Sangele eee eee EY ec ee eT cardiovascular. Reprezintd mijlocul de transport al nutzi= mmentelor si al garelor respiraroriinUn adulvare aproxima= tiy5=6 lite stage (7-8% din greurarea eorpulti) Este principalul sector al mediului incern. Mediul intern Mediul intern al organismului este format din singe, linfi si lichid interstitial, lichid cefalorabidian (LCR), perilimfi si endolimfit (din urechea internd). Sangele Este considerat de unii autori ca 0 varietate de fesut conjunctiv cu substanga fundamental lichida. Doui treimi din singe circul permanent, volumul circulant, iar o treime constituie volumul stag- nant de rezerva (deporitat in splini, ficat etc.). Este alcituit din plasmii (55%), partea lichida, si din elementele fgurate (globulele): eritrocite, leucocite si trombocite (45% din volumul sangvin, va- loare numita hematocrit). Plasma Partea lichidé a sangelui, reprezin- 14 cirea 55% din volumul sanguin. Este compusa din: 90% apa si 10% reziduu uscat, format din: 9% substange organice (albu- mine, globuline, fibrinogen etc.) si 1% substange anorganice (si- ruri minerale de Na, K, Ca, Cl etc.). Plasma transport nutri- mentele, parte din gazele respira- torii, substansele de excreyie, hormoni, pigmengi biliari, eritrocite neutrofile 5-5 ae mifioane Stetnett Tercocite figurate ‘000- 45% me 8,000 Itrombocite] 150.000-| ange {300.000 alte fluide tisulare 92% anticorpi, Aceasta asigura con- stante importante ale singelui precum: presiunea osmotica, pH-ul etc. $i are rol in coagulare. Hematiile Globulele rosi sau eritrocitele Sunt celule anucleate de form discoidala biconcava, cu diame- ul de 7,5 microni. Congin he- moglobina. Se produc in miduva rosie din oase (eritropoiezd’) si se distrug (hemoliza’) in splina, ficat, ganglioni limfatici. Durata lor medie de vias este de 120 de zile. Numarul lor este relativ constant si este cuprins intre 4,5-5 milioane/mm® de singe. Rolul esensial al hematiilor* este in transportul gazelor respiratorii (O, si CO)) si in menginerea echilibrului acido-bazic. Hemoglobina Este pigmentul rosu respirator localizat in hematii. Hemoglobina este o substan proteica alcituiti din globina sio grupare neproteici, hem, care contine Fe,+. Hemul leagi rever- sibil oxigenul, formand oxihemo- [clobina, formsidetensport all oxigenului la celule. Hemoglobi- na se combina si cu CO,, for- mind complexul labil carbohemo- globina, una din formele de trans- port al CO, la plimani. Dac se combina cu CO, rezulta carboxi- hemoglobina (compus stabil), iat in combinatie cu unele droguri, ‘methemaglobina, ambi derivasi patologici ai hemoglobinei, care ‘nu mai indeplinesc funcgia de transport a gazelor, si pot duce la ‘moarte prin insuficienta oxigenare agesuturilor, afixie* Compozifia séngelviAnemiile Stari patologice cauzate de sciderea numirului de hemati sé a hemoglobinei din singe Anemiile” pot avea cauze dintre cele mai diverse: genetice, infecyioase, parazitare, toxice, carenge vitaminice ete. Au ca seme: paloare accentuata, slibire progresiva, astenie*, arit- mii cardiace, palpitasii, lipsa apetitului®, sciderea capacitagii de munca. Situasia inversi, de crestere a numirului de hematii, se numeste poliglobulie i poate fi temporari (prin mobilizarea sin- gelui stagnant) sau permanent la populagii care triiesc la altieu- dini mari (Peru, Himalaya). megacariacit { monocit plochele songvine Ry t @ infect neutrofil Leucocitele Globulele albe Sunt celule nucleate, de forma si dimensiuni diferite, cu diamerrul intre 6-20 microni. Se clasific& in funcgie de aspectul nucleului lor si de prezenga sau absenga in citoplasma a granulelor. Rolul principal consta in participarea Ja funcgia de apirare a organis- mului. Au capaciratea de a emite pseudopode si de a ingloba agengi patogeni sau resturi celulare ~ ‘fagocitoza. Pot traversa peretele celular, trecand in sesuturi — dia- pedezit®, Cresterea exageratd a numarului de leucocite deter- mina boli, numite generic leucemii. Formarea elementelor figurate ‘in m&duva osoasé 5 eae neutrofil eozinofil : Ounce neutrofil cn sot e@Ge ° nevtrofil e Elementele figurate songvine Formula lencocitara Exprimarea procentual in singe atipurilor de leucocite Formula leucocitara se deter- mind in urma analizei sangelui si constituie un important indice al starii de sinatate. Granulocitele Leucocitele care au granulagii in citoplasma Se numese si polinucleare, desi au un singur nucleu, dar acesta este format din mai mulyi lol Granulagiile congin lizozomi cu rol in fagocitoza. In funcyie de afinitatea fas de anumisi colo- rangi, granulocitele* se clasifici in: neutrofile, eozinofile si bazofile”. Acestea triiesc maxi- mum trei zile. —Neutrofilele au rol in fagoci- toza agentilor patogeni. Numirul acestora cregte in infecyiile acute. Amestecul de eucocite moarte, microbi si lichid exsudat™ din vase formeari puroiul. — Eorinofilele (acidofilele) aw rol in reacfii alergice. Numarul cacestora creste in boli alergice si parazitare. ~Bazofilele au rol in hemosta- 24°. Contin in granulatii hepa- rind, 0 substanja anticoagulanta.Frotiu de sénge uman Limfocitele Agranulocite cu rol in apirarea specifica a organismului Limfocitele au nucleu ui foarte mare (mononucleare). Sunt dou’ tipuri principale: — limfocitele B, care participa la imunitatea umorali, mediata prin anticorpi (agenti patogeni saulsi produsele lor); ~ limfocitele T, care participi la imunitatea celulard, asigurind rispunsul imun secundar la con- ractul ulterior cu acelasi antigen; sunt asa numitele ,limfocite cu memorie”. Monocitele Leucocite agranulocite cu rol in fagocitozit ‘Au nucleu unic de forma vari- abila (mononucleare). Monoci- tele iesite din vase in yesuturi se Elemente figurate sangvine Eritrocite Leucocite A. Polinucleare (granulocite) a. neutrofile, PMN: b. eozinofile (acidofile) «. bazofile B. Mononucleare a. limfocite b. monocite Trombocite transforma in macrofiige. Mono- itele si macrofagele formeazi un sistem celular, care fagociveazi microbii si restutile celulare. Traiesc intre 100 si 300 de zile. Trombocitele Plachetele sangvine Sunt fragmente celulare anuclea- te cu diametrul de 2-4 microni. Numirul acestora variazi intre 150 000-300 000/mm’ singe. Durata medie de viagi este de 10 le. Rolul trombocitelor este in intervensia activa in cursul tu- turor timpilor hemostazei, fa- vorizind mecanismele de oprire a sangeririi si participind la for- marea cheagului Oprirea singeririi in cazul unei hemoragii este un proces com- plex desfisurat in trei faze. Hemostaza Oprirea singerarii Se desfisoari in trei timpi: tim- pul vasculoplachetar (2-4 minute) sau hemostaza tempo- rard, care const in vasocon- stricyia peresilor vasului lezat, aderarea trombocitelor la plagi si formarea unui dop plachetar (ttombus); timpul plasmatic Diametrul —_Durata mi mediu de viagi 758 120:zile 6-20p dela citeva ore la cigiva ani 6-8 20u 24y 7 ile Caracteristicile de bazé ale elementelor figurate (4-8 minute) este coagularea propriu-zisas simpul trombodina- ‘mic (2-24 ore) consti in retrac- sia cheagului, descompunerea acestuia, indepartarea lui si relu- area circulagiei prin vasul lezat. Coagularea 7 Inchegarea sangelui Este timpul plasmatic al hemo- stazei. Se produce sub acyiunea unor factori plasmatici, trom- bocitari si tisulari care determina inchegarea in trei faze: formarea tromboplastinei, formarea srom- binei* si formarea fibrinei. In ochiurile retelei insolubile de fi- brind se dispun elemntele figu- rate, formand cheagul, oprind astfel hemoragia. Anticoagulantele Agentii chimici sau fiici care sto- (pea Conglared Zingela Exist substange naturale care stopeaaii coagularea: heparina, produsi in ficat, sau hirudina, produsi de lipitori. Conservarea singelui, impor- anti pentru transfuzii, se reali- zeazi prin tratarea cu citrat de sodiu si pistrarea la temperatuti scazute. Numar mediu/ mm* de singe Formula leucocitari 4,5-5 milioane 48 mii 68% din care: 65% 24% 1% 32% din care: 25% 7%TROMBOPLASTINA + Ca? PROTROMBINA | Se siniza in feat Ca Sarr in prezenta as vitominei K : coctivare FIBRINOGEN, FIBRINA 3 zs eee ee sintetizat in ficat rejea insolubilé Scheme coagulérii sangvine Tromboza oagularea sangelui in interiorul unor vase sanguine In mod normal, singele nu se co- aguleaz’ in interiorul vaselor. Insa, acest fenomen se poate pro- duce in cazul unor leziuni, a sci- derii vitezei de circulagie a singe- lui sau a unor modificiri in com- pozitia singelui, Cheagul, numic si trombus, poate adera la peresii vasului siin cazul aglucinarii data de incompatibilitatea sangvin’. Trombusul se poate deplasa da- toritd circulagiei sangvine gi poate bloca vase care irigi or= gane importante. De exemplu, in cazul unui accident vascular cerebral, care poate duce la para- lizie, ramolisment etc. Grupele sangvine Clasificarea sangelui in functie de proteinele caracterstice (aglutino- igen si aglutinine) Principalele grupe de sange din sistemul AOB Sistemul ABO Clasificd sangele uman in patru grupe principale Importanga practici a acestor grupe este foarte mare, mai ales in siruayii de urgenga (accidente). De aceea, ar fi necesari reintro- ducerea trecerii grupei sangvine in carjile de identitate ‘Schema compatibilitayi la transfuzie este valabila pentru transfuziile mici. La transfuziile mati (peste 500 ml singe) se ad- ministreazi numai singe de la aceeasi grupa (Izogrup). Sistemul Rhesus (Rh) Sistem de clasificare a sangelui suman, descoperit la maimurele Macaceus rhesus (macaci) In singele macacilor si a 85% dintre oameni exist antigenul numit Rh (sau D), mostenit ex- clusiv de la tara. Acestia sunt Rh pozitivi. Karl Landsteiner (1868-1943) Medic ameri- can, laureat al Premiului Nobel pentru medicina (1930). A descoperie sistemul ABO de clasificare a grupelor sangvine (1909) si factorul Rhesus-Rh (1940). A pus bazele stiingifice ale tratamen- tului prin transfuzii sangvine. Anticorpii antiRh apar in cursul viegi la indivizit care nu au factorul Rh (Rh negativi, circa 15% din populatia umana), in urma unor transfuzit reperate cu singe Rh+ si por da accidente. La mamele Rh-, sarcina cu fat Rhs (tata Rh+) determina pro- ducere de anticorpi antiRh. Prima sarcina decurge normal, datorita riemului lent de produ- cere a acestor anticonpi. Sarcinile urmitoare pot produce accidente de incompatibilitate (avort™ pre- coce, icter* hemolitic etc.). Situasia trebuie cunoscura si combituri medical Aglutinarea Aglomerarea si alipivea hematiilor eemen nereneice teen interiorul vaselor sangvine intacte in urma unor boli sau traumatisme, dar sin eazul ad- ministrarii prin transfuzie a unui singe necorespunzitor grupei sangvine a primitorului. Poate figrupa A grupa BB grupa AB grupa O aglutinina ontiB: hematie din grupa B 4 agentinogen A ‘© agentinogen B Reprezentare schematic’ a aglutindrii hematillor in caz de incompatibilitate farala, incrucit celulele aglutinare pot bloca circulasia sanvina in vase importante. hematiilor si distrugerea (liza) acestora, cu consecinge grave. Aceste situagii pot fi evitate prin cunoagterea sistemului ABO de Transfuzia clasificare a singelui si practi- igelui si p Metoda frecventa de tratament carea transfuziilor dup schema medical compatibilic ‘Transfuzia consta in adminis- trarea prin perfivzie” de singe proaspit sau conservat, provenit de la un donator. In practica transfuziei trebuie si se sind seama de prezenga in membrana hematiilor a unor substange cu actiune antigenica, agltinogenele Assi B, iar in plasma a unor anti Analiza sangelui Metoda de investigasic, realizati in laborator, folosta in mod curent in practica medical zeaza prin pastrarea constanti a parametrilor mediului intern Starea de sinatate, starea de nor- malitate a organismului, se reali- (hematii, leucocite), ale com- po ce (hemoglobit glucoza, grisimi, siruri etc.), ale vitezei de sedimentare a hemati- ilor (VSH), ale timpilor de singerare si coagulare etc. Analiza singelui se efecrucaz curenc la angajare, cisivorie, in- ternare in spital etc. Lichidul interstitial Lichid apos aflat in spaiile microscopice intercelulare Lichidul interstigial are com- pozisie similar singelui, dar nu congine elemente figurate si are purine proteine. Compozigia sa chimicd difera de la un gesut la alcul. Lichidul interstitial formeazi ,mediul de viaga” al celulelor. Inere lichidul inter- stigial si celule se realizeaza schimbul de substange care asigura metabolismul celular, Limfa Lichidul intersivial patruns iner-un en de we captlre laf Se deosebeste de lichidul inter- prin prezenta limfocitelor si conginutul crescut de lipide. celule corpi specific, aglutininele alfi si beta. Incalnirea aglutinogenului cu aglutinina corespunzitoare (A cu alfa sau B cu beta) este incom- patibila, determinand fenomene de tip imunitar, aglutinarea* Orice deviere de la valorile nor male poate constitui un indice important al unor imbolniviri. Prin analiza singelui se determi ni valori normale sau devieri ale numérului de elemente figurate Cis donatori universali a lichid interstt Vv 4a) Fmitori universali capilor limfatic Schema compotibilitii la transtuzie Relatiintre sectoarele mediului internFunctiile sangelui Sangele reprezinté principalul mijloc de transport al substangelor in organism, asigurind astfel pro teeta acestuia, reglarea finctiilor sale si homeostazia. ‘Transportul apei si al substan- gelor nutritive. Se realizeazi de Ja nivelul intestinului subsire, unde acestea sunt absorbite, la fesuturi, prin intermediul plas- mei sangvine. Transportul substangelor de excrefie, Substangele rezultate in urma catabolismului* (ure, acid uric, amoniac etc.) sunt trans- portate de citre plasmi de la ge- suturi la organele de excregi ‘Transportul gazelor respira- tori. Se realizeaza atat la nivelul plasmei sangyine, sub forma di- zolvati si sub forma de bicarbo- nagi, cit si la nivelul hematiilor, prin combinagiile labile ale he- moglobinei cu aceste gaze. Com- binayia labili a hemoglobinei cu oxigenul, oxihemoglobina (HbO,), reprezint’ principala forma de transport a oxigenului prin singe. Combinasia labil a hemoglobinei cu CO,, carbohe- ‘moglobina (HbCO,) este una dintre formele de transport ale CO, de la fesucuri la plimani. Ambele combinatii se datoreazi legitii reversibile a O,, respectiv aCO,, la Fe al hemului. Sensul si dinamica schimburilor de gaze respiratori Mentinerea echilibrului hidro- electrolitic al organismului. Se face prin legitura nemijlocita pe care o realizeazai singele arit cu lichidul interstisial la nivelul capilarelor, cit si cu mediul Functia de aparare a sangelui. Funcyionarea normal a organis- mului este in permanenga ame- ningata de pitrunderea din exterior a unor ,agresori bio- logici” (agensi patogeni, celule straine in cazul grefelor si al transplanturilor, proteine straine etc.), numigi si factori antigenici. Impotriva acestora, organismul se opune prin mijloacele sale de apirare specifice si nespecifice. Reglarea functiilor si asigu- rarea unitifii organismului. ‘Alituri de sistemul nervos, sin- gele reprezinti o cale de legicura directa intre structurile organis- mului, asigurand nu numai transportul unor substanse regla- toare (hormoni, enzime etc.), dar si functionarea coordonati a acestora. Astfel, se asigur’ uni- ratea organismului si adaptarea sa permanenti la condigiile schimbatoare ale mediului Termoreglarea. Circulatia sin- gelui contribuie la uniformizarea temperaturii corporale si la eli- ‘minarea, prin iradiere, a sur- plusului de caldura la exterior, asigurind menginerea tempera- turli constante a organismului, homeotermia. Functia hemostatica. In cazul unor hemoragii, se declanseaz un complex de mecanisme de oprire a singerarii, care consti- tuie hemostaza. Prin aceasta se asiguri pistrarea cantitipii de singe necesare unei circulagii normale.