Raport National de Sanatate A Copiilor Si Tinerilor Din Romania 2020

Mi
nis
ter
ulSă
năt
ăți
i I
nst
itut
ulNați
onalde Ce
ntr
ulNați
onaldeEvaluar
eși
Sănăt
atePubli
că Pr
omovar
eaStăriideSănăt
ate
Mort
ali
tat
ea Mortal
it
atea
inf
antil
a infant
il
a
2015 2019
2
020
Raportul Național
de Sănătate a Copiilor și Tinerilor
din ROMÂNIA
2020
1
Institutul Național de Sănătate Publică
Centrul Național de Evaluare și Promovare a Stării de Sănătate
Cuprins
INTRODUCERE ................................................................................................................................................... 3
CAP 1. INDICATORI DEMOGRAFICI ................................................................................................................... 4
1.1 NATALITATEA ........................................................................................................................................... 4
1.2 MORTALITATEA LA COPII ȘI TINERI (0‐19 ani) ......................................................................................... 5
1.2.1 MORTALITATEA INFANTILĂ .............................................................................................................. 7
CAP 2. INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A COPILULUI .......................................................................... 10
2. 1 DEZVOLTAREA FIZICĂ............................................................................................................................ 10
2. 2 MORBIDITATEA ‐ REZULTATELE ACTIVITĂȚII DE SUPRAVEGHERE ........................................................ 13
2.2.1. MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ PRIN EXAMENE DE BILANȚ ......................................................... 13
2.2.2 MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ ÎN CABINETELE MEDICILOR DE FAMILIE ...................................... 18
2.2.3 EVALUAREA MORBIDITĂŢII CRONICE PRIN DISPENSARIZARE ÎN COLECTIVITĂŢILE DE COPII ŞI
TINERI ...................................................................................................................................................... 37
2.2.4 MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ PRIN TRIAJUL EPIDEMIOLOGIC ÎN COLECTIVITĂȚILE DE COPII ŞI
TINERI ...................................................................................................................................................... 40
CAP. 3 DETERMINANȚI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A COPILULUI ȘI REZULTATELE SUPRAVEGHERII SPECIFICE .. 47
3.1 COMPORTAMENTE CU RISC LA COPII ȘI TINERI .................................................................................... 47
2
INTRODUCERE
Prezentul Raport integrează atât informațiile activităților de supraveghere cât și informațiile din raportările
statistice ale DSP‐urilor teritoriale, analizate de către specialiștii Centrului Național de Statistică și
Informatică în Sănătate Publică (CNSISP), dar și date și informații ale Institutului Național de Statistică.
Pentru comparații cu țări europene, s‐au utilizat baze de date internaționale precum baza de date ECHI a
Comisiei Europene (https://ec.europa.eu/health/indicators/echi/list_en) sau baza de date HFA a
WHO/EUROPE.
În plus, raportul valorifică și sintetizează rezultatele activităților de supraveghere realizate de către

specialiștii Direcțiilor de Sănătate Publică teritoriale în anul 2019, în cadrul Programului naţional de
evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, PN V. 1, Subprogramul de evaluare şi
promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate, sub coordonarea metodologică a Centrului Național
pentru Promovarea și Evaluarea sănătății (CNEPSS) din cadrul INSP.
În contextul în care anul școlar 2019/2020 a fost primul an al pandemiei cu SARS CoV2, iar activitățile în
școală și resursele de monitorizare ale DSP‐urilor au fost direcționate către activitățile suport de prevenire
și control a pandemiei, calitatea și completitudinea datelor colectate au fost influențate.
Totuși, Raportul, prin informațiile privind nivelul și dinamica indicatorilor stării de sănătate și
determinanților acesteia pentru copiii și tinerii României, constituie o resursă pentru identificarea
priorităților și fundamentarea deciziilor privind direcțiile de intervenție viitoare la nivel local și național.
Coordonator,
Director CNEPSS,
Dr. Alexandra Cucu
3
CAP 1. INDICATORI DEMOGRAFICI
În anul 2019, conform datelor raportate de Institutul Naţional de Statistică, au fost 4068659 de copii 0‐19
ani reprezentând 21,00% din totalul populației rezidente a României, cu următoarea structură pe grupe de
vârstă: 199362 copii la grupa de vârstă 0‐1 an (1,03%), 802051 copii la grupa de vârstă 1‐4 ani (4,14%),
976476 copii la grupa de vârstă 5‐9 ani (5,04%), 1 059556 copii la grupa de vârstă 10‐14 (5,47%) și 1031214
copii la grupa de vârstă 15‐19 ani (5,32%).
Structura pe grupe de vârstă din total copii 0‐19 ani este următoarea: copii la grupa de vârstă 0‐1 an
(4,90%), copii la grupa de vârstă 1‐4 ani (19,71%), copii la grupa de vârstă 5‐9 ani (24,00%), copii la grupa de
vârstă 10‐14 (26,04%) și copii la grupa de vârstă 15‐19 ani (25,35%). Cei mai mulți copii aparțin grupei de
vârstă 10‐14 ani.
Total populație % din total populație % din total copii 0‐19 ani
Total populație rezidentă 19375835 100.00 ‐
Total copii 0‐19 ani, din care: 4068659 21.00 100.00
0‐1 an 199362 1.03 4.90
1‐4 ani 802051 4.14 19.71
5‐9 ani 976476 5.04 24.00
10‐14 ani 1059556 5.47 26.04
15‐19 ani 1031214 5.32 25.35
Tabel nr. 1 Ponderea pe grupe de vârstă la copii (0‐19 ani) în România, anul 2019
Sursa datelor: INS
1.1 NATALITATEA
Natalitatea, fenomenul demografic al născuților vii, are un trend ușor descendent în intervalul 2011‐2020
(Fig. 1), scăzând de la 8,7‰ loc. în 2011, la 8,1‰ loc. în 2020. Dinamica fenomenului înregistrează mici
oscilații, în perioada 2012‐2019 valoarea ratei brute de natalitate menținându‐se peste 9,0‰ loc., după
care începând cu 2017 scade la valoarea cea mai mică a ratei în perioada 2011‐2020, cea din 2020 (8,1‰
loc.).
10 10 9.7 9.9 9.6

9.5 9.5 9.5 9.4
9.6 9.7
9.2
9.3 9.4 9.3
9.5 9.2
la 1000 locuitori
9 9 9.1
9.3 9.2 8.6
8.7 9 9.1
8.8 8.9
8.6
8 8.4 8.1
7.6
7
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Total Urban Rural
Fig. 1 Evoluţia ratei de natalitate pe medii, în România în perioada 2011‐2020

Sursa: INS
Pe medii, se constată o scădere a natalității in mediul rural în anul 2020 (8,6‰ loc.), comparativ cu ratele
de natalitate din perioada 2011‐2019, care sunt toate peste 9,2‰ loc.. În mediul urban, după o creștere a
4
ratei natalității de la 8,4‰ loc. în 2011 până la valori de peste 9,0‰ loc. în perioada 2015‐2018, urmează o
ușoară scădere la 8,9‰ loc. în 2019, și o scădere accentuată la 7,6‰ loc. în 2020.
În context european, dinamica ratei natalităţii din România comparativ cu rata medie a natalităţii din UE în
perioada 2011‐2020, se situează până în anul 2015 sub nivelul mediei europene (care osciliează în jurul
valorii de 10‰), după care până în 2019 rata natalității naționale a depășit media UE.
12
10.4 10.8
la 1000 locuitori
11 10.5 10.4 10.1 10.2 10.4

10 10.3
10
10.1 9.1
9.7 10 10 10 9.9
9 9.7 9.5 9.2
9.4
8
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Romania EU28
Fig. 2 Evoluţia ratei de natalitate, România vs UE în perioada 2011‐2020

Sursa: ECHI (European Core Health Indicators)
1.2 MORTALITATEA LA COPII ȘI TINERI (0‐19 ani)

Conform datelor statistice ale INS, dinamica ratei mortalităţii pe grupe de vârstă este una descendentă. Se
observă o scădere importantă pentru grupa de vârstă sub 1 an, de la 8‰ n.vii în 2011, la 6,2‰ n.vii în 2020, la 1‐4
ani scade de la o valoare maximă de 0,5‰ loc. în 2011 la 0,3‰ în 2020. Scade și mortalitatea specifică pentru
grupa 5‐9 ani de la 0,2‰ loc. în 2011 la 0,1‰ în 2020 , pentru grupa 10‐14 ani scade de la 0,3‰ loc. în 2012 la
0,2‰ în toți anii până în în 2020, iar pentru 15‐19 ani scade de la 0,5‰ loc. în 2012 la 0,3‰ în 2020.
0.5 9.0
0.5 0.5 0.4 8.0 8.5 8.0 8.1
0.5 0.4 0.4 8.0 7.8 6.8
0.4 0.4 0.4 0.4 6.5
0.4 5.8
0.4 7.0 5.6 6.2
0.3
la 1000 locuitori
la 1000 de locuitori
0.4 6.0
0.4 0.4 0.4 0.4 0.3 0.3
0.3 0.4 5.0
0.3 0.3
0.3 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 4.0
0.3
0.2 0.2
0.2 0.2 3.0
0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 0.2 2.0
0.1 0.1 0.1 0.1 0.1
1.0
0.1
0.0
0.0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
1‐4 ani 5‐9 ani 10‐14 ani 15‐19 ani Sub 1 an
Fig. 3 Mortalitatea pe grupe de vârstă la copii şi tineri, în perioada 2011‐2020

Sursa: INS
În anul 2020, la copii şi tineri 0‐19 ani, structura deceselor înregistrate pe clase de boli este evidențiată în fig.4,
primele 5 clase de boli sunt: afecţiunile în perioada perinatală, leziunile traumatice şi cauzele externe, bolile
respiratorii, malformaţiile congenitale şi anomaliile cromozomiale, urmate de tumori.
5
Afect. prd. perinatala
2% 1%
2% Leziuni traumatice
3%
Boli ap. respirator
4% 21%
Malf. congenitale
5% Tumori
Boli sis. nervos
7% Rez. anorm. ale inv. cl.
Boli ap. circulator
Boli infectioase
20% Boli ap. digestiv

16%
Boli ap. genito‐urinar
COVID‐19
18% Boli sange
Fig. 4 Structura deceselor 0‐19 ani pe principalele cauze de deces în România în anul 2020
Sursa: INS
Afect. in prd. perinatala
Malf. congenitale
Boli ap. respirator
Boli ap. digestiv
Boli ap. genito‐urinar
Boli infectioase
COVID‐19
Boli sist. nervos
Rez. anorm. ale inv. cl.
Boli sange
Boli ap. circulator
Leziuni traumatice
Tumori
Boli sist. osteo‐artic.
Boli endocrine
0.0 10.0 20.0 30.0 40.0 50.0 60.0 70.0 80.0 90.0 100.0
Boli sist. Leziuni Rez. Boli Boli ap. Malf. Afect. in

Boli Boli ap. Boli sist. Boli ap. Boli ap.
osteo‐ Tumori traumatic Boli sange anorm. COVID‐19 infectioas genito‐ congenital prd.
endocrine circulator nervos digestiv respirator
artic. e ale inv. cl. e urinar e perinatala
sub 1 an 0.0 0.0 6.8 7.6 19.4 25.0 25.0 25.5 33.3 38.0 47.1 56.8 65.0 86.2 100.0
1‐4 ani 28.6 0.0 21.6 13.9 14.5 37.5 22.4 14.9 33.3 14.0 17.6 9.1 12.0 8.8 0.0
5‐9 ani 28.6 33.3 19.6 13.6 4.8 0.0 13.2 12.8 8.3 16.0 5.9 4.5 4.3 1.3 0.0
10‐14 ani 28.6 66.7 18.2 18.2 11.3 12.5 10.5 21.3 0.0 12.0 17.6 6.8 7.5 2.2 0.0
15‐19 ani 14.3 0.0 33.8 46.7 50.0 25.0 28.9 25.5 25.0 20.0 11.8 22.7 11.2 1.6 0.0
Fig. 5 Structura deceselor pe clase de boli şi grupe de vârstă la copii şi tineri în România, în anul 2020
Sursa: INS
6
1.2.1 MORTALITATEA INFANTILĂ
Mortalitatea infantilă, principalul indicator sintetic pentru starea de sănătate a copiilor, deși înregistrează o
tendință favorabilă, de scădere accentuată, de la 9,4‰ (decese 0‐1 an la 1000 născuți vii) în anul 2011 până la
valoarea de 5,7‰ (cea mai mică valoare a intervalului 2011‐2020) în anul 2019, urmată de o creștere ușoară la
6,1‰ în anul 2020, se situează încă la o valoare ridicată față de media UE ( 3,5‰ la nivelul anului 2018) Fig. 6.
12
9 8.1
la 1000 născuți vii
6.7 5.9
8 6.1
9.4
7.8
7.3 6.4
4 5.7
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Fig. 6 Mortalitatea infantilă în România în perioada 2011‐2020

Sursa: INS
Dinamica ratei mortalităţii infantile în România comparativ cu UE (Fig. 7) prezintă o scădere importantă pe
întreaga perioadă, mult mai accentuată în România decât în UE. Chiar dacă această scădere a ratei
mortalităţii infantile din România este semnificativă, aceasta are o valoare mult mai mare faţă de media UE
în anul 2018.
12
9.4 9.0 8.9
8.2
7.5
8 6.8 6.5 6.0
4
3.9 3.8 3.7 3.7 3.6 3.6 3.6 3.5
0
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
EU28 Romania
Fig. 7 Mortalitatea infantilă în România vs UE28 în perioada 2011‐2018
Sursa: ECHI (European Core Health Indicators)
Din punctul de vedere al cauzelor de deces în perioda 0‐1 an, ierarhia afecțiunilor este dominată de cauzele
perinatale în toată perioada, urmată de bolile respiratorii în perioada 2011‐2019, în 2020 au fost mai multe decese
prin anomalii congenitale decât afecțiuni respiratorii; pe poziția a treia au fost anomaliile congenitale, conform
figurii de mai jos.
100%
13.1 13.2 12.5 14.8 16.1 16.3 17.5 16.5 15.8 13.9
% din total decese 0‐1 an
80%
23.6 23.4 24.0 21.6 23.4 21.9 21.5 22.3 21.4 25.1
60%
27.8 29.0 24.0 24.4 24.2 26.2 25.1 22.6 23.5 22.2
40%
20%
35.5 34.4 39.5 39.3 36.2 35.6 35.8 38.6 39.3 38.8
0%
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Cauze perinatale Ap. resp. Anom.congenitale Alte cauze
7
Fig. 8 Structura deceselor 0‐1 an pe principalele cauze de deces în România 2011–2020
Sursa: INSP‐CNSISP
Principalele cauze ale mortalității infantile în anul 2020 au fost reprezentate de:
- cauzele perinatale reprezintă principala cauză de deces cu peste 30% din total cauze de deces la
copiii 0‐1 ani în perioada 2011‐2020, în 2013 se atinge maximul perioadei de 39,5%, iar în 2020 ‐
38,8%;
- bolile aparatului respirator s‐au situat pe locul doi cu peste 20% din decesele infantile în perioada
2011‐2020, au trecut pe locul 3 (după anomalii congenitale) în 2020. În 2020 reprezintă 22,2% din
decesele infantile;
- anomaliile congenitale au ocupat locul trei cu peste 20,0% în perioada 2011‐2019 şi 25,1% în 2020,
reprezentând a doua cauză de deces infantil.
În profil teritorial, în anul 2020 cele mai mari valori ale mortalității infantile s‐au înregistrat în județele Satu‐
Mare (12,8‰), Tulcea (10,8‰), Olt (10,6‰) iar cele mai mici valori în Municipiul București (2,8 ‰), Buzău
(3,7‰).
O creștere a mortalității infantile în anul 2020 față de anul 2019 s‐a înregistrat în județele: Satu‐Mare cu
7,7‰ (12,8‰ în anul 2020 față de 5,1‰ în anul 2019), Olt cu 5,5‰ (10,6‰ în anul 2020 față de 5,1‰ în
anul 2019), Covasna cu 4,6‰ (8,7‰ în anul 2020 față de 4,1‰ în anul 2019), iar o scădere accentuată se
observă în județele: Vrancea cu 4,1‰ (4,4‰ în anul 2020 față de 8,5‰ în anul 2019), Tulcea cu 3,8‰
(10,8‰ în anul 2020 față de 14,6‰ în anul 2019), Buzău cu 3,3‰ (3,7‰ în anul 2020 față de 7,0‰ în anul
2019).
Mortalitatea neonatală precoce (cuprinde totalitatea deceselor survenite în primele 6 zile de viaţă la 1000
născuţi vii) în România își menţine tendinţa de scădere pentru perioada analizată, de la 3,5‰ în anul 2011
la 2,4‰ în anul 2020.
6
5.3
4.7 4.8
4.6
5
4.1 4.2
4.3
3.7 3.6
4 3.5 3.4
3.3 3.3 3.3
3.1 3
2.8
3 3.5 2.5 2.6
3.3 2.4
3.2 3.2
2.9
2 2.5 2.3 2.3 2.4
2.3
2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Mortalitatea neonatală precoce Mortalitatea neonatală Mortalitatea postneonatală
Fig. 9 Mortalitatea neonatală precoce, neonatală și postneonatală în România, în perioada 2011‐2020
În anul 2020 judeţele cu o mortalitate neonatală precoce mai mare decât media pe țară au fost Satu‐Mare
(5,2‰), Gorj (5,0‰), Maramureș și Olt (4,1‰), iar o rată a mortalității neonatale precoce mai mică s‐a
înregistrat în judeţele Buzău (0,6‰), M.București (0,9‰), Covasna(1,0‰).
Cea mai mare creștere a mortalității neonatale precoce în anul 2020 față de anul 2019 s‐a înregistrat în
județele: Olt cu 2,6‰ (4,1‰ în anul 2020 față de 1,5‰ în anul 2019), Satu‐Mare cu 2,4‰ (5,2‰ în anul
2020 față de 2,8‰ în anul 2019), Sălaj cu 2,1‰ (3,3‰ în anul 2020 față de 1,2‰ în anul 2019), iar o
scădere accentuată se observă în județele: Tulcea cu 5,3‰ (3,8‰ în anul 2020 față de 9,1‰ în anul 2019),
Vrancea cu 3,3‰ (1,1‰ în anul 2020 față de 4,4‰ în anul 2019), Hunedoara cu 3,2‰ (1,7‰ în anul 2020
față de 4,9‰ în anul 2019).
8
Dinamica mortalităţii neonatale precoce din România comparativ cu UE în perioada 2006‐2015 arată o
tendinţă de scădere, de la 5,4‰ în anul 2006 la 3,0‰ în anul 2015. În ciuda acestei dinamici favorabile,
valorile naționale rămân mai mari decât valorile medii UE, 3,0‰ în România față de 1,8‰ în UE în anul
2015. (Fig. 10).
6 5.4
4.8
4.1
3.7 3.7 3.5

4 3.2 3.4 3.3
3.0
2
2.2 2.2 2.1 2.1 2.0 1.9 1.8 1.8 1.9 1.8
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Fig. 10
Romania UE Mortal
itatea
neonatală precoce în România vs UE în perioada 2006‐2015
Sursa: WHO/Europe, European HFA Database
Dinamica mortalităţii neonatale din România comparativ cu UE în perioada 2006‐2015 arată o tendinţă de
scădere, de la 7,7‰ în anul 2006 la 4,3‰ în anul 2015. În ciuda acestei dinamici favorabile, valorile
naționale rămân mai mari decât valorile medii UE, 5,0‰ în România față de 2,5‰ în UE în anul 2014. (Fig.
11).
10
7.7
8 6.9
6.2 5.7 5.5 5.3 5.0
6 4.7 4.7 4.3
4
2
3.1 3.0 2.9 2.8 2.7 2.7 2.6 2.5 2.5
0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Romania UE
Fig. 11 Mortalitatea neonatală în România vs UE în perioada 2006‐2015

Dinamica mortalităţii postneonatale din România comparativ cu UE în perioada 2006‐2015 arată o tendinţă de
scădere, de la 6,2‰ în anul 2006 la 3,2‰ în anul 2015. În ciuda acestei dinamici favorabile, valorile naționale
rămân mai mari decât valorile medii UE, 3,4‰ în România față de 1,2‰ în UE în anul 2014. (Fig. 12).
8
6.2
6 5.1
4.8
4.4 4.3 4.3
4.1
4 3.4 3.4 3.2
1.6 1.5 1.4 1.4 1.4 1.3 1.3 1.2 1.2

0
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Romania UE
9
Fig. 12 Mortalitatea postneonatală în România vs UE în perioada 2006‐2015
CAP 2. INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A COPILULUI
2. 1 DEZVOLTAREA FIZICĂ
Cu o condiţionare multifactorială, dezvoltarea fizică sintetizează cel mai bine efectul factorilor endogeni, al
factorilor de mediu, socio‐economici şi al îmbolnăvirilor asupra organismului; ea reflectă intervențiile din
aria sănătăţii mamei, copilului şi tinerilor.
Sursa informaţiilor ‐ Examenele medicale profilactice de bilanţ ale stării de sănătate se efectuează anual
preşcolarilor (la intrarea în grădiniţă), elevilor din clasa I‐a, IV‐a, a VIII‐a şi a XII‐a, şcoala profesională, la
nivelul colectivităţilor şcolare de către medic şi asistenta medicală, atât în mediul urban, cât şi în mediul
rural, în vederea cunoaşterii nivelului de dezvoltare fizică, prevenirii unor îmbolnăviri, depistării precoce a
unor afecţiuni sau deficienţe, aplicării tratamentului recuperator, orientării şcolare şi profesionale în funcţie
de starea de sănătate.
Semnificaţia pentru sănătatea publică ‐ Examenele medicale profilactice de bilanţ ale stării de sănătate
reprezintă un instrument valoros de evaluare a stării de sănătate atât la nivel individual, cât şi la nivel
populaţional, ceea ce face ca acestea să fie unele dintre cele mai importante metode utililizate în sănătatea
publică şi în medicina preventivă.
Individualizaţi prin particularităţi anatomice, fiziologice, de adaptare şi de sănătate, copiii şi tinerii

reprezintă un important segment din populaţia unui teritoriu. La aceste vârste cu profunde transformări
fizice, fiziologice și psiho‐emoționale cu toate vulnerabilităţile specifice, starea de sănătate poate fi
considerată un indicator al sănătăţii colectivităţilor şi un «barometru» pentru sănătatea vârstelor
următoare. Sănătatea copiilor şi tinerilor ar trebui să fie unul dintre principalele motive de preocupare
pentru decidenţi, pentru că asigurarea sănătăţii la aceste vârste reprezintă garanţia unui nivel de sănătate
acceptabil la generaţiile următoare.
Metodologie ‐ Datele colectate prin examinările medicale la nivelul colectivităţilor sunt centralizate la DSP
judeţene, trimise către INSP unde sunt prelucrate statistic şi analizate.
Anul școlar 2019/2020 a fost primul an al pandemiei cu SARS CoV2, astfel că semestrul al 2‐lea a fost
întrerupt, iar cursurile s‐au desfășurat în sistem “on‐line”; din acest motiv examenele medicale de bilanţ
desfăşurate anual în colectivitățile de copii și tineri nu au mai putut fi desfășurate prin lipsa elevilor din
școli. Anul școlar s‐a încheiat cu elevii în sistem “on‐line”.
Din acest motiv, pentru anul școlar 2019/2020, din cele 42 DSP judetene și al municipiului București s‐au
primit date doar de la 5 județe și acelea cu un număr mic de examinări. Cele 5 județe care au început
examinările înainte de data de 16 martie, când a fost întrerupt anul școlar cu desfășurare fizică, sunt:
Dâmbovița, Olt, Vâlcea, Alba și Timiș; de la cel din urmă s‐au primit date fără diferențiere pe grupa de gen.
Pentru evaluarea nivelului de dezvoltare fizică a copiilor şi tinerilor din colectivităţile şcolare (mediul urban
şi rural), au fost centralizate date din 5 județe ale țării ‐ mediul urban și 2 județe ‐ mediul rural. În anul
10
școlar 2019/2020 s‐a continuat colectarea datelor din județe pe o fișă care a inclus și parametrul “gen”al
respondenților, urmărind particularități de gen în curba de dezvoltare fizică a acestora. Prelucrarea
statistico‐matematică a arătat că au fost examinați în cadrul examenelor medicale de bilanț pentru
evaluarea nivelului de dezvoltare fizică, un număr de 40.531 de copii preșcolari și scolari din mediul urban și
rural.
An Nr.copii Nr.județe Nr.județe An Nr.copii Nr.județe Nr.județe

școlar examinați urban rural școlar examinați urban rural
2002 480 693 36 ‐ 2012 706 022 38 25
2004 879 717 37 22 2013 672 241 40 24
2005 817 378 38 26 2014 494851 38 23
2006 767 797 39 25 2015 666869 39 27
2007 724 041 36 23 2016 569491 38 26
2008 723 050 37 21 2017 604601 40 29
2009 621 582 33 19 2018 588168 41 30
2010 493 941 30 18 2019 559391 38 30
2020 40531 5 2
Tabel 2 Dinamica numărului de copii examinaţi prin examenele de bilanţ în perioada 2002‐2020,
Sursa: Raport naţional „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică şi a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanţ la
copiii şi tinerii din colectivităţile şcolare din mediul urban şi rural ‐ an şcolar 2019‐2020”
Rezultate
Din punct de vedere al dezvoltării fizice, populaţia de copii din colectivităţile şcolare supuse examenului de
bilanţ în anul şcolar 2019‐2020 a înregistat o dezvoltare armonică pentru 73,4% dintre copii și dizarmonică
pentru restul de 26,6%. Structura populaţiei şcolare din punct de vedere al diagnosticului de dezvoltare
fizică înregistrată în anul şcolar 2019/2020, ilustrată în figura de mai jos, este reprezentată în mediul urban
de 74,2% armonici și 25,8% dizarmonici, iar în mediul rural de 63,7% armonici și 36,3% dizarmonici.
80 74.2 73.4
63.7
60
36.3 Armonici
% 40
25.8 26.6
Dizarmonici
20
0
Urban Rural Tara
Fig. 13 Structura lotului din perspectiva diagnosticului de dezvoltare fizică
Sursa: Raport naţional „Evaluarea nivelului de dezvoltare fizică şi a stării de sănătate pe baza examenelor medicale de bilanţ la copiii şi tinerii din
colectivităţile şcolare din mediul urban şi rural ‐ an şcolar 2019‐2020”
Analiza dinamicii diagnosticului de dezvoltare fizică 2002‐2019 evidenţiază o dezvoltare fizică bună, pentru
mai mult de 70% în urban și peste 60% în rural dintre copii examinați, aceștia fiind dezvoltaţi armonic.
11
Din perspectiva distribuţiei copiilor cu dezvoltare dizarmonică în funcţie de perioada de dezvoltare, în
mediul urban se observă o predominenţă a dizarmonicilor cu plus de greutate pentru toate categoriile de
școlari (excepție preșcolarii) fig. 14, iar în mediul rural imaginea este aproape similară (Fig. 15).
90 80.4 81.3
75.8
80 72.2 68.9 69.8
68.5
70
60
50 armonici
%
40
diz.+Gr.
30
20 diz.‐Gr.
10
0
Fig. 14 Distribuţia frecvenţei copiilor cu dezvoltare dizarmonică, pe perioade de dezvoltare, mediul urban 2019/2020
100 86.9
90
80
64.7 64.4 64.1
70 60.5
56.4 56.5
60
% 50 armonici
40 diz.+Gr.
30
diz.‐Gr.
20
10
0
Fig. 15 Distribuţia frecvenţei copiilor cu dezvoltare dizarmonică, pe perioade de dezvoltare, mediul rural 2019/2020
În concluzie, informaţiile examenului de bilanţ relevă o tendință de schimbare în dinamica tabloului de

dezvoltare fizică armonică a copiilor şi adolescenţilor din colectivităţile şcolare în sensul scăderii procentului
de armonici. Continuarea şi extinderea activităţiii de supraveghere a stării de sănătate a copiilor şi tinerilor
prin examenele de bilanţ, inclusiv în colectivităţile de copii din mediul rural vor permite identificarea
precoce a tendinţelor nefavorabile şi proiectarea intervenţiilor sănătăţii publice în concordanţă cu acestea.
12
2. 2 MORBIDITATEA ‐ REZULTATELE ACTIVITĂȚII DE SUPRAVEGHERE
2.2.1 MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ PRIN EXAMENE DE BILANȚ
Sursa informaţiilor ‐ este reprezentată tot de examenele medicale profilactice de bilanţ ale stării de
sănătate care se efectuează anual preşcolarilor (la intrarea în grădiniţă), elevilor din clasa I‐a, IV‐a, a VIII‐a şi
a XII‐a, şcoala profesională, la nivelul colectivităţilor şcolare de către medic şi asistenta medicală, atât în
mediul urban, cât şi în mediul rural, în vederea cunoaşterii nivelului de dezvoltare fizică, prevenirii unor
îmbolnăviri, depistării precoce a unor afecţiuni sau deficienţe, aplicării tratamentului recuperator, orientării
şcolare şi profesionale în funcţie de starea de sănătate.
Semnificaţia pentru sănătatea publică ‐Examenele medicale profilactice de bilanţ ale stării de sănătate
reprezintă un instrument valoros de evaluare a stării de sănătate atât la nivel individual, cât şi la nivel
populaţional, ceea ce face ca acestea să fie unele dintre cele mai importante metode utililizate în sănătatea
publică şi în medicina preventivă.
Pentru anul școlar 2019/2020, din cele 42 DSP județene și al municipiului București s‐au primit date doar de
la 5 județe și acelea cu un număr mic de examinări, situație datorată contextului epidemiologic pandemic
dat de infecția cu virusul SARS‐Cov‐2. Această situație cu raportări dintr‐un număr mic de județe creează un
dezechilibru în compararea datelor și raportarea la anii anteriori ( număr mic de județe/număr mic de elevi
examinați).
Prin examenele de bilanţ în cursul anului şcolar 2019‐2020 au fost înregistrate 13.112 cazuri, reprezentând
o morbiditate generală de 32,0% din totalul populaţiei examinate la nivelul ţării, cu diferenţe importante în
privinţa îmbolnăvirilor, în mediul urban, conform tabelului de mai jos.
Medii Număr total copii Copii bolnavi

examinați Nr.total %
Urban (5 judete) 21 655 6 155 28.4
Rural (2 judete) 3 077 441 14.3
Total tara 40 997 13 112 32.0
Tabel 3. Distribuţia morbidităţii cronice generale în anul şcolar 2019/2020
Privită în dinamică, conform datelor colectate de‐a lungul anilor, rata morbidității generale variază între
valorile de 26% în 2002 şi 26,2% în 2017, urcând la 32,0% în 2020 (Fig. 16).
40
30 26 30.2 32
25.5 25.2 25.6 25.2 24.9 25.31
27.3 26.2 28.1
24.6 23 24.1 24.9
% 20 22.9 22.2
10
0
2002 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Fig. 16 Dinamica morbidităţii generale a copiilor şi adolescenţilor din colectivităţi, România 2002‐2020
13
Morbiditatea rezultată în urma examinării stării de sănătate a preșcolarilor și elevilor în anul școlar 2019 –
2020 înregistrează mici variații atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Urmărind evoluția morbidității pe
o perioadă de peste 15 ani, se observă că valorile acesteia evoluează pe un model în dinți de fierăstrău
începând din 2002 până în 2017, apoi este pe o pantă ascendentă.
Centralizarea datelor privind prevalențele afecțiunilor cronice întâlnite la preșcolarii și elevii studiați la nivel
de țară a relevat faptul că viciile de refracție și obezitatea de cauză neendocrină rămân în continuare pe
primele locuri ale clasamentului; însă din anul școlar 2018/2019 în mediul rural obezitatea de cauză
neendocrină declasează viciile de refracție și urcă pe primul loc. Apoi clasificarea afecțiunilor este diferită în
funcție de mediul studiat.
hipotrofia staturala 1.2
hipotrofia ponderala 1.9
obezitate de cauza neendocrina 4.9
vicii de refractie 7.1
0 2 4 6 8 %
Fig. 17 Prevalența celor mai importante afecțiuni cronice ‐ situația pe țară 2019/2020
1.23
Hipotrofia staturala 1.43
1.29
Hipotrofia ponderala 1.89
Rural
2.37
Vicii de refractie Urban
5.3
3.37
Obezitate de cauza neendocrina 4.4
0 2 4 6 %
Fig. 18 Prevalența celor mai importante afecțiuni cronice, pe medii de proveniență 2019/2020
14
Obezitatea de cauză neendocrină la nivel de țară rămâne pe locul 2 în topul afecțiunilor cronice iar
dinamica prevalenței acesteia se înscrie cu valori crescătoare, de la preșcolar până la clasa aXII‐a, fig.19;
aceeași imagine se păstrează și pentru mediile din care aceștia provin (urban/rural).
5
4.4
4.5 4.2
4 3.6
3.3 3.3 3.4
3.5 3.05 3.2
2.8 2.9 2.8 2.8
3
% 2.5 urban
2 1.7 1.6 rural
1.25 1.4 1.4
1.5 1.18 1.22
1.03
1
0.5
0
Fig. 19 Dinamica prevalenței obezității de cauză neendocrină 2011‐2020

Analizând datele obţinute prin examenele de bilanţ ale stării de sănătate, se observă că în ceea ce privește
ponderea primelor trei afecțiuni cronice în mediul urban, pe primul loc se situează viciile de refracție cu
18.7%, urmate de obezitatea de cauză neendocrină cu 15,4% și hipotrofia ponderală 6,7% (Fig. 20).
18.7 vicii refractie

obezitate neendocrina
15.4 hipotrofia ponderala

54.1
hipotrofia staturala
6.7 restul afectiunilor
5.1
Fig. 20 Ponderea primelor patru afecţiuni cronice la clasele studiate în mediul urban 2019/2020
In concluzie în mediul urban viciile de refracție păstrează primul loc în topul afecțiunilor cronice dar cu un
procent ușor mai mic decât cu un an în urmă, pe când ponderea cazurilor de obezitate de cauză
neendocrină crește ușor.
15
În ceea ce privește ponderea primelor trei afecțiuni cronice în mediul rural, pe prima poziție se situează
obezitatea neendocrină cu 23,6%, urmată în ordine descrescătoare de viciile de refracție cu 16,5% și de
hipotrofia ponderală 9,1% (Fig. 21).
16.5 vicii refractie

obezitate neendocrina
42.2
hipotrofia ponderala
23.6
hipotrofia staturala
8.6 9.1 restul afectiunilor
Fig. 21 Ponderea primelor patru afecțiuni cronice la clasele studiate în mediul rural 2019/2020
Concluzii:
Din analiza datelor centralizate pe întreaga țară – mediul urban și rural – din numărul de copii examinați în
anul şcolar 2019‐2020, de 40.997 au rezultat urmatoarele:
- o morbiditate generală de 32% pentru populația examinată din colectivitățile de copii și tineri;
morbiditatea din mediul urban fiind mult mai mare față de cea din mediul rural (28.4% față de
14.3%). Urmărind tabloul în dinamica al morbidității cronice generale pe perioada 2011‐2020 se
observă că aceasta se situează pe un trend crescător.
Principalele afecțiuni cronice întâlnite la preșcolarii și elevii studiați au relevat, două tablouri diferite, în
funcție de mediul de proveniență al copiilor – urban/rural.
- În urban pe primul loc se află în continuare viciile de refracție (prevalenta 5,3% ), pe locul al doilea
obezitatea de cauză neendocrină (prevalenta 4,4%), urmate de alte boli metabolice (prevalenta
2,0%), hipotrofia ponderală (prevalenta 1,89%), deficiențe de coloană vertebrală (prevalenta
1,45%). Pentru perioada 2011 – 2020 în urban valoarea procentului prevalenței obezității de cauză
neendocrină crește în decursul a 10 ani, de la 3,05 la 4,4%; în mediul rural fenomenul creșterii,
amplificării este prezent dar cu un coeficient mult mai mare ( de 2,9 ori, de la 1,18 la 3,4%), ( vezi
figura 19).
- În rural pe primul loc se situează obezitatea de cauză neendocrină (prevalenta 3,37%), viciile de
refracție (prevalenta 2,37%), hipotrofia ponderală (prevalenta 1,29%), hipotrofia staturală
(prevalenta 1,23%), tulburări de vorbire (prevalenta 1,1%), boli ale pielii și țesutului celular
subcutanat (prevalenta 1,0%).
In concluzie, analizând prevalența afecțiunilor cronice la populația de preșcolari și școlari la nivel național se
pot observa următoarele aspecte:
16
‐ Prevalența obezității de cauză neendocrină, la nivel de țară, crește de la preșcolar până la clasa aXII‐a,
aceeași imagine regăsindu‐se și la nivel de mediu de proveniență.
‐ Prevalența viciilor de refracție, la nivel de țară, crește de la preșcolar până la clasa a XII‐a, aceeași imagine
regăsindu‐se și la nivel de mediu de proveniență.
‐ Prevalența hipotrofiei ponderale, la nivel de țară, crește de la clasa a‐I‐a până la clasa aXII‐a, este prezentă
la toate clasele.
‐ Prevalența hipotrofiei staturale, la nivel de țară, este prezentă la toate clasele, cu o evoluție similară cu
hipotrofia ponderală dar la valori extreme mai mari.
Toţi copiii şi tinerii depistaţi cu afecţiuni cronice trebuie să fie corect dispensarizaţi şi trataţi în scopul
evitării apariţiei complicaţiilor şi sechelelor, în vederea recuperării totale a acestora.
17
2.2.2 MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ ÎN CABINETELE MEDICILOR DE FAMILIE
Din datele raportate de cabinetele de medicină de familie către Direcțiile de Sănătate Publică unde sunt
centralizate la nivel de județ și transmise la Centrul Național de Statistică și Informatică în Sănătatea Publică
din cadrul Institutului Național de Sănătate Publică București, pentru anul 2020 s‐au înregistrat următoarele
rate de incidență:
Tabel nr 4. Morbiditatea înregistrată în cabinetele de medicină de familie în anul 2020

Incidența specifică la 100000 locuitori
Morbiditate înregistrată Incidența Incidența Incidența Incidența Incidența Incidența

total țară 0‐19 ani 0‐4 ani 5‐9 ani 10‐14 ani 15‐19 ani
TOTAL 66333.0 108752.5 148294.9 111773.6 96384.1 80200.6
Bolile infecțioase și parazitare 2789.8 5812.8 8262.8 7194.1 4761.5 3205.9
Tumori 441.5 107.0 116.1 71.8 105.3 133.3
Boli sânge, org. hematop. și unele tulb. ale
871.3 1765.4 2652.4 1656.9 1448.7 1332.1
mecanismului de imunitate
Boli endocrine, de nutriție și metabolism 2737.1 2748.6 4098.2 2249.6 2435.9 2231.8
Tulburări mintale și de comportament 1193.7 541.2 292.2 675.6 631.8 562.5
Bolile sistemului nervos 1675.6 604.9 251.8 366.2 744.3 1030.7
Bolile ochiului și anexelor sale 2458.5 4384.3 5157.2 4820.3 4321.9 3285.1
Bolile urechii și apofizei mastoide 2188.2 3773.4 4838.6 4149.7 3467.9 2696.7
Bolile aparatului circulator 4070.4 221.2 113.1 189.7 231.1 345.7
Bolile aparatului respirator 21303.2 59513.5 87636.9 64621.3 50693.7 36428.3
Bolile aparatului digestiv 8888.6 10889.8 13964.7 10283.7 10062.4 9327.6
Bolile pielii și țesutului celular subcutanat 4003.6 9689.5 12847.6 8954.1 8946.1 8082.9
Bolile sistemului osteo‐articular, ale
6100.6 1118.9 276.4 447.1 1246.0 2442.5
mușchilor, țesutului conjunctiv
Bolile aparatului genito‐urinar 4692.6 3188.3 2229.0 1996.4 3087.0 5352.8
Sarcina, nașterea și lăuzia 260.6 94.4 0.0 0.0 37.3 335.0
Unele afecțiuni a căror origine se situează
1850.9 1850.9 1850.9 0.0 0.0 0.0
în perioada perinatală
Malformații congenitale, deformații și
51.4 168.4 487.5 87.9 61.5 44.7
anomalii cromozomiale
Simptome, semne și rezultate anorma‐le
1423.8 2552.1 3650.3 2563.3 2212.2 1824.4
ale investigațiilor clinice și de lab.
Leziuni traumatice, otrăviri și alte
1290.9 1536.5 1051.5 1445.9 1908.6 1711.0
consecințe ale cauzelor externe
Nota* Pentru calculul ratelor de incidență a fost folosită populația la 1 iulie 2019.
După analiza ratelor de incidență pe clase de boli și grupe de vârstă din tabelul de mai sus, se poate observa
că:
 Patologiile cele mai frecvente care afectează copiii din toate grupele de vârstă includ clasele de boli
în următoarea ordine: boli ale aparatului respirator, boli ale aparatului digestiv, boli ale pielii și
țesutului subcutanat, boli infecțioase și parazitare, iar pentru copii 15‐19 ani pe locul 4 au fost boli
ale aparatului genito‐urinar.
 Morbiditatea înregistrată pentru grupa de vârstă 0‐4 ani este mai mare decât la toate celelalte
grupe de vârstă pentru majoritatea claselor de boli; excepție fac următoarele clase de boli: tumori,
tulburările mintale și de comportament, bolile sistemului nervos, bolile aparatului circulator, bolile
sistemului osteo articular, mușchilor și țesutului conjunctiv, bolile aparatului genito‐urinar, leziuni
traumatice, otrăviri și alte consecințe ale cauzelor externe.
18
 La toate grupele de vârstă patologia aparatului respirator se situează pe primul loc ca rată de
incidență.
În continuare sunt analizate principalele afecțiuni ale morbidității copiilor și tinerilor (în ordinea numărului
de cazuri noi înregistrate).
1. ►AFECȚIUNILE APARATULUI RESPIRATOR
Afecțiunile respiratorii sunt cele care domină morbiditatea copiilor. În perioda 2016‐2020, bolile aparatului
respirator au tendința de scădere la toate grupele de vârstă inclusiv la copii 0‐19 ani. Din totalul cazurilor
noi de boală declarate cu afecțiuni respiratorii la toate grupele de vârstă, afecțiunile respiratorii la copii 0‐
19 ani reprezintă peste 60%, cu excepția cazurilor din 2020 care sunt 58,7%. La copii 0‐19 ani în 2020 au
fost mai puține cazuri de afecțiuni respiratorii decât în 2016 cu 1130805 (31,8%), și comparativ cu 2019 au
fost mai puține 590473 (19,6%). În anul 2020, au fost declarate 2421400 cazuri noi de afecțiuni respiratorii
la copii 0‐19 ani (58,7% din total cazuri de afecțiuni respiratorii), determinând o rată a incidenței de
59513,5%000 loc.; cele mai frecvente cazuri de afecțiuni respiratorii (36,2% din cazurile declarate la copii 0‐
19 ani) aparțin grupei de vârstă 0‐4 ani, urmată de grupa de vârstă 5‐9 ani (26,1%), 10‐14 ani (22,2%) și 15‐
19 ani (15,5%).
NR. CAZURI NOI NR. CAZURI NOI COPII ȘI TINERI

AN
TOATE GRUPELE DE VÂRSTĂ 0‐19 0‐14 0‐4 5‐9 10‐14 15‐19
2016 5535644 3552205 3033813 1370821 945151 717841 518392
2017 5197421 3273105 2788349 1289654 849117 649578 484756
2018 5138297 3177087 2704963 1249447 813935 641581 472124
2019 4938596 3011873 2553015 1160512 775434 617069 458858
2020 4127675 2421400 2045746 877607 631011 537128 375654
Tabel nr. 5 Distribuția cazurilor noi de afecțiuni respiratorii pe grupe de vârstă
Dinamica incidenței afecțiunilor respiratorii este una descendentă pentru toate grupele de vârstă, cea mai
mare scădere a fost în 2020 (Fig. 22).
160000
140000
120000
100000
80000
60000
40000
20000
0
2016 2017 2018 2019 2020
0‐4 ani 142503.7 131000.0 123857.2 115887.5 87636.9
5‐9 ani 89928.5 83039.4 81946.6 79411.5 64621.3
10‐14 ani 68323.8 61707.0 60751.6 58238.5 50693.7
15‐19 ani 48020.0 45541.6 45163.0 44496.9 36428.3
Fig. 22 Distribuția ratei incidenței afecțiunilor respiratorii pe grupe de vârstă

Analiza distribuției pe gen și medii arată în anul 2020 inegalități între genuri și medii, rata incidenței fiind
mai mare la genul feminin și în mediul urban (Tabelul 6).
19
Nr. cazuri noi % din total Incidența ‰00
Total copii 2421400 100.0 59513.5
Din care:
Masculin 1197477 49.5 57265.5
Feminin 1223923 50.5 61890.5
Urban 1242207 51.3 60071.4
Rural 1179193 48.7 58936.8
Tabel 6 Structura pe genuri și medii de reședință a cazurilor noi de afecțiuni respiratorii în anul 2020
În profil teritorial în anul 2020, județele cu cea mai mare rată de incidență sunt: Timiș (164798,0%000), Sălaj
(120372,8%000), Covasna (120232,8%000), Sibiu (117639,5%000), Gorj (103305,1%000). Cele mai mici rate ale
incidenței au fost în Cluj (9913,8%000), Satu‐Mare (15797,7%000), Brașov (19165,6%000), Mun. București
(22810,0%000), Olt (24032,5%000).
Rata mortalitătii prin afecțiuni respiratorii este în ușoară scădere în ultimii cinci ani (Tabelul 7). În anul 2020
au fost înregistrate 374 decese la copii 0‐19 ani (cu rata de 8,6 %000 loc), ponderea cea mai mare fiind la
copii sub 1 an (243 cazuri cu o rată de 137,6%000).
Decese Rate mortalitate

AN
0‐19 ani 0‐1 1‐4 5‐9 10‐14 15‐19 0‐19 ani 0‐1 1‐4 5‐9 10‐14 15‐19
2016 545 367 66 39 24 49 12.2 178.2 8.0 3.4 2.1 4.3
2017 506 344 65 23 34 40 11.4 162.7 7.9 2.0 3.0 3.5
2018 439 277 78 22 23 39 9.9 131.2 9.3 2.0 2.0 3.4
2019 442 271 61 29 29 52 10.0 131.4 7.2 2.7 2.5 4.6
2020 374 243 45 16 28 42 8.6 137.6 5.3 1.5 2.4 3.7
Tabel 7 Distribuția deceselor și ratelor de mortalitate prin afecțiuni respiratorii pe grupe de vârstă în anul 2020
În profil teritorial, județele în care rata mortalității prin boli ale aparatului respirator, la copii 0‐19 ani este
mai crescută sunt: Satu‐Mare (25,2%000), Mureș (19,5%000), Covasna (18,6%000), Mehedinți (17,6%000), Dolj
(14,7%000), iar județe la care rata de mortalitate este mai scăzută sunt: Ialomița (3,3%000), Brăila (3,5%000),
Giurgiu (3,8%000), Sălaj (3,8%000), Mun. București (4,5%000).
2. ►LEZIUNI TRAUMATICE, OTRĂVIRI ȘI ALTE CONSECINȚE ALE CAUZELOR EXTERNE
Accidentele, otrăvirile, intoxicațiile, toate leziunile traumatice, au o tendință de scădere la copii în perioada
2016‐2020, cu excepția anului 2017 (90361 cazuri), care reprezintă valoarea maximă a intervalului studiat
(Tabelul 8). În 2020 s‐au înregistrat cele mai puține cazuri noi de leziuni traumatice ale intervalului, 62516
(25,0% din cazurile înregistrate la toate grupele de vârstă), rata incidenței fiind de 1536,5%000 loc., 32,3% din
cazuri aparținând grupei de vârstă 10‐14 ani (20223 cu rata incidenței de 1908,6%000).
20
AN
2016 289153 78497 54884 10171 16921 27792 23613
2017 328643 90361 64997 15245 20526 29226 25364
2018 266271 68737 48673 10054 14987 23632 20064
2019 301225 79386 56846 13122 17057 26667 22540
2020 250115 62516 44872 10530 14119 20223 17644
Tabel 8 Distribuția cazurilor noi de leziuni traumatice pe grupe de vârstă
Tendința incidenței leziunilor traumatice este una descendentă pentru toate grupele de vârstă, cu oscilații mari de
la un an la altul și cu rate mici în 2020 (la toate grupele de vârstă), acest an fiind unul special, anul începutului
pandemiei (Fig 23).
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
2016 2017 2018 2019 2020
0‐4 ani 1057.3 1548.6 996.6 1310.3 1051.5
5‐9 ani 1610.0 2007.3 1508.9 1746.8 1445.9
10‐14 ani 2645.2 2776.3 2237.7 2516.8 1908.6
15‐19 ani 2187.3 2382.9 1919.3 2185.8 1711.0
Fig. 23 Distribuția incidenței leziunilor traumatice pe grupe de vârstă

În profil teritorial, în anul 2020 rate de incidență crescute se înregistrează în județele: Harghita 3523,6%000
loc., Covasna 3340,8%000 loc., Sibiu 3276,0%000 loc., Gorj 3138,4%000 loc., Botoșani 3034,9%000 loc., iar rate
scăzute se înregistrează în: Mun. București 238,3%000 loc., Cluj 419,8%000 loc., Prahova 645,9%000 loc.,
Dâmbovița 681,8%000 loc., Olt 737,2%000 loc..
Din perspectiva distribuției pe gen și medii, în anul 2020 se evidențiază ponderea mare a cazurilor la genul
masculin și în mediul rural (Tabelul 9).
Nr. cazuri noi % din tot Incidența ‰00
Total copii 62516 100.0 1536.5
Din care:
Masculin 38745 62.0 1852.9
Feminin 23771 38.0 1202.0
Urban 28794 46.1 1392.4
Rural 33722 53.9 1685.4
Tabel 9 Structura pe gen și medii de reședință a cazurilor noi de leziuni traumatice în anul 2020
Ratele de mortalitate în perioada 2016‐2020 oscilează de la un an la altul. În anul 2020, rata de mortalitate
este de 9,1‰00, înregistrându‐se 396 decese.
21
În profil teritorial, județele în care rata mortalității prin leziuni traumatice la copii 0‐19 ani este mai crescută sunt: Călărași
(20,4%000), Tulcea (20,3%000), Olt (20,1%000), Ialomița (16,3%000), Covasna (14,5%000), iar județe la care rata de mortalitate
este mai scăzută sunt: Alba (2,9%000), Mun.București (3,7%000), Dâmbovița (3,9%000), Satu‐Mare (5,0%000), Bacău (5,2%000).
Rata mortalitătii prin leziuni traumatice este în ușoară scădere în ultimii cinci ani (Tabelul 10). În anul 2020
au fost înregistrate 396 decese la copii 0‐19 ani (cu rata de 9,1 %000 loc), ponderea cea mai mare fiind la
copii 15‐19 ani (185 decese cu o rată de 16,5%000).

AN
0‐19 ani 0‐1 1‐4 5‐9 10‐14 15‐19 0‐19 ani 0‐1 1‐4 5‐9 10‐14 15‐19
2016 539 53 90 62 104 230 12.1 25.7 10.9 5.4 9.2 20.0
2017 568 44 89 53 91 291 12.8 20.8 10.8 4.7 8.0 25.4
2018 490 34 84 53 97 222 11.1 16.1 10.1 4.8 8.5 19.5
2019 475 50 71 59 66 229 10.8 24.2 8.4 5.5 5.7 20.3
2020 396 30 55 54 72 185 9.1 17.0 6.5 5.1 6.2 16.5
Tabel 10 Distribuția deceselor și ratelor de mortalitate prin leziuni traumatice pe grupe de vârstă în anul 2020
3. ► LEZIUNI TRAUMATICE, OTRĂVIRI ȘI ALTE CONSECINȚE ALE CAUZELOR EXTERNE:

ACCIDENTELE DE TRANSPORT
Accidentele de transport în ultimii cinci ani au o tendință de scădere la copii 0‐19 ani. În anul 2020 s‐au
înregistrat 3266 cazuri noi de accidente de transport la copii 0‐19 ani (reprezentând 21,9% din accidentele de
transport la toate grupele de vârstă) cu o rată a incidenței de 80,3%000 (Tabelul 11). Pe grupe de vârstă, la copii
0‐19 ani, ponderea cea mai mare a fost înregistrată pentru copii 10‐14 ani (1047 cazuri și o rată incidenței de
98,8%000).

AN
2016 15730 3866 2712 573 795 1344 1154
2017 12423 3182 2227 461 625 1141 955
2018 12244 3368 2558 985 621 952 810
2019 12469 2505 1724 417 472 835 781
2020 14888 3266 2403 661 695 1047 863
Tabel 11 Distribuția cazurilor noi de accidente de transport pe grupe de vârstă
Tendința incidenței prin accidente de transport la copii grupa de vârstă 0‐19 ani și pentru celelalte grupe de
vârstă la copii, este una descendentă, cu excepția perioadei 2019‐2020 în care la toate grupele de vârstă
este ascendentă.
22
140
120
100
80
60
40
20
0
2016 2017 2018 2019 2020
0‐4 ani 59.6 46.8 97.6 41.6 66.0
5‐9 ani 75.6 61.1 62.5 48.3 71.2
10‐14 ani 127.9 108.4 90.1 78.8 98.8
15‐19 ani 106.9 89.7 77.5 75.7 83.7
Fig. 24 Distribuția incidenței accidentelor de transport pe grupe de vârstă

În anul 2020, pe gen și medii, se observă o pondere mai mare a cazurilor noi la genul masculin și în mediul
rural (Tabelul 12).
Nr.cazuri noi % din total Incidența ‰00

Total copii 3266 100.0 90.1
Din care:
Masculin 1997 61.1 95.5
Feminin 1269 38.9 64.2
Urban 1671 51.2 80.8
Rural 1595 48.8 79.7
Tabel 12 Structura cazurilor noi de accidente de transport pe genuri și medii în anul 2020,
În profil teritorial, în anul 2020 cazuri noi de accidente de transport mai numeroase au fost în județele:
Mehedinți (553), Timiș (532), Bihor (431), Vâlcea (279), Suceava (247), iar cazuri puține au fost în: Vrancea
(1), Buzău (1), Dâmbovița (2), Tulcea (3), Neamț (3).
La grupa de vârstă 0‐19 ani s‐a înregistrat cea mai mare rată a mortalității prin accidente de transport în
județul Călărași, rate mari înregistrându‐se și în Vâlcea, Tulcea, Teleorman, Cluj. În Covasna, nu au fost
înregistrate decese prin accidente de transport la 0‐19 ani în anul 2020. Rate mici au fost înregistrate în
Bacău, Mun. București, Dâmbovița, Satu‐Mare, Constanța.
Rata mortalitătii prin accidente de transport este în ușoară scădere în ultimii cinci ani (Tabelul 13). În anul
2020 au fost înregistrate 152 decese la copii 0‐19 ani (cu rata de 3,5 %000 loc), ponderea cea mai mare fiind
la copii 15‐19 ani (83 decese cu o rată de 7,4%000).

AN
0‐19 ani 0‐1 1‐4 5‐9 10‐14 15‐19 0‐19 ani 0‐1 1‐4 5‐9 10‐14 15‐19
2016 204 6 22 23 42 111 4.6 2.9 2.7 2.0 3.7 9.6
2017 227 7 36 27 28 129 5.1 3.3 4.4 2.4 2.5 11.2
2018 185 3 23 26 32 101 4.2 1.4 2.8 2.4 2.8 8.9
2019 189 6 21 29 25 108 4.3 2.9 2.5 2.7 2.2 9.6
2020 152 5 14 24 26 83 3.5 2.8 1.7 2.3 2.3 7.4
Tabel 13 Distribuția deceselor și ratelor de mortalitate prin accidente de transport pe grupe de vârstă în anul 2020
23
4. ► LEZIUNI TRAUMATICE , OTRĂVIRI ȘI ALTE CONSECINȚE ALE CAUZELOR EXTERNE:
AGRESIUNEA
Analizând cazurile noi prin agresiune în perioada 2016‐2020 (toate grupele de vârstă), observăm variații de
la un an la altul cu o scădere semnificativă a numărului în 2019 și 2020. În anul 2020 s‐au declarat 380
cazuri de agresiuni asupra copiilor (28,9% din totalul cazurilor de agresiuni declarate), reprezentând cea mai
mare pondere din intervalul studiat, și o rată a incidenței de 9,3%000 (Tabelul 14). În toată această perioadă
se remarcă conform tabelului de mai jos, un număr crescut de cazuri la grupele de vârstă 10‐14 ani și 15‐19
ani.
AN NR. CAZURI NOI NR. CAZURI NOI COPII ȘI TINERI

2016 2387 568 357 46 136 175 211
2017 2032 370 202 26 62 114 168
2018 1825 436 241 43 66 132 195
2019 1866 369 248 32 72 144 121
2020 1315 380 259 35 77 147 121
Tabel 14 Distribuția cazurilor de agresiune pe grupe de vârstă
Tendința incidenței agresiunilor în perioada 2016‐2020 este una descendentă pentru toate grupele de vârstă (Fig. 25).
25
20
15
10
0
2016 2017 2018 2019 2020
0‐4 ani 4.8 2.6 4.3 3.2 3.5
5‐9 ani 12.9 6.1 6.6 7.4 7.9
10‐14 ani 16.7 10.8 12.5 13.6 13.9
15‐19 ani 19.5 15.8 18.7 11.7 11.7
Fig. 25 Distribuția incidenței cazurilor de agresiune pe grupe de vârstă
Din perspectiva distribuției pe medii și genuri în anul 2020 se observă o pondere mai mare a cazurilor noi la genul
masculin și în mediul urban (Tabelul 15).
Total copii 380 100.0 9.3
Din care:
Masculin 263 69.2 12.6
Feminin 117 30.8 5.9
Urban 201 52.9 9.7
Rural 179 47.1 8.9
Tabel 15 Structura cazurilor noi de agresiune pe genuri și medii în anul 2020
În profil teritorial în anul 2020, județele cu cea mai mare rată a incidenței prin agresiune sunt: Tulcea
(141,4%000), Iași (55,7%000), Bacău(41,8%000), Brașov (33,5%000), Vâlcea (32,5%000) ), iar județe la care rata
24
incidenței prin agresiune este mai scăzută sunt: Constanța (0,7%000), Cluj (0,8%000), Galați (0,9%000), Vaslui
(1,0%000), Suceava (1,3%000). În 13 județe nu au fost cazuri.
Decesele din cauza agresiunii (Tabelul 16), în ultimii cinci ani au oscilat între 14 și 17 cazuri, astfel în anul
2020 s‐au înregistrat 14 cazuri, patru cazuri în Maramureș, două în Vaslui și câte un caz în alte câteva
județe: Brașov, Călărași, Cluj, Constanța, Olt, Prahova, Teleorman și Mun. București (tabel 14).

AN
0‐19 ani 0‐1 1‐4 5‐9 10‐14 15‐19 0‐19 ani 0‐1 1‐4 5‐9 10‐14 15‐19
2016 14 5 1 2 2 4 0.3 2.4 0.1 0.2 0.2 0.3
2017 15 0 4 1 3 7 0.3 0.0 0.5 0.1 0.3 0.6
2018 17 1 5 1 1 9 0.4 0.5 0.6 0.1 0.1 0.8
2019 15 5 0 1 1 8 0.3 2.4 0.0 0.1 0.1 0.7
2020 14 2 1 2 3 6 0.3 1.1 0.1 0.2 0.3 0.5
Tabel 16 Distribuția deceselor prin agresiune pe grupe de vârstă
5. ►ANEMIA PRIN CARENȚĂ DE FIER
Cazurile noi prin anemii datorită carenței de fier care s‐au declarat în anul 2020 la copii 0‐19 ani, au fost în
număr de 48437, cu o incidență de 1190.5%000 loc., ceea ce reprezintă 43.7% din totalul cazurilor declarate.
În perioada 2016‐2020 numărul acestor tipuri de anemii este în ușoară scădere la copii 0‐19 ani, de la
61298 (50,3% din total anemii datorită carenței de fier) în 2016 la 48437 (43,7% din total anemii datorită
carenței de fier) în 2020, (Tabelul 17). Grupa de vârstă cea mai afectată este 0‐4 ani, la care incidența se
menține ridicată în toată această perioadă (2703,3 %000 loc. în 2016 și 1958,8 %000 loc. în 2020). Cu cât grupa
de vârstă este în creștere, cu atât incidența scade (Fig. 26), în 2020 având valoarea de 833,6 %000 loc. la
grupa de vârstă 15‐19 ani.

AN
2016 121833 61298 51623 26005 14063 11555 9675
2017 121734 58978 48983 24695 12921 11367 9995
2018 112969 53662 44617 22790 11630 10197 9045
2019 122824 58114 48272 24126 12774 11372 9842
2020 110737 48437 39841 19616 10547 9678 8596
Tabel 17 Distribuția cazurilor noi de anemii prin carență de fier pe grupe de vârstă
3000
2500
2000
Axis Title
1500
1000
500
0
2016 2017 2018 2019 2020
0‐4 ani 2703.3 2508.5 2259.2 2409.2 1958.8
5‐9ani 1338.1 1263.6 1170.9 1308.2 1080.1
10‐14ani 1099.8 1079.8 965.6 1073.3 913.4
15‐19 ani 896.2 939.0 865.2 954.4 833.6
25
Fig. 26 Dinamica incidenței anemiei prin carența de fier pe grupe de vârstă
În anul 2020 distribuția cazurilor și a incidenței pe genuri și medii de rezidență la copii 0‐19 ani este
prezentată în tabelul 18, constatându‐se că incidența este mai mare la genul feminin și în mediul urban.

Total 48437 100.0 1190.5
Din care:
Masculin 21552 44.5 1030.7
Feminin 26885 55.5 1359.5
Urban 27434 56.6 1326.7
Rural 21003 43.4 1049.7
Tabel 18 Structura cazurilor noi de anemie prin carență de fier și a incidenței pe genuri și medii la copii 0‐19 în anul 2020
În profil teritorial, județele cu o incidență crescută a anemiei prin carență de fier la copii 0‐19 ani în anul 2020, sunt:
Maramureș (4168,6%000 loc.), Argeș (2706,2%000 loc.), Hunedoara (2115,9%000 loc.), Gorj (1996,7%000 loc.). Județe cu
rate mici sunt: Vaslui (56,3%000 loc.), Constanța (61,6%000 loc.), Bacău (161,4%000 loc.), Timiș (175,8%000 loc.).
În România , în anul 2020 nu s‐au înregistrat decese având drept cauză principală anemia prin carență de
fier.
6. ►VICII DE REFRACȚIE ȘI TULBURĂRI DE ACOMODARE

Aceste afecțiuni, la copii 0‐19 ani, reprezintă circa 33‐34% din totalul cazurilor noi depistate cu vicii de
refracție în perioada 2016‐2020, iar în anul 2020 (la copii 0‐19 ani) reprezentă 33,4% din total cazuri
depistate cu vicii de refracție (Tabelul 19).

AN TOATE GRUPELE DE VÂRSTĂ 0‐19 0‐14 0‐4 5‐9 10‐14 15‐19
2016 38731 13338 10045 1458 4213 4374 3293
2017 39595 13403 10090 1425 4091 4574 3313
2018 34745 11819 8826 1409 3543 3874 2993
2019 41747 13865 10373 1439 4270 4664 3492
2020 33355 11146 8167 1253 3215 3699 2979
Tabel 19 Distribuția cazurilor noi de vicii de refracție pe grupe de vârstă
În anul 2020 incidența prin vicii de refracție și tulburări de acomodare la copii 0‐19 ani este de 273,9%000 loc.
(11146 cazuri declarate), având tendință de scădere la toate grupele de vârstă (Fig. 27). Cea mai mare rată
de incidență aparține grupei de vârstă 10‐14 ani.
26
500
450
400
350
300
250
200
150
100
50
0
2016 2017 2018 2019 2020
0‐4 ani 151.6 144.7 139.7 143.7 125.1
5‐9 ani 400.9 400.1 356.7 437.3 329.2
10‐14 ani 416.3 434.5 366.8 440.2 349.1
15‐19 ani 305.0 311.2 286.3 338.6 288.9
Fig. 27 Distribuția incidenței viciilor de refracție pe grupe de vârstă,

Tabelul 20 evidențiază distribuția pe genuri și medii a numărului cazurilor noi și a incidenței în anul 2020,
remarcând incidența mult mai mare la genul feminin și în mediul urban.

Total copii 11146 100.0 273.9
Din care:
Masculin 4956 44.5 237.0
Feminin 6190 55.5 313.0
Urban 7400 66.4 357.9
R ural 3746 33.6 187.2
Tabel 20 Distribuția pe genuri, medii a numărului cazurilor și a incidenței viciilor de refracție în anul 2020
În profil teritorial, județul Sibiu are cea mai mare rată a incidenței (797,3%000), urmat de județele: Arad
(670,2%000), Mureș (626,3%000), Iași (497,9%000), Harghita (497,2%000) care au valori mari ale ratei, iar cea mai
mică rată a incidenței a fost în Olt (46,1%000), urmat de județele Cluj (57,2%000), Brăila (74,1%000), Dâmbovița
(76,4%000), Constanța (90,0%000).
7. ►ASTMUL
În ultimii cinci ani, astmul la copii 0‐19 ani are o tendință de scădere, astfel în anul 2020 s‐au depistat 5119
cazuri noi (cu o rată a incidenței de 125,8%000 loc.), cele mai multe cazuri fiind la copii 0‐4 ani (1615 cu o rată
a incidenței de 161,3%000 loc.) (Tabelul 21).

AN
2016 29638 9059 7910 3187 2922 1801 1149
2017 29108 8006 6836 2915 2289 1632 1170
2018 28813 7317 6057 2587 1972 1498 1260
2019 30161 7605 6341 2821 2072 1448 1264
2020 24735 5119 4181 1615 1361 1205 938
Tabel 21 Distribuția cazurilor de astm pe grupe de vârstă
În 2020, din totalul cazurilor noi de astm pe țară, la copiii 0‐19 ani au fost declarate 5119 cazuri (20,7%),
mult mai puține față de anul 2016, când au fost declarate 9059 cazuri (30,6%).
27
Pe grupe de vârstă s‐a înregistrat o tendință de scădere între 2016 și 2020; cele mai mici rate au fost
înregistrate în anul 2020 pe total țară, la 0‐19 ani și la celelalte grupe de vârstă (Fig. 28).
350
300
250
200
150
100
50
0
2016 2017 2018 2019 2020
0‐4 ani 331.3 296.1 256.4 281.7 161.3
5‐9 ani 278.0 223.9 198.5 212.2 139.4
10‐14 ani 171.4 155.0 141.8 136.7 113.7
15‐19 ani 106.4 109.9 120.5 122.6 91.0
Fig. 28 Distribuția incidenței prin astm pe grupe de vârstă

Analizând distribuția cazurilor de astm după mediul de rezidență, se constată în anul 2020 o frecvență și o
incidență mult mai mare în urban, față de rural, iar genul masculin deține ponderea față de feminin, aspecte
evidențiate în tabelul 22.

Total copii 5119 100.0 125.8
Din care:
Masculin 2923 57.1 139.8
Feminin 2196 42.9 111.0
Urban 3062 59.8 148.1
Rural 2057 40.2 102.8
Tabel 22 Distribuția cazurilor de astm după gen și mediul de rezidență în anul 2020
Rata incidenței cea mai mare prin astm la copii 0‐19 ani este în județele: Botoșani (391,4%000), Prahova
(315,8%000), Maramureș (297,9%000) și Călărași (292,3%000) și județele cu cea mai scăzută rată sunt: Ialomița
(6,8%000), Bacău (10,8%000), Constanța (11,1%000), Tulcea (29,3%000).
S‐au înregistrat puține cazuri de decese prin astm în ultimii cinci ani, în 2020 a fost înregistrat un deces prin
astm în Timiș.
8. ►OBEZITATEA
Numărul cazurilor noi de obezitate diagnosticată înregistrate în anul 2020 la copii 0‐19 ani, este de 6731 cu
rata incidenței 165,4%000 loc. și reprezintă 18,9% din totalul cazurilor pe țară (Tabelul 23).

AN
2016 43821 7799 5629 545 1944 3140 2170
2017 41379 7755 5586 572 2002 3012 2169
2018 37835 7050 5042 595 1668 2779 2008
2019 41355 8239 5986 792 1971 3223 2253
2020 35554 6731 4774 661 1544 2569 1957
Tabel 23 Distribuția cazurlior noi de obezitate pe grupe de vârstă
Tendința incidenței prin obezitate la copii 0‐19 ani în perioada 2016‐2020 este relativ staționară (Fig. 29).
28
350
300
250
200
150
100
50
0
2016 2017 2018 2019 2020
0‐4 ani 56.7 58.1 59.0 79.1 66.0
5‐9 ani 185.0 195.8 167.9 201.8 158.1
10‐14 ani 298.9 286.1 263.1 304.2 242.5
15‐19 ani 201.0 203.8 192.1 218.5 189.8
Fig. 29 Dinamica incidenței prin obezitate la copii 0‐19 ani

Distribuția pe genuri și medii a numărului cazurilor și a incidenței în anul 2020 este prezentată în tabelul
24. Remarcăm incidența mai crescută la genul feminin și mult mai crescută în mediul urban (204,6%000loc.)
față de rural (125,0%000 loc.).

Total copii 6731 100.0 165.4
Din care:
Masculin 3446 51.2 164.8
Feminin 3285 48.8 166.1
Urban 4230 62.8 204.6
Rural 2501 37.2 125.0
Tabel 24 Distribuția incidenței prin obezitate în funcție de gen și mediu
Județele în care incidența prin obezitate în 2020 este cea mai crescută sunt: Timiș (662,6%000 loc.), Argeș
(520,7%000loc.), Hunedoara (281,3%000 loc.), Maramureș (268,7%000 loc.) și județele cu cea mai scăzută rată
sunt: Vaslui (20,5%000), Ialomița (22,0%000), Arad (22,2%000), Cluj (34,3%000).
Nu s‐au înregistrat decese având drept cauză principală obezitatea.
9. ►MALNUTRIȚIA
În anul 2020 s‐au declarat de către medicii de familie 2306 cazuri noi la copii 0‐19 ani care suferă din cauza
malnutriției, cu o incidență de 56,7%000 loc., reprezentând 74,6% din totalul cazurilor declarate pentru toate
grupele de vârstă, pe țară.
În perioada 2016‐2020, malnutriția la copii are un trend descendent, de la 3175 cazuri în 2016 (81,4% din
total cazuri înregistrate) la 3090 cazuri în 2020 (74,6% din total cazuri) (Tabelul 25).

AN
2016 3901 3175 3038 2101 595 342 137
2017 3762 3016 2852 1982 579 291 164
2018 3195 2543 2422 1650 533 239 121
2019 3850 2731 2553 1604 604 345 178
2020 3090 2306 2179 1625 333 221 127
Tabel 25 Distribuția cazurilor noi de malnutriție pe grupe de vârstă
29
250.0
200.0
150.0
100.0
50.0
0.0
2016 2017 2018 2019 2020
0‐4 ani 218.4 201.3 163.6 160.2 162.3
5‐9ani 56.6 56.6 53.7 61.9 34.1
10‐14ani 32.6 27.6 22.6 32.6 20.9
15‐19 ani 12.7 15.4 11.6 17.3 12.3
Fig. 30 Dinamica incidenței privind malnutriția la copiii 0‐19 ani pe grupe vârstă
În toți anii 2016‐2020, cazurile de malnutriție sunt mai numeroase la grupa de vârstă 0‐4 ani, având cea mai
mare pondere, oscilând între 58,7% (din total cazuri copii 0‐19 ani) în 2019 (cea mai mică pondere a
intervalului) și 70,5% în 2020 (cea mai mare pondere), ponderile scăzând pe măsura ce cresc grupele de vârstă
(Fig. 30).
În anul 2020, analizând distribuția cazurilor de malnutriție pe genuri și medii de rezidență (prezentată în
Tabelul 26), constatăm incidența mai crescută la genul feminin (61,6%000 loc.) în comparație cu genul
masculin (52,0%000 loc.) și valori mai crescute ale incidenței în mediul rural (57,7%000 loc.) față de urban
(55,7%000 loc).

Total copii 2306 100.0 56.7
Din care:
Masculin 1088 47.2 52.0
Feminin 1218 52.8 61.6
Urban 1151 49.9 55.7
Rural 1155 50.1 57.7
Tabel 26 Distribuția cazurilor de malnutriție pe genuri și medii de rezidență în anul 2020
Județele în care rata de incidență prin malnutriție prezintă valori crescute în anul 2020, sunt: Giurgiu
(281,9%000 loc.), Covasna (279,1%000 loc.), Neamț (142,0%000 loc), Suceava (121,6%000 loc.), iar județele cu cea
mai scăzută rată sunt: Satu‐Mare (1,3%000 loc.), Tulcea (4,9%000 loc.), Ialomița (6,8%000 loc.), Cluj (9,9%000 loc.).
În 2020 a fost înregistrat un deces prin malnutriție la copii 0‐19 ani, în Sibiu.
10. ►CIFOZA ȘI LORDOZA

Perioada 2016‐2020 numărul cazurilor noi declarate pe total țară la copii 0‐19 ani, au un trend descendent,
de la 2482 cazuri (49,1% din total cazuri) în 2016, la 1639 cazuri (46,7% din total cazuri) în 2020 (Tabelul
27).
2016 5054 2482 1502 34 390 1078 980
2017 5025 2373 1451 30 350 1071 922
2018 4435 2059 1267 47 339 881 792
2019 4964 2303 1409 56 330 1023 894
2020 3506 1639 948 34 183 731 691
Tabel 27 Distribuția cazurilor noi de cifoza și lordoza pe grupe de vârstă
30
120
100
80
60
40
20
0
2016 2017 2018 2019 2020
0‐4 ani 3.5 3.0 4.7 5.6 3.4
5‐9 ani 37.1 34.2 34.1 33.8 18.7
10‐14 ani 102.6 101.7 83.4 96.5 69.0
15‐19 ani 90.8 86.6 75.8 86.7 67.0
Fig. 31 Distribuția cazurilor noi de cifoza și lordoza pe grupe de vârstă

În anul 2020 s‐au înregistrat 1639 cazuri noi (incidența fiind de 40,3%000), evidențiindu‐se grupa 10‐14 ani
(731 cazuri cu o rată a incidenței de 69,0%000) și 15‐19 ani (691 cazuri cu o rată de 67,0%000).

Total copii 1639 100.0 40.3
Din care:
Masculin 744 45.4 35.6
Feminin 895 54.6 45.3
Urban 1103 67.3 53.3
Rural 536 32.7 26.8
Tabel 28 Structura cazurilor de cifoza si lordoza pe genuri și mediu de reședință în anul 2020
Cazurile declarate la copii 0‐19 ani cu reședința în mediul urban, sunt de două ori mai multe decât în mediul
rural, iar pe genuri, cel feminin deține ponderea mai mare (Tabelul 28).
Se evidențiază o incidență crescută a cifozei și lordozei în județele: Giurgiu (162,1%000), Sălaj (111,1%000),
Galați (106,5%000) și Maramureș (95,6%000 ) și rate scăzute în județele Arad (2,3%000), Olt (6,8%000), Constanța
(8,3%000) și Mun.București (10,2%000).
11. ►DIABETUL ZAHARAT
Diabetul zaharat la copii 0‐19 ani are o tendință de creștere în perioada 2016‐2020, astfel în 2020 s‐au
declarat 867 cazuri noi, reprezentând aproximativ 1,4% din total cazuri noi pe țară, cu o rată a incidenței de
21,3%000 loc (Tabelul 29).
AN
2016 77339 839 577 90 201 286 262
2017 73045 798 527 75 190 262 271
2018 76134 730 496 75 161 260 234
2019 76967 739 516 99 158 259 223
2020 59914 867 662 103 203 356 205
Tabel 29 Distribuția cazurilor noi de diabet zaharat pe grupe de vârstă
Rata incidenței în perioada 2016‐2020 oscilează de la un an la altul la toate grupele de vârstă; pentru 0‐4
ani, 5‐9 ani, 10‐14 ani cea mai mare rată a fost în 2020, iar pentru 5‐19 ani în 2017 (Fig. 32).
31
40
35
30
25
20
15
10
5
0
2016 2017 2018 2019 2020
0‐4 ani 9.4 7.6 7.4 9.9 10.3
5‐9 ani 19.1 18.6 16.2 16.2 20.8
10‐14 ani 27.2 24.9 24.6 24.4 33.6
15‐19 ani 24.3 25.5 22.4 21.6 19.9
Fig. 32 Distribuția incidenței diabetului pe grupe de vârstă

În profil teritorial, județele cu o rată crescută a incidenței sunt: Brașov (103,8%000), Mun.București
(79,2%000), Dâmbovița (42,2%000) și Suceava (40,5%000 ) și rate scăzute în județele Neamț (2,0%000),
Hunedoara (2,8%000), Bistrița‐Năsăud (3,0%000) și Vaslui (3,1%000). În Mureș și Giurgiu nu au fost declarate
cazuri. În anul 2020 s‐au constatat patru decese la copii în județele Arad, Argeș, Botoșani și Mureș.
12. ►TUMORILE MALIGNE
În anul 2020, medicii de familie au declarat 443 cazuri noi de îmbolnăvire prin tumori maligne la copii (0‐19 ani), cu o
rată de incidență de 10,9 %000 pop. 0‐19 ani, ceea ce reprezintă 1,03% din totalul cazurilor noi declarate pe țară
(Tabelul 30).

AN
2016 49098 597 431 129 146 156 166
2017 48575 481 330 111 128 91 151
2018 47161 572 409 101 140 168 163
2019 50669 557 639 258 181 200 176
2020 43092 443 351 127 107 117 142
Tabel 30 Distribuția cazurilor noi de tumori maligne pe grupe de vârstă
Din total cazuri tumori maligne la copii 0‐19 ani, atât ca număr de cazuri cât și ca rată de incidență, în
perioada 2016‐2020 ponderea cea mai mare aparține grupei de vârstă 15‐19 ani. Numărul cazurilor noi de
tumori maligne, raportate pentru grupa de vârstă 0‐19 ani, au scăzut cu 20.5% în 2020 (443), față de 2019
(557).
Urmărind în dinamica rata de incidență prin tumori maligne, se constată că este una descendentă pentru
toate grupele de vârstă (valabil pentru copii și tineri) (Fig. 33).
15
13
11
9
7
2016 2017 2018 2019 2020
0‐4 ani 13.4 11.3 10.0 13.1 7.7
5‐9 ani 13.9 12.5 14.1 13.1 11.0
10‐14 ani 14.8 8.6 15.9 13.4 11.0
15‐19 ani 15.4 14.2 15.6 15.1 13.8
Fig. 33 Dinamica incidenței prin tumori maligne pe grupe de vârstă

32
Analizând datele raportate în anul 2020 pe medii și gen constatăm o frecvență mai mare la genul masculin (237
cazuri, cu o incidență de 11.3%000) față de genul feminin (206 cazuri cu incidența de 10.4%000), iar pe medii ponderea
cazurilor este în urban (235 cazuri cu rata de incidența de 11.4%000loc.) față de rural (208 cazuri cu 10.4%000loc)
(Tabelul 31).

Total copii 443 100.0 10.9
Din care:
Masculin 237 53.5 11.3
Feminin 206 46.5 10.4
Urban 235 53.0 11.4
Rural 208 47.0 10.4
Tabel 31 Distribuția cazurilor de tumori maligne pe genuri și mediu de reședință în anul 2020
Județele cu cea mai ridicată rată de incidență sunt: Covasna (58.4%000 loc.), Călărași (36.5%000 loc.), Timiș (cu
25.2%000 loc), Brașov (cu 21.8%000 loc), iar județele cu rate mici au fost: Neamț (1.0%000 loc.), Ialomița (1.7%000
loc.), Constanța (2.1%000 loc.), Galați (2.8%000 loc).
Mortalitatea prin tumori maligne în ultimii 5 ani se menține la valori puțin peste (3.0%000 loc.) la copii 0‐19
ani (Tabelul 32).

AN
0‐19 ani 0‐1 1‐4 5‐9 10‐14 15‐19 0‐19 ani 0‐1 1‐4 5‐9 10‐14 15‐19
2016 146 13 20 33 32 48 3.3 6.3 2.4 2.9 2.8 4.2
2017 151 8 27 32 38 46 3.4 3.8 3.3 2.8 3.3 4.0
2018 138 6 31 30 27 44 3.1 2.8 3.7 2.7 2.4 3.9
2019 137 7 34 21 28 47 3.1 3.4 4.0 2.0 2.4 4.2
2020 141 8 30 29 25 49 3.2 4.5 3.5 2.8 2.2 4.4
Tabel 32 Distribuția deceselor prin tumori maligne pe grupe de vârstă în perioada 2014‐2018
În anul 2020 la 0‐19 ani s‐au înregistrat 141 decese, cu o rată de 3.2%000 loc., ratele având valori variabile pe
subgrupe de vârstă, ușor crescute la 0‐1 an (4.5%000 loc.) și 15‐19 ani (4.4%000 loc.) (Tabelul 30).
Pe gen, ratele de mortalitate sunt mai mari la masculin (3.4%000 loc.) decât la feminin (3.1%000 loc,), iar pe
medii sunt mai mari în rural (urban 2.5%000, rural 4.1%000 loc.).
7.0
6.0
5.0
4.0
3.0
2.0
1.0
0.0
2016 2017 2018 2019 2020
sub 1 an 6.3 3.8 2.8 3.4 4.5
1‐4 ani 2.4 3.3 3.7 4.0 3.5
5‐9 ani 2.9 2.8 2.7 2.0 2.8
10‐14 ani 2.8 3.3 2.4 2.4 2.2
15‐19 ani 4.2 4.0 3.9 4.2 4.4
Fig. 34 Mortalitatea la copii prin tumori maligne pe grupe de vârstă în perioada 2014‐2018
33
Județul cu cea mai mare rată de mortalitate este Teleorman (7,9%000loc.) urmat de județele Harghita
(7,3%000loc.), Galați (6,9%000loc.), Tulcea (6,8%000loc.) și rate mici au fost în M.București (1,1%000loc.), Cluj
(1,4%000loc.), Vâlcea (1,5%000loc.) și Călărași (1,6%000loc.), iar în Buzău nu au fost înregistrate decese la 0‐19 ani.
13. ►TULBURĂRI MENTALE ȘI DE COMPORTAMENT LEGATE DE CONSUMUL DE TUTUN
Sunt puține cazuri de boală declarate datorită dependenței consumului de tutun în toată perioada studiată.
Astfel în anul 2020 s‐au declarat 9 cazuri, 4 cazuri la grupa de vârstă 10‐14 ani și 5 cazuri la 15‐19 ani.
Pe medii s‐au înregistrat cinci cazuri în urban și patru în rural, iar pe genuri, 5 cazuri la masculin și 4 cazuri la
feminin. Județele în care s‐au declarat cazuri sunt: Mureș și Maramureș (câte 1 caz), Satu‐Mare (3 cazuri) și
Vaslui (4 cazuri) (Tabelul 33).

2016 146 5 0 0 0 0 5
2017 145 6 1 0 0 1 5
2018 109 10 2 0 0 2 8
2019 191 4 1 0 1 0 3
2020 198 9 4 0 0 4 5
Tabel 33 Distribuția tulburărilor datorate dependenței consumului de tutun pe grupe de vârstă
14. ►TULBURĂRI MENTALE ȘI DE COMPORTAMENT DATORATE CONSUMULUI DE ALCOOL
În anul 2020 s‐au declarat 18 cazuri de îmbolnăviri la copii 0‐19 ani, majoritatea lor fiind la 10‐14 ani (3
cazuri) și 15‐19 ani (14 cazuri). (Tabelul 34)
S‐au înregistrat 13 cazuri la genul masculin și 5 cazuri la feminin, în rural 12 cazuri și în urban 6 cazuri.
În perioada 2016‐2019 numărul cazurilor este în creștere accentuată, iar în 2020 este în scădere
accentuată. ( Figura 35)

2016 3179 23 11 3 5 3 12
2017 3221 18 10 1 1 8 8
2018 3165 41 16 3 3 10 25
2019 3744 72 50 20 13 17 22
2020 3334 18 4 0 1 3 14
Tabel 34 Distribuția cazurilor noi de tulburări datorate consumului de alcool pe grupe de vârstă
34
3.0
2.5
2.0
1.5
1.0
0.5
0.0
2016 2017 2018 2019 2020
0‐4 ani 0.3 0.1 0.3 2.0 0.0
5‐9 ani 0.5 0.1 0.3 1.3 0.1
10‐14 ani 0.3 0.8 0.9 1.6 0.3
15‐19 ani 1.1 0.8 2.4 2.1 1.4
Fig. 35 Distribuția incidenței tulburărilor datorate consumului de alcool la copii 0‐19 ani
În 2020 nu au fost declarate decese din cauza acestei cauze de boală.
35
15. ►TULBURĂRI MENTALE ȘI DE COMPORTAMENT LEGATE DE CONSUMUL SUBSTANȚELOR
PSIHO‐ACTIVE
Afecțiunile legate de consumul de substanțelor psiho‐active, declarate în anul 2020 (la copii 0‐19 ani) au
fost în număr de 67 cazuri (cu rata de 1,6%000 loc.), grupa de vârstă 15‐19 ani având cea mai mare rată a
incidenței (3,6%000 loc.) urmată de 10‐14 ani (1,6%000 loc.).
La genul masculin s‐au înregistrat 36 cazuri (1,7%000 loc), iar la genul feminin 31 cazuri (1,6%000), în mediul
urban s‐au înregistrat 53 cazuri, rata incidenței fiind de 2,6%000 loc., față de rural 14 cazuri și o rată de
0.7%000 loc.
Tabelul 35 prezintă distribuția tulburărilor mentale legate de consumul substanțelor psiho‐active pe grupe
de vârstă în perioada 2016‐2020.

AN TOATE GRUPELE DE VÂRSTĂ 0‐19 0‐14 0‐4 5‐9 10‐14 15‐19
2016 388 78 44 12 11 21 34
2017 285 67 23 4 0 19 44
2018 269 63 22 4 4 14 41
2019 362 84 47 3 17 27 37
2020 355 67 30 5 8 17 37
Tabelul 35 Distribuția tulburărilor mentale legate de consumul substanțelor psiho‐active pe grupe de vârstă în anii 2014‐2018
4.5
4.0
3.5
3.0
2.5
2.0
1.5
1.0
0.5
0.0
2016 2017 2018 2019 2020
0‐4 ani 1.2 0.4 0.4 0.3 0.5
5‐9 ani 1.0 0.0 0.4 1.7 0.8
10‐14 ani 2.0 1.8 1.3 2.5 1.6
15‐19 ani 3.1 4.1 3.9 3.6 3.6
Fig. 36 Distribuția incidenței tulburărilor mentale legate de consumul substanțelor psiho‐active pe grupe de vârstă
Cu rata incidenței crescută sunt județele Galați (17,0%000), Timiș (12,6%000), Teleorman (3,3%000) și Argeș
(2,7%000). În 21 de județe nu au fost raportate cazuri.
În perioada 2016‐2020, la copii 0‐19 ani nu s‐a înregistrat niciun caz de deces.
36
2.2.3 EVALUAREA MORBIDITĂŢII CRONICE PRIN DISPENSARIZARE ÎN COLECTIVITĂŢILE DE
COPII ŞI TINERI
Dispensarizarea are ca obiectiv prevenirea, combaterea şi recuperarea bolilor cronice prin supravegherea
medicală organizată a unor categorii de indivizi sănătoşi sau bolnavi şi aplicarea măsurilor medico‐sociale
corespunzătoare; este o metodă de prevenire, combatere şi recuperare, fiind aşadar un instrument de lucru
valoros pentru sănătatea publică. Dispensarizarea este o metodă complexă de organizare a ocrotirii
sănătăţii în cadrul instituţiilor curativ‐profilactice, care prevede supravegherea activă a sănătăţii a unor
grupe de oameni, după particularităţile lor fiziologice (copii de toate vârstele, adolescenţi, femei gravide) şi
a persoanelor cu anumite afecţiuni (ulcer gastroduodenal, tuberculoză, boli cardiovasculare, oncologice,
venerice, psihice etc). Se realizează prin diagnosticarea activă şi precoce a bolilor cronice sau cu potenţial
de cronicizare, prin studierea şi înlăturarea cauzelor care contribuie la apariţia şi răspândirea lor şi prin
luarea unor anumite măsuri sociale, curativ‐profilactice şi sanitar‐igienice. Are drept scop păstrarea şi
întărirea sănătăţii populaţiei, creşterea longevităţii şi a calităţii vieţii, studierea profundă a legăturii dintre
modificările patologice apărute şi mediul înconjurător, în special a factorilor sociali.
Descrierea morbidităţii cronice prin boli dispensarizabile în colectivităţile de copii şi tineri se face prin
calcularea prevalenţei pe an şcolar la nivelul cabinetelor medicale şcolare.
Dinamica raportărilor primite anual de la nivelul DSP‐urilor, înregistrează o creștere în intervalul 2006‐2019
de la un număr de 38 județe în anul 2006 la 39 în anul 2019, excepție făcând anii 2009 cu 22 și 2010 cu 24
de județe. În anul şcolar 2019‐2020, primul an al pandemiei cu SARS CoV2: s‐au primit raportări doar de la 4
județe (Fig. 37). Datele raportate au inclus mai ales copii din unitățile pentru copiii cu nevoi speciale.
45
40 40 39
40 38 38
35 36 35 35
34
35 32
30
30
24
Nr.jud. 25 22
abs. 20
15
10
4
5
0
200620072008200920102011201220132014201520162017201820192020
Fig. 37 Dinamica numărului de județe care au raport în perioada 2006‐2020
Sursa: Raport naţional “Evaluarea morbidităţii cronice prin dispensarizare în colectivităţile de copii şi tineri – an şcolar 2019‐2020”
37
RAPORT NAŢIONAL DE SĂNĂTATE A COPIILOR ŞI TINERILOR DIN ROMÂNIA 2017
Din datele raportate, din cele 4 județe, prevalenţa bolilor cronice la nivel naţional pentru copiii cu vârste
cuprinse între 0 şi 19 ani, aflaţi în evidenţa cabinetelor medicale şcolare este de 21,68%; cea mai scăzută
valoare s‐a înregistrat în judeţul Olt – 0,89%, iar cea mai ridicată valoare s‐a înregistrat în Cluj 30.26% (Fig.
38).
Prevalenta pe tara 21.68
Valcea 15.84
Olt 0.89
Cluj 30.26
Bistrita 15.07
0.00 5.00 10.00 15.00 20.00 25.00 30.00 35.00 %
Fig. 38 Prevalenţa medie a bolilor cronice dispensarizate în cabinetele medicale şcolare în anul şcolar 2019‐2020, pe judeţe şi pe
ţară
Ponderea primelor 10 boli cronice, raportate din cele 4 județe, reprezintă 74,51% din totalul cazurilor de
boală, comparativ cu celelalte 53 de boli cronice înregistrate, care reprezintă doar 25,49% din numărul total
de cazuri (Fig. 39).
tulburari ale ciclului menstrual 2.10%
alte boli cronice respiratorii 2.42%
tulburari nevrotice si de… 2.56%
tulburari de vorbire 2.76%
astm bronsic 5.30%
alte boli cronice ale ap. locomotor 7.18%
vicii de postura 8.10%
obezitate neendocrina 8.60%
ambliopie 11.99%
vicii refractie 23.50%
0.00% 10.00% 20.00% 30.00%
Fig. 39 Ponderea primelor 10 boli cronice dispensarizate în cabinetele medicale şcolare în anul şcolar 2019‐2020
38
În ceea ce privește prevalenţa primelor zece boli cronice dispensarizate în anul şcolar 2019‐2020, din cele 4
județe care au raportat, ilustrată în figura 40 , se poate observa că viciile de refracție ocupă prima poziție cu
5,09%, urmate de ambliopie cu 2,6%, obezitatea neendocrină 1,86% și viicile de postură cu 1,75%, alte boli
cronice ale aparatului locomotor cu 1,55%, astm bronșic cu 1,15%, celelalte boli înregistrând valori ale
prevalenței sub 1%. Trebuie menționat că datele au fost influențate de ponderea raportarilor din unitatile
pentru tineri cu dizabilități, ceea ce poate explica aceasta ierarhie a afecțiunilor cronice.
tulburari ale ciclului menstrual 0.45

alte boli cronice respiratorii 0.52
tulburari nevrotice si de… 0.55
tulburari de vorbire 0.59
astm bronsic 1.15
alte boli cronice ale ap. locomotor 1.55
vicii de postura 1.75
obezitate neendocrina 1.86
ambliopie 2.6
vicii refractie 5.09
0 1 2 3 4 5 6
Fig. 40 Prevalenţa primelor 10 boli cronice dispensarizate în cabinetele medicale şcolare în anul şcolar 2019‐2020
Analiza prevalenţei bolilor cronice dispensarizate în cabinetele medicale şcolare în anul şcolar 2019‐2020 pe
cicluri de învăţământ arată că, cea mai ridicată valoare se înregistrează la elevii din ciclul liceal – 31,24%
(Fig. 41).
35
31.24
30 27.12
25
20
16.45
15
10.47
10
3.98
5
0
cresa gradinita cl.I‐IV cl. V‐VIII cl.IX‐XII
%
Fig. 41 Prevalenţa bolilor cronice dispensarizate în cabinetele medicale şcolare în anul şcolar 2019‐2020, pe cicluri de învăţământ
Valorile mici înregistrate la copiii din creşe pot fi interpretate şi prin prisma unei supravegheri medicale
deficitare a colectivităţilor de copii cu vârstă mică; aceşti copii sunt în grija medicilor de familie iar medicii
39
care se ocupă de colectivităţile de copii (medicii şcolari) nu deţin date privind morbiditatea prin boli cronice
la aceste grupe de vârstă. Aceste date se pot obţine doar printr‐o foarte bună colaborare între medicii de
familie, medicii şcolari şi Direcţiiile de Sănătate Publică Judeţene. Absenţa datelor reprezintă un factor de
eroare în calcularea prevalenţei medii pe ţară: un alt factor de eroare este reprezentat şi de populaţia de
referinţă care nu a fost raportată corect şi complet în toate judeţele analizate. De asemenea, nu trebuie
uitat faptul că foarte mulţi copii de vârstă mică nu sunt cuprinşi în colectivităţi (creşe şi grădiniţe de stat).
În concluzie, din raportările primite de la cabinetele medicale şcolare în ultimii ani reiese că prevalenţa
bolilor cronice dispensarizabile la copii şi tineri se menţine ridicată. Dispensarizarea corect întocmită nu se
poate realiza decât printr‐o strânsă colaborare interdisciplinară, cu implicarea medicilor de familie, a
medicilor şcolari, a pediatrilor şi, nu în ultimul rând, a specialiştilor în igiena copiilor şi tinerilor, cărora le
revine sarcina de a colecta, centraliza şi prelucra datele din teritoriu pentru o descriere generală a
fenomenului şi pentru elaborarea de programe profilactice care să asigure îmbunătățirea stării de sănătate
a populaţiei infantile.
2.2.4 MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ PRIN TRIAJUL EPIDEMIOLOGIC ÎN COLECTIVITĂȚILE

DE COPII ŞI TINERI
Triajul epidemiologic este o metodă activă de supraveghere a stării de sănătate practicată în colectivităţile
de copii şi adolescenţi.
Triajul epidemiologic se efectuează prin: anamneză succintă, examen clinic al cavităţii buco‐faringiene,
examen clinic al tegumentelor şi mucoaselor de către medici şi cadre medii medicale.
Identificarea potenţialului epidemiologic din creşe, grădiniţe, centre de plasament, şcoli generale, licee, în
cadrul efectuării triajului epidemiologic arată orientarea profilactică a acţiunilor medico‐sanitare şi social
economice privind ocrotirea sănătăţii populaţiei.
Triajul epidemiologic efectuat la începutul acestui an şcolar 2019‐2020 ,“triajul după vacanţa de vară” a
cuprins un număr de copii şi adolescenţi 2 005 684 ( deci o acoperire de 84,57% din numarul de înscriși), din
care 437 952 din mediul rural şi din mediul urban 1 567 732.
Numărul de copii examinaţi în cadrul triajului epidemiologic a variat, de la un număr de 928.923 de copii
examinaţi prin examenul de triaj în anul şcolar 2007/2008, s‐a ajuns la un număr de 2 005 684 copii
examinaţi în anul şcolar 2019/2020 (Fig. 42).
40
3000000
Număr 2417518
2324844
2500000 2162786
2280861 2260885 2269880 2196815 2150770 2071326 2005684
2000000
1563973
1500000
1000000
500000
An școlar
Fig. 42 Dinamica numărului copiilor şi adolescenţilor examinaţi în ultimii ani şcolari

Sursa: Raport naţional “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanţe prin triaj epidemiologic‐an şcolar 2019‐2020”
Din totalul copiilor examinaţi, au fost diagnosticaţi cu boli infecto‐contagioase şi parazitare un număr de 17
826, înregistrându‐se în anul școlar 2019‐2020 o prevalenţă de moment a bolilor infecto‐contagioase şi
parazitare de 0,889% (Fig. 43).
1.40
1.18 1.12 1.13 1.15 1.09
1.20 1.03 0.99 0.96
1.00 0.89
0.80 0.63
0.60 0.46
0.40
0.20
‐
%
Ani școlari
Fig. 43 Dinamica prevalenţei de moment a bolilor transmisibile în ultimii ani şcolari – triaj epidemiologic septembrie
Prevalența de moment a bolilor transmisibile în unitățile de învățământ situează pe primul loc anginele
0,433% (din care 0,001% angine cu streptococ B hemolitic), urmate de pediculoză 0,303% , micoze 0,053%,
scabie 0,005%, boala diareică acută 0,005% (Fig. 44).
41
Angine strept. β hemol. 0.001
BDA 0.005
Scabie 0.005
Micoze 0.053
Pediculoza 0.303
Angine 0.433
% 0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5
Fig. 44 Prevalenţele de moment ale bolilor transmisibile diagnosticate la începutul anului şcolar 2019‐2020
În condiții epidemiologice sezoniere, patologia este dominată de infecțiile acute ale căilor respiratorii
superioare, întâlnite de fapt la toate vârstele școlare, cu observația că la școlile generale și centrele de
plasament, prevalența de moment a anginei este surclasată de cea a pediculozei în septembrie 2019 (Fig.
45).
Scoli prof
0.554
Licee BDA
0.384
Angine cu SH
Scoli
0.389
Scabie
Gradinite
0.658
Micoze
Centre de plasament Pediculoza

0.276
Angine
Crese
0.17
%
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
Fig. 45 Prevalenţa de moment afecţiuni diagnosticate pe tipuri de colectivităţi la începutul anului şcolar 2019‐2020
În dinamică, din anul școlar 2008/2009 și până în anul școlar 2019/2020 prevalența de moment a cazurilor
de angină depistate la triajul de la începutul anului are valori aleatorii între 0,36% și 0,63% (Fig. 46).
42
An scolar 2019‐2020 0.433

An scolar 2018‐2019 0.465
An scolar 2017‐2018 0.471
An scolar 2016‐2017 0.489
An scolar 2015‐2016 0.555
An scolar 2014/2015 0.576
An scolar 2013/2014 0.595
An scolar 2012/2013 0.62
An scolar 2011/2012 0.63
An scolar 2010/2011 0.41
An scolar 2009/2010 0.36
An scolar 2008/2009 0.54
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7 %
Fig. 46 Angina‐prevalenţe de moment între anii școlari 2008/2009 și 2019/2020

Depistarea cu ocazia triajului a anginelor cu SH+, în ultimii ani a înregistrat oscilații mari de la 0,001 la 0,03
% (datorate probabil și dificultăților obiective privind recoltare exudatelor faringiene la copiii cu angine
prezumtiv streptococice). Dificultățile de depistare sunt cu atât mai mari cu cât 10‐20% din copii sunt
purtători sănătoși. În septembrie, la începutul anului școlar 2019/2020 rata prevalenței de moment a fost
de 0,001% (fig.47).
An scolar 2019‐2020 0.001

An scolar 2018‐2019 0.003
An scolar 2017/2018 0.002
An scolar 2016/2017 0.003
An scolar 2015/2016 0.003
An scolar 2014/2015 0.003
An scolar 2013/2014 0.008
An scolar 2012/2013 0.006
An scolar 2011/2012 0.009
An scolar 2010/2011 0.03
An scolar 2009/2010 0.005
0 0.005 0.01 0.015 0.02 0.025 0.03 0.035 %
Fig. 47 Dinamica prevalenţei de moment a anginelor cu SβH+, în ultimii ani şcolari

Pediculoza prezintă la începutul acestui an școlar (septembrie 2019) o rată a prevalenței de moment
(per total colectivități) de 0,303% (6081 cazuri); este pe locul al doilea ca pondere în patologia diagnosticată
la triajul epidemiologic la copii. (Fig. 48).
43
An scolar 2019/2020 0.303

An scolar 2018/2019 0.336
An scolar 2017/2018 0.349
An scolar 2016/2017 0.371
An scolar 2015.2016 0.352
An scolar 2014/2015 0.337
An scolar 2013/2014 0.312
An scolar 2012/2013 0.29
An scolar 2011/2012 0.32
An scolar 2010/2011 0.51
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 %

Fig. 48 Dinamica prevalenţei de moment a pediculozei, la începutul fiecărui anului şcolar
Triajul epidemiologic efectuat după vacanţa de iarnă a cuprins un număr de 1 931 213 copii şi adolescenţi,
din care 390 314 din mediul rural şi 1 540 899 din mediul urban. Observăm că la triajul după vacanţa de
iarnă, în ianuarie 2020, prevalenţa de moment a fost mai mare, 0,985% comparativ cu triajul epidemiologic
de la începutul anului şcolar, efectuat în septembrie 2019 ‐ când prevalenţa de moment a bolilor
diagnosticate a fost de 0,889% (Fig. 49).
Prevalenta de moment ianuarie 2020 0.985
Prevalenta de moment septembrie 2019 0.889
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 %
Fig. 49 Prevalenţa de moment septembrie 2019‐ianuarie 2020

În figura următoare se observă prevalenţa îmbolnăvirilor prin boli infecţioase şi parazitare diagnosticate, în cadrul triajului
epidemiologic după vacanţa de iarnă.
44
Angine 0.531
Pediculoza 0.265
Recontrol pediculoza 0.041
Micoze 0.043
Varicela 0.01
Scabie 0.005
Boala diareica ac. 0.002
Angine streptococice β hemol. 0.002
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 %

Fig. 50 Prevalenţa de moment a bolilor diagnosticate după vacanţa de iarnă a anului școlar 2019‐2020
Prevalența de moment a bolilor transmisibile în unitățile de învățământ situează pe primul loc anginele
(0,531% ‐ 10 257 cazuri), (din care 0,002% angine cu streptococ β hemolitic ), urmate de pediculoză
(0,265% ‐ 5 118 cazuri), micoze (0,043% ‐ 830 cazuri), recontrol pediculoză (0,041% ‐ 786 cazuri), varicelă
(0,010% ‐ 207 cazuri), scabia (0,005% ‐ 103 cazuri) boala diareică acută (0,002% ‐ 47 cazuri). Scarlatina a fost
depistată la doar 3 copii, la gradiniță în mediul urban. Prevalența altor boli a fost de 0,117% (2 263 de
cazuri) (Fig. 50).
În colectivitățile de școlarizare în masă, se remarcă cea mai ridicată prevalență de moment a îmbolnăvirilor
în centrele de plasament (1, 780%), apoi în școlile profesionale (1,197%), în grădinițe (1,189%), urmate de
școli generale (1,019%), licee (0,797%), creșe (0,612%) (Fig. 51).
Centre plasament 1.78
Sc. profesionale 1.197
Gradinite 1.189
Sc. generale 1.019
Licee 0.767
Crese 0.612
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1 1.2 1.4 1.6 1.8 2 %

Fig. 51 Distribuţia îmbolnăvirilor pe tipuri de colectivităţi‐ianuarie 2020
Sursa: Raport naţional “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanţe prin triaj epidemiologic‐an şcolar 2019‐2020
După vacanța de iarnă, patologia este dominată, la fel ca la începutul anului școlar, de infecţiile acute ale
căilor respiratorii superioare, înregistrându‐se valori ușor crescute la toate grupele de vârstă școlară față de
triajul de la începutul anului școlar.Triajul epidemiologic este o metodă activă de supraveghere a stării de
sănătate practicată în colectivităţile de copii şi adolescenţi.
45
0.693
0.141
Scoli profes. 0.108
Angine
0.492
0.098
Licee 0.048 Pediculoza
0.003
0.001
0.481 Micoze
0.371
Scoli generale 0.034
0.014 Varicela
0.002
0.747
0.204 Scabie
Gradinite 0.049
0.014
0.004 Boala diareica acuta
0.378
0.701
Centre plasament 0.162 Angine strept.β hemol.
0.227
Crese 0.047
0.086
% 0 0.5 1 1.5
Fig. 52 Prevalenţa de moment a principalelor afecţiuni diagnosticate pe tipuri de colectivităţi‐ianuarie 2020

Sursa: Raport naţional “Supravegherea stării de sănătate a copiilor după vacanţe prin triaj epidemiologic‐an şcolar 2019‐2020
Triajul epidemiologic se efectuează prin: anamneză succintă, examen clinic al cavităţii buco‐faringiene,
examen clinic al tegumentelor şi mucoaselor, de către medici şi cadre medii medicale.
Identificarea potenţialului epidemiologic din creşe, grădiniţe, centre de plasament, şcoli generale, licee, în
cadrul efectuării triajului epidemiologic arată orientarea profilactică a acţiunilor medico‐sanitare şi social
economice privind ocrotirea sănătăţii populaţiei.
46
CAP. 3 DETERMINANȚI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A

COPILULUI SI REZULTATELE SUPRAVEGHERII
SPECIFICE
3.1 COMPORTAMENTE CU RISC LA COPII SI TINERI
Evaluarea comportamentelor cu risc pentru sănătate a utilizat trei surse de date, distincte. Acestea
sunt:
 Studiul Youth Risk Behavior Surveillance System‐ YRBSS, realizat de catre INSP, sub coordonarea
CRSP Cluj, a vizat evaluarea comportamentelor cu risc la elevii cu vârste cuprinse între 15‐19 ani.
Evaluarile s‐au realizat pe un eşantion de elevi la nivel naţional, cu vârste cuprinse între 15‐19 ani,
reprezentativ statistic (N=7953). S‐a utilizat chestionarul Youth Risk Behavior Surveillance System,
al CDC – SUA. Judeţele incluse în studiu au fost: Arad, Caraş ‐ Severin, Hunedoara, Timiş, Bacău,
Galaţi, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vrancea, Botoşani, Argeş, Brăila, Buzău, Călăraşi, Constanţa,
Dîmboviţa, Dolj, Giurgiu, Gorj, Ilfov, Mehedinţi, Olt, Prahova, Teleorman, Tulcea, Vâlcea și Alba,
Bihor, Bistriţa – Năsăud, Cluj, Covasna, Harghita, Maramureş, Mureş, Sălaj, Sibiu, Satu‐Mare,
Brasov, precum și Municipiul Bucuresti. Numărul de școli în care s‐au desfășurat examinările a fost
de 108.
 Studiul Health Behaviour in School Children‐ HBSC, realizat în România de către Departamentul de
Psihologie, Laboratorul de Psihologia Sănătății, Universitatea Babeș‐Bolyai, Cluj‐Napoca, este un
studiu efectuat conform unei metodologii internaționale, sub coordonarea biroului european al
Organizației Mondiale a Sănătății. Acesta are ca scop să ofere date privind comportamente de risc
la elevili cu vârsta de 11, 13 şi 15 ani.
 Ancheta asupra sănătăţii realizată prin interviu (SANPOP) – desfășurată de către Institutul
Național de Statistică, în conformitate cu prevederile Regulamentul (UE) 2018/255 al Comisiei de
punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr.1338/2008, a furnizat date statistice privind starea de
sănătate a populaţiei din România care nu sunt disponibile din alte surse statistice, inclusiv
informații privind comportamentele la copii și tineri.
47
▶Fumatul
Evoluția frecvenței elevilor de 15‐19 ani (YRBSS) care fumează 1‐5/30 zile în perioada 2010‐2014 a fost
descendentă la ambele genuri dar a crescut în intervalul 2014‐2018 (Fig. 53).
14
12.66
12 10.54
10.19
9.19 9.68
10 11
9.7
8 9.57 9.47
8.17
6
0
2010 2012 2014 2016 2018
%
Bă i eți Fe te
Fig. 53 Procentul elevilor care au fumat în 1‐5 zile din ultimele 30 zile
Sursa –YRBSS 2018
Fumatul ocazional la adolescenţi – România în context european
Conform raportului OMS – HBSC 2017/2018, România se situează pe locul 6 din 44 de ţări, în ordine
descrescătoare, în ceea ce priveşte frecvenţa elevilor de 15 ani care au fumat cel puţin o dată pe
săptămână (Fig. 54).
Fig. 54 Frecvenţa elevilor de 15 ani care au fumat cel puţin o dată pe săptămână
Sursa: HBSC Report 2017/2018
Conform studiului INS, procentul persoanelor fumătoare în rândul adolescenților și tinerilor din grupa de
vârstă 15‐24 ani este de 19,97%, din care 10,16% fumează zilnic și 9,81% fumează ocazional (Fig. 55)
48
25
19.97 Persoane
20 fumătoare
(%)
15
10.16 9.81 Persoane care fumează zilnic
10
5
Persoane care fumează ocazional
0
15‐24 ani
Fig. 55 Ponderea fumatului la persoanele de 15 ‐24 ani
Sursa: Starea de sănătate a populației din România – INS 2021
Ponderea fumatului zilnic în rândul adolescenților și tinerilor din grupa de vârstă 15‐24 ani este de trei ori
mai mare la genul masculin (14.49%) față de genul feminin (5,71%) și cu aproximativ două procente mai
mare decât ponderea fumatului ocazional (12,37%). La genul feminin situația se inversează în favoarea
fumatului ocazional unde se inregistreză cu aproximativ două procente mai mult față de fumatul zilnic (Fig.
56).
20
14.49
15 12.37
10 7.18
5.71
5
0
Masculin Feminin
15‐24 ani
Persoane care fumează zilnic Persoane care fumează ocazional
Fig. 56 Ponderea fumatului la persoanele de 15 ‐24 ani, în funcție de gen

În funcție de mediul de rezidență ponderea fumatului zilnic este mai mare cu aproximativ un procent în
mediul urban comparativ cu mediul rural și similar comparativ cu fumatul ocazional de la nivel mediului
urban. În mediul rural se înregistrează o pondere mai mare cu aproximativ un procent pentru fumatul
ocazional comparativ cu fumatul zilnic (Fig. 57).
11 10.69
10.21
10 9.66
9.38
9
8 Urban Rural
15‐24 ani
Persoane care fumează zilnic Persoane care fumează ocazional
Fig. 57 Ponderea fumatului la persoanele de 15 ‐24 ani, în funcție de mediul de rezidență

49
În ceea privește numărul de țigări fumate zilnic ponderea cea mai mare este de 10‐19 tigări/ zi la ambele
genuri, cu 10% mai mult la genul masculin. O pondere crescută s‐a înregistrat și la un număr de 5‐9 țigări/
zi, la genul feminin de 25,38% cu 10 procente mai mult față de genul masculin. Ponderea unui consum de
20‐29 tigări/zi este mai mare cu aproximativ 3 procente la genul masculin, iar un consum redus de mai
puțin de 5 tigări/ zi are o pondere mai mică, de 4,53% la genul feminin dar dublă față de genul masculin
(2,15%) (Fig. 58).
80 62.91
60 52.37
40 20.9 25.38
14.04 17.72
20 2.15 4.53
0
Masculin Feminin
15‐24 ani
Sub 5 ţigări 5‐9 10‐19 20‐29
ţigări ţigări ţigări
Fig. 58 Ponderea fumatului zilnic la persoanele de 15 ‐24 ani, în funcție de numărul de ţigări fumate și gen
În funcție de mediul de rezidență ponderea privind numărul de igări fumate zilnic este mai mare în mediul
rural pentru un număr de 10‐19 țigări/ zi (62,49%), față de mediul urban (57,54%). Pentru un număr de 20‐
29 de tigări/ zi ponderea este mai mare în mediul urban (21,46%) față de 18,52% în rural. Tot în mediul
urban s‐a înregistrat o pondere mai mare cu aproximativ 7% a unui număr de 5‐9 țigări/zi (20,54%) față de
rural. Un consum redus de mai puțin de 5 tigări/ zi are ponderea cea mai mică, de 5,25% în mediul rural,
însă de aproape 5 ori mai mare față de mediul urban (0,46%) (Fig. 59).
80
62.49
57.54
60
40
20.54 21.46 18.52
20 13.75
5.25
0.46
0
Urban Rural
Sub 5 ţigări 5‐9 15‐24 ani 10‐19 20‐29

ţigări ţigări ţigări
Fig. 59 Ponderea fumatului zilnic la persoanele de 15 ‐24 ani, în funcție de numărul de ţigări fumate și de mediul de rezidență
Utilizarea de ţigări electronice sau dispozitive electronice similare
Ponderea utilizării de ţigări electronice sau dispozitive electronice similare, la persoanele de 15 ‐24 ani, este
similară la ambele genuri cu aproximativ jumătate de procent mai mare la genul masculin (1,6%), față de
genul feminin (1,53%)(Fig. 60).
50
1.65 1.6
1.6
1.53
1.55
1.5
1.45
Masculin Feminin
15‐24 ani
Fig. 60 Ponderea utilizării de ţigări electronice sau dispozitive electronice similare, la persoanele de 15 ‐24 ani, în funcție de gen
În funcție de mediul de rezidență ponderea utilizării de ţigări electronice sau dispozitive electronice
similare, la persoanele de 15 ‐24 ani este de două ori mai mare în mediul urban (2,03%) față de mediul rural
(1,12%) (Fig. 61).
3 2.03
2 1.12
1
0
Urban Rural
15‐24 ani
Fig. 61 Ponderea utilizării de ţigări electronice sau dispozitive electronice similare, la persoanele de 15 ‐24 ani, în funcție de
mediul de rezidență
▶Consumul de alcool
În intervalul 2010‐2018, pentru copiii 15‐19 ani (conform YRBSS) tendinţa prevalenţei consumatorilor
ocazionali de alcool (Fig. 62) a fost descendentă la băieţi şi ușor ascendentă la fete.
50 43.08
41.74 39.08 39.78
40 37.86
30 34.59 32.96 30.6
28.98 29.89 Băieți
20
Fete
10
0
2010 2012 2014 2016 2018
Fig. 62 Procentul elevilor 15‐19 ani care au consumat alcool ocazional (de 1‐5 ori în intervalul standard de 30 de zile)
Sursa –YRBSS 2018
Pentru copiii de 15 ani, conform studiului – HBSC 2017/2018, România se situează printre ţările cu o
frecvență crescută a elevilor de 15 ani care au consumat alcool cel puţin o dată în ultimele 30 de zile. De
asemenea România situându‐se în rândul țărilor cu un consum mai mare de 10% la băieţi față de fete,
alături de Albania, Armenia, Georgia și Republica Moldova (Fig. 63).
51
De menționat faptul că examinările efectuate în

contextul studiului HBSC s‐au efectuat la elevi din
ciclul de învățământ gimnazial. Datele Sintezei
Naționale YRBSS 2018 evidențiază faptul că, la
același segment de vârstă, de 15 ani, dar la elevi de
liceu, prevalența consumului ocazional este mai
ridicată la fete față de valorile înregistrate de sudiul
HBSC pentru aceeași vârstă dar la elevi din ciclul
gimnazial. Combaterea consumului trebuie începută
cât mai timpuriu, pentru a limita consumul de alcool
la stadiul de experiment.
Fig. 63 Procentul adolescenților de 15 ani care au consumat

alcool cel puțin o dată în ultimele 30 de zile
Conform studiului INS, ponderea persoanelor de 15 ‐24 ani care au consumat alcool în ultimele 12 luni
precedente interviului este de 47,11 %. Procentual în funcție de mediul de rezidență, ponderea consumului
de alcool este similară pentru ambele medii de rezidență, 46,94% în mediul urban și 47,27% în rural. În
funcție de gen ponderea consumului de alcool este mai mare la genul masculin 56,13%, față de 37,83% la
genul feminin (Fig. 64).
52
60 56.13
47.11 46.94 47.27
50
37.83
40
30
20
10
0
Total Urban Rural Masculin Feminin
15‐24 ani
Fig. 64 Ponderea consumului de alcool la persoanele de 15 ‐24 ani, în funcție de gen și mediul de rezidență
La persoanele de 15 ‐24 ani ponderea cea mai mare este a celor care au declarat că nu consumă deloc
38,15%, urmată de 17,71% ponderea persoanelor care consumă mai rar de o dată pe lună, 12,31% 2‐3 zile
pe săptămână, 10,54% persoane ca nu au consumat alcool în ultimele 12 luni, iar într‐o măsură mai mică
7,9% au declarat că au consumat alcool o dată pe lună, 6,16% au consumat în 1‐2 zile dintr‐o săptămână, 2
% 3‐4 zile pe săptămână, 0,39 % 5‐6 zile pe săptămână și 0,64 % zilnic sau aproape zilnic (Fig. 65).
0,64%
15‐24 ani 0,39 % 2%
4,2 %
6,16%
7,9 %
38.15 %
10,54 %
12,31 %
17.71 %
5‐6 zile pe săptă‐ Zilnic 3‐4 zile pe săptă‐

mână sau mână
aproape
zilnic
Informații 1‐2 zile pe săptă‐ O
indisponibile mână dată pe lună
(%)
Persoane care nu 2‐3 zile pe lună Mai rar

au consumat niciodată alcool în ultimele de o
12 luni (%) dată pe lună
Fig. 65 Frecvența consumului de alcool la persoanele de 15 ‐24 ani

53
▶Activitatea fizică
În ceea ce privește evoluția nivelurilor de activitate fizică intensă în rândul elevilor de 15‐19 ani din
România (conform YRBSS 2018), se poate observa (Fig. 66) o creștere a activității fizice intense (cel puțin 20
minute în cel puțin 2‐3 zile din ultimele 7 zile premergătoare investigării) la fete de la 17,86% în anul 2014
la 22,02% în anul 2018, în timp ce la băieți nivelurile prezintă ușoare creșteri la ultimele 3 evaluări (2014,
2016, 2018), dar mai scăzute, la ambele genuri, comparativ cu anul 2010.
40
30 32.13 25.04 26.13 26.56 27.87
20 28.62 22.02 Băieți
22.3
17.86 19.87
10 Fete
0
2010 2012 2014 2016 2018
Fig. 66 Evoluția frecvenței elevilor care au practicat activitate fizică intensă în 2‐3 zile din ultima săptămână
Sursa –YRBSS 2018
Activitatea fizică la adolescenţi – România în context european
Conform datelor obținute în cadrul studiului HBSC

2017/2018, la copiii de 15 ani, în ceea ce privește
efectuarea a cel puțin 60 de minute de activitate
fizică moderată sau intensă în fiecare zi, în România
s‐a înregistrat o scădere la ambele genuri
comparativ cu studiul anterior 2013‐2014 (Fig. 67).
Fig. 67 Frecvenţa elevilor de 15 ani care au practicat activitate

fizică moderată sau intensă cel puțin 60 min în fiecare zi
54
Vizionarea TV
În ceea ce privește evoluția comportamentului sedentar, se poate observa în anul 2018 (Fig. 68) o scădere a
frecvenței elevilor de 15‐19 ani (conform YRBSS) care vizionează emisiuni la TV 4 ore pe zi sau mai mult,
comparativ cu toate cu evaluările anterioare (din perioada 2010‐2016).
20 17.83 17.47 17.73
15 13.07
15.23 17.07
% 10 12.77 12.2 10.51 Băieți
7.94
5 Fete
0
2010 2012 2014 2016 2018
Fig. 68 Procentul elevilor care au privit la televizor ≥4h/zi într‐o zi obișnuită de școală
Sursa –YRBSS 2018
Conform studiului INS, ponderea copilor și tinerilor care într‐o săptămână obișnuită în timpul liber, fac
sport, fitness sau diverse activități fizice recreative pentru cel puțin 10 minute în mod continuu este mai
mare la grupa de vârstă 5‐14 ani (50,24%) și scade la mai mult de jumătate din valoare la grupa 15‐24 ani
(20,47%). Timpul mediul alocat pentru sport, fitness sau activități fizice recreative scade de la valoarea de
36,42 (min/persoană) la grupa de vârstă 5‐14 ani la 32,73 (min/persoană) la grupa de vârstă 15‐24 ani (Fig.
69).
60
50.24
50 Persoane care în timpul liber fac sport,
40 fitness sau diverse activități fizice
36.42 recreative pentru cel puțin 10 minute în
30 32.73
20.47 mod continuu (%)
20
10
0
5‐14 ani 15‐24 ani
Fig. 69 Ponderea persoanelor de 5 ‐24 ani care într‐o săptămână obișnuită în timpul liber, fac sport, fitness sau diverse activități
fizice recreative pentru cel puțin 10 minute în mod continuu și timpul mediu zilnic dedicat acestor activități
Sursa: Starea de sănătate a populației din România – INS, 2021
Ponderea persoanelor de 5 ‐24 ani care au mers cu bicicleta, rolele, skateboard‐ul etc., pentru cel puțin 10
minute în mod continuu până la două ore sau mai mult, pentru a se deplasa în diverse locuri, este de două
ori mai mare la grupa de vârstă 5‐14 ani față de grupa 15‐24 ani, se observă astfel o scădere bruscă a
acestui comportament începând cu perioada adolescenței (Fig. 70).
30 Persoane care s‐au deplasat 10 minute/zi

24.69
sau mai mult, dar mai puțin
20.57 de jumătate de oră/zi
20
11.11 Persoane care s‐au deplasat 30 minute/zi sau mai
10.56 10.17
mult, dar mai puțin
10 6.16 de o oră/zi
1.74 0.94
Persoane care s‐au deplasat 1 oră/zi sau mai mult,
0 dar
5‐14 ani Total 15‐24 ani Total mai puțin
de 2 ore/zi
Fig. 70 Ponderea persoanelor de 5 ‐24 ani care au mers cu bicicleta, rolele, skateboard‐ul etc., pentru cel puțin 10 minute în mod
continuu pentru a se deplasa în diverse locuri
55
În funcție de mediul de rezidență, ponderea persoanelor de 5‐24 ani care au mers cu bicicleta, rolele,
skateboard‐ul etc., pentru cel puțin 10 minute în mod continuu până la două ore sau mai mult, pentru a se
deplasa în diverse locuri, este mai mare la grupa de vârstă 5‐14 ani față de grupa 15‐24 ani. Deasemenea se
observă o pondere mai mare în mediul urban la ambele grupe studiate, cu o excepție în cazul persoanelor
care s‐au deplasat 10 minute/zi sau mai mult (Fig. 71).
35 Persoane care s‐au deplasat 10 minute/zi

sau mai mult, dar mai puțin
28.88
30 de jumătate de oră/zi
25
20.47 21.39 19.76 Persoane care s‐au deplasat 30 minute/zi sau
20 mai mult, dar mai puțin
de o oră/zi
13.99 13.21
15
10.16 10.19 Persoane care s‐au deplasat 1 oră/zi sau mai
10 8.26
7.78 7.6 mult, dar
4.79 mai puțin
5 2.23 1.25 1.28 de 2 ore/zi
0.61
0 Persoane care s‐au deplasat 2 ore/zi sau mai
Urban Rural Urban Rural mult, dar
mai puțin
5 ‐ 14 ani 15‐24 ani de 3 ore/zi
continuu pentru a se deplasa în diverse locuri, în funcție de mediul de rezidență
Sursa: Starea de sănătate a populației din România ‐ INS 2021
În funcție de gen ponderea persoanelor de 5‐24 ani care au mers cu bicicleta, rolele, skateboard‐ul etc.,
pentru cel puțin 10 minute în mod continuu până la două ore sau mai mult, pentru a se deplasa în diverse
locuri, este mai mare la grupa de vârstă 5‐14 ani față de grupa 15‐24 ani. La grupa de vârstă 5‐14 există
valori apropiate sau diferențe de doar câteva procente, însă la grupa 15‐24 ani ponderea este de două ori
mai mare la genul masculin comparativ cu genul feminin (Fig. 72).
30
24.99 Persoane care s‐au deplasat 10 minute/zi
24.4 23.62 sau mai mult, dar mai puțin
25
de jumătate de oră/zi
20 17.38 Persoane care s‐au deplasat 30 minute/zi sau mai
15.46
mult, dar mai puțin
15 12.49 13.17
de o oră/zi
9.68
10 9.06
7.09 Persoane care s‐au deplasat 1 oră/zi sau mai mult,
5.53 dar
5 2.08 3.18 mai puțin
1.38 1.77
0.08 de 2 ore/zi
0 Persoane care s‐au deplasat 2 ore/zi sau mai
mult, dar
Masculin Feminin Masculin Feminin mai puțin
de 3 ore/zi
5 ‐ 14 ani 15‐24 ani
continuu pentru a se deplasa în diverse locuri, în funcție de gen
56
▶Alimentația
Consumul de fructe
Consumul de fructe la elevii de 15‐19 ani din România (conform YRBSS 2018) a înregistrat variații de‐a
lungul intervalului studiat, respectiv între 47,86% ‐ 61,57% la fete și 49,63% și 64,68% la băieți între 2010 și
2012 și între 42,8% și 55,71% la fete și 49,66% și 55,68% la băieți între 2014‐2018 (Fig. 73).
100
64.68 49.66 58.79 55.68
50 49.63
61.57 56.52 55.71 Băieți
47.86 42.8 Fete
0
% 2010 2012 2014 2016 2018
Fig. 73 Procentul elevilor care au consumat fructe de 1‐6 ori în ultimele 7 zile
Sursa –YRBSS 2018
Consumul zilnic de fructe – România în context european
În cadrul studiului HBSC 2017/2018, deși s‐a

înregistrat o ușoară creștere la băieți în ceea ce
privește consumul zilnic de fructe la vârsta de 15
ani, în România s‐au înregistrat valori situate sub
mediile europene la ambele genuri, fiind printre
țările cu consum scăzut (Fig. 74).
Fig. 74 Frecvenţa elevilor de 15 ani care au consumat fructe în

fiecare zi
57
Conform studiului INS, frecvența consumului de fructe are o pondere mai mare în cadrul populației 6 luni ‐
14 ani în ceea ce privește consumul de o dată sau de mai multe ori pe zi, comparativ cu grupa de vârstă 15
‐ 24 ani. Situația se inversează în cazul frecvenței consumului de 4‐6 ori, 1‐3 ori sau mai puțin de o dată pe
săptămână, unde se înregistrează diferențe de câteva puncte procentuale în favoarea gupei de vârstă 15 ‐
24 ani (Fig. 75).
45 42.12
O dată sau de mai multe ori
40 pe zi
34.51
35 32.16
28.13 29.63
30 De 4‐6 ori pe
22.72 săptămână
25
20
De 1‐3 ori pe
15 săptămână
10 7.31
5 2.28 Mai rar de o
dată pe
0
săptămână
6 luni ‐ 14 ani 15‐24 ani
Fig. 75 Frecvenţa consumului de fructe, în Populaţia rezidentă de 6 luni ‐ 14 ani si 15‐24 ani
Frecvența consumului de fructe în funcție de gen, de o dată sau de mai multe ori pe zi, este mai mare cu
aproape 1% la genul feminin la grupa 6 luni ‐ 14 ani și cu aproape 7% la grupa de vârstă 15‐24 ani. La o
frecvență a consumului de 4‐6 ori pe săptămână situația este similară, cu o diferență de 2‐3 procente mai
mult la genul feminin, în cazul ambelor grupe vârstă analizate. La o frecvență de 1‐3 ori pe săptămână,
consumul de fructe este mai mare cu câteva procente la genul masculin. Un consum cu o frecvență mai rară
de o dată pe săptămână, este similar pentru ambele genuri la 6 luni ‐ 14 ani și dublu la genul masculin la
grupa 15‐24 ani (Fig. 76) .
45. 41.80 42.44

40. 36.12 O dată sau de mai multe ori pe
35. 33.44 32.95 zi
30.93 32.24 31.92
30. 23.81 24.44 26.95
25. 21.57 De 4‐6 ori pe
20. săptămână
15. 10
10. De 1‐3 ori pe
2.37 2.18 4.55 săptămână
5.
0.
Masculin Feminin Masculin Feminin Mai rar de o
dată pe
6 luni ‐ 14 ani 15‐24 ani săptămână
Fig. 76 Frecvenţa consumului de fructe, în Populaţia rezidentă de 6 luni ‐ 14 ani si 15‐24 ani, în funcție de gen
Consumul de fructe cu o frecvență de o dată sau de mai multe ori pe zi este mai mare în mediul urban
comparativ cu mediul rural, pentru ambele grupe de vârstă. În ceea ce privește consumul cu o frecvență de
4‐6 ori pe săptămână, acesta este mai mare cu 8 procente în mediul rural la grupa 6 luni‐14 ani, iar la grupa
15‐24 ani situația se inversează în favoarea mediului urban unde se înregistrează o frecvență mai mare cu
aproximativ 4 procente. La o frecvență de 1‐3 ori pe săptămână la grupa 6 luni ‐ 14 ani consumul de fructe
este considerabil mai mare în mediul rural și cu aproximativ 3% mai mare la grupa de vârstă 15‐24 ani.
Frecvența unui consum mai rar de o dată pe săptămână este la valori scăzute pentru ambele grupe de
vârstă studiate, similar la grupa 6 luni‐14 ani, iar la grupa 15‐24 ani valorile sunt de două ori mai mari în
mediul rural (Fig. 77).
58
60 O dată sau de mai
52.46
multe ori pe zi
50
40 36.17 36.50 De 4‐6 ori pe
33.64
30.93 32.76 32.63 săptămână
30 28.45 29.29 25.42
23.73
20 16.65 De 1‐3 ori pe
10 5
9.66 săptămână
1.90 2.68
0
Mai rar de o
Urban Rural Urban Rural dată pe
Fig. 77 Frecvenţa consumului de fructe, în Populaţia rezidentă de 6 luni ‐ 14 ani si 15‐24 ani, în funcție de mediul de rezidență
Consumul de legume
Conform studiului INS, frecvența consumului de legume are o pondere mai mare în cadrul populației 6 luni ‐
14 ani în ceea ce privește consumul de o dată sau de mai multe ori pe zi, comparativ cu grupa de vârstă 15
‐ 24 ani. Frecvența consumului de 4‐6 ori sau mai puțin de o dată pe săptămână, la ambele grupe studiate
este similară, însă consumul de legume cu o frecvență de 1‐3 ori / săptămână este mai mare cu câteva
puncte procentuale la grupa 15 ‐ 24 ani (Fig. 78).
45 41.2
40 35.78 O dată sau de mai
35.16 33.98
multe ori pe zi
35
30 De 4‐6 ori pe
25 23.11 săptămână
20 15.97 De 1‐3 ori pe
15 săptămână
10 6.31 6.79 Mai rar de o
5 dată pe
0 săptămână
6 luni ‐ 14 ani 15‐24 ani
Fig. 78 Frecvenţa consumului de legume, în Populaţia rezidentă de 6 luni ‐ 14 ani si 15‐24 ani
Frecvența consumului de legume de o dată sau de mai multe ori pe zi, în funcție de gen, este de două ori ai
mare la genul feminin la grupa 6 luni ‐ 14 ani, însă cu aproape 1% mai mare pentru genul masculin, la grupa
de vârstă 15‐24 ani. Frecvența consumului de 4‐6 ori pe săptămână la grupa de vârstă 6 luni ‐ 14 ani este
similară la ambele genuri și crește cu câteva procente la ambele genuri la grupa 15‐24 ani. Frecvența de 1‐3
ori pe săptămână a consumului de legume este mai mare pentru genul masculin la grupa de vârstă 6 luni ‐
14 ani și invers la grupa de vârstă 15‐24 ani unde este mai mare cu câteva procente la genul feminin. Un
consum cu o frecvență mai rară de o dată pe săptămână, este asemănător la genul masculin pentru ambele
GV și dublu pentru genul feminin la grupa 15‐24 ani (Fig. 79).
59
45 42.44
39.58 O dată sau de mai
40 37.09 37.29 multe ori pe zi
35.56
35 33.33 33.44 32.32
30
De 4‐6 ori pe
25 22.69 23.54 săptămână
21.57
20 18.46
15 De 1‐3 ori pe
10 6.52 6.09 săptămână
4.26
5 2.18
0 Mai rar de o
Masculin Feminin Masculin Feminin dată pe
Fig. 79 Frecvenţa consumului de legume, în Populaţia rezidentă de 6 luni ‐ 14 ani si 15‐24 ani, în funcție de gen
Consumul de legume cu o frecvență de o dată sau de mai multe ori pe zi este mai mare în mediul urban
comparativ cu mediul rural, pentru ambele grupe de vârstă. În ceea ce privește consumul cu o frecvență de
4‐6 ori pe săptămână, acesta este mai mare în mediul urbanl la ambele grupe de vârstă. La o frecvență de
1‐3 ori pe săptămână la grupa 6 luni ‐ 14 ani consumul de legume este considerabil mai mare în mediul
rural la ambele GV și crește la grupa de vârstă 15‐24. Frecvența unui consum mai rar de o dată pe
săptămână este la valori scăzute pentru ambele grupe de vârstă studiate, cu valori asemănătoare (Fig. 80).
50
45.18 O dată sau de mai
45 multe ori pe zi
40 39.44 38.84
36.28 37.01
35 33.96
32.87
29.20 28.93 De 4‐6 ori pe
30
săptămână
25
19.47
20 16.51
15 12.65 De 1‐3 ori pe
10 8.3 9.25 săptămână
4.46 4
5
0 Mai rar de o
Urban Rural Urban Rural dată pe
Fig. 80 Frecvenţa consumului de legume, în Populaţia rezidentă de 6 luni ‐ 14 ani si 15‐24 ani, în funcție de mediul de rezidență
60
ANEXE
61
POPULAȚIA REZIDENTĂ, TOTAL ȘI GRUPA DE VÂRSTĂ 0‐19 POPULAȚIA DUPĂ DOMICILIU, TOTAL ȘI GRUPA DE VÂRSTĂ 0‐19
ANI, PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2018‐2019 ANI, PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2018‐2020
2018 2019 2018 2019 2020

Județ
Total 0‐19 ani Total 0‐19 ani Total 0‐19 ani Total 0‐19 ani Total 0‐19 ani
TOTAL 19483840 4103481 19375835 4068659 22208803 4422541 22193286 4402619 22142153 4348664
Alba 326967 66251 324757 65281 376936 71365 374778 70353 372579 69099
Arad 418298 86133 416763 85640 471717 91607 470692 91252 469125 90202
Argeş 582905 112732 577542 111003 638243 118084 634137 116658 629989 114883
Bacău 588401 141001 583395 138819 743574 158992 740217 156531 735576 153043
Bihor 562997 121981 560905 121229 617628 127762 616703 127364 615444 126041
Bistriţa‐N. 279568 67331 278444 66977 328775 74151 328212 73589 327523 72691
Botoşani 382815 92772 378187 90185 453172 101825 456020 100699 455446 98275
Braşov 551887 118265 552955 119506 635117 128403 636912 129631 638369 129806
Brăila 291917 56369 287825 55308 347076 60468 342988 59408 338789 57881
Buzău 416919 85002 411555 83353 468538 90267 463483 88727 458854 86767
Caraş‐S. 273309 53756 270518 52600 320507 57954 317159 56695 313956 55088
Călăraşi 286321 64383 282384 62947 311507 66238 308474 65300 305391 63813
Cluj 705893 129514 708340 131030 730878 136043 734910 137431 737992 138306
Constanţa 675030 145033 673023 144405 767048 155209 764949 154492 762214 153046
Covasna 202886 46513 201907 46217 227061 49188 226291 48929 225407 48297
Dâmboviţa 493890 101635 489280 99442 522770 105381 520176 104158 516974 102197
Dolj 628620 124102 623638 122793 692546 133089 688763 132088 683962 129653
Galaţi 508599 109152 502236 106059 627588 120570 627941 119085 627530 116729
Giurgiu 267824 55552 264831 54274 273011 54276 270613 53677 267712 52554
Gorj 317800 62117 313836 59998 360245 67886 357015 66076 353842 64218
Harghita 303351 67414 301988 66977 331947 69892 330955 69393 329775 68527
Hunedoara 386298 73317 381973 72167 460194 80061 455814 78729 451138 76992
Ialomiţa 257922 60275 255367 59137 289110 63557 286713 62770 284025 61414
Iaşi 793324 194375 793224 193833 947583 217230 960429 218914 968512 217626
Ilfov 479467 107569 486107 108402 430198 92980 444404 96985 457541 100111
Maramureş 462135 100619 459765 99363 522912 107856 521495 106731 519386 104829
Mehedinţi 243158 47295 240180 46014 281335 53306 278662 52505 275782 51198
Mureş 536814 119718 534285 118945 593607 125710 591543 124933 589072 123386
Neamţ 444786 101100 440239 99301 570816 115590 567933 113501 564100 110516
Olt 397707 75968 392158 73796 438759 78628 433793 76824 428766 74554
Prahova 721951 140755 715314 139023 796500 149198 790656 147718 784439 145288
Satu‐Mare 333697 75832 332006 75207 388554 81521 386995 80863 385190 79331
Sălaj 212824 48260 210918 47691 245320 53063 244048 52651 242986 52036
Sibiu 400601 88808 401259 88920 467413 96801 468651 96742 469304 96082
Suceava 626799 159736 623896 157934 759544 181730 763741 181591 763503 179046
Teleorman 337930 63134 331607 61368 375389 66484 369277 64917 363189 62897
Timiş 703493 133675 705613 134782 752765 142667 756668 143931 759416 143926
Tulcea 196188 41965 193360 41007 238542 46516 235652 45484 233108 44240
Vaslui 377245 99360 373060 97691 495009 112159 502058 111793 506084 110240
Vâlcea 351727 66096 349320 64582 398153 70368 395946 68878 393452 66950
Vrancea 322690 73565 319251 72323 386941 81273 384288 80200 381471 78335
M.Bucureşti 1830887 325051 1832624 333130 2124275 367193 2143132 374423 2155240 378551
Sursa: INS
62
NATALITATEA PE JUDEȚE ȘI MEDII ÎN ROMÂNIA ÎN ANII 2018‐2020
rate la 1000 loc.
2018 2019 2020
Județ
Total Urban Rural Total Urban Rural Total Urban Rural
TOTAL 9.3 9.1 9.6 9.2 8.9 9.4 8.1 7.6 8.6
Alba 8.3 8.2 8.3 8.3 8.2 8.6 7.3 7.2 7.6
Arad 9.3 9.1 9.5 9.2 8.9 9.7 8.1 7.8 8.5
Argeş 8.7 8.5 8.8 8.6 8.6 8.6 7.8 7.3 8.3
Bacău 8.8 8.3 9.2 8.8 8.2 9.2 7.2 6.7 7.8
Bihor 10.0 9.1 10.9 9.8 8.8 10.9 8.8 7.9 9.8
Bistriţa‐N. 10.7 11.1 10.4 10.5 10.4 10.6 9.3 8.9 9.7
Botoşani 9.1 8.7 9.4 9.0 8.9 9.1 7.7 7.0 8.2
Braşov 10.3 9.1 13.5 10.0 8.6 13.7 9.1 7.7 12.7
Brăila 7.4 7.0 8.1 7.2 6.8 8.0 6.2 5.5 7.6
Buzău 7.8 7.7 7.9 8.0 7.7 8.2 7.0 6.2 7.6
Caraş‐S. 7.5 7.7 7.3 7.1 7.2 6.9 6.1 6.0 6.4
Călăraşi 9.0 8.6 9.2 8.9 8.1 9.4 8.0 7.0 8.7
Cluj 10.0 9.6 10.7 10.0 9.8 10.5 9.0 8.6 9.9
Constanţa 9.2 8.8 10.2 8.9 8.5 9.7 8.2 7.6 9.5
Covasna 9.9 8.5 11.2 9.7 8.0 11.3 9.2 7.1 11.2
Dâmboviţa 8.8 7.8 9.3 8.7 7.6 9.3 8.0 6.7 8.6
Dolj 9.0 8.8 9.3 8.9 8.8 9.1 7.7 7.3 8.2
Galaţi 8.2 8.0 8.6 8.3 8.1 8.5 6.8 6.2 7.6
Giurgiu 8.7 8.4 8.9 8.5 7.6 9.0 7.9 7.2 8.2
Gorj 7.9 8.1 7.6 7.6 7.6 7.6 6.8 6.6 7.1
Harghita 9.8 8.2 10.9 9.7 8.5 10.7 8.7 7.3 9.7
Hunedoara 7.7 7.8 7.5 7.2 7.5 6.3 6.4 6.3 6.9
Ialomiţa 9.4 9.5 9.2 9.0 9.2 8.8 8.2 7.6 8.7
Iaşi 11.2 11.4 10.9 11.0 11.1 10.9 9.1 8.5 9.6
Ilfov 11.8 12.4 11.3 10.8 11.3 10.3 9.8 10.0 9.7
Maramureş 9.6 9.5 9.9 9.1 8.9 9.5 8.0 7.6 8.6
Mehedinţi 8.3 8.0 8.6 8.2 7.3 9.2 6.8 6.2 7.4
Mureş 9.9 9.0 10.9 9.6 8.4 10.9 9.2 7.9 10.6
Neamţ 8.4 8.3 8.4 8.2 8.0 8.3 7.0 6.4 7.3
Olt 7.8 8.9 7.0 7.7 8.6 7.1 6.8 7.4 6.4
Prahova 8.3 7.9 8.6 7.9 7.3 8.5 7.1 6.5 7.8
Satu‐Mare 9.2 7.9 10.5 9.2 8.0 10.3 7.9 6.9 8.9
Sălaj 10.5 10.5 10.5 10.5 10.3 10.7 10.0 9.5 10.4
Sibiu 9.7 8.7 11.7 9.5 8.4 11.7 8.3 7.3 10.4
Suceava 11.7 10.9 12.3 11.2 10.3 11.9 9.9 8.7 10.8
Teleorman 7.1 7.3 6.9 7.3 7.4 7.3 6.3 5.8 6.7
Timiş 10.2 9.5 11.3 10.0 9.1 11.3 8.8 8.0 9.9
Tulcea 7.3 7.5 7.1 7.0 7.5 6.5 6.8 6.8 6.7
Vaslui 8.8 8.3 9.3 10.2 11.3 9.1 7.7 7.3 8.2
Vâlcea 7.5 8.5 6.7 7.0 8.0 6.1 6.3 6.8 5.9
Vrancea 8.7 8.1 9.1 8.2 7.7 8.6 7.2 6.4 7.7
M.Bucureşti 10.3 10.3 0.0 10.2 10.2 0.0 8.9 8.9 0.0
Sursa INS
63
MORTALITATEA LA COPII 0‐19 ANI PE JUDEȚE ÎN MORTALITATEA INFANTILĂ PE JUDEȚE ÎN
ROMÂNIA, ÎN ANII 2018‐2020 ROMÂNIA, ÎN ANII 2018‐2020
decese %0 loc. 0‐19 ani decedați sub 1 an la 1000 născuți vii
2018 2019 2020 2018 2019 2020
Total 11.9 10.1 14.3 5.9 5.7 6.1
Alba 11.7 9.9 14.4 4.5 7.4 6.6
Arad 12.5 11.3 14.0 4.4 7.4 6.3
Argeş 12.1 9.2 14.9 7.4 6.1 5.5
Bacău 12.3 9.9 14.4 7.7 7.4 6.0
Bihor 12.2 10.4 14.1 6.8 6.9 7.2
Bistriţa‐N. 10.3 7.9 11.9 6.6 8.4 7.5
Botoşani 13.2 9.5 16.0 11.2 5.6 6.9
Braşov 10.3 10.1 10.8 6.6 6.4 7.7
Brăila 14.1 12.2 17.5 8.2 6.1 7.1
Buzău 14.8 10.3 18.1 6.8 7.0 3.7
Caraş‐S. 13.0 11.1 15.7 8.7 4.9 4.7
Călăraşi 14.4 10.7 16.8 10.4 5.5 7.3
Cluj 11.2 10.0 13.6 5.9 5.4 5.0
Constanţa 11.0 10.8 11.3 6.1 9.5 7.3
Covasna 12.1 11.0 13.3 8.0 4.1 8.7
Dâmboviţa 12.3 10.0 13.4 2.8 3.3 4.6
Dolj 13.7 10.0 18.2 5.9 6.2 7.0
Galaţi 11.8 10.2 13.9 4.6 7.5 7.0
Giurgiu 16.0 11.6 18.1 4.2 6.1 4.7
Gorj 11.2 8.3 13.9 6.0 7.0 6.6
Harghita 11.5 9.6 12.9 6.5 8.7 8.0
Hunedoara 12.8 11.8 16.4 5.1 7.3 5.9
Ialomiţa 13.3 9.5 16.8 5.6 5.4 6.9
Iaşi 10.0 8.1 11.8 4.2 3.1 4.6
Ilfov 9.6 8.1 10.9 4.1 3.5 5.6
Maramureş 11.2 10.3 12.5 6.8 6.1 7.5
Mehedinţi 13.4 9.5 17.3 4.3 8.7 6.9
Mureş 12.0 10.7 13.3 6.3 8.5 8.8
Neamţ 12.7 10.0 14.4 7.1 4.3 5.6
Olt 14.5 8.9 18.8 5.5 5.1 10.6
Prahova 13.0 11.7 14.3 5.9 4.8 5.5
Satu‐Mare 11.5 10.8 12.1 7.0 5.1 12.8
Sălaj 12.7 7.9 16.4 10.5 5.1 6.2
Sibiu 10.1 9.9 10.6 5.9 4.7 7.2
Suceava 10.6 9.2 11.8 7.5 6.1 9.2
Teleorman 16.7 10.8 20.1 5.7 5.6 5.2
Timiş 10.1 9.7 10.7 4.2 4.8 4.6
Tulcea 13.6 11.2 15.9 14.4 14.6 10.8
Vaslui 11.8 7.5 15.8 5.5 3.7 3.8
Vâlcea 8.8 7.6 10.0 5.7 5.4 5.6
Vrancea 12.6 8.6 15.0 7.7 8.5 4.4
M.Bucureşti 10.6 10.6 0.0 3.3 2.6 2.8
Sursa INS
64
MORTALITATEA NEONATALĂ (0 – 27 zile) PE

MORTALITATEA NEONATALĂ PRECOCE (0 – 6
JUDEȚE ÎN ROMÂNIA, ÎN ANII 2018‐2020
zile) PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA, ÎN ANII 2018‐2020
la 1000 născuți vii la 1000 născuți vii
2018 2019 2020 2018 2019 2020
Total 2.3 2.3 2.4 Total 3.4 3.3 3.6
Alba 1.9 3.5 2.9 Alba 3.5 4.2 5.1
Arad 2.5 3.7 2.6 Arad 2.5 5.5 4.2
Argeş 2.9 2.4 3.1 Argeş 5.4 3.9 4.1
Bacău 2.3 1.2 1.3 Bacău 3.5 2.3 2.6
Bihor 2.3 3.1 4.0 Bihor 3.3 4.3 5.0
Bistriţa‐N. 2.0 2.9 2.6 Bistriţa‐N. 3.7 4.6 3.6
Botoşani 4.6 2.2 3.1 Botoşani 7.1 3.2 4.6
Braşov 1.2 2.4 2.4 Braşov 3.1 3.4 3.6
Brăila 2.7 2.8 3.3 Brăila 4.3 4.1 4.7
Buzău 2.7 3.2 0.6 Buzău 3.8 4.0 2.2
Caraş‐S. 4.6 2.2 1.6 Caraş‐S. 7.1 2.7 1.6
Călăraşi 3.2 2.2 2.9 Călăraşi 5.4 2.9 4.5
Cluj 2.1 2.0 2.6 Cluj 3.6 2.6 3.6
Constanţa 2.3 2.7 2.6 Constanţa 3.2 4.9 4.6
Covasna 2.7 2.3 1.0 Covasna 4.9 3.2 3.9
Dâmboviţa 2.0 0.9 1.2 Dâmboviţa 2.4 1.8 1.9
Dolj 1.3 2.1 2.5 Dolj 2.4 3.4 4.4
Galaţi 1.7 3.3 3.0 Galaţi 2.9 4.8 4.2
Giurgiu 2.1 2.2 2.4 Giurgiu 2.1 2.6 2.8
Gorj 2.5 3.0 5.0 Gorj 4.2 4.4 5.0
Harghita 1.9 3.1 2.5 Harghita 3.1 5.0 3.8
Hunedoara 2.8 4.9 1.7 Hunedoara 3.9 5.5 2.8
Ialomiţa 2.6 2.7 2.6 Ialomiţa 3.0 4.3 3.5
Iaşi 1.0 0.8 1.7 Iaşi 1.2 1.4 2.3
Ilfov 2.0 0.8 1.6 Ilfov 2.6 2.3 3.3
Maramureş 4.0 2.3 4.1 Maramureş 4.4 3.8 5.8
Mehedinţi 2.6 3.9 2.1 Mehedinţi 3.0 7.4 5.3
Mureş 1.4 2.6 2.2 Mureş 3.4 4.1 2.8
Neamţ 2.3 2.2 2.8 Neamţ 2.9 2.4 3.6
Olt 2.6 1.5 4.1 Olt 3.8 2.7 7.2
Prahova 2.6 1.9 2.5 Prahova 3.8 2.7 3.4
Satu‐Mare 2.2 2.8 5.2 Satu‐Mare 4.2 3.9 6.9
Sălaj 3.9 1.2 3.3 Sălaj 6.2 1.2 4.9
Sibiu 1.5 1.8 2.8 Sibiu 2.4 3.6 4.1
Suceava 3.8 3.0 2.8 Suceava 5.3 3.7 5.2
Teleorman 2.3 1.5 1.7 Teleorman 2.6 3.0 2.2
Timiş 1.6 2.4 2.5 Timiş 2.9 4.0 3.6
Tulcea 5.2 9.1 3.8 Tulcea 6.9 10.9 4.4
Vaslui 1.4 1.6 1.5 Vaslui 2.5 1.8 2.0
Vâlcea 2.0 2.5 2.8 Vâlcea 4.3 3.3 3.6
Vrancea 5.0 4.4 1.1 Vrancea 5.9 5.1 2.6
M.Bucureşti 1.2 0.9 0.9 M.Bucureşt 1.7 1.4 1.5
Sursa INS, INSP‐CNSISP
65
MORTALITATEA POSTNEONATALĂ (28 – 365 zile)

PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA, ÎN ANII 2018‐2020
2018 2019 2020
Total 2.5 2.4 2.6
Alba 1.0 3.2 1.5
Arad 1.8 1.8 2.1
Argeş 2.0 2.2 1.4
Bacău 4.1 5.1 3.4
Bihor 3.6 2.6 2.2
Bistriţa‐N. 2.9 3.8 3.9
Botoşani 4.1 2.4 2.3
Braşov 3.5 3.0 4.1
Brăila 3.9 2.0 2.4
Buzău 3.0 3.0 1.6
Caraş‐S. 1.7 2.2 3.1
Călăraşi 5.0 2.6 2.9
Cluj 2.3 2.9 1.4
Constanţa 2.8 4.6 2.7
Covasna 3.1 0.9 4.8
Dâmboviţa 0.4 1.5 2.7
Dolj 3.5 2.8 2.7
Galaţi 1.7 2.7 2.8
Giurgiu 2.1 3.5 1.9
Gorj 1.8 2.6 1.7
Harghita 3.4 3.7 4.2
Hunedoara 1.1 1.8 3.1
Ialomiţa 2.6 1.2 3.5
Iaşi 2.9 1.7 2.3
Ilfov 1.6 1.3 2.2
Maramureş 2.4 2.3 1.7
Mehedinţi 1.3 1.3 1.6
Mureş 2.9 4.4 6.1
Neamţ 4.2 1.9 2.0
Olt 1.8 2.4 3.4
Prahova 2.1 2.1 2.2
Satu‐Mare 2.8 1.1 5.9
Sălaj 4.3 3.9 1.2
Sibiu 3.5 1.1 3.1
Suceava 2.3 2.3 4.0
Teleorman 3.0 2.6 3.0
Timiş 1.3 0.8 1.1
Tulcea 7.5 3.6 6.3
Vaslui 3.0 2.0 1.8
Vâlcea 1.3 2.2 2.0
Vrancea 1.8 3.5 1.8
M.Bucureşti 1.6 1.2 1.3
Sursa INS, INSP‐CNSISP
66
AFECȚIUNILE APARATULUI RESPIRATOR (Cod ICD 10 ‐ J00‐J99) LA COPII 0‐19 ANI PE JUDEȚE ÎN
ROMÂNIA, ÎN ANII 2018‐2020
INCIDENȚA MORTALITATEA
cazuri noi %000 loc. 0‐19 ani decese %000 loc. 0‐19 ani
2018 2019 2020 2018 2019 2020
Total 77424.2 74026.2 59513.5 9.9 10.0 8.6
Alba 64986.2 72714.9 50745.2 5.6 7.1 11.6
Arad 76011.5 79731.4 59782.8 6.6 11.0 11.1
Argeş 88370.6 102622.5 83879.7 11.0 5.1 6.1
Bacău 47032.3 48669.1 35525.4 9.4 14.1 5.9
Bihor 64679.7 37225.4 68509.2 14.9 12.6 11.9
Bistriţa‐N. 70802.5 92294.4 73266.9 14.8 10.9 8.3
Botoşani 89453.7 94124.3 79403.4 15.6 10.9 8.1
Braşov 23386.5 28629.5 19165.6 16.3 11.6 10.0
Brăila 79118.0 91021.2 79870.9 8.3 13.5 3.5
Buzău 99204.7 102501.4 90853.4 12.2 10.1 6.9
Caraş‐S. 79966.9 75608.4 51260.5 8.6 3.5 7.3
Călăraşi 67979.1 79088.8 54936.7 18.1 15.3 7.8
Cluj 54540.8 5362.9 9913.8 8.8 10.2 8.0
Constanţa 51498.6 61430.7 49848.7 12.2 23.9 14.4
Covasna 185859.9 178449.5 120232.8 12.2 4.1 18.6
Dâmboviţa 53008.3 51581.8 32419.9 1.9 4.8 6.8
Dolj 91294.3 45294.9 37334.4 13.5 12.1 14.7
Galaţi 62415.7 65954.8 59325.5 7.4 10.1 6.0
Giurgiu 64532.3 70555.0 58173.3 9.2 7.5 3.8
Gorj 114092.8 138501.3 103305.1 1.5 13.6 6.2
Harghita 118904.1 109754.1 85562.2 15.7 21.6 10.2
Hunedoara 98316.9 101931.6 75149.3 7.5 11.4 6.5
Ialomiţa 70453.8 75370.7 55902.4 4.7 8.0 3.3
Iaşi 116800.5 113148.4 81955.6 13.8 7.8 5.5
Ilfov 78040.1 76866.7 78666.4 11.8 7.2 6.0
Maramureş 77364.1 72299.5 64309.7 6.5 7.5 4.8
Mehedinţi 84110.4 64469.5 60935.8 5.6 15.2 17.6
Mureş 107221.1 90700.7 78225.2 16.7 8.8 19.5
Neamţ 75826.9 73889.5 50323.8 14.7 11.5 7.2
Olt 62964.7 65437.2 24032.5 10.2 18.2 10.7
Prahova 87352.5 86167.8 58965.1 10.0 7.4 8.9
Satu‐Mare 36083.7 26498.9 15797.7 11.0 6.2 25.2
Sălaj 153704.9 151271.7 120372.8 9.4 15.2 3.8
Sibiu 157341.7 146736.4 117639.5 17.6 10.3 12.5
Suceava 53604.1 46360.5 30618.5 7.6 6.1 6.7
Teleorman 33748.9 35135.6 33589.2 3.0 7.7 7.9
Timiş 159917.0 159700.9 164798.0 3.5 9.7 7.6
Tulcea 49381.6 47889.4 42629.3 15.0 6.6 11.3
Vaslui 72199.1 70574.6 55833.2 10.6 10.7 6.3
Vâlcea 73894.0 87284.4 53984.1 8.5 4.4 7.5
Vrancea 56136.7 56178.5 55596.4 6.2 8.7 6.4
M.Bucureşti 40683.8 37075.6 22810.0 4.1 6.7 4.5
Sursa: DSP, din raportările medicului de familie Sursa: INS
67
LEZIUNI TRAUMATICE, OTRĂVIRI ȘI ALTE CONSECINȚE ALE CAUZELOR EXTERNE (Cod ICD 10 ‐ S00‐
T98) LA COPII 0‐19 ANI PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA, ÎN ANII 2018‐2020
2018 2019 2020 2018 2019 2020
Total 1675.1 1951.2 1536.5 11.1 10.8 9.1
Alba 2633.9 2892.1 1992.9 7.0 9.9 2.9
Arad 1243.4 1533.2 1408.2 13.1 11.0 8.9
Argeş 1180.7 1239.6 1224.3 10.2 7.7 11.3
Bacău 2474.5 2199.3 1853.5 10.7 16.0 5.2
Bihor 1460.1 824.9 2143.1 7.8 11.8 7.9
Bistriţa‐N. 1223.8 1703.6 1770.8 18.9 8.2 9.6
Botoşani 3037.6 3574.9 3034.9 15.6 10.9 12.2
Braşov 1288.6 1541.3 1110.4 10.9 5.4 6.9
Brăila 1240.0 1773.7 1455.5 14.9 8.4 12.1
Buzău 794.1 1065.3 985.0 6.6 13.5 12.7
Caraş‐S. 2459.3 2844.1 1996.2 15.5 7.1 10.9
Călăraşi 2079.7 2483.0 2043.0 12.1 18.4 20.4
Cluj 367.5 819.7 419.8 9.5 6.5 9.4
Constanţa 761.2 840.0 853.2 13.5 11.7 7.8
Covasna 4065.5 4587.1 3340.8 6.1 8.2 14.5
Dâmboviţa 750.7 803.5 681.8 16.1 6.7 3.9
Dolj 947.6 1156.4 1263.9 19.5 12.9 13.9
Galaţi 1842.4 1977.2 1931.9 14.7 14.3 6.9
Giurgiu 1189.9 1354.2 1381.9 7.4 13.0 7.6
Gorj 4895.6 19154.0 3138.4 13.3 4.5 7.8
Harghita 4154.9 4582.2 3523.6 12.9 17.3 7.3
Hunedoara 3360.7 2060.5 2485.9 10.0 11.4 9.1
Ialomiţa 1455.0 2007.2 1721.4 11.0 9.6 16.3
Iaşi 1702.9 2325.7 2306.1 11.0 10.0 10.6
Ilfov 1392.6 1490.7 1564.5 6.4 12.4 7.0
Maramureş 2144.7 2240.3 2185.9 8.3 11.2 7.6
Mehedinţi 3089.1 1990.7 1953.8 11.3 9.5 13.7
Mureş 2794.1 2491.1 2367.5 16.7 12.0 8.9
Neamţ 2034.6 2131.9 1702.9 12.9 9.7 11.8
Olt 1802.1 2090.9 737.2 7.6 10.4 20.1
Prahova 939.9 916.4 645.9 9.4 10.8 9.6
Satu‐Mare 1904.2 1530.4 1178.1 9.8 7.4 5.0
Sălaj 3041.9 2537.2 1929.1 24.5 22.8 9.6
Sibiu 3487.3 3713.5 3276.0 7.2 16.5 9.4
Suceava 1618.9 1722.9 1372.7 14.7 14.9 8.9
Teleorman 749.2 702.3 822.9 19.5 20.0 11.1
Timiş 1756.5 1682.7 1707.2 8.4 4.2 9.0
Tulcea 1365.4 1182.7 1160.8 8.6 28.6 20.3
Vaslui 1283.2 1291.8 1054.3 10.6 12.5 8.2
Vâlcea 2054.6 2225.1 1296.0 5.7 8.7 10.5
Vrancea 1224.8 1086.8 1162.8 8.6 12.5 7.7
M.Bucureşti 249.2 213.7 238.3 4.1 5.1 3.7
68
LEZIUNI TRAUMATICE, OTRĂVIRI ȘI ALTE CONSECINȚE ALE CAUZELOR EXTERNE: ACCIDENTE DE
TRANSPORT (Cod ICD 10 ‐ V01‐V99) LA COPII 0‐19 ANI PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA, ÎN ANII 2018‐
2020
2018 2019 2020 2018 2019 2020
Total 82.1 61.6 80.3 4.2 4.3 3.5
Alba 7.5 9.2 13.8 4.2 4.3 2.9
Arad 0.0 0.0 0.0 3.3 7.7 2.2
Argeş 52.3 57.7 31.5 4.2 2.6 4.4
Bacău 300.0 225.5 92.2 4.4 6.4 0.7
Bihor 61.5 9.1 355.5 4.7 4.7 2.4
Bistriţa‐N. 14.9 13.4 13.4 9.4 4.1 1.4
Botoşani 4.3 8.9 7.8 2.9 4.0 4.1
Braşov 17.8 21.8 15.1 0.0 1.5 1.5
Brăila 3.5 10.8 25.3 3.3 5.0 3.5
Buzău 0.0 1.2 1.2 1.1 3.4 4.6
Caraş‐S. 24.2 7.6 17.1 12.1 3.5 5.4
Călăraşi 1.6 4.8 4.8 4.5 9.2 11.0
Cluj 0.0 2.3 0.0 3.7 2.2 5.8
Constanţa 25.5 14.5 16.6 7.1 3.2 1.3
Covasna 47.3 97.4 36.8 0.0 2.0 0.0
Dâmboviţa 4.9 4.0 2.0 9.5 1.0 1.0
Dolj 32.2 20.4 34.2 6.0 5.3 3.9
Galaţi 400.4 55.6 184.8 3.3 5.0 3.4
Giurgiu 9.0 38.7 14.7 3.7 7.5 3.8
Gorj 122.3 263.3 61.7 5.9 3.0 4.7
Harghita 29.7 25.4 34.3 5.7 8.6 2.9
Hunedoara 34.1 95.6 328.4 6.2 3.8 5.2
Ialomiţa 16.6 3.4 33.8 3.1 1.6 4.9
Iaşi 59.2 73.3 43.9 1.8 2.7 3.7
Ilfov 0.0 0.0 0.0 2.1 6.2 3.0
Maramureş 135.2 94.6 109.7 3.7 7.5 1.9
Mehedinţi 1651.3 1214.8 1201.8 5.6 5.7 3.9
Mureş 50.1 58.0 49.6 2.4 4.8 4.1
Neamţ 13.8 25.2 3.0 4.3 4.4 4.5
Olt 0.0 5.4 0.0 3.8 1.3 4.0
Prahova 4.3 9.4 18.0 5.4 1.4 5.5
Satu‐Mare 21.1 22.6 74.5 4.9 2.5 1.3
Sălaj 68.4 71.3 69.2 13.2 5.7 5.8
Sibiu 34.9 24.7 12.4 2.1 7.2 5.2
Suceava 182.8 69.0 156.4 7.6 5.5 5.6
Teleorman 0.0 0.0 0.0 13.5 10.8 6.4
Timiş 377.8 365.0 394.7 3.5 1.4 3.5
Tulcea 114.4 17.1 0.0 2.1 13.2 6.8
Vaslui 24.2 20.5 3.1 3.5 6.3 3.6
Vâlcea 22.7 27.9 432.0 4.3 5.8 9.0
Vrancea 2.7 1.4 1.4 2.5 7.5 2.6
M.Bucureşti 0.0 1.2 0.0 0.0 1.9 0.8
69
ANEMIA PRIN CARENȚĂ DE FIER (Cod ICD 10 ‐ VICII DE REFRACȚIE ȘI TULBURĂRI DE

D50) LA COPII 0‐19 ANI PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA, ACOMODARE (Cod ICD 10 ‐ H52) LA COPII 0‐
ÎN ANII 2018‐2020 19 ANI PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA, ÎN ANII 2018‐
2020
INCIDENȚA INCIDENȚA
cazuri noi %000 l oc. 0‐19 ani cazuri noi %000 loc. 0‐19 ani
2018 2019 2020 2018 2019 2020
Total 1307.7 1428.3 1190.5 288.0 340.8 273.9
Alba 2431.7 2763.4 1663.6 223.4 206.8 148.6
Arad 1287.5 1152.5 914.3 325.1 1090.6 670.2
Argeş 2260.2 2947.7 2706.2 391.2 342.3 450.4
Bacău 71.6 129.7 161.4 239.0 235.6 155.6
Bihor 364.8 275.5 1281.9 374.6 184.8 310.2
Bistriţa‐N. 981.7 1157.1 1085.4 89.1 171.7 137.4
Botoşani 2140.7 1821.8 1739.8 152.0 173.0 120.9
Braşov 1615.0 2041.7 1100.4 191.1 231.8 200.8
Brăila 837.3 2171.5 1712.2 106.4 106.7 74.1
Buzău 804.7 814.6 833.8 114.1 100.8 111.6
Caraş‐S. 2165.3 2876.4 1747.1 279.0 258.6 154.0
Călăraşi 1717.8 2144.7 1637.9 571.6 624.3 471.8
Cluj 409.2 202.2 328.2 73.4 131.3 57.2
Constanţa 613.7 193.9 61.6 146.2 180.0 90.0
Covasna 1290.0 1720.1 1055.9 537.5 627.5 346.2
Dâmboviţa 1265.3 1291.2 590.3 91.5 94.5 76.4
Dolj 1357.8 1878.0 1555.5 407.7 585.5 314.4
Galaţi 1036.2 1704.7 1855.6 210.7 318.7 302.7
Giurgiu 554.4 455.1 840.2 214.2 263.5 256.1
Gorj 1796.6 2566.8 1996.7 172.3 445.0 301.7
Harghita 1858.7 1643.8 1021.2 584.4 977.9 497.2
Hunedoara 2817.9 2466.5 2115.9 334.2 394.9 338.1
Ialomiţa 265.5 236.7 268.9 285.4 153.9 140.4
Iaşi 1622.1 2685.8 1739.1 418.3 639.2 497.9
Ilfov 1389.8 1428.9 1619.0 224.0 228.8 238.9
Maramureş 3929.7 4333.6 4168.6 428.3 480.1 445.8
Mehedinţi 2733.9 1940.7 1903.8 433.4 293.4 286.9
Mureş 2482.5 2143.0 1955.5 578.9 592.7 626.3
Neamţ 2010.9 2316.2 1669.7 386.7 364.5 312.2
Olt 804.3 1234.5 627.4 114.5 150.4 46.1
Prahova 1551.6 1430.0 1067.4 178.3 203.6 143.9
Satu‐Mare 1901.6 1440.0 706.1 320.4 344.4 90.4
Sălaj 1695.0 1629.2 983.4 165.8 234.8 174.0
Sibiu 236.5 319.4 381.2 879.4 934.5 797.3
Suceava 1305.9 1456.3 1511.4 288.6 315.3 205.1
Teleorman 1151.5 1140.7 1140.7 293.0 376.4 283.5
Timiş 174.3 171.4 175.8 412.9 401.4 411.0
Tulcea 1915.9 1277.8 1287.6 255.0 346.3 214.6
Vaslui 139.9 72.7 56.3 106.7 133.1 154.6
Vâlcea 2343.6 2528.6 1650.6 115.0 164.1 117.7
Vrancea 1154.1 1139.3 889.1 161.8 156.2 168.7
M.Bucureşti 703.9 678.7 617.5 248.9 242.5 259.7
Sursa: DSP, din raportările medicului de familie
70
ASTMUL (Cod ICD 10 ‐ J45‐J46) LA COPII 0‐19 ANI OBEZITATEA (Cod ICD 10 ‐ E66) LA COPII 0‐
PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA, ÎN ANII 19 ANI PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA, ÎN ANII 2018‐
2018‐2020 2020
cazuri noi %000 loc. 0‐19 ani cazuri noi %000 loc. 0‐19 ani
2018 2019 2020 2018 2019 2020
Total 178.3 186.9 125.8 171.8 202.5 165.4
Alba 304.9 416.7 205.3 265.7 412.1 226.7
Arad 249.6 249.9 171.6 34.8 46.7 22.2
Argeş 147.3 148.6 113.5 220.9 514.4 520.7
Bacău 52.5 23.8 10.8 153.2 153.4 82.8
Bihor 113.1 86.6 144.4 33.6 39.6 230.1
Bistriţa‐N. 84.7 109.0 123.9 57.9 79.1 77.6
Botoşani 682.3 454.6 391.4 161.7 136.4 82.1
Braşov 317.9 389.1 261.1 280.7 343.1 243.5
Brăila 175.6 198.9 193.5 127.7 254.9 220.6
Buzău 29.4 52.8 84.0 144.7 236.3 165.6
Caraş‐S. 394.4 443.0 212.9 256.7 270.0 199.6
Călăraşi 346.4 433.7 292.3 175.5 247.8 198.6
Cluj 108.9 239.6 40.4 12.4 85.5 34.3
Constanţa 86.2 124.0 11.1 108.9 157.9 36.0
Covasna 335.4 292.1 266.1 296.7 246.7 168.8
Dâmboviţa 111.2 101.6 78.4 76.7 89.5 81.5
Dolj 128.1 113.2 65.2 116.0 121.3 97.7
Galaţi 177.7 249.9 223.5 126.4 165.0 161.2
Giurgiu 59.4 92.1 88.4 138.6 213.7 147.4
Gorj 93.4 165.0 121.7 103.0 208.3 118.3
Harghita 436.1 398.6 195.6 281.8 388.2 191.1
Hunedoara 410.5 382.4 252.2 287.8 292.4 281.3
Ialomiţa 31.5 20.3 6.8 41.5 38.9 22.0
Iaşi 72.0 136.2 80.5 171.3 310.1 236.8
Ilfov 154.3 126.4 147.6 284.5 224.2 238.0
Maramureş 329.0 335.1 297.9 294.2 272.7 268.7
Mehedinţi 192.4 136.9 132.6 300.2 171.7 171.7
Mureş 266.5 260.6 140.4 236.4 315.3 186.6
Neamţ 264.1 195.4 122.9 198.8 215.5 205.4
Olt 192.2 272.4 104.3 82.9 146.3 55.6
Prahova 392.2 538.0 315.8 155.6 182.7 108.6
Satu‐Mare 207.0 171.5 86.4 133.2 133.0 38.6
Sălaj 254.9 327.1 127.9 155.4 161.5 79.7
Sibiu 76.6 57.4 39.4 56.3 36.0 54.0
Suceava 115.8 129.8 93.1 148.4 139.3 145.0
Teleorman 99.8 102.7 88.0 175.8 179.2 164.6
Timiş 99.5 92.7 95.7 652.3 647.7 662.6
Tulcea 112.0 136.6 29.3 85.8 109.7 68.3
Vaslui 29.2 20.5 51.2 34.2 46.1 20.5
Vâlcea 284.4 178.1 77.4 258.7 229.2 125.4
Vrancea 57.1 55.3 52.5 96.5 107.8 88.5
M.Bucureşti 79.1 48.3 47.1 163.4 120.4 129.4
71
MALNUTRIȚIA (Cod ICD 10 ‐ E40‐E46) LA COPII 0‐ CIFOZA SI LORDOZA (Cod ICD 10 ‐ M40) LA
19 ANI PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA, ÎN ANII COPII 0‐19 ANI PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA, ÎN
2018‐2020 ANII 2018‐2020
cazuri noi %000 loc. 0‐19 ani cazuri noi %000 loc. 0‐19 ani
2018 2019 2020 2018 2019 2020
Total 62.0 67.1 56.7 50.2 56.6 40.3
Alba 99.6 65.9 72.0 75.5 105.7 47.5
Arad 12.8 28.0 14.0 20.9 19.9 2.3
Argeş 58.5 97.3 100.0 110.9 198.2 84.7
Bacău 33.3 38.2 23.8 53.2 43.2 21.6
Bihor 4.9 4.1 24.7 36.9 15.7 27.2
Bistriţa‐N. 13.4 31.4 28.4 32.7 46.3 38.8
Botoşani 28.0 33.3 23.3 71.1 66.5 43.2
Braşov 65.1 75.3 49.4 47.4 56.9 38.5
Brăila 63.9 180.8 72.3 19.5 19.9 12.7
Buzău 120.0 100.8 102.0 68.2 44.4 16.8
Caraş‐S. 102.3 104.6 76.0 37.2 79.8 26.6
Călăraşi 79.2 100.1 46.1 51.3 52.4 41.3
Cluj 0.0 10.7 9.9 18.5 22.1 10.7
Constanţa 35.2 32.5 14.5 9.7 11.1 8.3
Covasna 163.4 331.0 279.1 34.4 47.6 17.3
Dâmboviţa 45.3 42.2 44.2 13.8 18.1 13.1
Dolj 36.3 109.1 51.3 34.6 40.7 45.6
Galaţi 30.2 52.8 46.2 78.8 138.6 106.5
Giurgiu 250.2 46.1 281.9 59.4 40.5 162.1
Gorj 22.5 26.7 11.7 25.8 36.7 48.3
Harghita 84.6 185.1 85.1 133.5 120.9 59.7
Hunedoara 92.7 70.7 34.6 73.7 123.3 88.7
Ialomiţa 10.0 5.1 6.8 19.9 50.7 28.7
Iaşi 106.0 136.7 102.1 62.3 103.7 68.1
Ilfov 79.9 49.8 54.4 79.0 53.5 82.1
Maramureş 60.6 69.4 73.5 106.3 106.7 95.6
Mehedinţi 59.2 47.8 45.6 21.1 15.2 17.4
Mureş 45.1 44.6 43.7 34.2 68.9 47.1
Neamţ 181.0 160.1 142.0 28.7 20.1 23.2
Olt 75.0 59.6 23.0 23.7 28.5 6.8
Prahova 127.9 73.4 41.7 59.7 79.8 42.4
Satu‐Mare 18.5 14.6 1.3 88.4 42.5 17.3
Sălaj 68.4 33.5 31.5 221.7 132.1 111.1
Sibiu 43.9 33.7 43.9 121.6 133.8 83.2
Suceava 93.3 105.1 121.6 42.6 42.4 29.1
Teleorman 47.5 75.0 29.3 9.5 27.7 14.7
Timiş 116.0 115.0 117.2 23.9 23.7 23.7
Tulcea 31.0 31.7 4.9 73.9 107.3 68.3
Vaslui 42.3 54.3 64.5 22.1 21.5 25.6
Vâlcea 34.8 26.3 24.8 39.3 66.6 51.1
Vrancea 31.3 29.0 27.7 16.3 20.7 12.4
M.Bucureşti 24.6 28.2 21.6 32.0 15.3 10.2
72
DIABETUL ZAHARAT (Cod ICD 10 ‐ E10‐E14) LA
COPII 0‐19 ANI PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA, ÎN ANII
2018‐2020
INCIDENȚA
cazuri noi %000 loc. 0‐19 ani
2018 2019 2020
Total 17.8 18.2 21.3
Alba 7.5 7.7 9.2
Arad 8.1 18.7 16.3
Argeş 13.3 6.3 13.5
Bacău 35.5 12.2 7.2
Bihor 21.3 23.1 19.8
Bistriţa‐N. 25.2 56.7 3.0
Botoşani 12.9 17.7 13.3
Braşov 12.7 21.8 103.8
Brăila 14.2 7.2 3.6
Buzău 30.6 34.8 13.2
Caraş‐S. 20.5 22.8 17.1
Călăraşi 1.6 1.6 12.7
Cluj 13.1 17.6 11.4
Constanţa 15.9 7.6 10.4
Covasna 12.9 36.8 8.7
Dâmboviţa 18.7 16.1 42.2
Dolj 14.5 19.5 19.5
Galaţi 7.3 12.3 12.3
Giurgiu 7.2 14.7 0.0
Gorj 11.3 13.3 10.0
Harghita 7.4 1.5 6.0
Hunedoara 5.5 5.5 2.8
Ialomiţa 0.0 3.4 6.8
Iaşi 14.4 15.5 7.7
Ilfov 5.6 9.2 12.9
Maramureş 14.9 14.1 13.1
Mehedinţi 12.7 2.2 10.9
Mureş 5.8 0.0 0.0
Neamţ 4.9 0.0 2.0
Olt 6.6 9.5 8.1
Prahova 7.8 9.4 8.6
Satu‐Mare 4.0 8.0 13.3
Sălaj 18.6 8.4 4.2
Sibiu 13.5 22.5 9.0
Suceava 10.6 7.6 40.5
Teleorman 22.2 16.3 21.2
Timiş 12.7 23.7 20.8
Tulcea 19.1 14.6 9.8
Vaslui 10.1 4.1 3.1
Vâlcea 12.1 6.2 13.9
Vrancea 8.2 12.4 40.1
M.Bucureşti 73.5 69.3 79.2
Sursa: DSP, din raportările cabinetelor
de nutri ție și diabet
73
TUMORILE MALIGNE (Cod ICD 10 ‐ C00‐C97) LA COPII 0‐19 ANI PE JUDEȚE ÎN ROMÂNIA, ÎN ANII
2018‐2020
2018 2019 2020 2018 2019 2020
Total 13.9 13.7 10.9 3.1 3.1 3.2
Alba 30.2 58.2 13.8 0.0 4.3 2.9
Arad 23.2 9.3 7.0 3.3 5.5 3.3
Argeş 8.9 12.6 8.1 2.5 4.3 5.2
Bacău 2.1 3.6 4.3 1.9 5.1 4.6
Bihor 0.8 5.8 14.8 5.5 2.4 3.2
Bistriţa‐N. 10.4 10.5 9.0 2.7 1.4 2.8
Botoşani 14.0 20.0 13.3 2.9 5.0 2.0
Braşov 42.3 46.0 21.8 1.6 2.3 3.9
Brăila 7.1 16.3 14.5 1.7 3.4 3.5
Buzău 11.8 12.0 8.4 3.3 0.0 0.0
Caraş‐S. 14.9 13.3 11.4 3.4 5.3 1.8
Călăraşi 63.7 60.4 36.5 1.5 1.5 1.6
Cluj 30.9 6.9 6.1 2.9 5.8 1.4
Constanţa 2.8 2.1 2.1 2.6 1.9 2.6
Covasna 40.8 51.9 58.4 0.0 6.1 2.1
Dâmboviţa 14.8 8.0 6.0 4.7 2.9 4.9
Dolj 7.3 4.1 19.5 4.5 2.3 2.3
Galaţi 0.9 3.8 2.8 1.6 4.2 6.9
Giurgiu 9.0 20.3 11.1 1.8 5.6 1.9
Gorj 12.9 13.3 11.7 2.9 6.1 6.2
Harghita 1.5 1.5 3.0 4.3 1.4 7.3
Hunedoara 16.4 23.6 20.8 5.0 2.5 2.6
Ialomiţa 3.3 3.4 1.7 6.3 4.8 3.3
Iaşi 8.7 12.9 3.6 3.7 1.4 3.2
Ilfov 1.9 1.8 7.4 2.1 1.0 6.0
Maramureş 34.8 29.2 20.1 3.7 0.0 3.8
Mehedinţi 35.9 6.5 6.5 5.6 5.7 5.9
Mureş 15.9 19.3 10.1 0.8 4.0 3.2
Neamţ 8.9 2.0 1.0 2.6 5.3 1.8
Olt 7.9 6.8 8.1 0.0 1.3 5.4
Prahova 13.5 14.4 12.9 2.7 4.7 3.4
Satu‐Mare 0.0 13.3 9.3 11.0 2.5 2.5
Sălaj 14.5 14.7 12.6 1.9 1.9 1.9
Sibiu 38.3 15.7 16.9 3.1 2.1 3.1
Suceava 7.5 6.3 10.1 3.3 2.8 2.2
Teleorman 3.2 4.9 13.0 1.5 4.6 7.9
Timiş 26.2 25.2 25.2 3.5 1.4 3.5
Tulcea 23.8 14.6 9.8 0.0 2.2 6.8
Vaslui 7.0 3.1 8.2 4.4 1.8 2.7
Vâlcea 16.6 44.9 13.9 4.3 4.4 1.5
Vrancea 2.7 5.5 6.9 2.5 3.7 3.8
M.Bucureşti 7.7 6.0 5.4 3.5 2.7 1.1
74
Autor coordonator: Dr. Maria Alexandra Cucu
Autori (în ordine alfabetică): Dr. Constantina Cristea, Asist Dr. Anda‐Ioana Curta, Dr. Claudia Dima,
Dr. Carmen Dumitrache, Ing. Adriana Galan, Ec. Dana Georgescu, Referent 1A Gabriela Ghenea, Dr.
Viorica Ariana Kassai, Ref.spec. Ecaterina Matei, Dr. Camelia Teodora Stănescu, asist. Ecaterina
Scorțan, Dr. Ciprian Ursu.
Editare grafică: Ing. Cristina Chiriță, Dr. Ciprian Ursu
75
ISSN2559-135
5
I
SSN–L2559-13
55
Bu
cur
eșt
i202
1

Raport National de Sanatate A Copiilor Si Tinerilor Din Romania 2020

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Raport National de Sanatate A Copiilor Si Tinerilor Din Romania 2020

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mi

În plus, raportul valorifică și sintetizează rezultatele activităților de supraveghere realizate de către

10 10 9.7 9.9 9.6

Total Urban Rural

Fig. 1 Evoluţia ratei de natalitate pe medii, în România în perioada 2011‐2020

11 10.5 10.4 10.1 10.2 10.4

Fig. 2 Evoluţia ratei de natalitate, România vs UE în perioada 2011‐2020

1.2 MORTALITATEA LA COPII ȘI TINERI (0‐19 ani)

1‐4 ani 5‐9 ani 10‐14 ani 15‐19 ani Sub 1 an

Fig. 3 Mortalitatea pe grupe de vârstă la copii şi tineri, în perioada 2011‐2020

Boli sis. nervos

7% Rez. anorm. ale inv. cl.

Boli ap. circulator

20% Boli ap. digestiv

18% Boli sange

Afect. in prd. perinatala

Boli ap. respirator

Boli ap. digestiv

Boli ap. genito‐urinar

Boli sist. nervos

Rez. anorm. ale inv. cl.

Boli ap. circulator

Boli sist. osteo‐artic.

Boli sist. Leziuni Rez. Boli Boli ap. Malf. Afect. in

Fig. 6 Mortalitatea infantilă în România în perioada 2011‐2020

3.7 3.7 3.5

Fig. 11 Mortalitatea neonatală în România vs UE în perioada 2006‐2015

1.6 1.5 1.4 1.4 1.4 1.3 1.3 1.2 1.2

CAP 2. INDICATORI AI STĂRII DE SĂNĂTATE A COPILULUI

Individualizaţi prin particularităţi anatomice, fiziologice, de adaptare şi de sănătate, copiii şi tinerii

An Nr.copii Nr.județe Nr.județe An Nr.copii Nr.județe Nr.județe

În concluzie, informaţiile examenului de bilanţ relevă o tendință de schimbare în dinamica tabloului de

2.2.1 MORBIDITATEA ÎNREGISTRATĂ PRIN EXAMENE DE BILANȚ

Medii Număr total copii Copii bolnavi

hipotrofia staturala 1.2

hipotrofia ponderala 1.9

obezitate de cauza neendocrina 4.9

vicii de refractie 7.1

Fig. 19 Dinamica prevalenței obezității de cauză neendocrină 2011‐2020

18.7 vicii refractie

15.4 hipotrofia ponderala

16.5 vicii refractie

8.6 9.1 restul afectiunilor

Tabel nr 4. Morbiditatea înregistrată în cabinetele de medicină de familie în anul 2020

Morbiditate înregistrată Incidența Incidența Incidența Incidența Incidența Incidența

1. ►AFECȚIUNILE APARATULUI RESPIRATOR

NR. CAZURI NOI NR. CAZURI NOI COPII ȘI TINERI

Fig. 22 Distribuția ratei incidenței afecțiunilor respiratorii pe grupe de vârstă

Decese Rate mortalitate

2. ►LEZIUNI TRAUMATICE, OTRĂVIRI ȘI ALTE CONSECINȚE ALE CAUZELOR EXTERNE

Fig. 23 Distribuția incidenței leziunilor traumatice pe grupe de vârstă

Decese Rate mortalitate

3. ► LEZIUNI TRAUMATICE, OTRĂVIRI ȘI ALTE CONSECINȚE ALE CAUZELOR EXTERNE:

NR. CAZURI NOI NR. CAZURI NOI COPII ȘI TINERI

Fig. 24 Distribuția incidenței accidentelor de transport pe grupe de vârstă

Nr.cazuri noi % din total Incidența ‰00

Decese Rate mortalitate

AN NR. CAZURI NOI NR. CAZURI NOI COPII ȘI TINERI

Decese Rate mortalitate

5. ►ANEMIA PRIN CARENȚĂ DE FIER

NR. CAZURI NOI NR. CAZURI NOI COPII ȘI TINERI

Nr. cazuri noi % din total Incidența ‰00

6. ►VICII DE REFRACȚIE ȘI TULBURĂRI DE ACOMODARE