Anatomia clinica a capului si gatului

Leziunile capului
Leziunile la nivelul extremitatii cefalice figureaza printre cauzele cele mai frecvente si majore in acelasi timp ale mortalitatii si invaliditatii, ele avand consecinta hemoragii, infectii, osteomielita sau inflamatia maduvei osoase si a osului subiacent putand merge pana la leziuni ale encefalului si ale nervilor cranieni Cand sunt mai grave se insotesc de pierderea constientei, care este simptomul frecvent al leziunii cefalice Un alt simptom care insoteste leziunile extremitatii cefalice este durerea, care poate insa fi si rezultatul existentei unor tumori craniene ( cefalee = durere de cap) Nevralgii Durerea poate fi cu caracter lancinant(intensa) si se numeste nevralgie, ea fiind pe traiectul unui nerv si fiind provocata de o leziune nervoasa demielinizanta Aceste nevralgii sunt frecvente la nivel facial. Nevralgia faciala este o senzatie dureroasa difuza fara o localizare precisa; atunci cand are o localizare precisa luand numele regiunii respective: odontalgie dinti, otolgie - ureche Este insotita de cefalee, febra, o tensiune nervoasa, oboseala si in cel mai grav caz este produsa de o tumora cerebrala putand fi produsa si de o hemaoragie subarahnoidiana, o meningita Leziunile extremitatii cefalice au devenit frecvente din a doua jumatate a secolului XX datorita proceselor de industrializare si a stilului de viata actual. De asemenea, este o cauza de mortalitate mai frecventa la persoanele tinere si de invaliditate. In SUA se apreciaza ca circa 10% din decese se datoreaza leziunilor cefalice, encefalul fiind implicat in din decesele prin traumatism. Aceste accidente (decese + invaliditati) sunt mai frecvente la sexul masculin (3-4 x mai multe decat la femei). Leziunile la nivelul arcadei sprancenare Arcada sprnacenara este o formatiune osoasa sub tesutul subcutanat de forma unei creste si printr-o lovitura direct ase produce compresiunea tesuturilor moi pe portiunea osoasa cu rupturi ale vaselor si formarea unui hematom. In lezarea arcadelor sprancenare, hematomul se paote deplasa si spre pleoapa superioara si chiar inferioara dand ochiul in bere neagra Eritemul malar( zigomatic) Este o roseata la nivelul pometului obrazulu icare corespunde osului zigomatic care apare in timpul febrei si nu numai, iar dintre maladii este caracteristic eritemului din TBC Eritemul poate fi si fiziologic datorita diferentelor de temperatura (roseata obraji) Fracturile maxilei LE FORT le imparte in 3 categorii:

1. O fractura orizontala - trece deasupra procesului alveolar, prin osoasa a septului nazal si prin procesele pterigoide 2. O fractura care merge din partea posterioara si laterala a sinusului maxilar, se indreapta supero-medial prin gaura infraorbitara, interesand osul lacrimal si ajungand la radacina nasului. Acest tip de fractura desolidarizeaza portiunea centrala a fetei (procesul alveolar si palatul dur) de restul masivului facial 3. Este tot o fractura orizontala trec prin fisura orbitala superioara, prin osul etmoid, oasele nazale, aripa mare a sfenoidului si sutura fronto-zigomatica. Cand este insotita si de fractura arcului zigomatic desolidarizeaza oasele maxila si zigomatic de restul craniului Fractura mandibulara Frecvent este dubla Fractura capului mandibular este o fractura simpla Fractura colului mandibular este transversala si se insoteste de luxatie temporo-mandibulara homolaterala Fractura la nivelul unghiului mandibular are un traiect care de obicei trece prin molarul 3. Aceste fracturi sunt cel mai frecvent oblice Fractura corpului mandibular cel mai frecvent trece prin alveola caninului Resorbtia osului alveolar In urma efractiilor dentare sau a caderii dintilor alevola se umple cu tesut osos fiind urmata de o resorbtie alveolara care in cazul edentatiei extinse sau totale are ca urmare ascensionarea gaurii mentonier catre marginea alveolara, putand chiar sa sa si dispara, disparitia fiind urmata de tulburari nervoase prin comrpesiunea in timpul masticatiei a pachetului mentonier In astfel de stiuatii probleme deosebite ridica si presiunea exerctiata de proteza dentara, masticatia fiind foarte dureroasa In edentatiile totale apare un prognatism mandibular si apar niste pliuri verticale in afara comisurilor bucale Fracturi ale boltii craniene Se produc cel mai frecvent ca urmare a unor lovituri puternice la acest nivel care au ca urmare infundarea osului cu comprimare sau chiar lezare a encefalului subiacent. Aceste fracturi pot fi liniare care se produc la nivelul actiunii factorului traumatizant sau se pot produce si la distanta de locul agresiunii 1. Fracturi cominutive Existenta mai multor fragmente osoase din care unele pot patrunde in masa encefalica In zonele in care grosimea boltii este mare nu se produc fracturi ci se produce o incurbare a osului respectiv 2. Fracturi in contralovitura Agentul traumatizant este aplicat de o parte si fractura apare de partea cealalta In aprecierea localizarii fracturilor, pterionul este reperul important in clinica fiind situat la 2 laturi de deget deasupra arcadei zigomatice si un lat de deget (al policelui) inapoia procesului frontal al osului zigomatic

 Importanta pterionului consta si in faptul ca la acest nivel se gaseste artera cerebrala anterioara cu ramurile sale care paote fi lezata i nfracturi in aceasta zona In afara solzului temporalului, dura mater este aderenta de fata interna a oaselor cutiei craniene. Neaderenta durei materului la nivelul solzului temporalului face ca lezarea arterei/ram din cerebrala anterioara sa permita formarea unui hematom cu compresiune pe substanta encefalica subiacenta si daca nu se intervine in timp util, poate surveni decesul. Este asa numita zona decolabila a lui GERAND MARCHAND (FERRE) Fractura de baza de craniu Cand e o simpla fisura nu pune probleme decat de exchilibru Cea mai periculoasa este cand traiectul fracturii trece prin sinusul cavernos si cand prin lezarea ACI care se afla in interiorul sangelui venos al sinusului se paote creea o fistula arterio-venoasa. Aceasta are ca urmare prin trecerea sangelui arterial in sinus o crestere a presiunii si a volumului sanguin la acest nivel, sangele deviind in vene colaterale, mai ales in vena oftalmica, carora le depaseste presiunea. Trecerea sangelui in vena oftalmica determina producerea unei exoftalmii care are caracter puslatil, sincrona cu pulsul arterial. De asemenea, apar rupturi ale vaselor mici de la nivelul partii anterioare a ochiului ( conjunctiva oculara) dand chemozis. Tinand cont d enervii care se gasesc in peretii si in interiorul sinusului apar tulburari nervoase in nervii III IV si VI precum si in ramurile oftalmic si maxilar ale V. Dezvoltarea craniului La nou-nascut, viscerocraniu are cam 1/8 din dimensiunea craniului La adult este cam 1/3 datorita dezvoltarii mari a masivului facial Dimensiunile mici ale masivului facial la nou nascut se datoreaza Maxila cu dimensiuni redusa, sinudul maxilar fiind redus sau chiar absent Mandibula are dimensiuni redusa, pentru ca atat mandibulei si maxilei le lipseste procesul alveolar La nivelul acesto oase se gasesc doar 5 muguri pentru dintii deciudali Sinusurile paranazale sunt foarte reduse sau chiar inexistente Reduse sunt si cavitatile nazale Se mentine sutura frontala, sutura intermaxilara si intermandibulara Este absent procesul mastoidian si cel stiloidian Absenta acestor procese osoase face ca traiectul facialului sa fie superficial, putand fi lezat cu usurinta in interventiile chirurgicale, o presiune exercitandu-se si in timpul nasterii La nou nascut, oasele cutiei craniene sunt netede si unilaterale Avand in vedere structura oaselor precum si absenta unor procese osoase craniul nou nascutului paote fi lezat in timpul nasterii. Cand nasteerea este greoaie inca se mai foloseste forcepsul care poate leza si nervul facial care mai poate fi lezat si in timpul interventiilor chirurgicale, mai ales pe cele care necesita incizii posterior pavilionului urechii

La nastere, intre oasele boltii cutiei craniene exista spatii care sunt acoperite de membrane fibroase, spatii care se numesc fontanele. Ele sunt in numar de 6 2 pe linia mediana anterioara si posterioara Celelalte 4 pe partile laterale, fiind perechi ( ant-lat sfenoidala/pterica si post-latmastoidiana/asterica) Aceste fontanele ne dau indicatii asupra procesulu ide crestere osoasa, a gradulu ide hidratare a nou-nascutului (Cand hidratarea e deficitara se produce o infundare a fontanelelor) si asupra presiunii intracraniene (cand este crescuta testul fibros al fontanelei e bombat Fontanela anterioara/bregmatica/fronto-parietala Are o forma rombica Se sudeaza la circa 18-24 de luni Anterior se continua cu sutura metopica care se sudeaza incepand de la varsta de doi ani putand persista pana la 8 ani si uneori mai mult sub forma de creasta metopica si la adult Posterior se continua cu sutura sagitala Fontanela posterioara/lambdatica Se sudeaza in jurul varstei de 1 an In special cea anterioara poate fi folosita pentru recoltari venoase cand nu este posibila in alta zona si pentru administrarea de solutii medicamentoase si hranitoare Fontanele antero si postero laterale Cea anterioara e acoperita de osul temporal Sunt mai putin importante fiind protejate de catre muschi Nu sunt folosite in clinica Oasele nou-nascutului sunt foarte elastice La nastere, frontalul nou-nascutului se aplatizeaza iar occipitalu lse alungeste. Cele doua parietale se pot incaleca partial oasele revenindu-si la pozitia lor fiziologica in cateva zile dupa nastere datorita elasticitatii Craniul nou-nascutului cunoaste o dezvoltare accentuata la nivelul neurocraniului in primii doi ani datorita dezvoltarii mari a encefalului si creste progresiv pana la 15-16 ani Modificari ale fetei in raport cu varsta La nivel facial mandibula este osul dinamic si osificarea simfizei mentoniere incepe la varsta de 2 ani Protuberanta mentoniere apare la circa 2 ani si se dezvolta pana la pubertate Masivul creste si datorita aparitiei dintilor, prima eruptie dentara avand loc la 6 luni ( incisiv central inferior) Corpul mandibular se alungeste mai ales prin dezvoltare inapoia gaurii mentoniere, aceasta crestere fiind marcata o data cu aparitia dentitiei definitve. Eruptia dintilor temporari determina o crestere rapida iar cresterea verticala a partii superioare a fetei se datoreaza dezvolatarii dento-alveolare

Largirea front-faciala se datoreaza dezvoltarii sinusurilor paranazale iar modificarile fetei datorita aparitiei sinusurilor sunt insotite si de modificari ale vocii, sinusurile constituind camere de rezontanta Inchiderea suturilor craniene Suturile craniene se inchid initial pe fata interna, incepand cu varsta de 30-40 de ani Inchiderea suturii pe fata externa incepe pe la varsta de 40-50 de ani, deci cu 10 ani mai tarziu Prima care se inchide este sutura bregmatica urmata in ordine de sutura sagitala, coronara si lambdoida O data cu inaintarea in varsta oasele cutiei craniene devin mai subtiri si usoare deoarece tesutul osos spongios de la nivelul diploiei prezinta o substanta gelatinoasa care inlocuieste maduva osoasa Sunt situatii in care suturile se inchid prematur. Aceasta malformatie craniana se numeste craniosinostoza (1 caz la 2000 de nou-nascuti). Pentru ca nu se cunoaste cauza se numeste o afectiune idiopatica si se pune pe seama factorilor genetici Aceasta anomalie de dezvoltare poate sa cuprinda si baza craniului si ea exercita o tenisune pe dura mater ducand la perturbarea dezvoltarii normale a suturilor. Este mai frecventa la baieti decat la fetite fiind insotite si de alte anomalii ale scheletului Inchiderea prematura a suturii sagitale face ca fontanela anterioara sa se reduca in dimensiuni sau chiar sa dispara. Craniul se va alungi antero-posterior lunad un aspect angular afectiune care se numeste scafocefalie, scafocefalia reprezentand aproximativ din craniostenoze ( tulburari de osificare) se caracterizeaza prin faptul ca aceasta anomalie n uda tulburari encefalice Inchierea prematura unilaterala a sutirii coronare sau lambdoide da nastere la un craniu rasucit, asimetric si se numeste plagiocefalie Inchiderea prematura a suturii coronare, paroximativ 30% din craniostenoza, da nastere unui craniu alungit vertical care se numeste oxi/turicefalie fiind mai frecventa la sexul feminin

Plagile fetei O leziune la nivelul tegumentului facial face ca plaga sa ramana deschisa deoarece la nivel facial nu exista fascie profunda si tesutul subcutanat dintre fata profunda a tegumentului si patura musculara este lax. De aceea sutura plagii trebuie facuta cu foarte mare atentie pentru a nu duce la cicatrici inestetice Prezenta testului subcutanat lax permite acumulasrea exudatului in infalmatii precum si a sangelui in hemoragii. De aceea infalamtiile faciale precum si hemoragiile duc la tumefactii mari ale regiunii faciale O data cu inaintarea in varsta, tegumentul facial isi pierde elasticitatea, dand nastere la aparitia pliurilor sau a ridurilor care sunt perpendiculare pe directia fibrelor musculare. De aceea inciziile chirurgicale la nivel facial incizii LANGER se fac perpendiculare pe directia fibrelor musculare, avand drept urmare formarea unor cicatrici minime

 Lezarea nervului VII si VII bis Este urmata de paralizia unor muschi ai fetei in functie de ramurile faciale lezate. Frecvent are loc inflamatia nervului VII la iesirea din gaura stilo-mastoidiana, inflamatia fiind insotita de edem cu compresiunea nervului la nivelul canalului nervului facial Este insotita de disparitia tonusului muschiului orbicular al ochiului cu eversia pleoapei inferioare care pierde contactul cu globul ocular, corneea nu mai este astfel suficient hidratata, nemaifiind lubrefiata de lacrimi si devine astfel vulnerabila la ulceratii Pacientul nu poate sufla, fluiera, prezentatand si tulburari masticatorii datorita unor muschi cutanati ce intervin in masticatie mai ales buccinatorul si orbicularul buzelor Atunci cand muschii contralaterali nu sunt afectati se produce o cadere a comisurii bucale de partea afectata cu scurgere de saliva sau alimente si aceste paralizii de facial pot avea mai multe cauze. 1. Multe dintre ele sunt de cauze necunoscute paralizia idiopatica a lui BELL 2. Altele pot sa apara prin expunere la frig, viscol paralizii afrigore 3. In timpul interventiilor chirugicale, mai ales la nivelul parotidei 4. In diferite injectii anestezii vaccinuri 5. In infectii ale urechii medii mai ales la otita 6. In sarcina in SIDA Anestezia nervului infraorbitar Este necesara atunci cand se tenteaza a se face o interventie la nivelul partii inferioare a fetei, mai ales in raniri ale buzei superiaore, ale regiunii geniene Se intervine cu acul de anestezie la nivelul orifiuiului infraorbitar, cele trei orificii infra supra orbitar si mentonier gasindu-se in mod normal pe aceeas ilinie verticala Se patrunde cu acul prin orificiul infraorbitar si inainte de a introduce anestezicul se ascpira pentru a nu fi patruns in artera infraorbitara sau vena infraorbitara Ca accidente transfuzionale, cel mai periculos este ca se patrunde prea puternic si anestezicul poate fi injectat in orbita cu anestezia temporara a muschilor extrinseci ai globului ocular Anestezia nervului alveolar inferior Se face prin palparea spinei lui Spix/ lingula de pe fata mediala a ramurii mandibulare si de asemenea se aspira intai si dupa aceea se introduce anestezicul Se face pentru interventia pe dintii mandibulari si se intampla uneori sa se intepe artera => hematom Ca accident este patrunderea prea profunda ajungand in glanda parotida. Anestezia nervului mentonier si nervului incisiv Se face prin orificiul mentonier si este necesara prin interventii la nivelul tegumentului barbiei si a buzei inferioare la nivelul mucoasei acesteia Anestezia nervului bucal In interventii pe tegument si la nivelul mucoasei faciale Se face prin introducerea anestezicului posterior molarului 3 mandibular Nevralgia nervului V Apare ca urmare a tulburarilor produse la nivelul radacinii senzitive si se caracterizeaza printr-o durere intensa la nivel facial care apare in crize repetate, o criza durand circa 15 minute

In nevralgiile trigeminale, cel mai frecvent este interesat nervul maxilar urmand apoi nervul mandibular si cel mai rar interesat fiind oftalmicul Nu se stie cu precizie cauza aparitiei acestei nevralgii insa se presupune, gasindu-se in unele cazuri o artera aberanta care exercita o compreiunea asupra ramurii nervoase Leziunea nervului V O lezare totala a nervului trigemen este urmata de o anestezie foarte intinsa care cuprinda anterioara a pielii capului (de partea afectata), a fetei cu exceptia unghiului mandibular, corneei si conjunctivei, mucoasa nazala, mucoasa orala si mucoasa martii anterioare a limbii precum si paralizia muschilor masticatori Herpes zoster Este o infectie virala care produce leziuni ggl nervosi spinali sau ai nervilor cranieni Se carcterizeaza prin apartia de vezicule pe traiectul ramurii nervoase la nivel cutanat insotita de dureri si care in decurs de 5 7 zile erup singure sau se poate folosi tratament Cel mai frecvent afectat ( cca 20%) este ggl Gasser si afectarea sa duce la aparitia herpesului in zona oftalmica Explorarea functiei senzitive a nervului V Se face cu pacinetul avand ochii inchisi si trebuind sa raspunda la o atingere care poate fi un gaz sau un lichid cald sau rece sau la un ac Se exploreaza astfel sensibilitatea la nivelul fetei si mandibulei si se testeaza bilateral Tromboflebita venei faciale Vena faciala are conexiuni cu sinusul cavernos prin intermediul venei oftalmice superioare si cu plexul venos pteriogoidian prin intermediul venelor faciala profunda si a venei oftalmice inferioare Se descrie la nivel facial un triunghi periculos, facial, cu baza localizata pe buza superioara la 1 cm jumate de la nivelul comisurii bucale si varful la nivelul regiunii intersprancenoase Epitelionul spino-celular al buzei inferioare(bazocelular) O forma de cancer care poate sa apara datorita expunerii la radiatiile solare, datorita unor iritatii (mai ales la cei care fumeaza pipa) Poate fi localizat central la nivelul buzei inferioare putandu-se extinde la nivelul planseului bucal si a varfului limbii si metastazand prin intermediul nodulilor submentali In localizarea pe partile laterale ale buzelor metastazeaza prin nodulii submandibulari Leziunile ramurilor nervului VII si VII bis Au ca urmare paralizia muschilor fetei si abolirea senzatiei gustative in 2/3 anterioare ale limbii, atlerarea secretiei salivare si lacrimale Leziunile care intereseaza nervul VII apropae de originea sa, mai precis proximal de originea nervului pietros mare superficial sunt urmate de perturbari ale functiei motorii gustative si autonome Leziunile distale de ggl geniculat dar anterior de originile nervulu icoarda timoanului dau aceleasi tulburari fara afectarea secretiei lacrimale Leziunile in apropierea gaurii stilomastoidiene afecteaza doar functia motorie Leziunea ramului zigomatic este urmata de o paralizie a pleoapei inferioare cu o abolire a muschiului orbicular al pleoapei inferioare

Paralizia ramului bucal impedica elimincarea alimentelor din vestibulul bucal si ingreuneaza si masticatia prin alterarea functiilor orbicularului gurii si masticatorului. Este cel mai usor de diagnosticat pentru ca pacientii folosesc degetul pentru a scoate alimentele dintre buza superioara si cea inferioara Paralizia ramului mandibular apare ca urmare a lezarii ramului respectiv prin incizii pe marginea inferioara a mandibulei. Aceste incizii se fac la interventii pe glanda submandibulara care uneori necesita extirpare. Se caracterizeaza printr-o cadere dizgratioasa a comisurii bucale Exista o paralizie idiopatica a lui BELL care apare de regula intre 30 si 50 de ani Compresiunea arterei faciale Se face in caz de hemoragie si trebuie sa se faca bilateral chiar daca lezarea este doar pe o parte, pentru ca la nivel facial cele doua artere faciale au anastomoze foarte bogate. Pulsul arterial la nivel facial La nivel facial, mai ales in timpul interventiilor chirurgicale se ia pulsul bolnavului prin comprimarea arterelor temporala superificiala si faciala 1. Temporala superficiala se comprima preauricular 2. Faciala se comprima pe marginea inferioara a corpului mandibulei si pe marginea anterioara a maseterului Interventiile la nivelul glandei parotide Glanda parotida situata in loja parotdiana este bogata in alimente vasculonervoase ceea ce face ca interventia chirurgicala sa fie dificila si dureaza 6 7 ore Sunt interventii care necesita extirparea intregii glande parotide sau interventii care necesita o paraidectomie partiale Parotidite- infectii ale parotidei sunt de natura infectioasa si constau in marirea de volum a glandei parotide cu durere care se accentueaza in masticatie virusulul poate determina si inflamatia canalului stenon care se poate depista prin cercetatrea orificiului de deschidere a acestuia in dreptul celui de-al doilea molar superior al vestibulului bucal care se numeste papila parotidiana si care e rosie in aceasta inflamatie apar dureri la nivelul pavilionului urechii, la nivelul meatului acustic extern, in regiunea temporala si a articulatiei temporo-mandibulare parotidita epidemica se mai numeste OREILLON si apare in copilarie dar poate aparea si mai tarziu pentru cei care nu o fac in timpul copilariei una din complicatiile parotiditei este orhita care reprezinta o infectie la nivelul testiculului ( orhis = testicul). Ea este urmata de diminuarea pana la instalarea sterilitatii masculine pe canalul stenon se pot forma calculi salivari ce blocheaza eliminarea salivei in vestibulul bucal. Secretia salivara parotidiana fiind permanenta, acumularea salivei duce la marirea de volum a glandei parotide care creste si poate sa duca la o confuzie cu parotidita. Diagnosticul se pune prin sialografie (introducerea substantei de cotrast prin papila parotidiana in vestibulul bucal si efectuarea unui examen radiologic pentru localizarea calcului) Sunt glande parotide accesorii pe suprafata muschiului maseter. De regula cand sunt pe suprafata muschiului maseter sunt mici, intre canalul parotidian si arcada zigomatica in numar

de 1-3. Fiecare glanda accesorie are canal de excretie care se deschide in canalul principal sau in vestibulul bucal Leziunile pielii capului Este insotita de multe sangerari pentru ca pielea capului este foarte bine vascularizata Intre pielea capului si aponevroza epicraniana exista un tesut grasos bogat Hemoragia nu poate fi oprita decat prin aplicarea unui garou circular pentru ca vasele care sunt lezate se retracta in tesutul grasos si nu pot fi gasite Hemoragiile de la nivelul pielii capului nu afecteaza planul osos care este vascularizat de ramuri ale arterelor meningee Aceste leziuni au o importanta in functie de profunzimea lor Atunci cand nu e intereata aponevroza epicraniana sutura se face intr-un singur strat. Tot intr-un singur strat se face si atunci cand aponevroza epicraniana este sectionata antero-posterior deoarece cele doua margini nu se departeaza una de celalat asi se vor suda singura Este nevoie de sutura a aponevrozei atunci cand leziunile sunt transversale, deci pe convexitatea cutiei craninene, cele doua mase ale aponevrozei fiind trase de occipital si frontal Infectiile pielii capului Tesutul conjuctiv lax este considerat o zona periculoasa la acest nivel putandu-se acumule colectii purulente sau sanghinolente Prin venele emisare infectia se poate transmite si in interiorul cavitatii craniene, complicandu-se prin meningita si encefalita Infectia nu se poate propaga la gat datorita insertiei muschiului occipital care impiedica acest lucru Nu se poate propaga nici posterior datorita insertiei occipitalului si pe mastoida iar lateral nu se poate propaga datorita insertiei aponevroizei epicraniene pe arcada zigomatica pe care se fixeaza si aponevroza epicraninanac are intra astfel in contact cu aponevroza temporala Se poate propaga la pleoape si lar adacina nasului pentru ca insertia se face pe marginea profunda a tegumentului si nu pe os Chiste sebacee Firele de par au anexate la radacina lor glandee sebacee la nivelul foliculilor pilosi si canalele excretoare ale acestor glande se pot obstrua. Sebumul se aduna si maresc glanda in volum si dau aceste chiste palpabile si mobile o data cu pielea capului Ele se pot rezolva spontan fiind urmate de o perioada de repaus dupa care pot sa reapara Volete osoase Regenerarea osoasa a pericraniului la adult este slaba si de aceea in caz de fracturi repararea se face cu fir metalic. Acest lucru este posibil doar atunci cand nu exista pierderi mari. Cand pierderile sunt intinse, regenerarea nefiind posibila se practica inlocuirea portiunii osoase fie cu o placa metalica fie cu o placa de natura sintetica. Luxatie ATM(art temporo-mandibulare) Se produce ca urmare a unei deschideri exagerate a gurii care are ca urmare o contractie puternica a muschiului pterigoidian lateral producandu-se astfel o luxatie anterioara, cea

posterioara fiind foarte rara datorita tubercvulului posterior existent si pentru ca ligamentul lateral al articulatiei este foarte puternic Poate fi produsa si ca urmare a unei lovituri puternice in regiunea mentoniera cand individul sta cu cavitatea bucala deschisa. Aici luxatia este unilaterala De regula se rezolva prin interventie chirurgicala si trebuie sa se tina cont de existenta celor doi nervi din aceasta regiune VII si auriculotemporal care nu trebuiesc lezati Artroza ATM Este o degenerescenta la nivelul ATM care poate fi responsabila de o inflamare a ATM Sunt afectate ocluzia dentara adica atunci cand se produc miscari de ridicare si coborare ale mandibulei se aud crepidatii caracterisitce la nivel artiuclar care se datoreaza unei intarzieri a deplasarii meniscului articular Este afectata de asemenea masticatia