținătorii beneficiilor nonmonetare critică încarcarea
cheltuielilor publice și împovararea populatiei prin taxe și
impozite ridicate, fără certitudinea ca aceste cheltuieli duc “cu
adevarat” la satisfacerea unor nevoi de bază (consum irațional?)
• lipsa controlului asupra impactului pe care consumul datorat
creșterii puterii de cumpărare a beneficiarilor îl poate avea
asupra cheltuielilor publice.
– Banii din beneficii pot fi cheltuiți pe produse sau servicii de bază,
adesea subvenționate de stat, ducând deci la creșterea suplimentară a
cheltuielilor publice,
– sau pot fi cheltuiti pe produse si servicii taxabile, ducând astfel la
creșterea veniturilor publice
 Beneficii nonmonetare -b.n.m.
• Scopul acestora este de a scuti indivizii de anumite
cheltuieli, crescând astfel bunăstarea acestora.
• pot lua forma beneficiilor în natură, în bunuri si
produse, precum și forma unor beneficii acordate
prin intermediul sistemului fiscal:
– scutirea de taxe si impozite pentru cei cu venituri mici,
– reducerea taxelor si impozitelor în cazul familiilor cu
copii,
– Subvenții (e.g., subvenționarea transportului public).
– Serviciile sociale -o formă de beneficii non-monetare.
 Exemple de b.n.m. în Romania
• Subvenționarea sau gratuitatea anumitor
bunuri de consum de bază și a unor servicii,
pentru anumite categorii
– Subvenționarea transportului public pentru elevi,
studenți, persoane cu dizabilități și pensionari,
– Subvenționarea costurilor educaționale
 Avantaje ale b.n.m
• Permit controlul consumului indivizilor sau familiilor, asigurând
astfel o direcționare mai eficace a resurselor sociale către
satisfacerea unor nevoi considerate de bază.
• Statul poate astfel promova bunuri sociale evaluate pozitiv de
către societate.
– Investitiile în starea de sănătate a populației, în serviciile
educaționale, în formarea și protejarea copiilor
• Se pot preveni comportamente de consum iraționale din punct
de vedere social, ce nu justifică utilizarea fondurilor publice.
• de exemplu, asigurarea unor mese gratuite copiilor de vârsta școlară, prevenind
utilizarea nechibzuită de către părinți a beneficiilor adresate copiilor.
 DEZAVANTAJE b.n.m.

– lipsa de neutralitate a statului din punct de vedere

moral.
– limitarea libertății de decizie a individului sau
familiei în raport cu propriul consum/ stil de viață.
– Creșterea stigmei asociate beneficiilor sociale și
celor selective în mod special
 Beneficii unice
• Beneficiile unice sunt acele beneficii acordate o singura dată, în
funcție de nevoile apărute ca urmare a unei situații speciale sau ca
efect al unei situații cronice de deprivare.
• Beneficiile unice pot fi la rândul lor:
– universalist-categoriale (ex. Indemnizația de naștere)
– Selective (ex. ajutoarelor de urgență - au rolul de a oferi un ajutor imediat, în
cazuri de maximă necesitate, datorate fie unor situații sociale si economice
deosebite, fie unor calamități naturale (e.g., incendii, inundații)
– Mai pot lua forma unor credite (ex., pentru cumpărarea de locuințe pentru
familii tinere). Subvenționarea dobânzii pentru anumite categorii de indivizi
reprezintă totodată :
• O formă de ajutorare,
• Un mod de promovare a anumitor comportamente economice sau sociale, cu impact
asupra economicului (credite pentru anumite întreprinderi: pornirea unei afaceri pe
cont propriu, pentru cumpărarea sau construirea de locuințe, pentru studii).
 Programul „Investește în tine” (din martie
2018)
• Vizează două categorii
1. Pragul întâi este dedicat celor cu vârste cuprinse între 16 și 26 de ani și care sunt eligibili pentru un credit de până la
maxim 40.000 lei
2. Pragul al doilea poate fi accesat de către persoane ce au între 26 și 55 de ani, suma maximă fiind de 35.000 lei

• Aceste categorii pot accesa un credit fără dobândă, garantat de către stat. Banii vor putea fi folosiți pentru
educație, sport, sănătate și cultură.
• Monitorizarea rezultatelor acestui program este făcută de Comisia Nationala de Strategie si Prognoza
http://www.cnp.ro/ro/investeste_in_tine

• Dacă solicitanții sunt și salariați, ei vor putea solicita suplimentar 20.000 de lei, pe lângă creditul inițial.
• Anii de studiu vor reprezenta perioada de graţie pentru acest tip de finanţare.

• Scopul acestui program a fost să răspundă unor probleme sociale:

– Rata ridicată a șomajului în rândul tinerilor (somaj peste 18 % la tineri)
– Exodul persoanelor tinere din țară
– Lipsa acută a forței de muncă din anumite zone ale țării
– Dificultățile tinerilor care au o situație financiară precară să își finalizeze cursurile, iar mai apoi să se angajeze
– Dificultățile întâlnite de către persoanele tinere atunci când doresc să acceseze un credit
 Argumente pro beneficii unice
• avantajul lor comparativ cu beneficiile
periodice sau permanente este de a nu induce
un comportament demotivator în raport cu
munca sau cu integrarea pe piața muncii.
• ele pot duce la stimularea activităților
economice
 Beneficii universalist-categoriale

• sunt beneficii sociale de tip non-contributoriu,

acordate în funcție de criteriul apartenenței la o
anumită categorie, în baza drepturilor
cetățenești.
• Exemple: alocația pentru copii (acordată tuturor
copiilor, indiferent de familia de proveniență),
• Nivelul prestației este același pentru toți
beneficiarii.
 Beneficiile universale sunt un drept social
• Este un drept social asociat statutului de cetățean
• Nu este definit ca ajutor acordat celor considerați a fi în nevoie
(dependenți sociali), ca în cazul beneficiilor sociale selective.
• obiectivul principal este creșterea solidarității sociale,
desființarea graniței între "avantajați" și "dezavantajați", între
cei ce au și cei ce nu au nevoie.
• delimitarea între "noi" si "ei", caracteristică beneficiilor sociale
selective, este asociată unui proces de stigmatizare a
beneficiarilor
• Principii fondatoare ale b.u: universalismul si egalitatea
indivizilor in fața riscurilor
Avantajele beneficiilor universal-categoariale
• Creșterea echității, integrarea socială a indivizilor prin respectarea
demnității individuale și prin prevenirea excluziunii sociale,
• promovarea unor bunuri sociale considerate a fi importante și la
corectarea unor dezechilibre între resurse si nevoi.
• rata mai ridicată de acoperire decât în cazul beneficiilor sociale
selective, având ca efect creșterea bunăstării unor segmente largi ale
populației.
– Într-o societate în care astfel de beneficii sunt predominante, toți indivizii
ajung, într-o formă sau alta, la un moment dat în decursul vietii lor, să fie
beneficiari direcți. Acest fapt, asociat cu un nivel satisfacator (!!!) al
beneficiilor si/sau calitatea crescută a serviciilor oferite, poate duce si la o
creștere a suportului politic pentru astfel de programe.
• Costuri mici de administrare a acestor beneficii, deoarece criteriile
sunt simple și clare
 Dezavantaje ale beneficiilor universalist-
categoriale
• Politice: Creșterea funcțiilor paternaliste ale statului, în
detrimentul libertății individuale (critica liberalismului)
• Morale: standaridizarea calității serviciilor sau nivelul egalitar
al beneficiilor pentru toți cetățenii (libertatea de alegere a
individului!?)
• Economice: costurile sunt foarte ridicate, ducând la creșterea
cheltuielilor sociale ale statului.
– Cresterea cheltuielilor sociale presupune, mai departe, creșterea
nivelului de taxare și impozitare a indivizilor.
– Unele state, si acesta este în mare parte si cazul tarilor Europei de Est
si Centrale, nu își pot permite cheltuieli sociale ridicate în conditiile
unei economii suboptimale.
– Descurajarea indivizilor de a munci, creșterea dependenței lor față
de stat
 Despre ineficiența serviciilor sociale

• https://www.ted.com/talks/hilary_cottam_soc
ial_services_are_broken_how_we_can_fix_th
em
 Beneficii selective
• Se mai numesc si beneficii bazate pe testarea
mijloacelor de trai sau “testarea nevoii”
• sunt acele beneficii sociale non-contributorii,
acordate în funcție de nevoie, în urma aplicării
unui test.
• exemple: ajutorul social, subvențiile oferite în
vederea plății cheltuielilor de întreținere sau
chirie (Suedia), ajutorul social pentru familiile
monoparentale sărace cu copii în întreținere.
 Obiectivul beneficiilor selective
• asigurarea unui minim social acceptabil de trai indivizilor,
familiilor sau gospodariilor (în functie de unitatea de masura
a bunastarii aleasa), care dintr-un motiv sau altul se afla sub
acest minim.
• sunt gândite ca un ultim resort al protecției sociale, atunci
când piata și sistemele de asigurări sociale sau alte tipuri de
beneficii sociale noncontributorii, eșueaza în a oferi suport
minim.
• sunt înalt focalizate asupra segmentului celor “cu adevarat în
nevoie”, fiind adesea gândite ca instrumente de reducere a
saraciei.
• Rezultatul b.s. – creșterera echității
 Principiul redistributiv
• Filosofia acestor beneficii selective este cea a
ajutorării de către societate numai a celor ce nu se pot
ajuta singuri.
• Redistribuția, prin intermediul b.s., se realizează de la
cei cu venituri (mai ridicate) - prin intermediul
sistemului de taxare si impozitare - către categoriile de
indivizi cu venituri mici sau fără venituri.
• Acest tip de redistribuție are, spre deosebire de
beneficiile universalist-categoriale, un caracter mai
degrabă interpersonal si este puternic progresivă
 Eligibilitate și modalități de testare
• Eligibilitatea pentru b.s. se stabileste pe baza unui “test” aplicat individului,
familiei sau gospodariei în vederea evaluarii nivelului mijloacelor de trai în
general (inclusiv bunuri de lunga folosinta, alte bunuri mobiliare si
imobiliare, economii personale etc.) sau a veniturilor
• Testarea se poate face prin
– mijloace strict birocratic-administrative, în special atunci când “mijloacele de trai”
luate în calcul se reduc la venituri monetare. Un astfel de mecanism de testare
presupune o limitare a definitiei mijloacelor de trai, dar si existenta unui control
eficient exercitat de instițiile discale pentru a limita pierderile.
• Implică chetuieli mai reduse, dar mai multe erori de focalizare a plăților
– implicarea sistemelor expert (asistența socială), în special când mijloacele de trai
sunt definite în termeni mai comprehensivi, incluzând nu numai venituri monetare
si bunuri de consum, ci si nevoi de consum personale, deci atunci când beneficiile
sunt personalizate.
• Este mai costisitor, dar mai corect în țintirea beneficiarilor și a nevoilor acestora
 Nivelul beneficiilor selective
• Beneficiile acordate nu sunt, în cadrul unui sistem de
b.s., egale pentru toți indivizii, ci depind de nivelul
inițial al bunăstării, respectiv al veniturilor
individului/familiei.
• B.s. au ca scop aducerea tuturor beneficiarilor la
același nivel, considerat a fi minimul social acceptabil
(poate reprezenta un prag de saracie sau nu).
• Testarea mijloacelor de trai se realizeaza pentru:
– A stabili eligibilitatea,
– A calcula nivelul beneficiului.
 Individ, familie sau gospodărie?
• Alegerea individului ca unitate de măsură :
– Premisă: respectarea autonomiei si libertății individuale privind
opțiunile în raport cu stilul de viață, consum, proiecte individuale.
– Costurile asociate unui sistem de b.s. care au ca referință individul vor
fi mult mai ridicate (nevoile sunt mai larg definite)
• Alegerea familiei:
– individul este privat de libertatea deciziei.
– Costurile asociate unei astfel de opțiuni sunt reduse.
• Alegerea gospodariei ca unitate de evaluare
– Argumentul este legat de contextul “natural” în care trăiește individul;
– Contraargumente morale- mai multe familii care traiesc împreuna,
adesea aparținând unor generații diferite, nu au obligația de a împărți
veniturile și nu se poate presupune că ar trebui să utilizeze resursele
monetare și nemonetare în comun.
 Avantajele beneficiilor selective
• oferă posibilitatea unei protecții sociale minime,
asociate unor costuri relativ reduse (ideologiile
partidelor de dreapta, conservatoare).
• prin caracterul lor “rezidualist”, permit o inter- venție
minimă a statului în economie.
• contribuie, într-o masură mai mare decât bene- ficiile
universalist-categoriale, la creșterea echității
verticale, prin redistribuirea cu precădere de la cei cu
venituri mai ridicate către cei cu venituri mai scăzute.
Dezavantaje ale beneficiilor sociale selective
• Costurile administrative f. mari pentru gestionarea cazurilor beneficiarilor;
• Stigmatizarea beneficiarilor și riscul de excluziune socială;
• Pericolul demotivării indivizilor pe de a căuta un loc pe piața muncii prin
asigurarea unui nivel minim de trai , mai ales în cazul indivizilor; necalificați,
cu perspective reduse de a găsi un loc de muncă mai bine plătit decât nivelul
prestației sociale;
• Deși b.s. cresc posibilitatea reducerii sărăciei, printr-o focalizare înalta, cu
costuri relativ reduse, acest argument însa nu poate fi decontextualizat în
întregime:
– eficienta unor astfel de programe depinde în egala masură de aranjamentele
instituționale existente (care pot influența costurile administrative asociate unui astfel
de sistem de beneficii), dar ți de distribuția bunăstării într-un context socio-economic
dat.
– În țări ca România, cu o distribuție a veniturilor mult deviată înspre venituri mici si
foarte mici, b.s. pot fi mai costisitoare (și eventual ineficiente) comparativ cu
beneficiile universalist-categoriale, în condițiile unor rezultate redistributive similare.
– statutul de recipient pasiv al beneficiului, care “condamnă” adesea individul la
dependență si, respectiv, la prezervarea conditiei de “neajutorat” si beneficiar de
ajutor social.
 Ratele de acoperire a populației
• Beneficiile selective se adresează unei proporții scăzute
din populație (max 50% dintre săraci obțin b.s.) deoarece
– există erori de focalizare.
– lipsa de informare a populației eligibile în raport cu existența
beneficiilor, dar și cu modalitatea de aplicare,
– Stigma asociată revendicării beneficiilor,
– costurile crescute, în termeni monetari și de timp, asociate
procesului de aplicare pentru individ.
• Chiar și cu ajutorul unor campanii susținute de informare
a publicului (adesea costisitoare), ratele de acoperire sunt
greu de crescut peste un anumit nivel.