Reflexologia Nu se stie exact cum functioneaza reflexologia .

Se crede ca energia curge constant prin canalele sau zonele corpului care se termina pentru a forma puncte reflexe pe talpile picioarelor si pe maini. Cand fluxul energetic curge nestingherit se presupune ca suntem sanatosi, iar cand este blocat de o tensiune sau o congestie, apare boala. Prin tratarea punctelor reflexe blocajele sunt eliberate si armonia se restabileste in toate sistemele. Un tratament tipic de reflexoterapie dureaza aproximativ !"#! min. $uand pe rand labele picioarelor, se actioneaza asupra punctelor reflexe de pe talpa, de pe partile laterale si de pe partea superioara a labei, folosind tehnici adecvate ce implica folosirea degetelor. Un reflexoterapeut are nevoie de timp pentru a"si castiga experienta. Prin antrenament va putea detecta punctele reflexe care sunt sensibile, si isi va dezvolta sensibilitatea degetelor necesare tratamentului. %supra punctului reflex dureros actionarea se face in asa fel incit sa nu se suprasolicite, adica dupa ce se actioneaza asupra lui de cateva ori se trece la un alt punct reflex dupa care se revine de mai multe ori pana cand nu mai este acut. S"ar putea sa fie nevoie de mai multe sedinte pana cand sensibilitatea dureroasa dispare. &iagramele sunt notiunile elementare ale reflexplogiei prin care putem intelege cum se influienteaza diferite parti ale corpului prin tratarea unor puncte reflexogene specifice. 'eoria zonala subdivide corpul in (! zone descrise pe toate lungimea corpului. Cinci pe o parte si cinci pe cealalta parte a coloanei vertebrale. Conform acestei teorii exista cinci canale energetice pereche care strabat longitudinal corpul de la labele picioarelor pana la cap, cate una pe fiecare deget de la mana sau de la picioare. )onctiunea liniilor longitudinale a corpului cu cele ale membrelor superioare se face in zona centurii scapulare din exterior spre interior incepind cu linia ce vine din police. %sa se explica legatura dintre punctele reflexede pe labele picioarelor si partiloe anatomice carora acestea le corespund. *rce organ, glanda sau parte a corpului care este situata in interiorul unei anumite zone va avea punctual reflex in aceiasi zona energetica a piciorului. %stfel, punctual reflex pentru coloana vertebrala strabate partea interioara a ambelor picioare, iar punctual reflex pentru ficat corespunde celor patru zone exterioare ale piciorului drept. Suprapunerea liniilor de delimitare a zonelor energetice peste o silueta anatomica inlesneste vizualizarea modului in care prelucrarea labei piciorului va influenta orce parte a corpului din cadrul aceleasi
1

zone. &aca atunci cand lucram laba piciorului dam peste o zona dureroasa, adeseori inseamna ca egzista o tensiune sau o congestie in acea parte a corpului situate in cadrul aceleiasi zone. &e fapt, orice boala care interfereaza cu fluxul energetic in oricare din punctele situate de"a lungul unei zone va influenta negativ asupra tuturor structurilor care impart respectivele zone. +iecare dintre degetele de la picioare reprezinta o zona care strabate intreaga lungime a corpului. 'oate degetelede la picioare sunt zone reflexe pentru cap, dar principalele puncte reflexe pentru cap se afla in degetele mari. +iecare haluce reprezinta jumatate de cap si prin urmare se subdivide in cinci zone. $iniile orientative pentru talpa piciorului si pentru palma ne permit sa aplicam diagrame ale punctelor reflexe pentru orice forma sau dimensiune a piciorului aratandu" ne cum sa ne orientam la fiecare pacient. Picioarele au diferite forme si dimensiuni. Ca sa ne putem orienta trebuie sa ne folosim de anumite zone sau linii imaginare si anume, (. $inia diafragmei -%. este situate sub

metatarsiene la jonctiunea cu halucele. %ceasta linie este usor de identificat pentru ca pielea la acest nivel este mai inchisa la culoare. /. $inia taliei -0. se afla in dreptul protuberantei osoase de pe partea externa
2

a labei piciorului, pina in mijlocul scobiturii plantare. . $inia pelviana -C. se afla pe linia ce delimiteaza calcaiul de baza talonului. #. $inia ligamentelor -&. uneste linia diafragmei cu linia pelviana pe traseul ligamentului fibros de sub haluce. 1. $inia umerilor -2. este o linie secundara de orientare ce trece pe sub degete iar deasupra ei se gasesc toate punctele reflexe pentru sinusuri, ochi, urechi, tiroida si git. &in momentul in care localizam aceste linii orientative putem localiza pozitia exacta a punctelor reflexe a diferitelor parti ale corpului pe talpa si pe partea dorsala a piciorului. Punctele reflexe de pe cele doua talpi difera putin pentru ca unele organe nepereche apar doar pe un singur picior in functie de situarea lor in organism. 2xemplu, inima se afla in partea stinga, deci apare pe talpa stinga iar ficatul pe talpe dreapta. $a nivelum maini vom avea numai # lonii imaginare de orientare si anume, (. $inia diafragmei -%. se traseaza imediat sub ultimele falange ale degetelor. /. $inia taliei -0., traverseaza palma la nivelul radacinii policelui. . $inia pelviana -C. incepe la jonctiunea dintre palma si poignet. #. $inia ligamentelor -&. incepe dintre degetele /" pina la jonctiunea cu linia pelviana. $iniile de ghidare ajuta la depistarea diferitelor puncte reflexe de pep alma si partea ei dorsala . 3ana fiind mai mica decat piciorul liniile sunt mult mai apropiate iar zonele reflexe sunt mult mai concentrate si mai putin detaliate. 'ehnicile folosite in reflexologie sunt diferite de manevrele utilizate in alte genuri
3

de masaj. 4nainte de a se incepe tehnicile speciale se pot insa folosi metodele clasice de masaj pentru pregatirea suprafetei talpii. Se mai pot face unele exercitii de relaxare care au rolul de a mari receptivitatea celui masat. I. Tehnici speciale de baza Se deosebesc patru tehnici speciale de baza , a) tehnica de tirire (omida). Se executa o miscarea asemanatoare cu deplasarea unui sarpe dinapoi spre 5nainte 5n care m6inile r7m6n 5n contact permanent cu piciorul. Se repet7 mi8carea de du"te"vino destul de rapid, Policeie trebuie sa lucreze suplu si cu buricul degetului pentru a evita ca unghia sa intre in piele. Se executa o miscare mica de frictiune liniara urmata de o alunecare mai scurta sau mai lunga cu presiune mai puternic7 pentru persoanele sanatoase. Se incepe intotdeauna masajul piciorului drept si apoi se trece la cel sting.

b) rotatia 9 c6nd se lucreaz7 pe punctele reflexe ale rinichilor, glandelor suprarenale, a ochilor sau a urechilor si este nevoie de un stimulare se utilizeaza rotatia. Se aseaza policele pe punctul reflex se face o rotatie de mica amplitudine dar ferma spre interior , spre coloana, si se preseaza citeva secunde.

c) frictiunea medulara este o tehnica speciala de frictiune medulara pentru stimulare si incalzire a coloanei vertebrale. Se aplica numai pe partea interna a labei piciorului Se pune palma sau podul palmei si se frictioneaza viguros zona in sus si in jos.

d ) presiunea in forma de croeta 9 se aplic7 pe punctul reflex al valvei iliocecale care se gaseste in apropierea liniei pelviene pe marginea laterala a piciorilui drept. :alva ileocecala face legatura intre intestinul subtire se colon. Se apasa ferm pe acest punct cu policele sting apoi cu marginea degetului se face o miscare in forma de croseta intoarsa spre exterior in imitind litera ;)<. %ctionarea asupra acestui punct stimuleaza evacuarea si amelioreaza functia intestinala.

Sustinerea si rotaia gleznei are doua variante, cand se lucreaza pe punctele reflexe de deasupra liniei taliei sustineti piciorul cu mina stinga peste glezna iar cand se lucreaza sub linia teliei se mentine calcaiul cu mana opusa, calcaiul drept in mana

stanga si viceversa. Se a8eaz7 policele 5n jurul fe=ei externe a gleznei exact pe maleol7. Se prinde extremitatea piciorului cu cealalt7 m6n7 8i se realizeaz7 o circumdic=ie lent7 repetat7 5ntodeauna inspre inauntru spre coloana vertebrala. Cea mai mare parte a tratamentului de reflexologie se efectueaza cu ajutorul tehnicilor de baza ce folosesc degetul mare si indexul, printr"o miscare de omida, inainte si inapoi, peste fiecare punct reflex. O sedinta completa de tratament a picioarelor dureaza #1 min. Se va incepe cu piciorul st6ng apoi se trece pe cel drept. II. Metodele clasice de masaj pentru pregatirea suprafetei talpii. Pregatirea talpii se va face prin citeva manevre clasice actionind pe rind asupra labelor picioarelor pentru ca receptorul sa se obisnuiasca cu miinile noastre si pentru a relaxa picioarele.

$a aceste manevre revenim pe parcursul sedintei, atunci cind dorim sa linistim receptorul dupa fiecare punct reflex dureros si la sfirsitul sedintei ela!area diafragmei Se lucreaza pe linia diafragmei. Pentru a g7si zona reflexa a diafragmei, mai 5nt6i localiza=i mica protuberan=7 format7 de al cincilea os metatarsian 9 sub degetul mic 9 8i protuberan=a de sub capul primului os metatarsian 9 la baza halucelui. >ona reflexa se situeaz7 transversal pe picior, chiar sub aceste dou7 protuberan=e. Pe l6ng7 faptul c7 este o component7 vital7 a sistemului nostru respirator, diafragma este adeseori un adev7rat ?depozit< de tensiune 8i stres. Prin urmare este un reflex esen=ial pentru relaxarea 5ntregului corp. 'ehnica folosit7 pentru relaxare este "le!area diafragmei si a plexului solar. Se apasa ferm cu degetul mare in punctul reflex al diafragmei -cu policele drept in talpa dr. 4ar cu policele sting in talpa st..Cu cealalta mina seapuca de baza degetelor piciorului si se indoaie usor degetele spre noi. Policele se deplaseaza apoi apasind puternic de la extremitatea interioara spre marginea exterioara a zonei reflexe.

#. $entru rela!area piciorului prin rulare se prinde laba piciorului de partile laterale de sus intre palme si se ruleaza inpingind usor inainte cu o mina si tragind

inapoi cu cealalta cu o miscare rapida dar relaxata si blinda. 3iinile pastreaza

permanent contactul cu laba piciorului. %. &liberarea gleznei Se apuca lejer glezna la nivelul maleolelor de o parte si de cealalta cu ambele miini si se aplica o miscare asemanatoare cernutului, balansindu" se piciorul de o parte si de alta, rapid dar relaxat si blind.

'. "ramintatul sau pertisajul metatarsienelor. Pe piciorul drept se aseaza ferm pumnul drept si se framinta ca pe un aluat. Cealalta mina cuprnde degetele pe fata dorsala si labei piciorului opunind rezistenta.

(. "rictiunea medulara Se utilizeaza ppodul palmei pentru a frictiona cu vigoare partea interioara a labei piciorului urcind si coborind de lza calcii la degete si invers.

). *ircumductii Se apuca piciorrl de partea superioara cu policele in talpa si degetele pe partea dorsala a lui si se executa rotatii in interior, spre coloana %cest exercitiu ajuta la desumflarea picioarelor inflamate. Piciorul poare fi sustinut de cealalta mina de calcii sau de glezna.

+. ularea piciorului si a degetelor. Se apuca partea superioara a piciorul intre palmele intinse asezate, una pe talpa si cealalta pe partea dorsala a piciorului si se inprima o miscare de rulare. Se insista si pe mobilizarea degetelor.

10

IIITehnica de tratare a piciorului, -. ela!area cutiei toracice Se foloseste tehnica de tarare pe partea dorsala a piciorului. Se preseaza cu policele ambelor miini in talpa iar celelalte patru degete de la ambele miini execura tehnica de tirire de pe partule laterale spre interior.

./ 01. 2ona refle!a al pl3m4nului %cesta zona reflexa este situat imediat deasupra diafragmei, pe talpi 8i pe partea dorsala a picioarelor. Se trateaz7 cu policele pe talpa apoi cu degetul ar7t7tor pepartea dorsala, folosind 5n ambele cazuri aceea8i tehnic7 de tarare.

00. Sinusurile. Se incepe prelucrearea cu mina dreapta pe piciorul drept iar mina stinga sustine piciorul -invers pentru celalalt picior.. Se lucreaza pe degete de jos in sus cu tehnica de titrire. Se incepe cu halucele iar cind se ajunge la degetul mic se inverseaza miinile.

11

0#. Ochii. Se foloseste tehnica de rotatie spre interior pentru a prelucra punctul reflex al ochiului de aceeasi parte, care se gaste sub prima articulatie a celui de al doilea deget.

0%.5rechile. Punctul reflex al urechilor se gaseste pe piciorul de aceeasi parte sub prima articulatie a celui de al treilea deget. Se lucreaza cu tehnica de rotatie spre interior.

Punctele minore ale capului, fihipotalamusului, nasului si gitului sint asezate sub cele ale sinusurilor la nivelul halucelui, asa ca vor fi antrenate automat o data cu sinusurile. 0'/ 0(. 6itul se tiroida. Punctele reflexe se afla si in talpa si pe partea dorsala situate sub primele trei degete. Se foloseste tehnica de tirire cu indexul pentru ambele
12

fete a piciorului, in trei reprise.

0). *occis/ sold si pel7is. Se va folosi tehnica de titire. Pentru coccis se va sustine piciorul cu mina stinga iar cu mina dreapta se cuprinde calciiul in talpa in asa fel incit cele patru degete sa poata action ape partea interioara a piciorului de jos in sus. Pentru solduri si pelvis se sustine piciorul cu mina stinga iar cu dreapta se actioneaza, cu aceeasi priza, pe partea externa a piciorului in lungul calciiului.

0+. *oloana 7ertebrala . Se foloseste tehnica de tirire cu ajutorul policelui de aceeasi parte in lungul marginii interioare a labei piciorului de la calcii pina la haluce.

0-. *oloana cer7icala. Se afla dea lungul halucelui pe latura interna. Se prelucreaza
13

prin tehnica de tirire cu indexul miini de aceeasi parte iar mina de parte opusa sustin piciorul de partea lui superioara.

0.. 8ureri cornice de gat. Se lucreaza cu tehnica de tirire de"a lungul primelor trei degete pe partea lor externa. Se aplica cu policele miinii opuse.

#1. "ata. Se sustine piciorul cu pumn sting iar cu indezul drept se prelucreaza prin tehnica de tirire fata dorsala a primelor trei degete.

14

#0.*oloana 7ertebrala in jos. Prin tehnica de tirire se prelucreaza partea interna a labei piciorului de data asta de jos in sus.

##. 5meri. Se prelucreaza partea superioara externa a labei piciorului ce se gaseste intre al patrulea deget si protuberanta de la mijlocul marginii externa a acesteia. Se foloseste tehnica de tirire.

#% . 6enunchi si cot. Se lucreaza cu indexul la mijlocul piciorului pe partea externa in lungul unei zone in forma de triunghi, cu tehnica de tirire.

15

#'/ #(.9er7 sciatic primar si secundar. Cu indexul din spatele maleolei externe se urca # cm. in lungul gambei, pentru sciaticul primar, si la baza calciiului, transversal intre linia pelviana si capatul calciiului pentru sciaticul secundar. Se foloseste tehnica de tirire.

#). :/; "icat. >ona reflexa se gaseste numai pe talpa dreapta, intre linia diafragmei sa a taliei. Se sustine piciorul cu mina stinga iar cu policele drept se lucreaza cu tehnica de tirire pe linii diagonale dinspre interior spre exterior . Se schimba apoi miinile lucrindu"se cu policele stingpe diagonale din exterior spre interior.

16

#+. <al7a ileocecala. %cest punct reflex se gaseste numai pe talpa dreapta si este situat pe linia pelvisului pe marginea exterioara extrema a piciorului.2ste singurul punct care se lucreaza folosind tehnica presiunii in forma de croseta.

#- (:/;) Intestine. >ona reflexa se gaseste numai pe talpa dreapta intre linia taliei si linia pelviana. $ucrind pe ea cu tehnica de tirire, se stimuleaza valva ileocecala, colonel ascendant si transvers cat si intestinal subtire. Se sustine calciiul in mina stinga iar cu policele drept se lucreaza pe linii transversale din interior spre exterior. Se schimba apoi miinile si se lucreaza in sens contrar.

17

#.. Sistemul urinar. >ona reflexa a vezicii urinare se afla in lungul liniei ligamentelor intre linia pelviana si linia taliei. Se stimuleaza prin tehnica de tirire. Punctul reflax pentru rinichi si suprarenale se gaseste deasupra liniei taliei pe directia liniei ligamentelor. Se tehnica de rotatie

%1. 5terul si prostate. Punctele reflexe se gasesc pe piciorul drept, situate pe partea latero"interna a piciorului, in diagonala intre calcii si maleola interna. Se lucreaza cu indexul prin tehnica de tirire.

18

%0 Trompele. >ona reflexa se afla in mijlocul talpii. Se prelucreaza cu tehnica de tirire, transversal, cu indezul si mijlociul de la ambele miini. Se repeta miscarea de /" ori.

%#. O7arele/ testiculele. Punctele reflexe se gasesc pe partea externa a piciorului si sunt dispuse diagonal de la calcii pina la maleola externa. Se stimuleaza prin tehnica de tirire.

%%. Inima. Punctul reflex al inimii se afla numai pe piciorul sting. >ona reflexa se afla pe piciorul sting intre linia umerilor si linia diafragmei in dreptul primelor trei degete. Se lucreza cu policele miini stingi transversal pe aceasta zona, prin tehnica de tirire.

19

%'. Stomacul. Principalul punct reflex al stomaculuise afla pe piciorul stingintre linia diafragmei si taliei Se sustine piciorul sting cu mina dreapta si se lucreaza din interior spre exterior utilizind policele sting in tehnica de tirire. Se schimba apoi miinile si se lucreaza in directie opusa cu policele drept.

%(.(:=;) Intestinele. >ona reflexa a intestinelor se afla pe piciorul sting si include intestinal subtire, colonel transvers, si colonel descendent. Se lucreaza cu policele sting transversal intre linia taliei si linia pelviana cu tehnica de tirire iar apoi se schimba miinile si sensul.

%). *olonul sigmoid. %ceasta zona reflexa are for a de : , se gaseste numai pe piciorul sting, si se afla sub linia pelviana. Se lucreza cu policele drept, prin tehnica de tirire, din mijlocul calciiului spre marginea interna a talpiila intersectia cu linia pelviana. Seschimba miinile si se lucreaza cu policelesting din mijlocul calciiului pina la intersectia cu linia pelviana in partea externa a talpii

20

8urata i ordinea masajului

Masajul reflexogen profilactic se realizeaz7 5n cure pe an, a c6te (! 8edin=e, o 8edin=7 pe zi. &urata unei 8edin=e este de aproximativ !9#! minute. &ac7 durata ei este mai mare, se ob=in efecte nedorite, de excita=ie prea mare. &ac7 durata 8edin=ei este, 5n schimb, prea mic7, nu se ob=in efectele dorite, reechilibrarea 8i recircularea energiei nerealiz6ndu"se. n cazul unor suferine acute, se pot efectua, f7r7 nici un risc, /9 8edin=e, fiecare cu durat7 cresc6nd7 de p6n7 la ! minute pe zi. Se pot masa combinat punctele din t7lpi cu cele din palme 8i de pe coloana vertebral7 sau urechi. 4n afec=iunile acute cu cauz7 neidentificat7, este absolut necesar ca pacientul s7 fie mai 5nt6i examinat de medicului specialist, de exemplu, pentru simptomatologie de apendicit7 acut7, abdomen acut, hemoragii interne sau exteriorizate, boli infecto"contagioase. 3asajul, 5n astfel de cazuri, se poate executa f7r7 a exista riscul perturb7rilor, 5n jur de ! minute 8edin=a. @n general, practica a dovedit c7 sunt necesare aproximativ (19/! 8edin=e pentru a contribui la ameliorarea sau vindecarea suferin=elor, 5n func=ie de fiecare organism. n afeciunile cronice, se respecta urm7toarea ordinie de efectuare a masajului, (. 5n primul r6nd, vor fi stimulate organele de eliminare -rinichi, uretere, vezic7 urinar7, uretr7.. %stfel, la 5nceput se va masa circa 1"A minute fiecare traseu renalB /. se va trece la masarea zonei capului - minute pentru fiecare emisfer7., ceea ce va determina o bun7 coordonare 8i adaptare a organismului la tratamentB . se continu7m cu masarea zonelor corespondente organelor metabolice -stomac, ficat, vezic7 biliar7, intestin sub=ire, intestin gros., timp de 1"(! minuteB #. se trece la zonele reprezent6nd partea limfatic7 din organism, stimul6ndu"se astfel at6t imunitatea specific7, c6t 8i cea nespecific7B 1. in final, zonele reflexe sensibile sau dureroase corespunz7toare afec=iunilor ce urmeaz7 a fi tratate C. fiecare punct reflex va fi supus masajului timp de "1 minuteB 5n cazul afec=iunilor acute, durata masajului se poate m7ri p6n7 la dublare. Punctele reflexe ale ficatului 8i ale coloanei vertebrale vor fi masate cu pruden=7 8i pe durate mai mici, pentru a evita perturb7rile de circula=ie, ce pot conduce la apari=ia unor reac=ii nepl7cute. 2ste foarte important ca 8edin=ele de tratament s7 fie executate cu ("/ ore 5nainte de mese sau cel pu=in la / ore dup7 mese, pentru a putea dirija circula=ia s6ngelui spre organele afectate. eacii posibile ale pacientului i efectele masajului refle!ogen Stimularea organelor de eliminare 8i detocifiere prin reflexoterapie implic7 accelerarea circula=iei libere 5n corp a toxinelor, provoc6nd st7ri de ame=eal7, grea=7. somnolen=7, cefalee, nelini8te 8i r7u general&ac7 punctele reflexe sunt intens solicitate prin masaj pot ap7rea urm7toarele reacii pasagere:
21

9 cre8terea 5n volum a varicelor deja existenteB 9 inflama=ii articulare datorate stazelor limfaticeB 9 deschiderea ulcerelor varicoase la gambe cu tulbur7ri cronice de circula=ieB 9 apari=ia unor pete alb7strui, atunci c6nd exist7 un dezechilibru privind asimilarea calciului 5n organismB 9 dureri vii 5n organele corespondente, datorit7 cre8terii rapide a volumului s6ngelui care asigur7 func=ionarea acestoraB 9 febr7, dac7 5n corp exist7 o infec=ie latent7 8i se stimuleaz7 afec=iunile limfatice. Principalul efect i cel mai important este relaxarea muscular i nervoas Un alt efect este restabilirea armoniei 8i homeostazei tuturor func=iilor organismului. 9 ameliorarea circula=iei sangvine 8i limfaticeB 9 5mbun7t7=irea func=ion7rii sistemului nervos -pacientul va dormi mai bine dup7 prima 8edin=7.B 9 reglarea diurezeiB 9 activarea peristaltismului intestinal. &ac7 piciorul sau m6na se umezesc, este semn c7 pacientul a primit prea multe impulsuri de activare. 'erapeutul va aplica 5n continuare un masaj bl6nd, sedativ. &ac7 pacientului 5i este frig, el trebuie acoperit. &ac7 pacientul r6de sau pl6nge din senin, nu trebuie s7 ne mire, el se relaxeaz7. &ac7 pacientul adoarme, masajul nu se 5ntrerupe, terapeutul se va gr7bi s7"l termine. &ac7 se 5nt6mpl7 ca pacientul s7 aib7 o stare de nelini8te, tratamentul se va 5ntrerupe c6teva secunde p6n7 la ("/ minute, dup7 cum simte terapeutul, 5ntre timp acesta va str6nge degetul mare al pacientului. Pot s7 apar7 reac=ii vasculare, irit7ri u8oare, pete ro8ii, care nu trebuie s7 ne 5ngrijoreze. Se poate 5nt6mpla ca ("/ nop=i s7 fie 5nso=ite de insomnie, dup7 care somnul revine la normal. Preciz7m c7 aceste reac=ii posibile atest7 par=ial r7spunsul organismului 8i nu reprezint7 contraindica=ii 5n aplicarea masajului reflexologic, ci impun numai reglarea intensit7=ii 8i a duratei acestuia p6n7 la confirmarea adapt7rii la tratament prin dispari=ia tulbur7rilor. egulile de aplicare a reflexologiei sunt aproximativ aceleasi ca la orice alt masaj, Pozitia celor implicati sa fie cit mai comoda, adica cel masat-receptorul. sa fie asezat comod si relaxat intr"un fotoliu cu piciorul la nivelul poalei maseorului astfel incit cel din urma sa nu se aplece prea mult, aflindu"se la randul lui asezat pe un scaun intr"o pozitie comoda. 4n reflexologie nu se folosesc niciodata uleiuri sau creme ci doar pudra de talc.
22

3iinile trebuie sa lucreze in echipa adica una aplica tehnicile iar cealalta sustine si sprijina piciorul.Unghiile maseurului trebuie sa fie taiate in asa fel incit privind palmele din fata sa nusevada unghile. Nu se vor primi la tratament persoane care nu au o igiena personala ingrijit. 4naintea inceperii tratamentului se va examina pacientul. &ac7, 5n ceea ce prive8te acest aspect, masajul clasic se limiteaz7, de cele mai multe ori, la examinarea regional7 8i chiar local7 a zonei afectate -grupe musculare, sau chiar mu8chi, articula=ii etc.., atunci c6nd urmeaz7 o aplica=ie terapeutic7, metodele reflexoterpaiei au ca principiu examinarea global a persoanei, consider6nd omul ca un tot indivizibil. %v6nd 5n vedere faptul c7 efectele pe care se bazeaz7 aceste metode se ob=in la distan=7 -ca suprafa=7 8i ca profunzime. se insist7 pe necesitatea efectu7rii unei examin7ri minu=ioase 8i detaliate a subiectului. %ceast7 examinare, dup7 cum s"a v7zut, urm7re8te mai ales aspectul pielii, aspectul 8i tonicitatea mu8chilor, depistarea punctelor dureroase -cutanate, musculare, periostale., prin observare 8i palpare. &atele ob=inute astfel sunt completate 8i 5nt7rite prin convorbirea cu subiectul. Scopul examinarii este depistarea tuturor perturb7rilor 5n func=ionalitatea organelor interne, pentru a le putea influefta favorabil prin reflexoterapie. 2onele refle!ogene ale talpilor i efectele obinute prin masaj *rganul %fec=iuni, corsponden efecte ob=inute prin masaj t Dipofiz7 $a menopauz7 hipofiza dirijeaz7 to=i hormonii din corp, prin masaj, ovarele, tiroida 8i suprarenalele, 5ncep s7 func=ioneze armonios. Sist. *chi 8i fa=7 umflate, 5n caz de r7ceal7. limfatic Cap Combaterea stress"ului 8i limpezirea capului, masajul are efect asupra durerilor de cap, nervozit7=ii, insomniei, fricii. Stomac &ureri de stomac, arsuri, balon7ri, senza=ie de prea plin. Calmeaz7 spasmele stomacale datorate stressului 8i nervozit7=ii. Pl7m6ni Stare de anxietate, r7ceal7, prin masaj se ob=ine o bun7 stare de s7n7tate. Plex solar &ureri de stomac pe fond nervos, somn agitat. &up7 masaj durerea dispare, somnul este lini8tit. 4nima Somn agitat, tulbur7ri ale circula=iei, presiune 5n

23

-m6na st6ng7. +icat -m6na dreapt7. Um7r Rinichi Colon Ceaf7 Col. vertebral7 4ntestin sub=ire :ezica urinar7 Eold :ertebre lombare *vare

piept. 0oli de ficat, bulimie, rinite alergice -alergia la f6n.. @ntinderi, contracturi ale musculaturii um7rului, sinuzite, guturai. Cistite, nefrite, crampe musculare -gamb7.. Constipa=ie sau diaree, r7celi, grip7. &ureri de cap, oscila=ii ale tensiunii arterialeB efecte ob=inute asupra iriga=iei sanguine. &ureri acute la nivelul spatelui, 5ntinderi de ligamente. 'ulbur7ri ale digestiei 8i nervozitate. :ezic7 u8or iritabil7, r7ceal7, sinuzit7, grip7. Reumatism coxo"femuralB 2fecte, men=inerea suple=ii 8i vitalit7=ii scheletului coxo"femuralB previne apari=ia hemoroizilorB calmeaz7 durerile. &ureri lombare, constipa=ie, lumbago, sciatic7. &eregl7ri menstruale.

*ontraindicaiile masajului refle!ogen Contraindica=iile reflexogen sunt, 9 st7rile febrile, bolile infecto"contagioase 8i dermatologiceB 9 tulbur7rile venoase 8i limfatice acuteB 9 afec=iuni care necesit7 interven=ii chirurgicaleB 9 tulbur7ri de sarcin7B 9 depresiile grave.

24