Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Nevoia minimă
= limita aportului zilnic al unui principiu nutritiv dat sub care starea
de sănătate a individului nu este afectată.
= nevoia minimă a unui individ pentru un aliment specific capabil
să-i menţină funcţiile normale şi o stare de sănătate bună.
• lipidele ( 35-45 % ).
BOLI CARDIOVASCULARE
DIABET
DISLIPIDEMII
1680 – Pictura Muzeul Prado, Juan
Carreno de Miranda
Interes crescut în calitatea lipidelor alimentare din dieta
copiilor
Spaţierea sarcinilor
- COLESTEROL
- FOSFOLIPIDE
hemiceluloza.
Vitamina Bl (tiamină) – are rol de coenzimă în mai multe reacţii de decarboxilare oxidativă.
Vitamina B3 (niacină; vitamina PP) – face parte din structura unor coenzime.
Vitamina B12 (ciancobalamină) – are rol de coenzimă. Deficitul produce anemie pernicioasă.
Alimentaţia naturală reprezintă alimentaţia exclusiv cu
lapte de mamă în primele 4-6 luni de viaţă.
Seleniul este mai bine reprezentat în colostru şi în laptele de tranziţie decât în laptele matur,
nivelul său fiind în corelaţie cu al proteinelor din lapte, fiind legat de acizii aminaţi sulfuraţi.
Vitamina A -prezintă nivelul maxim în colostru şi în laptele de tranziţie,
asigurând protecţia nou-născutului faţă de infecţiile cutanate.
Vitamina E-nivelul ei este în corelaţie inversă cu conţinutul de lipide din lapte, fiind
maxim în primele zile de lactaţie.
Vitamina D din laptele uman nu asigură necesităţile sugarului în condiţii corecte de
expunere solară
Vitamina K din laptele uman nu acoperă necesităţile sugarului, frecvenţa bolii
hemoragice tardive este mai mare sugarul alimentat natural.
Avantajele alimentaţiei naturale decurg din calităţile majore ale laptelui uman:
Asigurarea unei raţii echilibrate în principii nutritive necesare unei creşteri
somatice şi cerebrale corecte (echilibru perfect între principiile nutritive)
PROTEINE 2 g/kg/zi 2
Raţia de lipide este de 1,5-2 g/kg/zi din care raportul AGS/AGN este
egal. Aportul de colesterol va fi de 100-300 mg/1000kcal/zi.
Lipidele se asigură prin unt, smântână, ulei şi lipidele din vegetale,
carne, lapte şi gălbenuşul de ou.
Accelerarea creşterii organismului în perioada prepubertară
măreşte nevoile energetice de proteine, de calciu, fosfor, fier, zinc
şi de vitamina A şi E.
Puseul de creştere şi maturare sexuală a adolescentului, modifică
raportul între masa musculară, metabolic activă şi ţesutul adipos
după tipul caracteristic sexului. Aceste modificări biologice
reclamă mărirea aportului nutriţional. Nevoile energetice se
măresc cu activitatea fizică şi practicarea sporturilor, în acest
sens, băieţii necesită raţii mai mari.