Sunteți pe pagina 1din 7

Persoanele apte de munc ar trebui s fie eligibile pentru ajutor social doar pentru o perioad determinat, de cteva luni.

Echipa PRO: Neamtu Cristina-Maria Oroian Roxana Daniela Pop Ioana Marinela Moderator: Torok-Pali Diana

Asigurrile sociale sunt partea component a sistemului de securitate social care are drept obiectiv principal compensarea prin beneficii n bani sau n servicii a imposibilittii obtinerii veniturilor salariale n anumite situatii de risc (incapacitate temporar sau permanent de munc, btrnete, somaj, etc) cu care se confrunt cei asigurati. Sistemul de asigurri sociale se bazeaz pe colectarea resurselor (fondurilor) de la cei asigurati n sistemul contributoriu si pe distribuirea beneficiilor/primelor de asigurare ctre cei confruntati cu situatia de risc asigurat sau ctre urmasii acestora, n concordant cu contractul de asigurare. Asigurrile sociale pot fi de stat (sau publice) si private. mpreun cu asistenta social, asigurrile sociale alctuiesc sistemul de securitate social. Cerinta principal pentru un sistem de securitate social este ca el s se constituie prin cele dou componente ale sale, sistemul de asigurri sociale de stat si sistemul de asistent social ntr-o retea de sigurant de securitate social (safety net) care s protejeze cettenii n fata oricrui risc social. Completitudinea dar si complementaritatea msurilor de asigurri si de asistent social sunt conditii esentiale pentru ca nici o categorie de cetteni, n nici o situatie s nu rmn vulnerabil. Spre deosebire de beneficiile de asistent social care sunt necontributorii, beneficiile de asigurri sociale (pensii, ajutor de somaj, asigurrile de accident de munc, servicii de sntate n cele mai multe cazuri) sunt contributorii (sunt acordate doar pe baza unei contributii anterioare a beneficiarului la un fond). Dup o perioad comunist de jumtate de secol, cettenii s-au obisnuit cu un Stat maximal de la care nc astept s-si asume responsabilitti pentru multe dintre problemele sociale actuale. Pentru a reconsidera raportul dintre responsabilittile individului si cele ale Statului n asigurarea celor necesare pentru persoanele n situatii de risc sunt necesare cteva precizri privind istoricul implicrii Statului n protectia social a cettenilor . Primele asigurari sociale au o istorie scurt, de 133 de ani, pn n acel moment Statul nu si asuma nici o responsabilitate pentru protectia social a cettenilor, acestia si

familiile lor fiind singurii responsabili pentru situatiile de risc precum btrnetea, boala sau accidentele de munc. Ajutorul social bazat pe evaluarea veniturilor a fost introdus in 1995. n prezent n Romnia acesta este acordat n baza legii venitului minim garantat (Legea 416/2001 modificat prin Legea 115/2006). O minoritate de salariati sustine economia Romniei, bugetul si restul populatiei. Populatie activ este foarte redus (de aproximativ 47% din totalul populatiei si 55% din populaia de 15 ani si peste). Rata de activitate a populatiei n vrst de munc (1564 ani) s-a diminuat cu circa 20% (peste 2 milioane persoane) ntre 1990 i 2004 i reprezenta 63% n anul 2007, fa de o rata de activitate medie a trilor UE-27 de 70.5%). Fiind att de putini salariati este evident c multi dintre romni fac parte din categoriile care beneficiaz de msuri de redistribuire a veniturilor colectate la bugetul de stat ti fondurile de asigurri sociale. In comparatie cu mediile europene, Romnia se particularizeaz prin ponderea mai crescut a cheltuielilor cu sntatea si cu familia, n detrimentul celor efectuate pentru problematica somajului si a celei privind locuirea si excluziunea social. Problema asociat n general cu beneficiile legate de nivelul veniturilor const n scderea motivatiei pentru munc. Din moment ce orice crestere a venitului duce la scderea sumei din ajutorul social, utilitatea marginal a muncii este foarte sczut. Rezultatul e asa-numita capcan a srciei: oamenii nu consider c merit s si asume efortul unui serviciu permanent, si prin urmare nu acumuleaz experienta necesar pentru a promova n pozitii mai bine remunerate. Cercetarea de teren a infirmat n mare parte aplicabilitatea acestei teorii n Romnia. Din cauza capacitii administrative sczute, autorittile romne au putine mijloace de a verifica declaratiile de venit ale solicitantilor de ajutor social. Cel mai probabil rezultat n Romnia este ca solicitantii de asistent social s se ndrepte ctre piata neagr si nu s stea acas. De aceea

sustinem ca persoanele apte de munc ar trebui s beneficieze de ajutor social, ins doar pentru o perioad determinat, de cteva luni. n medie, ajutorul financiar nseamna 190 de leilunar de persoana, potrivit revistei Capital. Conform datelor Institutului National de Statistica (INS), un sfert din veniturile gospodarilor provin din ajutoare, indemnizatii si alte forme de sprijin financiar oferite de stat. Informatiile centralizate de Ministerul Muncii arata ca, anul trecut, peste 10 milioane de persoane au beneficiat de asistenta sociala.; o treime din buget merge pe ajutoare si pe pensii; o treime din veniturile bugetare ale Romniei sunt destinate platii pensiilor si asistentei sociale, care este asigurata din diverse surse, nsemnnd att bugetul Muncii, ct si bugetele locale sau bugetul asigurarilor sociale. Cele mai mari sume sunt cele acordate pentru constituirea familiei (200 de euro) , venitul minim garantat (pna la 462 de lei pentru o familie cu cinci membri), refugiati (540 de lei), handicap grav (cel putin 202 lei), indemnizatia de crestere a copilului (350 de lei). n acest an, peste 380.000 de familii au nevoie de venitul minim garantat si peste un milion de persoane primesc ajutoare de ncalzire, care sunt pentru plata gazelor naturale, de exemplu, de 262 de lei lunar n cazul familiilor ai caror membri au venituri mai mici de 155 de lei lunar. Saracia se coreleaza puternic cu un nivel scazut de aducatie. O gospodarie al carui cap de familie nu a frecventat liceul e de 7 ori mai predsipusa sa traiesca sub limita saraciei, decat gospodaria unui absolvent de universitate. Guvernul romana a utilizat o gama de instrumente pentru a combate saracia.Cea mai mare parte a cheltuielilor sociale este reprezentata de beneficiile bazate pe contrubutiile angajatilor. In plus, accesul la seviciile de invatamant , un instrument important de prevenire a saraciei, este complet gratuit pentru beneficiarii sai. S-a elaborat o lege potrivit careia familiile si persoanele singure, cetateni romani, au dreptul la un venit minim garantat ca forma de asistenta sociala.Ministrul

Muncii afirma ca "Aceast lege n-are menirea s dezvolte o societate dependent de ajutor social, noi o s gsim mecanismul de motivare a cettenilor s munceasc". Tocmai de aceea exista niste conditii de acordare a ajutorului social si anume : persoanele apte de munca din familiile pentru care se asigura venitul minim garantat vor efectua lunar, cel mult 72 de ore , la solictarea primarului , actiuni sau lucrari de interes local, fara a ase putea depasi regimul normal de lucru si cu respectarea normelor de securitate si igiena a muncii; sa dovedeasca , din 3 in 3 luni, cu adeverinta eliberata de Agentia Teritoriala pentru Ocuparea Fortei de Munca ca sunt inregistrate ca persoane in cautarea unui loc de munca, nu au refuzat un loc de munca , nu au refuzat participarea la servicii pentru stimularea fortei de munca, la servicii de formare profesionala sau participarea la un program de pregatire profesionala; sa presteze lunar, la solicitarea primarului actiuni sau lucrari de interes local. Aplicarea acestei legi a fost urmrit de mai multi experi europeni, dintre care Richard Trigano. Acesta este de prere c Romania trebuie s mute accentul de pe compensatiile nominative pentru unele categorii, pe politici adresate unor grupuri-tint, asa cum s-a procedat n Europa. Aceste grupuri-tint trebuie s vizeze familiile cu un copil sau cu mai multi copii mici, de pn la 2-3 ani, familiile cu mai multi copii, persoanele cu dizabilitti, familiile monoparentale, persoanele cu vrst de pensionare care ns nu ndeplinesc criteriile pentru a putea primi o pensie. n concluzie expertul a mentionat: "O lege despre acest venit minim garantat nu este n general suficient pentru ea nssi. Trebuie s dezvoltm n jurul acestor politici de asigurare a unui venit minim pentru familiile defavorizate, vulnerabile sau srace, politici care s asigure accesul la sntate, dreptul la educatie, o politic de rescolarizare si, n acelasi timp, alte politici care se refer la rentoarcerea la munc, politici care s-i sustin, s-i motiveze pentru a reveni la munc".

Aproape 1 mil de romni triesc din ajutorul social. Ar fi interesant de stiut cti din aceast cifr enorm raportat la numrul de locuitori ai Romniei trebuie s primeasc, cu adevrat, ajutor de la stat si cti primesc acesti bani doar asa de dragul de a nu munci, dar mai ales ca n spatele acestei srcii ostentativ afisate s poat desfsura activitti ilegale, poate chiar munc la negru... Paradoxul principal const n reducerea veniturilor Statului (ncasrilor bugetare) pe fondul nevoii sale de a creste cheltuielile de protectie social. La toate acestea se mai adaug si riscurile pe termen mediu si lung legate de mbtrnirea populatiei, migratie si alte dezechilibre socio-demografice. Este foarte simplu sa nu faci ceva din comoditate si sa astepti sa faca altii pentru tine,pentru ca de multe ori pe tineri i-au invatat parintii asa. Multi oameni fac copii doar pentru a traii din alocatiile lor si din indemnizatia de crestere a copilului,care este de 350 de lei,negandindu-se la viitorul acelor copii si la educatia pe care ar trebui sa o primeasca.. Ce s-ar intampla daca toata lumea ar renunta sa mai munceasca si ar ramane acasa sa traiasca din somaj?Nu negam faptul ca sunt si persoane care au intr-adevar probleme grave care nu pot fi rezolvate,gen handicap,dar cele mai multe cazuri sunt rezolvabile si acesti oameni isi pot gasi un loc de munca intr-o perioada de cateva luni..

Bibliografie: Buletin Statistic n Domeniul Muncii, Solidaritii Sociale i Familiei Raportul Extins al Comisiei Prezindeniale pentru Analiza Riscurilor Sociale i Demografice (2009). Coord. de M. Preda Implementarea masurilor de protectie sociala bazate pe testarea mijloacelor: un studio de caz la nivelul judetului Cluj, Februarie (2007).Coord. de Cristina Rat

www.infolegal.ro www. europalibera.org