Universitatea de Stat și Farmacie “Nicolae Testemițanu”

Catedra epidemiologie
Șef catedră: V. Prisăcari,
dr. hab., prof. univ., Om emerit

Lucrare de curs la tema:

Analiza epidemiologică a morbidității prin tuse convulsivă la
copiii de până la 17 ani din Republica Moldova în perioada
anilor 2016-2020

Executor: studenta anului VI,

gr. SP1602, Guțanu Alina
Coordonator: asist. univ.,
Nastas Aliona

Chișinău 2022
Cuprins

2
 INTRODUCERE

a) actualitatea problemei abordate

Tusea convulsivă este o maladie transmisibilă respiratorie prevenibilă prin

vaccinare, care în ultimele două decenii a devenit reemergentă, cu apariția
cazurilor de boală la copii mici, adolescenți și adulți.
Morbiditatea prin tusea convulsivă este diferită în diferite țări, înregistrarea
cazurilor depinde de nivelul de supraveghere, de definiția de caz folosită.
Totuși, în ultimii ani se observă creșterea numărului de cazuri, preponderent
la copii și adolescenți, și tusea convulsivă este cauza frecventă a mortalității
copiilor de la infecțiile dirijabile. Deși în mai multe state dezvoltate, în ultimii ani,
se practică imunizarea adulților, acoperirea vaccinală la acest contingent rămâne
joasă.
Tusea convulsivă, fiind o antroponoză, , sursa de agent patogen poate fi numai
omul bolnav cu forme tipice sau atipice, rareori purtătorii de cocobacili, fiind
cauzată de prezența agentului patogen Bordetella pertussis, un cocobacil gram-
negativ, aerob, nesporulat. Aceasta produce un șir de substanțe biologic active, cu
anumite proprietăți în patogeneză și protecție: hemaglutinina filamentoasă,
exotoxina, citotoxina traheală, toxina dermonecrotică, factorul promotor de
limfocitoză, adenilat-ciclaza, factorul protector. Agentul patogen este puțin
rezistent la mediul ambiant..
Contagiozitatea bolnavului este maximă în perioada catarală și încă 2 săptămîni
din perioada convulsivă și începe din ultimele zile ale perioadei de incubaţie şi
poate dura 25-30 zile de la debutul bolii. Indicele contagiozităţii este 70% şi mai
mult.

Transmiterea bolii este pe cale aerogenă prin picături de spută sau indirect (prin
obiectele de uz recent contaminate). Transmiterea este mai intensă în colectivitățile
de copii și în zonele suprapopulate.
3
 Din factorii de risc de infectare cu tuse convulsivă se numără: insuficiența
protecției imunologice a copiilor, ca rezultat al cuprinderii insuficiente cu
vaccinări, încălcarea schemei și termenelor de vaccinare, densitatea populației, în
special în colectivitățile de copii, timpul rece al anului.

Receptivitatea este generală, chiar şi la nou-născuţi (aceştea nu moştenesc

anticorpi protectori materni), maximă la copiii în vîrstă de 3-6 ani.

b) scopul și obiectivele cercetării

Scopul studiului:

Determinarea particularității epidemiologice a morbidității prin tuse convulsivă la

copiii de până la 17 ani din Republica Moldova pentru perioada 2016-2020.

Obiectivele cercetării:

 Analiza dinamicii multianuale a morbidității prin tuse convulsivă la copiii de

până la 17 ani din Republica Moldova pentru perioada 2016-2020;

 Analiza dinamicii anuale (sezonalitatea) a morbidității print use convulsivă

la copiii de până la 17 ani din Republica Moldova pentru perioada 2016-
2020;

 Analiza morbidității după anumite semen epidemiologice: contingente de

vârstă, repartizarea geografică, repartizarea pe trimestre;

 Analiza și elaborarea măsurilor de profilaxie și antiepidemice contra tusei

convulsive la copii în Republica Moldova;

 Elaborarea concluziilor în concordanță cu rezultatele obținute în urma

studierii morbidității print use convulsivă în Republica Moldova.

4
 1. ANALIZA BIBLIOGRAFICĂ A TEMEI

1.1 Date generale internaționale privind problema îmbolnăvirii

de tuse convulsivă

In 2001 a început să activeze Inițiativa globală privind tusea convulsivă (The

Global Pertussis Initiative – GPI) în vederea evaluării problemelor existente și

elaborării măsurilor adecvate pentru supravegherea acestei maladii.

A fost recomandată revaccinarea copiilor până la admiterea la școală, a

adolescenților și a adulților cu risc de transmitere a tusei convulsive la copiii

mici.

Cu ajutorul unui model matematic a fost demonstrat ca administrarea primelor

doze de vaccin la timp conform calendarului poate să reducă morbiditatea copiilor

cu vârsta sub un an cu 16%, implementarea revaccinării la vârsta de 11 ani – cu

3%, majorarea acoperirii vaccinale de la 80% la 95% – cu 38%.

Imunizarea femeilor gravide la nivel de 50% poate să reducă cu 43%

morbiditatea prin tusea convulsivă printre copiii de 0-2 luni.

In 2010, membrii GPI au recomandat perfecționarea sistemelor naționale de

supraveghere, realizarea studiilor de seroprevalență, standardizarea metodelor

bacteriologice și PCR pentru diagnosticul de laborator al tusei convulsive,

elaborarea metodei de detectare a anticorpilor în salivă, armonizarea definiției

clinice de caz a pertusei.

A fost demonstrat că populația bacteriană a speciilor Bordetella, printre care se

află agentul cauzal al tusei convulsive, este similară pentru majoritatea țărilor

5
europene.

1.2 Caracteristica demografică a Republicii Moldova în perioada

2016-2020

Tabelul 1. Numărul populației Republicii Moldova pentru perioada 2016-2020.

Anii Nr. populației
2016 2 824 387
2017 2 779 952
2018 2 730 364
2019 2 686 064
2020 2 643 883

Tabelul 2. Numărul populației Republicii Moldova după vârstă pentru perioada

2016-2020

Vârsta Numărul populației

2016 2017 2018 2019 2020
0-4 187 070 188 340 185 565 178 816 168 423
5-9 172 928 172 661 171 314 168 559 165 675
10-14 151 135 151 789 153 301 154 516 155 429
15-19 166 217 153 313 144 807 139 586 137 792
Total 677350 666103 654987 641477 627319

In Republica Moldova, pentru perioada 2016-2020 este caracteristică tendința de

scădere atât a numărului populației în general, cât și a celui de copii, invers
proporțional cu trecerea timpului, reprezentată în Figura 1. Totodată, se observă
preponderența copiilor din categoria de vârstă 0-4 ani, în detrimentul celorlalte 3
categorii: 5-9 ani, 10-14 ani și 15-19 ani.

6
Figura 1. Tendința demografică a populației Republicii Moldova în perioada 2016-
2020

3000000 2824387 2779952 2730364 2686064 2643883

2500000

2000000

1500000

1000000
677350 666103 654987 641477 627319
500000

0
2016 2017 2018 2019 2020

Nr. populației totale

Exponential (Nr. populației totale)
Nr. de copii
Exponential (Nr. de copii)

1.3 Date privitor la morbiditatea copiilor prin tuse covulsivă în

Republica Moldova în perioada 2016-2020

Tabelul 3. Dinamica morbidității prin tuse convulsivă a copiilor în perioada 2016-

2020

Anii
2016 2017 2018 2019 2020

Cazuri

Total 283 355 217 174 60

îmbolnăvir
i

7
Tabelul 4. Numărul de cazuri de tuse convulsivă înregistrate la copii în primul an
de viață în perioada 2016-2020

Anii
2016 2017 2018 2019 2020
Cazuri

Total 63 87 50 46 13
îmbolnăvir
i

Figura 2. Reprezentarea grafică a numărului de cazuri de tuse convulsivă la copii

în general și în primul an de viață
400
355
350

300 283

250
217
200
174

150

100 87
63 60
50 46
50
13
0
2016 2017 2018 2019 2020

Nr. cazuri totale Nr. cazuri în primul an

8
 2. MATERIALE ȘI METODE DE CERCETARE

2.1 Algoritmul studiului

Studiul dat a fost efectuat în câteva etape pentru a atinge scopul propus de a
evalua scopul și obiectivele studiului.

Etapele cercetării:

1. Examinarea studiului bibliografic în domeniu epidemiologic privind tusea

convulsivă

2. Analiza indicatorilor intensive și extensivi .

3. Analiza rezultatelor și datelor obținute.

4. Elaborarea concluziilor și recomandărilor.

Figura 3. Design-ul cercetării

Examinarea studiului bibliografic în domeniu epidemiologic

privind tusea convulsivă

Analiza indicatorilor intensive și extensivi

Analiza rezultatelor și datelor obținute.

Elaborarea concluziilor și recomandărilor.

9
2.2. Obiectul de studiu
La realizarea scopului şi obiectivelor cercetării s-a folosit studiul epidemiologic
longitudinal retrospectiv. S-au utilizat formularele statistice pentru anii 2016-2020
privind morbiditatea la copii prin tuse convulsivă în Republica Moldova.

2.3. Metode de investigaţii

Metoda istorică constă în studierea şi analiza studiilor ştiinţifice efectuate de
cercetătorii din Republica Moldova și alte țări în diferite perioade de timp.

Metoda epidemiologică. Prin această metodă s-a estimate retrospectiv

morbiditatea populaţiei din Republica Moldova pentru o perioadă de 5 ani (2016-
2020).

Metoda statistică constă în utilizarea metodelor de calculare a datelor și

prelucrarea statistică a acestora, privind morbiditatea populaţiei, calculându-se
indicii intensivi (incidenţa şi prevalenţa la 10000 de adulţi) şi extensivi (structura
morbidităţii în funcţie de zona locuită, vârstă şi sex).

Ind. Intensiv= Nr. cazuri / Nr. populație * 100000

10
 3. REZULTATE OBȚINUTE ȘI DISCUȚII

SCHEMA MODEL DE ANALIZĂ EPIDEMIOLOGICĂ

I. Elaborarea programului de investigație pe forme nozologice
1.1 Determinarea sarcinilor și direcțiilor analizei epidemiologice retrospective
1.2 Determinarea volumului informației necesare

IIAcumularea informației primare

2.1 Informații despre morbiditate
2.2 Date demografice
2.3 Informații despre factori naturali și sociali. Caracteristica sanitară a teritoriului

III Prelucrarea informației

3.1 Alcătuirea și structurarea tabelelor
3.2 Analiza dinamicii morbidității multianuale
3.3Aprecierea dinamicii multianuale
3.4 Determinarea tendinței multianuale
3.5 Determinarea nivelului mediu al morbidității multianuale
3.6 Aprecierea indicelui morbidității pentru anul curent

IV Analiza dinamicii anuale a morbidității (sezonalitatea)

V Analiza morbidității după anumite semne epidemiologice

5.1 Analiza morbidității după gen
5.2 Analiza morbidității după contingentele de vârstă
5.3 Analiza morbidității după contingentele profesionale
5.4 Analiza distribuției teritoriale a morbidității
5.5 Analiza surselor de infecție

11
5.6 Analiza factorilor și căilor de transmitere
5.7 Analiza structurii etiologice a morbidității
5.8 Analiza morbidității după particularitățile clinice de decurgere a bolii
5.9 Analiza factorilor de risc (fenmenul cauza-efect)
5.10 Analiza focalității

VI Analiza măsurilor de profilaxie și antiepidemice

6.1 Analiza adresării. Depistării, diagnosticării, spitalizării
6.2 Analiza măsurilor îndreptate spre întreruperea mecanismului de transmitere a
agentului patogen
6.3Analiza măsurilor de profilaxie specifică

VII Stabilirea diagnsticului epidemiologic

7.1 Formularea variantei de manifestare a procesului epidemic cu determinarea
„teritoriului de risc”, „timpului de risc”, „grupelor de risc”, „factorilor de risc”, etc.

VIII Formularea prognosticului dezvoltării procesului epidemic

IX Determinarea roblemelor prioritare a patologiei respective în teritoriul
deservit
X Evaluarea importanței epidemiologice și social-economice
XI Concluzii
XII Elaborarea planului de măsuri de profilaxie și antiepidemice

12
3.1. Analiza dinamicii morbidității multianuale prin tuse convulsivă
la copii în Republica Moldova în perioada 2016-2020

Tabelul 5. Structura morbidității prin tusea convulsivă în Republica Moldova

pentru perioada 2016-2020

Nr. de cazuri Populația Total Indicii

vizată îmbolnăviri
Ind. intensiv, Ind.
Anul procentimile demonstrativ,
%
2016 677350 283 41,78 100

2017 666103 355 53,29 127,5

2018 654987 217 33,13 79,3

2019 641477 174 27,12 64,9

2020 627319 60 9,56 22,9

Se remarcă tendința de scădere a indicilor extensivi și demonstrativi privind

tusea convulsivă la copii din Republica Moldova, coborând de la 41,78
procentimile în 2016 la 9,56 procentimile în 2020, și respectiv, de la 100% în 2016
la 22,9 % în 2020. Scăderea valorii indicilor este invers proporțională cu trecerea
anilor, fapt ce denotă succesul imunoprofilaxiei privind această boală.
Dinamica morbidității prin tuse convulsivă este reprezentată în Figura 4.

13
Figura 4. Dinamica morbidității prin tuse convulsivă la copiii din Republica
Moldova în perioada 2016-2020

140
127.5
120

100 100

80 79.3
64.9
60
53.29
40 41.78
33.13
27.12
20 22
9.56
0
2016 2017 2018 2019 2020

Indice intensiv Indice demonstrativ

3.2 Determinarea tendinței multianuale prin tuse convulsivă la

copiii din Republica Moldova pe perioada 2016-2020

Tabelul 6. Tendința morbidității prin tuse convulsivă în Republica Moldova pe

perioada anilor 2016-2020

Anii X Y XY X2

2016 -2 41,78 -83,56 4

2017 -1 53,29 -5,29 1

2018 0 33,13 0 0

2019 1 27,12 27,12 1

14
 2020 2 9,56 19,12 4

Anii 206 2017 2018 2019 2020

Y1 41,5 37,24 32,98 28,72 24,46

Figura 5. Dinamica multianuală a morbidității prin tuse convulsivă și a tendinței în

perioada 2016-2020

60

53.29
50

41.78
41.5
40
37.24
33.13
32.98
30
28.72
27.12
24.46
20

10 9.56

0
2016 2017 2018 2019 2020

Morbiditatea Tendința

Odată cu înaintarea anilor se observă tendința de scădere relativ uniformă a

incidenței cazurilor de tuse convulsivă la copii, paralel cu micșorarea morbidității
prin această boală. Valorile tendinței pornesc de la 41,5 în 2016 și coboară la
24,46 către anul 2020, astfel oferind posibilitatea de a oferi un prognostic favorabil
privind evoluția epidemiologică a bolii.

3.3 Analiza dinamicii anuale a morbidității (sezonalitatea)

15
Tabelul 7. Repartizarea morbidității copiilor prin tuse convulsivă în Republica
Moldova pe trimestre

Anul Trimestrul Abs. %

2016 I 14 4,9
II 72 25,5
III 150 53,0
IV 47 16,6
2017 I 55 15,5
II 85 23,9
III 140 39,5
IV 75 21,1
2018 I 53 24,4
II 71 32,7
III 58 26,8
IV 35 16,1
2019 I 25 14,4
II 45 25,9
III 56 32,1
IV 48 27,6
2020 I 52 86,7
II 8 13,3
III - -
IV - -
Total 1089

Tabelul 8 . Repartizarea cazurilor de tuse convulsivă în Republica Moldova pentru

anii 2016-2020 în raport cu anotimpurile anului

Anii Indicii Anotimpurile anului Total

iarna primăvara vara toamna
2016 abs. 22 45 50 79 283
% 7,8 15,9 48,4 27,9 100
2017 abs. 59 71 134 91 355
% 16,6 20 37,8 25,6 100
2018 abs. 48 59 65 45 217
% 22,1 27,2 30 20,7 100
2019 abs. 33 35 53 53 174
% 19 20 30,5 30,5 100
2020 abs. 36 21 3 - 60
% 60 35 5 - 100

16
Figura 6. Ponderea cazurilor de tuse convulsivă la copii în Republica Moldova în
raport cu anotimpurile pe anii 2016-2019

2016 2017
Iarna Primăvara Vara Toamna Iarna Primăvara Vara Toamna

7.8%

16.6%
27,9%
15,9% 25,6%

20%

48.4% 37,8%

2018 2019
Iarna Primăvara Vara Toamna Iarna Primăvara Vara Toamna

20,7% 19%
22,1%
30,5%

20%

30% 27,2%

30,5%

În baza analizei ponderii cazurilor de tuse convulsivă la copii în Republica

Moldova în raport cu anotimpurile pe anii 2016-2020, am constatat că cele mai
multe cazuri s-au înregistrat în timpul verii, preponderent în anii 2016-2017 cu
17
valorile maxime de 38-48%, iar cele mai mici valori s-au atestat în timp de iarnă,
valorile minime atingându-se în anul 2016, cu 7,8%.

Tabelul 9. Repartizarea morbidității copiilor prin tuse convulsivă din Republica

Moldova după lunile anului

2016 2017 2018 2019 2020

Anul Abs. % Abs. % Abs. % Abs. % Abs. %
Lunile
I 5 1,8 17 4,8 19 8,7 10 5,8 18 30
II 5 1,8 19 5,4 19 8,7 8 4,6 18 30
III 4 1,4 19 5,4 15 6,9 7 4,0 16 26,7
IV 19 6,7 27 7,6 21 9,7 14 8,0 2 3,3
V 22 7,8 25 7,0 23 10,7 14 8,0 3 5
VI 31 10,9 33 9,3 27 12,4 17 9,8 3 5
VII 56 19,8 44 12,4 19 8,7 19 10,9 - -
VIII 50 17,8 57 16,0 19 8,7 17 9,8 - -
IX 44 15,5 39 11,0 20 9,3 20 11,5 - -
X 21 7,4 28 7,9 14 6,5 17 9,8 - -
XI 14 4,9 24 6,7 11 5,1 16 9,2 - -
XII 12 4,2 23 6,5 10 4,6 15 8,6 - -
Total 283 100 355 100 217 100 174 100 60 100

Valoarea morbidității prin tuse convulsivă la copii în perioada 2016-

2020 este cea mai înaltă în lunile VI-X (iunie-octombrie), cu atingerea
maximului (19,8%) în luna iulie a anului 2016, urmată de luna august
2016 (17,8%) și luna august 2017 (16,0%). Cele mai mici valori se ating
în lunile ianuarie-martie, cu valori de maxim 8,7%.

Figura 6. Dinamica morbidității prin tuse convulsivă la copii în perioada

2016-2020
18
 35

30

25

20

15

10

0
I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

2016 2017 2018 2019 2020

Figura 7. Structura morbidității prin tuse convulsivă a copiilor din Republica

Moldova în perioada 2016-2020 (sezonalitatea)

2016 2017 2018 2019 2020

I
XII II
40

XI III
20

X 0 IV

IX V

VIII VI
VII

3.4 Analiza morbidității după contingentele de vârstă

19
Tabelul 10. Incidența cazurilor de tuse convulsivă în total și pe grupe de vârstă în
perioada 2016-2020

Criteri
ul copii 0-17 copii 0-2 copii 3-6 populaţia rurală
ani ani ani
Total Nr.
cazuri cazuri copii 0-17
la ani
100000 Nr. Caz. Nr. Caz. Nr. Caz. Nr. Caz.
de cazu la cazu la caz la caz la Nr. la
oameni ri 1000 ri 1000 uri 1000 uri 1000 caz 1000
00 uri
Anul

2016 283 7,03 267 0,35 127 0,98 61 0,34 61 2,79 61 0,13

2017 355 8,81 347 0,45 178 1,37 98 0,54 71 3,25 71 0,15
2018 217 5,40 200 0,26 99 0,77 41 0,23 44 2,03 43 0,09

2019 174 4,34 171 0,23 89 0,74 41 0,09 30 1,39 29 0,06

2020 60 1,50 59 0,08 25 0,21 16 0,03 9 0,42 9 0,02

Nr. de cazuri Populația vizată Total îmbolnăviri Indicii

Ind. intensiv, Ind.

procentimile demonstrativ, %

Anul

2016 677350 283 41,78 100

2017 666103 355 53,29 127,5

2018 654987 217 33,13 79,3

2019 641477 174 27,12 64,9

20
2020 627319 60 9,56 22,9

Vârsta Numărul populației

2016 2017 2018 2019 2020

0-4 187 070 188 340 185 565 178 816 168 423

5-9 172 928 172 661 171 314 168 559 165 675

10-14 151 135 151 789 153 301 154 516 155 429

15-19 166 217 153 313 144 807 139 586 137 792

Total 677350 666103 654987 641477 627319

Structura după vârstă

0-4 5-9 10-14 15-19

2016

2017

2018

2019

21
2020

22