Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
REFERAT LA DISCIPLINA
MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
Trifan Mirela
Sibiu, 2021
Programul naţional de prevenire, supraveghere şi control al tuberculozei
Tuberculoza se transmite prin picăturile de salivă elimiate în aer de către bolnavii contagioși
prin tuse sau strănut; particulele de dimensiuni foarte mici, aerosolizate, rămân timp
îndelungat în aer, de unde pot fi aspirate, ajungâng până la nivelul alveolelor pulmonare
producând infecția latentă tuberculoasă. Persoanele infectate pot fi identificate prin
intermediul testelor cutanate (IDR la PPD) sau serologice (IGRA); ele au un risc de 5-10% de
a dezvolta boala în timpul vieții. Persoanele infectate nu au semne de boală și nu sunt
contagioase. Evoluția infecției latente către boală se produce mai frecvent în primii ani după
contactul infectant în special în condiții de scădere a eficienței sistemului imunitar. Sunt
descrși factori asociați cu creșterea susceptibilității la dezvoltarea bolii: condiții medicale
(infecție HIV, tratamente imunosupresoare, etc), condiții sociale, dar în multe cazuri nu este
identificat un factor ce a favorizat evoluția spre boală a infecției. Progresia bolii se face lent,
în săptămâni sau luni de zile, cu apariția simptomelor nespecifice (tuse, scădere în greutate,
inapetență, uneori sindrom febril) care uneori sunt neglijate de către pacient, acesta fiind unul
dintre motivele prezentării cu întârziere la medic.
În ţara noastră, în fiecare an, aproximativ 1.000 de oameni mor din cauza TB şi alţi în jur de
16.000 se îmbolnăvesc de TB, cei mai mulţi din rândul populaţiei tinere şi active. La nivelul
anului 2016, incidenţa tuberculozei în România era de cinci ori mai mare decât media UE:
20% din totalul cazurilor raportate în UE sunt atribuite României, în condiţiile în care deţine
doar 4% din populaţia UE.
Astfel, deşi în ultimii ani s-au înregistrat progrese importante în ceea ce priveşte controlul
acestei boli, tuberculoza rămâne una dintre problemele prioritare de sănătate publică la noi în
ţară.
Cadrul legal
Ordinul nr 422 din 29 martie 2013 privind aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor de sanatate publica pentru anii 2013 – 2014, completat prin ordinul 1150/2013
specifică la art 1, aliniat 1 Programe Naționale de boli transmisibile, existența și funcționarea
Programului național de prevenire, supraveghere și control al tuberculozei ca program
național de sănătate publică finanțat din bugetul Ministerului sănătății.
Scopul: reducerea mortalităţii, morbidităţii şi transmiterii TB, până când aceasta nu va mai
reprezenta o problemă naţională de sănătate publică.
Obiective:
Implementarea programului
PNPSCT este coordonat din punct de vedere tehnic de Institutul de Pneumoftiziologie Marius
Nasta (IPMN), beneficiind de consilierea de specialitate a ECDC și OMS.
Primul nivel - rețeaua de asistență medicală primară ( medici de familie/medici din cabinetele
medicale din unitățile de învățământ) care asigură identificarea suspecților și contacților de
TB și care aplică tratamentul bolnavilor sub directă observare, în faza ambulatorie.
Dispensarele de pneumoftiziologie teritoriale (DPF), câte 2-8 în fiecare județ și câte unul în
fiecare sector al Municipiului București. Ministerele cu rețea sanitară proprie au și ele câte 1-
2 dispensare.
Activități:
-depistarea tuberculozei, pasivă (la simptomatici, care se prezintă la medic din proprie
inițiativă), respectiv activă, intensivă (prin controlul contacților, precum și a persoanelor cu
risc de a dezvolta tuberculoză)
Indicatori:
Indicatori fizici
Estimarea bugetului:
Buget alocat din venituri proprii Spitalul de Pneumoftiziologie Galați pe anul 2018: 723.000
lei
Finanțare: 677.428 lei
Provocări și constrângeri
1. Lipsa testelor rapide pentru TB MDR, care să asigure diagnostic rapid şi
corect
2. Tratament deficitar pentru pacienţii cu TB MDR, cu excepţia cohortei de TB
MDR aflate în tratament în cadrul Fondului Global, cauzat de lipsa
medicamentelor de linia a doua (MLD);
3. Lipsa frecventă a medicamentelor de linia a 2-a datorată deficienţelor din
sistemul de achiziţie a medicamentelor;
4. Spitalizarea costisitoare şi adesea nenecesară a pacienţilor cu TB, ceea ce
consumă resursele limitate;
5. Măsuri insuficiente de control al infecţiei TB în spitale şi laboratoare, ducând
la expunerea pacienţilor, a familiilor acestora şi a cadrelor medicale la riscuri
crescute de infectare cu TB;
6. Inconsistenţă în administrarea tratamentului sub directă observaţie (DOT) în
ambulatoriu atât pentru cazurile sensibile, cât şi pentru cele rezistente;
7. Sprijin social si psihologic limitat pentru pacienţii cu TB
8. Activităţile de prevenire şi educaţie în rândul grupurilor sărace şi vulnerabile
insuficient implementate;
9. Screeningul, diagnosticul şi tratamentul TB în rândul grupurilor la risc crescut,
sunt insuficiente abordate.
10. Forţă de muncă specializată în domeniul controlului TB insuficientă şi lipsa
unei metode sistematice de dezvoltare a abilităţilor şi capacităţii personalului.
Concluzii și propuneri
1. Tuberculoza trebuie să constituie unul din domeniile prioritare de sănătate publică,
întrucât afectează potenţial întreaga comunitate şi are implicaţii economice majore.
2. Controlul tuberculozei trebuie efectuat în baza unui program naţional de control, care să
cuprindă ţinte şi obiective clare, precum şi un plan de acţiune şi un buget articulat pe acest
plan.
3. La îndeplinirea obiectivelor din program este necesar de implicat personal din mai multe
departamente, lucrul fiind organizat în echipă multidisciplinară.
4. Este necesar de efectuat tratamentul antituberculos în baza unei bune organizări, care ar lua
în consideraţie factorii ce influenţează rata succesului acestui act terapeutic.
Bibliografie