SCARLATINA

MINISTERUL EDUCAŢIEI
ŞCOALA POSTLICEALĂ,,HENRI COANDĂ”
CURTEA DE ARGEŞ
Nivel 5
Calificarea Asistent medical generalist
PROIECT PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE
COMPETENȚE PROFESIONALE
ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT ABSOLVENT
2021
1
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU SCARLATINĂ
2
CUPRINS
Motto..................................................................................................................4
ARGUMENT.....................................................................................................5
CAPITOLUL I
Noțiuni generale despre anatomia și fiziologia pielii..........................................6
CAPITOLUL II. SCARLATINA....................................................................12
CAPITOLUL III
Rolul asistentei medicale in nursingul pacientului cu scarlatina..........................15
CAPITOLULIV-CAZURI CLINICE
CAZ I..................................................................................................................19
CAZ II.................................................................................................................32
CAZ III................................................................................................................46
CONCLUZII........................................................................................................62
BIBLIOGRAFIE.................................................................................................63
Anexa nr.4.............................................................................................................64
Anexa nr.5.............................................................................................................65
3
Motto
”Să avem seninătatea de a accepta ceea ce nu poate fi schimbat, curajul de

a schimba ceea ce trebuie schimbat și înțelepciunea de a
alege între aceste posibilități”
( Reiner)
ARGUMENT
Cea mai frumoasă artă este de a îngriji omul. Ce frumos este să cunoști sufletul unui om,
ce mulțumire îți dă gestul de ajutor pentru cel care are nevoie de tine, ce optimism și putere de
viață prinzi după puținul de căldură oferit!
4
Pentru a putea simți cu adevărat aceste sentimente trebuie să-ți însușești temeinic
cunoștințele de nursing care te apropie nu numai de oamenii bolnavi, ci și de cei sănătoși.
Am ales această temă a lucrării mele îngrijirea bolnavului cu scarlatină din două motive:
În primul rând chiar un membru al familiei a suferit de această boală cu câțiva ani în
urmă și prin rumare cunosc nevoile pacienților de o asemenea afecțiune.
În cel de-al doilea rând a fost unul dintre stagiile efectuate în secția de Infectio-
Contagioase în care mi-a plăcut foarte multe deoarece personalul medico-sanitar a arătat multă
răbdare și încredere, având sentimentul că am fost util atât pacienților cât și echipei care m-a
îndrumat.
Prin această lucrare am încercat să arăt rolul asistentului medical în îngrijirea bolnavului
care se află în legătură directă cu oml suferind, îngrijindu-l, ajutându-l să mănânce,
administrându-i medicația, controlându-i temperatură și pulsul, tensiunea arterială, observând
cantiatea de urină pe care o elimină, a scaunelor, felul cum se odihnește, cum vorbește, cum
reacționează, încercând să-și facă o imagine asupra evoluției bolii în vederea recâștigării
independenței aflate în suferința.
În concluzie actul medical implică un umanism spontan, caracterizat prin dragoste,

afecțiune și fericirea pe care bolnavul ți-o afișează la sfârșitul demersului de îngrijire.
CAPITOLUL I
NOȚIUNI GENERALE DESPRE ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA PIELII
Pielea este un înveliș conjunctivo-epitelial, care acoperă corpul în intrgime continuându-

se cu semimucoasele și mucoasele cavităților naturale.
STRUCTURA MUCOSCOPICĂ A PIELII
5
Suprafața pielii este cuprinsă între 1,5 si 2 m2 si prezintă pliuri, unele mai mari
(submamar, interfesier, inghinogenital), altele discrete (pe față de flexie a articulațiilor). Tot cu
ochiul liber se observă cartilajul normal al pielii, ce ia naștere prin întretăierea unor șanțuri fine.
Pe suprafața palmară și plantară, o serie de șanțuri, curbe ce delimitează dermatoglife,
determinate genetic.
Grosimea pielii variază după regiunea topografică. Astfel la palme și plante atinge 4 mm,
iar la pleoape pripit între 0,2 – 0,5 mm. Diferă și în funcție de vârstă și sex. La femei, copii și
bătrâni, pielea este mai subțire.
Culoarea depinde de cantitatea și tipul pigmentului melanic, de vascularizația dermului

superficial, de cantitatea de caroten din stratul cornos și hipoderm.
STRUCTURA MICROSCOPICĂ A PIELII
Structura organului cutanat este construită din țesuturi epiteliale (epiderm, glande, firul
de păr, unghii), din tesutul conjunctiv al dermului și hipodermului, la care adăugăm mușchii
proprii, vasele și hipodermul.
De la suprafață spre profunzime, la microscopul optic întâlnim epidermul, joncțiunea

dermo-epidermică, dermul și hipodermul.
Epidermul este un epiteliu pavimentos pluristratificat, în structura sa intrând din

profunzime spre suprafața, următoarele staturi:
Stratul bazal sau germativ – reprezintă 18% din grosimea epidermului și este
format dintr-un rand de celule cilindrice cu nucleu voluminos.
Stratul spinos (stratul mucos al lui Malpighi) – este constituit din 6-20 rânduri
de celule poliedrice, eozinofile, interconectate prin desmozomi. Reprezintă 53%
din grosimea epidermului.
Stratul granulos – ocupă 10% din grosimea epidermului și este structurat în 2-4
rânduri de celule romboidale, turtite, cu nuclei mici. Celulele sunt bogate în
granule de kerotohialina (component al keratinei).
6
Stratul lucidum – conține 2-3 rânduri de celule cu nuclei picnotici. Este evident
la palme și plante.
Stratul cornos – reprezintă 18% din epiderm și este alcătuit din 4-10 rânduri de
celule turtite, anucleate încărcate cu keratina.
Stratificarea prezentată nu trebuie privită static, ea reprezentând etape secvențiale în

procesul de maturare fiziologică a keratinocitelor, în migrarea lor din stratul bazal până la
suprafața epidermului, de unde se detașează după traumatisme minore.
Reînoirea fiziologică a epidermului, se realizează într-o perioadă medie de 26-2 zile,

denumită turnover epidermic ce este sub influența unor citokine, hormoni, etc.
Dermul are în structura sa trei componente:
Componenta celulara – este formată din fibroblaste, fiborcite, histocite, mastocite,

celule Langerhans, limfocite. La nivelul dermului migrează ocazional
polimorfonucleare și monocite;
Fibrele dermului – marea majoritate este reprezentată de colagen, cele elastice și de

reticulină fiind în cantitate mică;
Substanta fundamentala – este formată predominant din glicozaminoglicani și din

cantități mici de hiparan – sulfat.
Hipodermul este format în cea mai mare parte din celule adipoase, organizate sub
formă de lobuli, despărțiți de septuri conjunctive. Între lobuli se găsesc vase sanguine,
nervi, bulbi pilări, glomeruli sudoripari.
VASCULARIZAȚIA PIELII
Pielea este un organ bine vascularizat, primind 10% din debitul cardiac. Vasele sanguine
sunt dispuse la nivelul dermului și hipodermmului, epidermul neavând rețea circulatorie. Rețeaua
vasculară a pielii este organizată în două plexuri: plexul vascular profund, situat la granița
dermohipodermica și plexul vascular superficial, situat în dermul capilar. Comunicarea între cele
două plexuri se face prin vase comunicante verticale. Din plexul superficial pornesc anse capilare
7
care pătrund în interiorul papilelor dermice. Circualtia arterială este de tip terminal. Pielea
conține și vase limfatice.
INERVAȚIA PIELII
Este reprezentată de ramuri senzitive ale nervilor cerebro-spinali, care asigură funcțiile
senzoriale ale pielii și filete vegetative, care sunt mai ales vasmotoare și influențează funcția
secretorie. Filetele nevroase se dispun în trei plexuri:
• Profund – la granița dermo-hipodermică;
• Mediu – situat in dermul papilar;
• Superficial – la joncțiunea dermo-epidermică.
Tot la nivelul pielii se întâlnesc „corpusculi” senzoriali, specificați pentru:
• Sensibilitate tactilă au corpusculii Meissner, discurile Merkel, terminațiile

nervoase libere, dispuse în formă de coșuleț la bază folicului pilos;
• Sensibilitatea termică au corpusculii Krause pentru frig și cropusculii Rulani

pentru cald;
• Sensibilitatea la presiune au cropusculii Vater-Pacini.
Durerea își are corespondentul anatomic în terminațiile nervoasse libere. Nu s-au

evidențiat terminații nervoase specializate pentru prurit.
ANEXELE PIELII
Anexele pielii cuprind: glandele, părul, unghiile.
Glandele pielii
Glandele sudoripare ecrine
Sunt numeroase (2-5 mil.) distribuite pe întreaga față cutanată, dar predomină pe palme,
plante, frunte. Anatomic au un glomerul situat în dermul profund, continuat cu canalul sudoripar
8
care se deschide la suprafața pielii, independent de orificiul pilar. Secreția acestor glande este
merocrina.
Glandele sudoripare apocrine sunt mai puține și se găsesc grupate în regiunile axiale,
perimamelonare, inghinale, pubiană, perineală.Se dezvoltă complet la pubertate.Canalul excretor
se deschide pe partea superioară unui folicul pilar sau în apropierea lui. Secreția glandelor
apocrine este de tip semiholocrin ( eliminarea concomitentă a unor fragmente din celulele
glandulare).
Glandele sebacee
Sunt de tip holocrin, procesul secretor fiind însoțit de dezagregarea celulelor glandulare
ce se elimină o dată cu secreția. În 24 de ore ele produc două grame sebum, secreția realizându-
se în flux continuu. Ele sunt distribuite neuniform pe suprafața cutanată, densitatea maximă
(400-900 cm2) fiind pe pielea păroasă a scalpului, frunte, obraji, bărbie, regiunea mediană a
spatelui și presternal. Lipsesc pe palme și plante, iar pe restul tegumentului, numărul glandelor
sebacee este aproximativ 100/cm2.
Anatomic sunt glande acinuase, situate în apropierea firelor de păr (formează împreună
folicul pilosebaceu), iar canalul escretor se deschide în orificiul pilar.
Firul de păr
Firul de păr reprezintă din profunzime spre suprafață:
Papilă foliculară constituită din țesut dermic bogat vascularizat cu rol esențial în
nutriția firului de păr;
Bulbul - reprezentat de extremitatea profundă, bombată care coafează papila;
Rădăcina - reprezentată de porțiunea din grosimea pielii;
Tijă - partea vizibilă a firului de păr.
Unghiile
9
Unghiile sunt lame cornoase situate pe fețe dorsale ale ultimelor falange. Parte vizibilă a
unghiei, așezată pe patul unghial se numește lamă unghiala și ea continuă partea proximală,
denumită matirice care este zona generatoare.
FUNCȚIILE PIELII
Keratinogeneza
Este funcția specifică prin care epidermul produce zilnic 0,6-1 gram keratina. Biosinteză
keratinei respectă schema sintezei, îngrijirea pacinetului cu varicelă. O ipotetică pierdere a
acestei funcții nu ar fi compatibilă cu viața.
Melanogeneza
Reprezintă capacitatea de a produce și a stoca pigmentul melanic. Melanina este

sintetizată de către melanocite pornind de la tirozină, procesul parcurgând mai multe etape.
Pigmentul este transferat keratinocitelor din apropiere.
Funcția secretorie
Este realizată de glandele sudoripare și glandele sebacee.
Glandele sudoripare ecrine produc sudoarea, un lichid apos ce conține 99% apa și 1%
substanțe solubile. Cantitatea zilnică de sudoare este de 500-1000 ml, ajungand la 101 in condiții
de temperaturi înalte sau după efort fizic intens.
Funcția de termoreglare
Pielea este organul intermediar al schimbului de căldură între organism și mediul

exterior. Transferul de căldură se realizează prin iradiere, convecție și evaporare.
Aproximativ 50% din cantitatea de căldură eliberată de organism în mediul ambiant se

realizează prin iradiere (undele electromagnetice, radiații infraroșii). Concventia (transferul de
cladura pe baza curenților de aer) și conducția (transferul de căldură prin contact direct cu
10
atmosferă) contribuie cu 25% la schimburile de căldură.Restul pierderilor de căldură se
realizează prin evaporare, pierdere care devione deosebit de importantă în atmosfera uscată.
Funcții neuroexteroceptoare
Exteroceptorii de la nivelul cutanat (tactili, termici, etc.) fac ca piele să devină un

veritabil organ de simț.
Funcția metabolică
Numeroase procese metabolice la nivel cutanat, colerate cu cele generate ale

organismului, contribuie la starea de troficitate a pielii.
Funcția de rezistență, elasticitate și plasticitate
Se realizează prin contribuția în principal, a fibrelor dermului.
Funcția endocrină
Keratinocitele produc colecalciferol sub acțiunea ultravioletelor.
Funcția psihosocială
Sugestivă pentru aceasta este inspirată definiția dată de Commel: „Organul cutanat
reprezintă fațada monumentală a corpului uman”.
Funcția imunologică
Pielea participă la procese imunologice atât pentru keratinocite, cât și prin celulele
Langerhans.
CAPITOLUL II
SCARLATINA
11
Boală infecto-contagioasă acută cauzată de streptococi betahemolitici grup A
ce secretă toxina eritrogena determinînd sindromul,eruptiv,caracterizată clinic prin angină,vărsăt
uri,febră.
Semne și simptome:
-perioada de incubație este de 3-6 zile(1-10 zile)
-debut brusc cu : febra(39-40°C ),angină streptococică(dureri în gît,enantem

amigdalian și faringian),vărsături,cefalee,odinofagie
-forme grave:puls rapid,hipotensiune
-perioada de invazie(1-2 zile):enantemul scarlatinos, de un roșu intens,

„că flacăra” și care cuprinde amigdalele, pilierii și o parte a valului palatin,
unde se delimitează uneori neta
- angină îmbracă aspecte variate, de la angină eritematoasa,

eritematopultacee, până la angină ulceronecrotica în cazurile severe sau extrem de
severe, provocând ulcerații în profunzime și chiar perforații ale amigdalelor
Limba inițial saburala, acoperită cu un depozit cenușiu albicios în prima zi, se depapileaza
de la vârf spre baza, realizând la 4-5 zile de la debutul scarlatinei aspectul de „limba zmeurie”,
cu reepitelizare „limba lăcuita”, în perioada de convalescență.
Acesta succesiune reprezintă ciclul lingual, care durează 8-9 zile și care este atât de

specific, încât permite de multe ori stabilirea diagnosticului de scarlatină
perioada de erupție(2-3 zile):-Faciesul este tipic, descris că “masca lui Filatov”, cu paloare peri-

buco-mentoniera, hiperemie intensă a buzelor prin contrast „buze carminate” și cu
congestia pomeților obrajilor
- exantemul scarlatinos, cu debut la baza gâtului și pe față anterioară a toracelui,

ulterior se generalizează rapid, în 24 ore până la 2 zile, fără a afecta față. Erupția este
micropapuloasa pe fond eritematos roșu intens, stacojiu, dispare la
vitropresiune și cu senzație aspră la palpare.
-la nivelul plicilor de flexie ale membrelor, mai ales la plica cotului,erupția ia un aspect

caracteristic hemoragic, de linii echimotice, situate transversal, din cauza microtraumatismelor
12
produse de mișcarea membrelor, semn descris de Grozovici și Pastia.
Semnul persistă una sau mai multe zile și după stingerea erupției, fiind util în diagnosticul
retrospectiv al scarlatinei.
- denopatii cervicale și submaxilare, cu ganglioni măriți în volum, sensibili la palpare,

dar fără fenomene supurative
Perioada de descuamație în scarlatină netratată se caracterizează prin descuamație furfuracee la
nivelul fetei, al trunchiului și lamelară sau în lambouri, la nivelul palmelor și al
plantelor.Descuamatia durează 2-3 săptămâni și permite diagnosticul tardiv al scarlatinei
-prurit
TRATAMENT
- dispensarizare trei luni prin examen clinic lunar și cu examen

de urină, săptămânal în prima luna de convalescență; VSH, ASLO și fibrinogen la 1, 2 luni,
pentru a surprinde eventuale complicații.
-examen de urină,exudat faringian pacientului timp de 3 săptămîni și contactilor
-la indicația medicului administrez: penicilină reprezintă antibioticul de elecție, administrându-

se intramuscular la 6 ore interval.
Doză variază în raport cu formă clinică și cu vârstă, între 800 000 U și 1 600 000 U/zi, timp de 6

zile, a 7-a zi administandu-se în doză unică, im. profund, benzatinpenicilina 600 000 U la copii
sub 10 ani și 1 200 000 U peste 10 ani (sau la copii > 30kg), doză care se repetă la 7 și la 14 zile
de la externare.
În cazul persoanelor alergice, penicilină poate fi înlocuită cu macrolide, în doză de 30 – 40

mg/kg.corp/zi, timp de 10)zile.
Tratamentul simptomatic: constă în administrarea de antipiretice. Sunt utile de

asemenea, dezinfecția nazo-faringiana, gargară repetată.
Tratamentul de susținere: vitaminoterapia din grupul

C și B(necesaresuplinirii carențelor anterioare, cât și deficitului care apare în cursul infecției).
La externare-Moldamin,HHC(combatere stare de șoc.
13
CAPITOLUL III
Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu scarlatină
Bolile infecţioase - în afară de faptul că sunt uşor transmisibile de la un individ la
altul, se caracterizează şi prin faptul că au o evoluţie clinică ciclică asemănătoare.
Această evoluţie clinică cuprinde mai multe perioade distincte:
- perioada de incubaţie = intervalul de timp din momentul pătrunderii microbului in
organism şi până la apariţia primelor
simptome.
- perioada de debut = apar primele semne de boală
14
- perioada de stare = desfăşurare a întregii simptomatologii a bolii
-perioada de convalescenţă = regresiunea simptomelor; perioada de vindecare a organismului.
In perioada de stare toate manifestările de dependenţă ajung la apogeu, fiind prezente:
- unele simptome infecţioase generale
- unele simptome caracteristice unor boli sau grupe de boli
Vom putea întâlni în această fază următoarele sindroame:
A. Sindromul febril
a. Febra continuă - temperatura este ridicată 39°-40° C, cu mici variaţii între dimineaţă şi seară,
de 0,5°-1° C (febra tifoidă, tifos exantematic, pneumonie)
b. Febra remitentă - caracterizată prin oscilaţii febrile mai mari între 37° şi 39° C, fără ca
temperatura minimă să scadă sub 37° C (infecţii supurative - stafilococii, streptococii)
c. Febra intermitentă - cu oscilaţii foarte mari ale temperaturii 36,5°-40° C survenind zilnic sau
cu perioade afebrile de una-două zile între accesele febrile (malarie, septicemii). în acest tip de
febră, temperatura minimă atinge valorile normale.
d.Febra recurentă - avem perioade febrile cu temperatură continuă (39°-40° C) de patru-şase

zile intercalate de perioade afebrile de aceeaşi durată.
e.Febra ondulantă - perioade febrile în care temperatura urcă încet şi se menţine în platou - 38°-
39° C - timp de 7-10 zile, scade în liză şi după o perioadă afebrilă, unda febrilă se repetă
(bruceloza).
f.Febra de tip invers - temperatura minimă se înregistrează seara, iar temperatura maximă
dimineaţa (tuberculoza pulmonară)
In cadrul sindromului febril (unde febra este simptomul principal) apar şi alte tulburări
(manifestări de dependenţă):
15
- Astenie, inapetenţă, greaţă, cefalee, ameţeli, herpes labial, convulsii (frecvent la copii),
delir,tulburări ale metabolismului,ale aparatului cardiovascular, renal, respirator,ale funcţiilor
secretorii şi excretorii
In timpul sindromulului febril se produce o creştere exagerată a proceselor de ardere cu nevoie
crescută de oxigen şi o creştere a eliminării de bioxid de carbon, ceea ce explică polipneea.
Perturbarea metabolismului hidroelectrolitic - duce la: deshidratare,tulburări în echilibrul
acido-bazic (acidoza metabolică)
Paralel cu creşterea temperaturii - se produce o tahicardie.
Există unele boli unde nu există această concordanţă ci se constată o bradicardie relativă (ex.
febra tifoidă).
B. Sindromul infecţios şi meningian:

-febra înaltă 39°-40° C; frisoane
-vărsături
-cefalee
-hiperestezie cutanată
-fotofobie
Caracteristic pentru sindromul meningian sunt semnele de contractură musculară:
-rigiditatea cefei (rezistenţă la încercarea de flectare a capului)
-uneori - opistotonus
-atitudine de „cocoş de puşcă" (decubit lateral, ghemuit, cu genunchii la piept și ceafa în
extensie)
-semnul Kernig (incapacitatea pacientului de a întinde picioarele complet; flexia trunchiului duce
la flexia reflexă a genunchilor)
-semnul Brudzinscki (flectarea capului duce la flexia reflexă a genunchilor)
C. Sindromul encefalitic:
-semne de infecţie generală cu: febră mare 39°-40° C, frisonete, ameţeli, vertij
-semne corticale: agitaţie, delir, halucinaţii, somnolenţă profundă, deseori stări convulsive, stare
semicomatoasă sau comatoasă
16
D. Sindromul eruptiv:
Manifestări cutanate (exantem):
- macule, papule, vezicule, pustule, bule, peteşii hemoragice, icter
Mai întâlnim leziuni secundare: scuame, cruste, ulceraţii, cicatrici, pigmentaţii.
Alte manifestări: masca Filatov (în scarlatină), facies plângăreţ (în rujeolă), masca hepatică
Modificări la nivelul mucoaselor (enantemul buco-faringian.)
Se va observa:
-modul de distribuţie a erupţiei (generalizată, dar respectând anumite regiuni)
-dinamica erupţiei (cum şi unde apare? dacă lasă urme?)
E. Sindromul gastro-intestinal:
Tulburări de tranzit intestinal:
-vărsături
-diaree (apoasă, mucoasă, muco-sanguinolentă etc.)
-tenesme
Alte manifestări de dependenţă:
In unele boli ca gripa , rujeola – fenomene catarale ale cailor respiratorii superioare
Intr-un grup important ( scarlatina ,difterie etc.) – angine de diferite aspect
Semne din partea aparatului circulator: Poate apărea:

-colapsul periferic:
-prin pierderi de apă (vărsături, diaree, transpiraţii)
-prin pierderi masive de sânge (septicemii post-partum sau post-abortum)
-prin acţiunea toxică asupra sistemului nervos central a diferitelor substanţe medicamentoase
-prin acţiunea unor toxine microbiene (toxiinfecţii alimentare, dizenterii etc.)
-simptomele colapsului periferic: hipotensiune, hipotermie, tegumente palide - galben pământiu,
cianoza extremităţilor, puls foarte accelerat
Asistenta medicală are rol in:
-Identifica agentul patogen (din exudat, secreţii nazale,

expetoratii, sânge; sau indirect, prin reacţii serologice, reacţii cutanate)
17
-Limiteaza propagarea infecţiei
- Supravegheaza atent pacientul pentru a depista semne de sensibilitate la vreun medicament
sau ser
- Opreste infecţia (administrarea tratamentului prescris de medic)
-Supravegheaza funcţiile vitale – respiraţie, circulaţiei
- Asigura hidratare adecvata
-Atenuarea febrei
- Combaterea durerii (de cap, gât)
- Uşurarea tusei
- Asigurarea odihnei
- Reducerea anxietăţii
- Susţinerea psihologică a pacientului
-Educarea persoanelor privind importantă: imunizării, igienii personale, a locuinţei, distugerea
vectorilor
- Prevenirea extinderii leziunilor
- Prevenirea complicaţiilor
- Redobândirea unei imagini de sine pozitivă
- Reintegrare socio-profesională
CAPITOLUL IV
CAZUL I
Date generale:
Nume si prenume: P.A;
Data nasterii: 15.03.2011;
Varsta: 18 ani;
Sex: F;
Profesie: elevă;
Domiciliul:Com.Valea Iașului Curtea de Argeș Jud.Argeș;
18
Data internarii: 14.02.2019;
Data externarii: 22.02.2019;
Diagnostic medical:SCARLATINĂ;
Motivele internarii: febra(39-40°C ),angină streptococică(dureri în gît,enantem

Anamneza:
Condiții de viață și de muncă: medii.
Pacineta stă într-o locuință parțial igienică, consumă o alimentație neregulată. Din
discuțiile purtate cu bolnavă și cu aparținătorii ei am constatat că nu prezintă deficiențe sau
proteze, nu prezintă alergii la medicamente sau alte surse (praf, puf, polen).
Religia pacientei este ortodoxă, naționalitate română și limba rostită este tot română.
A.H.C. – fără importanță;
A.P.P. – fără importanță;
ISTORICUL BOLII
Pacienta în vârstă de 18 ani este internată în secția boli infecțioase pentru: cefalee,
indispoziție, inapetență,subfebrilitate 390C, vezicule pe torace, față și membre, prurit moderat.
Din afiramtiile pacientei reiese că debutul afecțiunii durează circa 2-3 zile.
N-a urmat tratament ambulator cu antitermice, antihistaminice, simptomatologia

agravându-se motiv pentru care părinții au adus-o la spital pentru consult de specialitate.
La internare i s-au recoltat produse biologice pentru următoarele:
Examene de laborator:
19
Valori obținute Valori normale
Glicemie= 70 mg/dl 60 - 110 mg/dl
Uree= 21 mdg/dl 12 - 40 mg/dl
Creatinina= 0.9 mg/dl 0.5 - 1.0 mg/dl
T.G.O= 19 u.i./l 0 – 40 u.i./l
T.G.P= 20 u.i./l 0 – 40 u.i/l
Tratament:
PARACETAMOL (500mg) 1 cp pe zi, per os;
Vit. B6 (250mg/5ml) 1f/zi, i.m.;
Vit. C (200mg) comprimate masticabile 1 pe zi;
Local bodijonari cu solutie VIOLET DE GENTIANA 1%;
Ser fiziologic 1 flacon pe zi;
Comprese cu solutie RIVANOL 1%.
La internare pacienta prezentă:
• T.A = 95/60 mmHg;
• A.V = 95b/min.;
• Diureza = 850 ml/24 h;
• Respirație = 20r/min.;
• Tranzit intestinal: prezent, normal;
• Indispoziție, discomfort, oboseală;
• T0 = 39 C;
20
Erupții veziculare pe torace,față și membre, cefalee, prurit moderat.
Analizând datele prezentate anterior am considerat că pacienta este dependentă de

următoarele nevoi fundamentale efectuate
• Nevoia de a evită pericolele;
• Nevoia de a-și păstra temperatura corpului în limite normale;
• Nevoia de a-și păstra tegumentele și mucoasele curate și integre;
• Nevoia de a se alimenta și hidrata;
• Nevoia de a dormi și a se odihni;
• Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca;
• Nevoia de a comunica;
• Nevoia de a se recreea;
• Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sănătatea.
Probleme Obiective
1)Vulnerabilitatea față de pericole, risc de -Pacineta să nu dezvolte complicații și infetii
complicații și infecții nosocomiale, durere. nosocromiale.
-Pacineta să declare ameliorarea durerii.
2)Subfebrilirarea 37,50C; -Pacienta să-și păstreze temperatura corpului
în limite normale;
3)Alterarea integrității tegumentelor și -Pacienta să prezinte tegumente și mucoase
mucoaselor; curate și integre;
4)Alimentația neadecvată; inapetență; -Pacienta să se alimenteze și hidrateze
corespunzător vârstei;
5)Dificultatea de a dormi și a se odihni; -Pacienta să beneficieze de un somn
corespunzător calitativ și cantitativ;
6)Dificultatea de a se imbraca și dezbraca; -Asigurarea îmbrăcării și dezbrăcării
21
corespunzătoare pacientei;
7)Comunicarea ineficientă la nivel afectiv; -Pacienta să se acomodeze cu mediul
spitalicesc și să comunice cu echipa de
îngrijire și celelalte persoane;
8)Dezinteres în a îndeplini activități -Pacienta să fie îndrumată spre activități
recreative; recreative explicandui-se necesitatea asupra
stării de bine;
9) Cunostinte insuficiente asupra bolii; -Pacienta să acumuleze inforamtii și noi
cunoștințe legate de boală, igienă, tratament
și prevenirea îmbolnăvirilor.
NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE
Problema 1: vulnerabilitate față de pericole / risc de complicații și infecții nosocomiale.
Etiologie 1: mediul spitalicesc, scăderea rezistenței organismului, erupția eritemo-

veziculară.
Semne/ simptome: risc de complicații: infecții nosocomiale, suprainfectarea elementelor

veziculoase, complicații neurologice (encefalită, meningită, nevrite periferice).
Obiectiv 1:
Pacineta să beneficieze de un mediu de siguranță, să nu prezinte complicații pe perioada

internării.
Problema 2: durere.
Etiologie 2: proces infecțios viral, subfebrilitate.
Semne/ simptome 2: discomfort, cefalee, indispoziție.
Obiectiv 2: pacienta să declare ameliorarea durerii în 4-6 ore.
Intervenții cu rol propriu:
22
• Am amplasat pacineta într-un salon specific (izolat) afecțiunii și gravității bolii
sale; i-am prezentat secția, echipa de îngrijire, cabinetul medical, sală de mese,
cabinetul sanitar, celelalte paciente din salon pentru acomodarea cu mediul
spitalicesc;
• I-am explicat care va fi evoluția bolii, dacă vor fi respectate cu strictețe indicațiile
medicale;
• Am discutat cu pacienta încercând să-i îndepărtez temerile și gândurile de la

boală, abordând diverse teme care o interesau;
• I-am făcut cunsotinta cu o altă pacientă care se află în stadiul de vindecare pentru
a-i înlătura neliniștea și a-i reda speranța în vindecare;
• Am încercat calmarea durerii prin metode nefromacologice, prin asigurarea

comfortului fizic, poziție comfortabila, lenjerie de pat și corp curată și uscată, am
încurajat-o să-și exprime sentimentele și temerile;
• Pentru a evită complicațiile am respectat normele de asepsie și antisepsie

urmărind ciruitele spitalicești și am supravegheat igiena spitalicească;
• Am furnizat informații pacientei asupra îngrijirilor programate;
• Am încurajat pacienta să-și găsească ocupații;
• Am urmărit zilnic faciesul, tegumentele și funcțiile vitale ale pacientei: respirația,

pulsul, T.A., temperatură, pentru depistarea eventualelor modificări pe care le-am
înregistrat în foaia de observație.
Intervenții cu rol delegat:
Am recoltat sange pentru examennul de laborator;
La indicatia medicului am administrat tratamentul, antiviral si analgezic:
Cefuroxim(750 mg)inj.im-1,5g/zi
23
PARACETAMOL (500mg) 1 cp pe zi, per os;
Evaluare:
Durerea s-a diminuat, pacienta nu mai este neliniștită, iar evoluția a fost favorabilă fără
complicații.
NEVOIA DE A-ȘI PASTRA TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE NORMALE
Problema: subfebrilitate;
Etiologie: procesul infecțios viral;
Semne/ Simptome: creșterea temperaturii corporale peste limite normale 39C, tegumente
calde, roșii;
Obiective: pacienta să aibe temperatură corpului în limite normale.
• Am asigurat un microclimat corespunzător;
• Am verificat temperatură din 3 în 3 ore și am trecut-o în foaia de observație;
• Am asigurat pacientei o îmbrăcăminte călduroasă curată și uscată dar care să nu o

supraîncălzească;
• Am aplicat comprese reci pe frunte pe care le-am schimbat la interval de 10-15

min. Până ce temperatura a scăzut cu 1/20C - 10C;
• Am servit pacienta cu cantități mari de lichide a ceai, compot, limonade;
• I-am schimbat lenjeria dupcă ce a transpirat, i-am șters tegumentele de

transpirație;
• Am ridicat moralul prin psihoterapie explicându-i că febra este doar o reacție

normală a organismului.
24
Am administrat medicația prescrisă de medic: paracetamol (500mg), 1cp seara per os.
Evaluare:
Pacienta nu mai prezintă febrilitate.Temperatura corpului a revenit la normal.
NEVOIA DE A-ȘI PĂSTRA TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE CURATE ȘI INTEGRE
Problema: alterarea integrității tegumentelor;
Etiologie: procesul infecțios ;
Semne/ simptome: vezicule ce lasă în urma lor ulcerații, prurit moderat, stare de
disconfort, indispoziție;
Obiective:
Pacienta să prezinte:
• Cicatrizarea leziunilor cutanate;
• Prevenirea suprainfectarii secundare a leziunilor cutanate.
• Am evaluat zilnic starea tegumentelor și a mucoaselor;
• Am încercat să conștientizez pacienta în legătură cu importanța mentinetii curate

a teumentelor pentru prevenirea îmbolnăvirii și pentru evitarea infecțiilor
nosocomiale;
• Am învățat pacienta să își efectueze toaletă pe regiuni;
• Am aplicat măsurile de prevenire a infecțiilor nosocromiale (leziunile au fost

protejate cu pansament timp de 5 zile respectând strict regulile de asepsie și
antisepsie);
• Am încurajat pacienta în permanență;
25
• Am sfătuit pacienta să se abțină de la grataj pentru ca tegumentele să se vindece și
să accepte intervențiile care i se propun chiar dacă acestea îi produc o stare de
discomfort temporar, să folosească lenjerie de pat și corp individuală;
• Am câștigat încrederea pacientei prin discuțiile abordate și modul de comportare.
Am efectuat toaleta tegumentelor și mucoaselor cu ceai de musețel, ser fiziologic,

folosind comprese sterile.Am aplicat local badijonări cu Violet de Gențiană 1%.
Evaluare:
Pacienta a beneficiat de o igienă crespunzatoare, însușindu-și motivațiile, modalitățile de

efectuare, importanța, avantajele și interesul pentru aceasta; după 7 zile treptat pacienta sa
refăcut, starea sa generală sa îmbunătățit astfel încât în continuare a putut să-și acorde singură
ingijiri de igiena.
Erupția s-a oprit din evoluție iar următoarele zile veziculele s-au uscat, crustele
detașându-se treptat și lăsând pacientei doar o ușoară stare de discomfort ce v-a dispărea peste
câteva zile.
NEVOIA DE A SE ALIMENTA ȘI HIDRATA
Problema: inapetență;
Etiologie: procesul infecțios;
Semne/ simptome: deshidratare, consum redus de alimente, slăbiciune.
Obiective:
Pacienta să fie echilibrată hidroelectrolitic și nutrițional.
• M-am interesat de gusturile și obiceiurile alimentare ale pacientei;
26
• Am avut girja ca înainte de masă să nu se efectueze tratamente dureroase sau
stânjenitoare pentru pacienta;
• Am învățat-o regulile de igienă dinaintea și după servirea mesei;
• Pentru stimularea poftei de mâncare i-am recomandat pacientei consumul de

fructe bogate în vitamina C și sucuri naturale;
• I-am servit pacientei alimentația la o temperatură moderată și prezentată atrăgător

, la ore regulate;
• Am avut grijă ca pacienta să bea lichide în cantitatea corespunzătoare, 1,5-2l pe

zi;
• Am aerisit salonul după servirea mesei.
Am administrat pacientei prin perfuzie vit. B1, vit B6, comform prescripției medicale și
Tramadol (50mg),1 cp seara, per os.
Evaluare:
Pacienta în primele 2-3 zile a prezentat inapetență, dar în următoarele zile s-a alimentat și
hidratat normal.
NEVOIA DE A DORMI ȘI A SE ODIHNI
Problema: dificultatea de a dormi și a se odihni;
Etiologie: mediul spitalicesc, prurit generalizat;
Semne/ simptome: facies palid, ochi încercănați, oboseală, sensibilitate;
Obiective:
Pacienta să beneficieze de un somn corespunzător calitativ și cantitativ;
27
• Am asigurat și menținut condiții necesare somnului respectând dorințele
pacienței;
• Am suprimat cauzele iritației: zgomote, lumină, mirosuri neplăcute;
• Am indentificat cauza ce îi provoca oboseală pacientei (neadaptarea la boală,

tratamentul acesteia, grijă față de școală și părinți);
• Am întocmit împreună cu pacienta un program de somn și i-am explicat

necesitatea respectării orarului de odihnă;
• I-am explicat necesitatea mentinetii unei vieți ordonate cu program bine stabilit;
• Am ajutat pacienta să-și găsească o poziție comfortabila în pat care să-i favorizeze
somnul;
• I-am explicat rolul somnului și odihnei pentru refacerea organismului;
• I-am stimulat încrederea în forțele proprii și în echipă de îngrijire.
Am administrat tratamentul medicamentos prescris de medic și am urmărit efectele

acestuia:diazepam 10 mg, ½ cp seara.
Evaluare:
Pacienta a respectat programul de odihnă și beneficiază de un somn corespunzător stării

sale de sănătate.
28
EVALUARE FINALĂ
Pacienta P.D. în vârstă de 18 ani se internează pentru limba inițial saburală, acoperită cu un

depozit cenușiu albicios în prima zi, se depapileaza de la vârf spre baza, realizând la 4-5 zile de
la debutul scarlatinei aspectul de „limbă zmeurie”, cu reepitelizare
„limba lăcuită”, în perioada de convalescență.
Acesta succesiune reprezintă ciclul lingual, care durează 8-9 zile și care este atât de

specific, încât permite de multe ori stabilirea diagnosticului de scarlatină
perioada de erupție(2-3 zile):-Faciesul este tipic, descris că “masca lui Filatov”, cu paloare peri-

buco-mentoniera, hiperemie intensă a buzelor prin contrast „buze carminate” și cu
congestia pomeților obrajilor
- exantemul scarlatinos, cu debut la baza gâtului și pe față anterioară a toracelui,

ulterior se generalizează rapid, în 24 ore până la 2 zile, fără a afecta față. Erupția este
29
micropapuloasa pe fond eritematos roșu intens, stacojiu, dispare la
vitropresiune și cu senzație aspră la palpare.
În urma investigațiilor clinice efectuate de medic s-a stabilit diagnosticul de

SCARLATINĂ. În urma acordării îngrijirilor de Nursing cu rol propriu și delegat și a
tratamentului general cu Aciclovir, antiinflamatorii, antialergice, vitamine, local aplicând
antiseptice, starea paceientei s-a ameliorat, obiectivele propuse fiind îndeplinite. Pacienta a fost
mulțumită de competența și devotamentul medicilor și a cadrelor medii care au ajutat-o să se
vindece cât mai repede.
Se externează după 9 zile de spitalizare având starea generală bună cu următoarele

recomandări:
- Regim alimentar echilibrat, bogat în vitamine;
- Să respecte o igienă riguroasă a tegumentelor și mucoaselor;
- Unguient cu tetraciclină local 1 aplicație/ zi; vitamine de grup B;
- Control la medicul de familie.
F.T.NR.1
30
CAZUL II
Date generale:
Nume si prenume: B.E;
Varsta: 21 ani;
Sex: F;
Profesie: studentă la Universitatea C-tin Brancoveanu;
Loc de muncă: fără;
Domiciliul:Curtea de Arges Jud.Arges;
31
Diagnostic medical: SCARLATINĂ;
Motivele internarii: febra(39-40°C ),angină streptococică(dureri în gît,enantem

-enantemul scarlatinos, de un roșu intens, „că flacăra” și care cuprinde amigdalele,

pilierii și o parte a valului palatin, unde se delimitează uneori neta
- limba inițial saburală,
-faciesul este tipic, descris că “masca lui Filatov”,
Anamneza:
Condiții de viață și de muncă: bune;
Pacineta stă într-o locuința parțial igienică, consumă o alimentație neregulată, este
fumătoare și consumă rar alcool. Din discuțiile purtate cu pacienta mă constată că nu prezintă
deficiente sau proteze, nu prezintă alergii la medicamente sau la alte surse.
Religia pacientei este ortodoxă, naționalitate română și limbă rostită tot română.
A.H.C - fără importanță;
A.P.P -fără importanță;
ISTORICUL BOLII
Bolnavă în vârstă de 21 de ani este internată în secția boli infecțioase pentru: cefalee,
indispoziție, inapetență, subfebrilitate 39,10C erupție cutanată pe torace, spate și membre, prurit
moderat.
Din afiramtiile pacientei reiese că debutul afecțiunii durează de circa 1-3 zile; nu a urmat
nici un tratament ambulator, motiv pentru care acesta s-a prezentat la spitalul pentru consult de
specialitate.
La internare i s-au recoltat produse biologice pentru urmatorele:
32
Examen de laborator:

Glicemie= 0,95 mg/dl 0,60 – 1,15 mg/dl
Uree= 27 mdg/dl 0,20 – 0,40 mg/dl
Creatinină = 0.80 mg/dl 0,60 – 1,20 mg/dl
T.G.O= 20 u.i./l 0 – 40 u.i./l
T.G.P= 15 u.i./l 0 – 40 u.i./l
examen sumar urină: alb, glucoză absent, sedimente a rare leucocite.
Tratament:
CEFUROXIM(750 mg)inj.im-1,5g/zi
PIAFEN (5ml) 2 f pe zi, i.m 7zile;
ACID ACETILSALICILIC (500mg) 1 cp. La 6 ore;
DIAZEPAM 10 mg, ½ cp seara;
Local bodijonari cu soluție VIOLET DE GENȚIANĂ 1%;
Comprese cu soluție RIVANOL 1%.
La internare pacienta prezenta:
• Greutate = 57 kg;
• Inalțime = 1,60 m;
• T.A = 120/80 mmHg;
33
• A.V = 78b/min.;
• Diureză = 2000 ml/24 h;
• Respirație = 16 r/min.;
• Indispoziție, disconfort, oboseală;
• t0 = 39,10 C;
• Erupții cutanată pe torace,spate și membre, cefalee, prurit moderat.

următoarele NEVOI FUNDAMENTALE afectate:
• Nevoia de a evită pericolele;
• Nevoia de a învață cum să-ți păstrezi sănătatea.
Probleme Obiective
1)Vurnerabilitate față de pericole; risc de -Pacienta să nu dexvolte complicații și
complicații și infecții nosocromiale. infecții nosocromiale de durata internării;
-Pacienta să nu mai prezinte cefalee în
decursu de 2-3 ore;
2)Subfebrilitatea; -Pacienta să-și păstreze temperatura corpului
34
în limite normale;
3)Alterarea integrității tegumentelor și -Pacienta să prezinte tegumente și mucoase
4)Alimentatie neadecvată –inapență; -Pacienta să se alimenteze și difrateze
corespunzător;
5)Dificultate în a se odihni; -Pacienta să beneficieze de un somn liniștit și
odihnitor;
6)Comunicarea neadecvată la nivel afectiv; -Pacienta să se acomodeze cu mediul
7)Cunostințe insuficiente asupra bolii; -Pacienta să acumuleze informații noi și
cunoștințe legate de boală, igienă, tratament
și prevenirea îmbolnăvirilor;
Problema 1: vulnerabilitate față de pericole / risc de complicații și infecții nosocomiale.
Etiologie 1: mediul spitalicesc, scăderea rezistenței organismului, erupția eritemo-

veziculară.

Obiectiv 1:
Pacineta să beneficieze de un mediu de siguranță, să nu prezinte complicații pe perioada

internării.
Problema 2: cefalee.
Etiologie 2: proces infecțios, febrilitate.
35
Semne/ simptome 2: oboseală, indispoziție.
Obiectiv 2: pacienta să nu mai prezinte cefalee în decurs de 2-3 ore.
• Am amplasat pacineta într-un salon specific (izolat) afecțiunii și gravității bolii sale;
• I-am prezentate secția, echipă de îngrijire, cabinetul medical,sala de mese, cabinetul

sanitar și celelalte paciente din salon pentru acomodarea cu mediul spitalicesc;
• Am asigurat un microclimat corespunzător - aerisirea salonului, temperatura optimă,

ordine în salon;
• Am încercat calmarea durerii prin metode nefromacologice, prin asigurarea

comfortului fizic, poziție comfortabila, lenjerie de pat și corp curată și uscată, am
încurajat-o să-și exprime sentimentele și temerile;
• Pentru a evită complicațiile am respectat normele de asepsie și antisepsie urmărind

ciruitele spitalicești și am supravegheat igiena spitalicească;
• Am furnizat informații pacientei asupra îngrijirilor programate;
• Am încurajat pacienta să-și găsească ocupații pentru a uită de durere și discomfort;
• Am urmărit zilnic faciesul, tegumentele și funcțiile vitale ale pacientei: respirația,

pulsul, T.A., temperatura, pentru depistarea eventualelor modificări pe care le-am
înregistrat în foaia de observație.
La indicația medicului am administrat tratamentul antiinflamator, antibiotic, antiviral și

analgezic:
CEFUROXIM(750mg)inj im-1,5g/zi
36
PIAFEN (5ml) 2 f pe zi, i.m. 7 zile;
Evaluare:
• În primele 5 zile pacienta a prezentat durere insuportabilă datorită pruritului

necesitând PIAFEN (5ml) 2f pe zi, i.m. după carea starea a devenit suportabilă;
• Starea de neliniște s-a menținut în primele 3 zile după care pacienta a devenit
cooperantă; nu s-au semnalat complicații și infecții nosocomiale.
NEVOIA DE A-ȘI PĂSTRA TEMPERATURĂ CORPULUI ÎN LIMITE

NORMALE
Problema: febrilitate;
Semne/ Simptome: creșterea temperaturii corporale peste limite normale 39,1C,

tegumente calde, roșii;
Obiective: pacienta să aibe temperatura corpului în limite normale.
• Am asigură un microclimat corespunzător;
• Am verificat temperatura din 3 în 3 ore și am trecut-o în foaia de observație;
• Am asigurat pacientei o îmbrăcăminte călduroasă curată și uscată dar care să nu o

supraîncălzească;

min. Până ce temperatură a scăzut cu 1/20C a 10C;
• Am servit pacienta cu cantități mari de lichide a ceai, compot, limonade;
37
transpirație;
• Am ridicat moralul prin psihoterapie explicându-i că febră este doar o reacție

Am administrat medicația prescrisă de medic: acid acetilsalicilic (500mg) 1 cp. La 6 ore;

piafen (5ml) 2f pe zi i.m..
Evaluare:
Pacienta nu mai prezintă febrilitate.Temperatura corpului a devenit la normal.
NEVOIA DE A-ȘI PĂSTRA TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE CURATE ȘI

INTEGRE
Semne/ simptome: vezicule, prurit discret, eritem, cruste, disconfort, indispoziție;
Obiective:
Pacienta să prezinte tegumente și mucoase curate și integre.
• Am încercat să conștientizez pacienta în legătură cu importantă mentinetii curate a

teumentelor pentru prevenirea îmbolnăvirii și pentru evitarea infecțiilor nosocomiale;
• Am identificat împreună cu pacienta cauzele și motivația preocupării pentru aspectul

fizic și îngrijirile de igienă;
• Am ajutat pacienta în funcție de starea generală să își facă dus;
38
• Am sfătuit pacienta să se abțină de la grataj pentru că tegumentele să se vindece și să
accepte intervențiile care i se propun chiar dacă acestea îi produc o stare de
discomfort temporar, să folosească lenjerie de pat și corp individuală;
• Am câștigat încrederea pacientei prin discuțiile abordate și modul de comportare.

• Local badijonări cu Violet de Gențiană 1%.
Evaluare:
Erupția s-a oprit din evoluție în a 6 a zi de internare. La externare pacienta prezintă

tegumentele și mucoasele integre cu pete pigmentare discrete pe locul vexiculelor și rare cruste
ce se vor exfolia.
Etiologie: febrilitate, procesul infecțios;
Semne/ simptome: consum redus de alimente, slăbiciune.
Obiective:
Pacienta să se alimenteze și hidrateze corespunzător din punc de vedere calitativ și

cantitativ.
• M-am interesat de gusturile și obiceiurile alimentare ale pacientei;
• Am avut girja ca înainte de masă să nu se efectueze tratamente dureroase sau

stânjenitoare pentru pacienta;
• Am învățat-o regulile de igiena dinaintea și după servirea mesei;
39
• Pentru stimularea poftei de mâncare i-am recomandat pacientei consumul de
fructe bogate în vitamină C și sucuri naturale;
• I-am servit pacientei alimentația la o temperatură moderată și prezentată atrăgător

, la ore regulate;
• Am avut grijă ca pacienta să bea lichide în cantitatea corespunzătoare, 1,5-2l pe

zi;
Am administrat pacientei comform prescriptiei medicale vit. B1 (100mg/2ml) 1f/zi, i.m.,

vit B6 (250mg/5ml), 1f/zi,i.m., vit. C comprimat masticabil 1/zi.
Evaluare:
Pacienta în primele 2 zile a prezentat inapetență, dar în următoarele zile a beneficiat de o

alimentare și hidratare corespunzătoare.
Semne/ simptome: facies palid, ochi încercănați, neliniște;
Obiective:
Asigurarea unui somn corespunzător calitativ și cantitativ;

pacientei;
• Am suprimat cauzele iritației: zgomote, lumina, mirosuri neplăcute;
40
• Am indentificat cauza anxietății ce îi provocă oboseală pacientei (neadaptarea la
boală, tratamentul acesteia);
• Am ajutat pacienta să-și găsească o poziție comfortabila în pat care să-i favorizeze
somnul;
• I-am explicat să evite discuțiile neprincipale cu ceilalți pacienți din salon;
• I-am stimulat încrederea în forțele proprii și în echipă de îngrijire.

acestuia: diazepam 10 mg, ½ cp seara.
Evaluare:
În primele zile de spitalizare pacienta a avut un somn dificil cu treziri frecvențe redus că
durată (4ore), apoi după îngrijirile acordate și a sedativului administrat pacienta reușește să
doarmă suficient și să se simtă odihnită. În timpul nopții ajunge să doarmă 8 ore, iar în timpul
zilei 2 ore fracționat.
NEVOIA DE A COMUNICA
Problema: comunicarea ineficientă la nivel afectiv;
Etiologie: mediul spitalicesc, neadaptare la boală;
Semne/ simptome:neîncredere, dificultate de a-și exprimă sentimentele, dorințele,

emoțiile;
Obiective:
Pacienta să comunice eficient cu echipa de îngrijire cât și cu celelalte persoane.
41
• M-am prezentat pacientei și i-am făcut cunoștință cu ceilalți pacienți din salon;
• Am familiarizat pacienta cu mediul spitalicesc, regulamentul de ordine interioară,

orarul activităților de îngrijire, competență echipei de îngrijire;
• I-am explicat necesitatea de a stă internat în spital sub supravegherea medicului și

a cadrelor medicale;
• Am încurajat pacienta să vorbească și să-și exprime sentimentele, temerile,

dorințele și ideile;
• Am pus în valoare capacitățile, talentele și realizările anterioare ale pacientei;
• Am ajutat pacienta să depășească dificultatea de a comunica, i-am sugerat să

comunice cu cei din jur;
• Am respectat tăcerile și momentele triste ale pacientei pentru ai permite să-și

controleze emoțiile;
• Am ajutat pacienta să-și idetifice posibilitatie sale de a ascultă, de a schimbă idei

cu alții, de a creă legături semnificative.
Evaluare:
În primele 4 zile comunicarea pacientei cu personalul medical și ceilalți a fost dificilă,

progresând lent. În urmă investigațiilor prestate, în următoarele zile, pacienta a devenit sociabilă,
a început să comunice și să coaboreze, depășind starea de singurate și izolare recapatand
încredere în sine.
42
EVALUARE FINALĂ
Pacienta B.E. în vârstă de 21 ani se internează pentru cefalee, indispoziție, inapetență,

febrilitate, erupție cutanata pe torace, spate și membre, prurit moderat. În urmă investigatiilro
clinice efectuate de medic s-a stabilit diagnosticul de SCARLATINĂ.
În urmă acordării îngrijirii de nursing cu rol propriu și delegat și a tratamentului general

cu aciclovir, antiinfamatorii, antialgice, vitamine, local aplicând antiseptice, starea pacientei s-a
ameliorat, obiectivele propuse fiind îndeplinite. Se externează după 12 zile de spitalizare având
starea generală bună cu următoarele recomandări:
- Să respecte o igienă riguroasă a tegumentelor și mucoaselor;
- Unguient cu tetraciclină local 2 aplicații/ zi; vitamine de grup B;
43
F.T.NR.2
44
CAZUL III
Date generale:
Nume și prenume: A.M.;
Varsta: 18 ani;
Sex: M;
Profesie: elev;
Loc de muncă: - ;
Domiciliul: oras Pitesti Jud.Arges;
Diagnostic medical: SCARLATINĂ;
Motivele internarii: indispoziție, inapetență, febrilitate, prurit moderat, iritabilitate,

vărsături,cefalee,odinofagie
45
-enantemul scarlatinos, de un roșu intens, „că flacăra” și care cuprinde amigdalele,
pilierii și o parte a valului palatin, unde se delimitează uneori neta
- limba inițial saburală,
-faciesul este tipic, descris că “masca lui Filatov”
Anamneza:
Pacineta stă cu părinții într-o locuință parțial igienică, spațioasă unde are propria cameră,
consumă o alimentație bogată în lactate și fructe cu mese regulate. Din discuțiile purtate cu
părinții am constat că nu prezintă deficiențe sau proteze, nu prezintă alergii la medicamente sau
la alte surse.
A.H.C – fără importanță;
A.P.P – fără importanță;
ISTORICUL BOLII
Pacientul în vârstă de 18 ani este internat în secția boli infecțioase pentru: indispoziție,
inapetență, febrilitate, prurit moderat, iritabilitate.
N-a urmat tratament ambulator cu antitermice, antihistaminice, simptomatologia

agravându-se, motiv pentru care părinții l-au adus la un control de specialitate.
La internare i s-a recoltat produse biologice pentru următoarele:
Examene de laborator:

Glicemie= 75 mg/dl 60 -110 mg/dl
Uree= 20 mdg/dl 12 – 40 mg/dl
Creatinină = 0.8 mg/dl 0,5 – 1,0 md/dl
46
T.G.O= 20 u.i./l 0 – 40 u.i./l
T.G.P= 21 u.i./l 0 – 40 u.i./l
Tratament:
ACICLOVIR (400mg) 1 cp la 6 ore, per os;
CEFUROXIM(750 mg)inj im-1,5g/zi
DIAZEPAM 10 mg, ½ cp seara;
Local bodijonari cu soluție VIOLET DE GENȚIANĂ 1%;
Comprese cu soluție RIVANOL 1%.
La internare pacienta prezenta:
• Greutate = 24 kg;
• Inalțime = 1,26 m;
• T.A = 90/60 mmHg;
• A.V = 97 b/min.;
• Diureza = 700 ml/24 h;
• Respirație = 22 r/min.;
47
• Indispoziție, disconfort, sensibilitate, facies palid;
• t0 = 390 C;
• prurit moderat.

următoarele NEVOI FUNDAMENTALE afectate:
• Nevoia de a evita pericolele;
• Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca;
• Nevoia de a învăța cum să-ți păstrezi sănătatea.
Probleme Obiective
1)Vulnerabilitate față de pericole; -Pacientul să nu dezvolte complicații;
2)Subfebrilitate; -Pacientul să-și păstreze temperartura
corpului în limite normale;
3)Alterearea integrității tegumentelor și -Pacientul să prezinte tegumente și mucoase
4) Alimentația neadecvată; inapetență. -Pacientul să se alimenteze și să se hidrateze
48
corespunzător vârstei;
5)Dificultatea de a dormi și a se odihni -Pacinetul să beneficieze de un somn
corespunzător calitativ și cantitativ;
6)Dificultatea în a se îmbrăca și dezbrăca; -Asigurarea îmbrăcării și dezbrăcării
corespunzătoare pacientului;
7)Comunicarea ineficienta la nivel afectiv; -Pacientul să se acomodeze cu mediul
8)unoștințe insuficiente asupra bolii -Pacientul să acumuleze informații și noi
cunsotinte legate de boală, igienă, tratament
și prevenirea îmbolnăvirilor.
Problemă: vulnerabilitate față de pericole / risc de complicații și infecții nosocomiale.
Etiologie: mediul spitalicesc, scăderea rezistenței organismului, erupția eritemo-

veziculară.

Obiectiv:
• Pacinetul să beneficieze de un mediu de siguranță, să nu prezinte

complicații pe perioada internării;
• Pacientul să înțeleagă măsurile de control al infecției și al gratajului.
• Supraveghez pacientul pentru a observa în timp apariția unor complicații;
49
• Fac igiena cu apă mentolată a tegumentelor, iar igiena cavitaii bucale o execut
prin badijonări cu stamicina, vitamina A sau spalaturi cu ceai de musețel;
• Recomand baie numai după căderea crustelor;
• Combat pruritul cu tâlc sau alcool mentolat;
• Sesizez modificările apărute în comportamentul pacientului;
• Învăț pacientul să prevină infectarea leziunilor;
• Educ pacientul să evite gratajul pentru a preveni cicatricile ce pot fi lăsate și

infectarea leziunilor;
• Liniștesc pacientul prin afecțiune și comunnicare;
• Implic familia în îngrijirea pacientului pentru a avea un climat de liniște și securitate.
La indicația medicului am administrat tratamentul antiinflamator și analgezic:
TRAMADOL (50mg) 1 cp seara, per os;
Evaluare:
În prima zi pacientul prezintă prurit intens și răspândirea veziculelor pe tegumente și

mucoase; pacientul este agitat, nervos, nu comunică cu personalul sanitar.
La 3 zile leziunile sunt îngrijite prin dezinfecția tegumentelor și mucoaselor și

ameliorarea pruritului; nu se observă apariția infectării leziunilor și nici urme de cicatrici.
La 7 zile leziunile nu au fost infectate, cicatricile există dar sunt foarte rare. Pacientul
beneficiază de îngrijiri și este în afara oricărui pericol.
NEVOIA DE A-ȘI PĂSTRA TEMPERATURA CORPULUI ÎN LIMITE NORMALE
Problema: subfebrilitate;
50
Semne/ Simptome: creșterea temperaturii corporale peste limite normale 39C, tegumente
calde, roșii;
Obiective: pacientul să prezinte:
• O stare de comfort și să-și păstreze integritatea pielii;
• Să-i fie diminuat pruritul pentru evitarea alterării integrității tegumentare.
• Am asigura un microclimat corespunzător;
• Am verificat temperatura din 3 în 3 ore și am trecut-o în foaia de observație;
• Am asigurat pacientului o îmbrăcăminte călduroasă curată și uscată dar care să nu

îl supraîncălzească;
• Am servit pacientul cu cantități mari de lichide a ceai, compot, limonade;

transpirație;

min. Până ce temperatura a scăzut cu 1/20C , 10C
• Am evaluat zilnic starea tegumentelor sia mucoaselor;
• Am ridicat moralul prin psihoterapie explicându-i că febra este doar o reacție


transpirație;
51
Am administrat medicația prescrisă de medic Paracetamol 500mg 1cp pe zi.
Evaluare:
Pacientul nu mai prezintă subfebrilitate.Temperatura corpului a revenit la normal.
NEVOIA DE A-ȘI PĂSTRA TEGUMENTELE ȘI MUCOASELE CURATE ȘI INTEGRE
Semne/ simptome: vezicule ce lasă în urma lor ulcerații, prurit moderat, stare de
discomfort, indispoziție;
Obiective:
Pacienta să prezinte:
• O stare de comfort și să-și păstreze integritatea pielii;
• Să-i fie diminuat pruritul pentru evitarea alterării integrității tegumentare.
• Am încercat să conștientizez pacientul în legătură cu importanța mentinetii curate

a teumentelor pentru prevenirea îmbolnăvirii și pentru evitarea infecțiilor
nosocomiale;
• Am încurajat pacientul în permanență;
• Ameliorez pruritul prin bandijonari cu alcool mentolat, pudră de tâlc și învăț

pacientul să evite gratajul;
• Pentru igienta cavității bucale administrez spălături cu ceai de musețel (mai ales
după alimentație), badijonări cu stamicina, cu vitamina A;
52
• Se scot din alimentație iritante care determină hipersesibilitatea organismului;
• Învăț pacientul să consume legume, fructe, făinoase și zaharuri;
• Incurajez pacientul permanent și îi explică necesitatea tehnicilor făcute.
• Am efectuat toaleta tegumentelor și mucoaselor cu ceai de musețel, ser fiziologic

folosind comprese sterile;
• Am aplicat unguinte Zovirax 3% antiviral la indicația medicului;
• Local badijonări cu Violet de Gențiană 1%.
Evaluare:
- În prima zi pacientul prezintă prurit iar tegumentele și mucoasele sunt alterate din
cauza aparitei veziculelor. I se administrează badijonări pe tegumente și mucoase cu
stamicina și vitamina A.
- La 4 zile veziculele prezintă un lichid tulbure, semipurulent, pruritul persistă iar starea
pacientului începe să se amelioreze.
- La 7 zile veziculele încep să se usuce, să dispară;
Starea pacientului este bună din punct de vedere psihic și fizic iar tegumentele și
mucoasele nu păr a fi alterate.
Etiologie: subfebrilitate, procesul infecțios;
Semne/ simptome: deshidratare, consum redus de alimente, slăbiciune.
Obiective:
53
Pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic și nutrițional.
• M-am interesat de gusturile și obiceiurile alimentare ale pacientului;
• Am avut girja că înainte de masă să nu se efectueze tratamente dureroase sau

stânjenitoare pentru pacient;
• L-am învățat regulile de igienă dinaintea și după servirea mesei;
• Pentru stimularea poftei de mâncare i-am recomandat pacientului consumul de fructe

bogate în vitamina C și sucuri naturale;
• Se scot din alimentație alimentele iritante care determină hipersesibilitatea

organismului;
• Am avut grijă că pacientul să bea lichide în cantitatea corespunzătoare, 1,5-2l pe zi;
• Am aerisit salonul după servirea mesei.
Am administrat pacientului prin perfuzie vit. B1, vit B6, comform prescripției medicale și
Paracetamol (500mg),1 cp pe zi, per os.
Evaluare:
Pacientul în primele 2-3 zile a prezentat inapetență, dar în următoarele zile s-a alimentat
și hidratat normal.
Semne/ simptome: facies palid, ochi încercănați, oboseală, sensibilitate;
54
Obiective:
Pacientul să beneficieze de un somn corespunzător calitativ și cantitativ;

pacientului;
• Am suprimat cauzele iritației: zgomote, lumină, mirosuri neplăcute;
• Am indentificat cauza ce îi provoca oboseală pacientului (neadaptarea la boală,

tratamentul acesteia, grijă față de școală și părinți);
• Am întocmit împreună cu pacientul un program de somn și i-am explicat

necesitatea respectării orarului de odihnă;
• I-am explicat necesitatea mentinetii unei vieți ordonate cu program bine stabilit;
• Am ajutat pacientul să-și găsească o poziție comfortabilă în pat care să-i

favorizeze somnul;
• I-am explicat rolul somnului și odihnei pentru refacerea organismului;
• I-am stimulat încrederea în forțele proprii și în echipa de îngrijire.

acestuia: diazepam 10 mg, ½ cp seara.
Evaluare:
Pacientul a respectat programul de odihnă și beneficiază de un somn corespunzător stării

sale de sănătate.
NEVOIA DE A SE ÎMBRĂCA ȘI A SE DEZBRACA
Problema: dificultatea de a se îmbrăca și dezbrăca;
55
Etiologie: vezicule determinate pe torace, față și membre;
Semne/ simptome: teamă de durere în timpul schimbării hainelor, stare de jenă, prurit;
Obiective:
Pacientul să se poată îmbrăca și dezbrăca singur.
• Am asigurat un micorclimat corespunzător (am aerisit salonul);
• Am identificat capacitatea și limitele fizice ale pacientului;
• Am luat legătura cu familia să pentru a-i procură haine lărgi, ușor de îmbrăcat, cu
mod de încheiere suplu cu nasturi;
• Am încurajat pacientul să-și declare dorințele în legătură cu îmbrăcămintea;
• Am ajutat pacientul să se îmbrace și să se dezbrace ori de câte ori a fost nevoie cu

răbdare și delicatețe pentru a nu mari durerile provocate de mișcări.
Evaluare:
În primele 5 zile de spitalizare starea generală afectată a pacientului nu i-a permis să-și
satisfacă singur această nevoie și a trebuit să îl ajut ori de câte ori a fost nevoie;
După 6 zile starea generală a pacientului s-a îmbunătățit și el a putut să-și sadisfaca
singur nevoia respectivă, la început supravegheat însă.
NEVOIA DE A COMUNICA
Problema: comunicarea ineficiență la nivel afectiv;
Etiologie: mediul spitalicesc, neadaptare la boală;
Semne/ simptome:tristețe, izolare, plâns frecvent;
56
Obiective:
Pacientul să fie înconjurată de familie, de personal comunicativ pentru a-i reduce tristețea
și izolarea, să comunice eficient cu echipa de îngrijire.
• Liniștesc pacientul cu privire la starea să, explicându-i în conformitate cu un

limbaj adecvat problema pe care o are;
• Am familiarizat pacientul cu mediul spitalicesc, regulamentul de ordine

interioară, orarul activităților de îngrijire, competența echipei de îngrijire;
• Asigur un mediu liniștit, plăcut de protecție psihică;
• Învăț pacientul să utilizeze mijloacele de comunicare comform posibilităților sale;
• Comunic cu pacientul și încerc să îi diminuez plânsul;
• Discut cu pacinetul asupra manifestărilor bolii și îl liniștesc spunându-i că dacă

respectă restrictiie, totul va fi bine;
• Am pus în valoare capacitățile, talentele și realizările anterioare ale pacientului;
• Am dat posibilitatea pacientului să ia singur decizii.
Evaluare:
La o zi imposibilitatea pacientului de a comunică atrage după sine plâns frecvent și

închiderea în sine. La 3 zile se folosește un mijloc de comunicare adecvat astfel încât pacientul
să se elibereze „de gânduri ascunse” și să-și diminueze lipsa de încredere.
NEVOIA DE A ÎNVĂȚA CUM SĂ-ȚI PĂSTREZI SANATATEA
Problema: deficit de cunoștințe;
Etiologie: lipsei surselor de informație, de motivație;
Smene/ simptome: cunoștințe insuficiente asupra bolii, tratamentului și igienii.
57
Obiective:
Pacientul să acumuleze noi cunoștințe legate de boală,evoluția și tratamentul acesteia.
• Am explorat nivelul de cunoștințe al pacientului privind boală;
• Am informat pacientul în termeni simpli informații asupra tratamentului și

îngrijirilor ce urmeeaza să fie aplicate;
• Am conștientizat pacientul asupra propriei responsabilități privind sănătatea să;
• Am încurajat și ajutat pacientul în dobândirea de noi cunoștințe cu pliante, reviste,

cărți, ziare;
• I-am transmis cunoștințe asupra deprinderilor igienice generale, de alimentație

rațională, asupra unui mod de viață echilibrat;
• Am discutat cu pacientul / părinții acesteia despre factorii care duc la apariția bolii
și evoluția ei dacă se respectă cu strictețe indicațiile medicale;
• Am verificat dacă pacientul / părinții acesteia au înțeles corect mesajul transmis și

dacă și-a însușit noile cunoștințe;
• Am insistat asupra controlului periodic.
Evaluare:
Ca urmare a intervențiilor prestate în primele zile pacientul s-a refăcut și întărit, starea s-a
generală să îmbunătățit;
În aceste condiții pacientul / părinții acesteia au înțeles corect recomandările, informațiile

și cunoștințele primite, dând dovadă de receptivitate și interes și asimilându-le sadisfacator.A
reușit că în timpul spitalizării să-și îmbogățească bagajul de cunoștințe medicale și generale.
58
EVALUARE FINALĂ
Pacientul A.M. în vârstă de 18 ani se interneza pentru indispoziție, inapetență,

iritabilitate, febrilitate, erupție tegumentară, prurit moderat.
După investigațiile clinice efectuate de medic s-a stabilit diagnosticul de SCARLATINĂ.
În urmă acordării îngrijirilor de nursing cu rol propriu și delegat și a tratamentului general

cu aciclovir, antiinflamatorii, antialgice, vitamine, local aplicând antiseptice. Starea pacientului
să ameliorat, obiectivele propuse fiind îndeplinite. Pacientul/ părinții au fost mulțumiți de
competență și devotamentul medicilor și a cadrelor medii care l-au ajutat să se vindece cât mai
repede.
Se externează după 10 zile de spitalizare având starea generală bună cu următoarele

recomandări:
- Să respecte o igiena riguroasă a tegumentelor și mucoaselor;
- Unguient cu tetraciclină local 2 aplicații/ zi; vitamine de grup B;
59
F.T.NR.3
60
CONCLUZII
Palnurile de îngrijire prezentate în această lucrare au fost realizate după conceptul de

îngrijire al Virginiei Henderson conform căruia pacientul este abordat prin prismă celor 14 Nevoi
Fundamentale ținând cont de cele patru dimensiuni ale ființei umane (fizic, psihic, spiritual,
social), fap care explică diferență de conținut al planurilor de nursing, deși diagnosticul medical
al celor 3 pacienți a fost același.
Caz I-pacineta P.D. în vârstă de 18 ani avand diagnosticul de scarlatină s-a internat în
secția infecto-cotagioase, prezentând erupție cutanată, veziculară, cefalee, febrilitate,
indispoziție, inapetență, prurit moderat, oboseală. În urmă acordării îngrijirii cu rol propriu și
delegat efectuate alături de echipă de îngrijire, timp de 7 zile de spitalizare pacienta a răspuns
bine la tratament, nu mai prezintă indispoziție, comunică cu echipă de îngrijire și a acumult noi
cunoștințe despre boală, tratamentul acesteia, igiena corpului și importantă unui mod de viață
echilibrat. Datorită acestora starea să de sănătate ameliorându-se într-un timp foarte scurt iar
obiectivele propuse au fost îndeplinite.
Caz II-pacineta B.E. în vârstă de 21 ani având diagnosticul de scarlatină se prezintăîn

următoarele semne și simptome: erupție eritematoasă veziculară, febrilitate, indispoziție,
inapetență, usturimi, roșeață, prurit discret. Se internează în secția pentru tratament
supravegheat.Pacienta în timpul celor 7zile de internare i s-au acordat îngrijiri de nursing și
tratamentul medicamentuos instituit favorizând evoluția acestuia, externandu-se cu o stare
generală bună, fără complicații, astfel încât obiectivele propuse fiind îndeplinite.
61
Cazul III - pacientul A.M. în vârstă de 18 ani, cu diagnosticul de scarlatină și cu
sindrom febril, s-a internat pentru tratament prezentând: febrilitate, indispoziție, inapetență,
usturimi, roșeață, prurit discret, disconfort. Ca urmare a îngrijirilor cu rol propriu și delegat
oferite în 7 zile de spitalizare, pacientul s-a refăcut și întărit, starea s-a generală s-a îmbunătățit.
Aplicând procesul de nursing în scopul sadisfacerii celor 14 Nevoi Fundamentale la toți pacienții
pe care i-am îngrijit, am constatat efectul benefic asupra stării de sănătate. Pe chipul lor se putea
citi satisfacția și mulțumirea sufletească de a se află pentru un timp în atenția cadrelor medicale
care au dat dovadă de multă dragoste, comunicare și învățare față de oamenii aflați în suferință.
BIBLIOGRAFIE
• „Anatomia si fiziologia omului”, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 2000, dr.

Alexandru Teodor Ispas.
• „Medicina interna” – bolile aparatului respirator vol I,Editura medicala bucuresti 2001;
• „Anatomia omului” – atlas scolar, Editura Bucuresti, 2007;
• Regimul alimentar in tratamentul bolilor, Ed. Triumf 2002, Dr. Popescu Aurel Balcescu;
• Agenda medicala 2009, Editura Medicala 2009 Bucuresti;
• Urgentele medico-chirurgicale, Editura Medicala Bucuresti;
• Lucretia Titirca, Urgente medico-Chirurgicale, Editura Medicala, 2008;
• Mozes Carol, Tehnica Ingrijirii bolnavului, Editura Medicala, 2005;
• Moldovanu Tiberiu, Semiologie clinica medicala, Editura Medicala, Bucuresti, 2005;
• Vigue Martin, Atlas al corpului uman, Editura Print International, 2005;
• Kyovsky A. Tehnici de ingrijire a bolnavului, Editura Corint, 2007;
62
• Titirca Lucretia, Tehnici de evaluare si ingrijire acordate asistentilor medicali, Editura
Viata Medicala Romaneasca, 2002;
• Titirica Lucretia, Ghid de nursing, Editia a IV a, Editura Viata Medicala Romaneasca,

2006;
63
Anexa nr.4
64
Anexa nr.5
65

SCARLATINA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

SCARLATINA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI

ŞCOALA POSTLICEALĂ,,HENRI COANDĂ”

Calificarea Asistent medical generalist

PROIECT PENTRU OBȚINEREA CERTIFICATULUI DE

ÎNDRUMĂTOR DE PROIECT ABSOLVENT

Noțiuni generale despre anatomia și fiziologia pielii..........................................6

CAPITOLUL II. SCARLATINA....................................................................12

Rolul asistentei medicale in nursingul pacientului cu scarlatina..........................15

”Să avem seninătatea de a accepta ceea ce nu poate fi schimbat, curajul de

În concluzie actul medical implică un umanism spontan, caracterizat prin dragoste,

NOȚIUNI GENERALE DESPRE ANATOMIA ȘI FIZIOLOGIA PIELII

Pielea este un înveliș conjunctivo-epitelial, care acoperă corpul în intrgime continuându-

STRUCTURA MUCOSCOPICĂ A PIELII

Culoarea depinde de cantitatea și tipul pigmentului melanic, de vascularizația dermului

STRUCTURA MICROSCOPICĂ A PIELII

De la suprafață spre profunzime, la microscopul optic întâlnim epidermul, joncțiunea

Epidermul este un epiteliu pavimentos pluristratificat, în structura sa intrând din

Stratificarea prezentată nu trebuie privită static, ea reprezentând etape secvențiale în

Reînoirea fiziologică a epidermului, se realizează într-o perioadă medie de 26-2 zile,

Dermul are în structura sa trei componente:

Componenta celulara – este formată din fibroblaste, fiborcite, histocite, mastocite,

Fibrele dermului – marea majoritate este reprezentată de colagen, cele elastice și de

Substanta fundamentala – este formată predominant din glicozaminoglicani și din

• Profund – la granița dermo-hipodermică;

• Mediu – situat in dermul papilar;

• Superficial – la joncțiunea dermo-epidermică.

Tot la nivelul pielii se întâlnesc „corpusculi” senzoriali, specificați pentru:

• Sensibilitate tactilă au corpusculii Meissner, discurile Merkel, terminațiile

• Sensibilitatea termică au corpusculii Krause pentru frig și cropusculii Rulani

• Sensibilitatea la presiune au cropusculii Vater-Pacini.

Durerea își are corespondentul anatomic în terminațiile nervoasse libere. Nu s-au

Anexele pielii cuprind: glandele, părul, unghiile.

Glandele sudoripare ecrine

Firul de păr reprezintă din profunzime spre suprafață:

Bulbul - reprezentat de extremitatea profundă, bombată care coafează papila;

Rădăcina - reprezentată de porțiunea din grosimea pielii;

Tijă - partea vizibilă a firului de păr.

Reprezintă capacitatea de a produce și a stoca pigmentul melanic. Melanina este

Este realizată de glandele sudoripare și glandele sebacee.

Pielea este organul intermediar al schimbului de căldură între organism și mediul

Aproximativ 50% din cantitatea de căldură eliberată de organism în mediul ambiant se

Exteroceptorii de la nivelul cutanat (tactili, termici, etc.) fac ca piele să devină un

Numeroase procese metabolice la nivel cutanat, colerate cu cele generate ale

Funcția de rezistență, elasticitate și plasticitate

Se realizează prin contribuția în principal, a fibrelor dermului.

Keratinocitele produc colecalciferol sub acțiunea ultravioletelor.

-perioada de incubație este de 3-6 zile(1-10 zile)

-debut brusc cu : febra(39-40°C ),angină streptococică(dureri în gît,enantem

-forme grave:puls rapid,hipotensiune

-perioada de invazie(1-2 zile):enantemul scarlatinos, de un roșu intens,

- angină îmbracă aspecte variate, de la angină eritematoasa,

Acesta succesiune reprezintă ciclul lingual, care durează 8-9 zile și care este atât de

perioada de erupție(2-3 zile):-Faciesul este tipic, descris că “masca lui Filatov”, cu paloare peri-

- exantemul scarlatinos, cu debut la baza gâtului și pe față anterioară a toracelui,

-la nivelul plicilor de flexie ale membrelor, mai ales la plica cotului,erupția ia un aspect

- denopatii cervicale și submaxilare, cu ganglioni măriți în volum, sensibili la palpare,

- dispensarizare trei luni prin examen clinic lunar și cu examen

-examen de urină,exudat faringian pacientului timp de 3 săptămîni și contactilor

-la indicația medicului administrez: penicilină reprezintă antibioticul de elecție, administrându-

Doză variază în raport cu formă clinică și cu vârstă, între 800 000 U și 1 600 000 U/zi, timp de 6

În cazul persoanelor alergice, penicilină poate fi înlocuită cu macrolide, în doză de 30 – 40

Tratamentul simptomatic: constă în administrarea de antipiretice. Sunt utile de

Tratamentul de susținere: vitaminoterapia din grupul

La externare-Moldamin,HHC(combatere stare de șoc.