Intrebari prezumtive ortopedie

1.Ce este tumora cu mieloplaxe? Este o tumora cu celule gigante sau osteoblastomul.Reprezinta o tumora benigna la limita cu malignitatea, osteolitica, a tesutului spongios de la nivelul epifizelor femurului, tibiei, radiusului, capului peroneului, maleolei peroniere, in spongioasa epifizelor fertile, dar si la nivelul oaselor mici. 2.Osteoblastomul la femei? Afecteaza fetele si femeile tinere(20-30 ani .Este solitara, de culoare rosu-bruna, carnoasa, ferma sau ramolita, cu c!eaguri de sange, bine delimita, mereu separata de maduva osoasa.In interior se gasesc septuri delimitand zone pline cu sange coagulat. "icroscopic sunt doua tipuri de celule, celule gigante multinucleate(osteoclaste si celule mononucleate, fuziforme. E#ista 3 forme$lent evolutiva, activa si agresiva(poate aparea de novo sau secundar dupa o tumora prost tratata de tipul I sau II . %ebutul poate fi brusc sau insidios prin dureri surde.Articulatia de vecinatate este usor tumefiata, dar cu miscari libere, adenopatie generala, dar care nu modifica starea generala.R#$certifica osteoliza e#centrica fara reactie periostala.In forma lent evolutiva osteoliza prezinta septuri.%iagnosticul diferential$c!ist osos, condroblastom benign, displazia fibroasa si sarcomul osteolitic. &ratament-lent evolutiva$c!irurgical prin c!iureta' si pompa' spongios -agresiva sau recidiva dupa c!irurgie$c!iureta' si grefa sau rezectie reconstructie largita de tip (uvara -tip III$amputatie 3.Ce sunt fracturile stabile si instabile? )racturile stabile sunt fracurile care dupa reducere si imobilizare nu se mai deplaseaza, au o evolutie simpla* fracturi prin compresiune-tasare, prin !ipere#tensie sau !iperfle#ie, in care e#ista integritatea totala sau partiala a ligamentului longitudinal posterior sunt stabile(e#$fracturile oblice scurte )racturile instabile- fractura dislocatie, fractura cu mare deplasare, sau cu tasare peste +,3 din inaltimea corpului vertebral(e#$f.oblice lungi, spiroide, cominutive, in aripa de fluture, bifocale 4.Care este cea ma grava tumora? -steoblastomul 5.Ce e poliomielita/osteomielita? -steomielita reprezinta inflamatia osului si a maduvei sala produsa pe cale !ematogena a osului de catre stafilococul aureu si alti piogeni(streptococ,pneumococ care se localizeaza in metafiza oaselor lungi la copii si adulti, de la un focar septic de vecinatate(plaga,granulom dentar 6.Ce este osteita cronica, e cine e pro usa si un e? Este infectia cronica a osului localizata la inceput cortical prin inocularea directa sau prin contiguitate produsa in general de stafilococul aureu. .linic$ amiotrofia segmentului de membru, multiple cicatrici subtiri, aderente la planurile profunde sau c!iar la os, multiple orificii fistuloase prin care se scurge puroi.R#- calus !ipertrofic fistulos, fie o pseudartroza fistulizata. &ratament comple#- antibioterapia

-imobilizare gipsata cu tratament c!irurgical !."ecanismele e pro ucere a traumatismelor coloanei vertebrale/ "ecanisme directe si indirecte a.mec directe(rare $izbirea cu un corp contondent b.mec indirect -!iperfle#ia$caderea unei greutati pe spate, prabusiri de teren,sofer a carui masina sufera un impact frontal*se produce tasarea anterioara sau cuneiforme ale corpilor vertebrali. -!ipere#tensia$lovirii gen upercut sub barbia adversarului in cadrul bo#ului, saltul intr-un bazin cu putina apa, fruntea se izbeste violent de sol, determinand !ipere#tensia capului pe gat sau a coloanei cervicale pe cea toracica./e produc entorse, lu#atii asociate cu fracturi, interesarea lig. vertebrelor anterioare, discului, apofizelor articulare, lamele, leziuni neurologice secundare. -tasare$caderi de la inaltime in picioare sau sezut*discul vertebral are in aceasta situatie un rol !otarator datorita caracterului sau de structura necomprimabila -torsiunea sau rasucirea$este foarte des asociata cu !iperfle#ia sau !ipere#tensia* se produce ruperea sist. capsuloligamentar posterior cu dezacrosare a apofizelor articulare determinand leziuni neurologice -forfecarea anteroposterioara$ mec. .ombinat intalnit in cazul !iperfle#iilor urmate de !ipere#tensie(0!ip las! *accidente rutiere in lant*se produc entorse de gradul III cu mare instabilitate si insotite de tetraplegie. #.Clasificarea traumatismelor coloanei vertebrale? - dupa criteriul anatomopatologic(1o!ler $ a.fracturi 2fractura arcului anterior$fractura cu tasare cuneiforma, anterolaterala, parcelara, cominutiva acorpului vertebral -fractura arcului posterior$fractura apofizelor articulare, a lamelelor si a pediculilor, fractura apofizelor transvese si spinoase. - fracturi combinate ale arcului anterior si posterior b.dislocatii- dislocatia anteroposterioara prin entorsa de gradul I sau II a vertebrelor cervicale si dislocatia laterala prin entorsa de gradul II si III a articulatiilor interapofizare din regiune lombara c.fractura dislocatie$ se intalneste in special in regiunea cervicala si are afectare dicala si interesare neurologica - dupa criteriul prognosticului(3icoll a.&.4 stabile$ cu indemnitatea arcului posterior(fracturi parcelare, unele cominitive , nu se deplaseaza secundar si au o evolutie simpla si fara riscuri neurologice b.&.4 instabile$arcul posterior este degradat ca in cazurile lu#atiilor(disclocatiilor si a fracturilor lu#atii din regiunea cervicala*au evolutie grava si comple#a, prezinta riscuri neurologice. -dupa criteriul interesarii neurologice a.&.4 amielinice, adica fara le#iuni nervoase b.&.4 mielinice, cu leziuni nervoase, cu tetraplagie in cazul transectiunilor medulare cervicale sau paraplegie in cazul interesarii medulare toracale sau lombare superioare -dupa criteriul topografic$&.4 cervicale, toracale, lombare si sacrate.

$. Ce este un traumatism stabil si instabil al coloanei% criteriul prognosticului & 'icoll & in functie e integritatea peretelui posterior al corpului vertebral, al ligamentelor interspinoase (arcul posterior) *C+ se clasifica in% &.4 stabile - cu indemnitatea arcului posterior (fracturi parcelare, unele f.cominutive * se numesc stabile intrucat ele nu se deplaseaza secundar si au evolutie simpla si fara riscuri neurologice. &.4 instabile 2 in care arcul posterior este degradat ca in cazul lu#atiilor si a fracturilor lu#atie din regiunea cervicala. Aceste traumatisme au evolutie grava si comple#a, prezinta riscuri neurologice si traduce imagistica radiologica. 1,. Ce este -i ul posterior?? 5idul posterior este reprezentat de $ incrucisarea fasciculului oblic superior si inferior de la nivelul corpului vertebral. 11. Ce este fractura mielica? Intereseaza maduva spinarii si prezinta manifestari neurologice$ tetraplegie in cazul sectionarii maduvei la nivel cervical sau paraplegic in cazul sectionarii la nivel toracal sau lombar superior. 12. Care sunt cele mai grave fracturi ale coloanei C1, C2. fracturile primelor doua vertebre sunt fracturi grave ce determina tulburari respiratorii si .4 ( fiind in vecinatatea bulbului ra!idian si aparitia tetraplegiei. 1olnavul prezinta$ dureri suboccipitale, torticolis antalgic, miscari limitate, tulburari de deglutitie, agitatie si senzatia de moarte iminenta. a. fractura atlasului(caderi pe cap - cu separarea maselor laterale a atlasului ameninta arterele vertebrale, iar daca se rupe ligamentul transvers lezeaza bulbul ra!idian. -fractura arcului posterior$usor suspectata prin nevralgia Arnold -fractura arcului anterior e rara -lu#atie anterioara a atlasului 2 se produce prin ruptura ligamentului transvers si a capsulei atlasoa#oidiene, ea se asocia cu fractura apofizei odontoidei a#isului (situatie de moarte sigura prin strivirea bulbului ra!idian de apofiza odontoida . b fractura a#isului -fractura apofizei odontoide(cea mai frecv care se produce prin forfecarea anteroposterioara sau prin !iperfle#ie.ea produce tetraplegie, paralizia centrilor frenici, edem ascendent si e#itus, -fractura arcului posterior al a#isului se produce prin !ipere#tensia violenta si det deplasarea anterioara a corpului(fractura spanzuratilor 13.Ce e inelul pelvin? .uprinde$promontoriul, linia oblica interna, articulatia dintre sacru si co#al &raumatismele bazinului$mec de producere "ecanisme indirecte$ -compresiunea anteroposterioara, ase se produce fractura dubla de !emibazin 4oillemier - compresiunea transversala$fractura dubla a !emibazinului "algaigne -compresiunea verticala$ fractura de tip 4oillemier

-compresiunea oblica$fracura unui arc anterior pe de o parte si a unui arc posterior pe cealalta parte "ecanisme directe(rar -fracturi izolate ale oaselor bazinului -fracturile centurii pelvine -fracturi articulare -fracturi si dis'uncii articulare -decolari epifizare. 14.Complicatii viscerale ale traumatismelor e ba-in? a .omplicatii ureterovezicale$ cauzate de ruptura uretrei membranoase prin contuzie sau tensionare e#agerata a aponevrozei perineale mi'locii in fracturile cu deplasare.1olnavul prezinta ureteroragie, retentie urinara, glob vezical si tumefactia regionala. 4ezica urinara se poate rupe prin tractiunea ligamentelor pubovezicale sau intepare cu fragment osos.Ruptura vezicii poate fi intraperitoneala cu peritonita*bolnavul nu are glob vezical, nu a urinat, nu simte nevoia sa urineze, abdomenul este dureros cu contracura musculara subombilicala, fundul de sac %ouglas foarte dureros.Ruptura vezicala e#traperitoneala se caract prin infiltrat uro!ematic, perivezical, tenesme si infectie secundara. b .omplicatii vasculare$!ematom, !emoragi, complicatii trombotice ale venelor mari c .omplicatii nervoase$date de leziuni ale sciaticului in fractura de acetabul cu lu#atia capului femural, sau leziunea cozii de cal in fractura sacrului d complicatii intestinale$este posibila peritonita secundara prin inteparea intestinelor de catre esc!ilele osoase. e rupturi rectale sau vaginale ce presupun dezvoltarea unor peritonite piostercorale cu prognostic mortal. 15. .ormele e sarcom osteogenetic element caracteristic osteoblastului, procesul osteolitic este mult mai rapid. Este o tumora osoasa maligna caracterizata prin atipie si polimorfism, reactie osificanta si de distructie a tesutului osos. Este o neoplazie maligna, proliferare de tesut osteoid prezentand proliferare fibrinoida si condroida. )ormele clinice$ - sarcom osteolitic pleaca din celulele responsabile pt osteogeneza endostala cu malignitate e#cesiva. /e localizeaza la nivelul metafizei inferioare a femurului si primul semn care alarmeaza este o durere pulsatila. - /arcomul osificant pleaca din celulele diferentiate ale pericondrului si are o malignitate moderata fata de celalalt. %aca prima forma prinde primele 2 decenii, cel de-al doilea prinde al 2-3 lea deceniu de viata si se localizeaza la nivelul genunc!iului.

16. /efiniti% fractura 0 reprezinta intreruperea continuitatii osoase aparuta in urma actiunii unui agent traumatic ce ationeaza prin mecasmism direct sau indirect pe un teren sanator sau aparut patologic. -sul patologic 2 osul fragilizat de e#istenta a unor procese patologice de tip tumora benigna, tumora maligna, tulburari de metabolism

in cadrul unor suferinte sistemice, os malformat (!ipoplazic, aplazic osteita sau osteoporoza. entorsa 0 este o entitate clinica cu substrat anatomopatologic la nivel articular, determinat de modificari mecanice si implicatii vasculare venoase asupra capsulei si ligamentul unei articulatii fara modificarea raporturilor dintre fetele articulare osteocartilaginoase. luxatia 0reprezinta o entitate clinica cu substrat in pierderea dreptului de domiciliu definitiv si ireversibil a contactului intre e#tremitatile osoase ce concura la formarea unei articulatii in urma actiunii unui agent traumatic prin mecanism direct sau indirect. 1!. Ce este paleta 1umerala? E#tremitatea distala a !umerusului (epifiza inferioara . 1#. Clasificarea 2ar en )racturile colului femural. - clasificarea anatomoclinicaradiografic prognostica$ gradul I $ fracturi incomplete gradul II $ fracturi complete fara deplasare gradul III $ fracturi complete cu mica deplasare la care corticala posteroinferioara este un arc frant, capul femural basculat in abductie, fragmentul distal rotat e#tern, iar intre traveele osoase cervico-capitale si cele cervico-diafizare in ung!i desc!is posteroe#tern. gradul I4 $ fractura completa cu mare deplasare, cu sinoviala si repliul pectinofoveal rupte, fara contact intrafragmental, intre traveele cervicocapitale si cele cervicodiafizare e#ista din punct de vedere radiologic un paralelism. 1$. Calus & etape e formare% +. Etapa hemoragico-hiperemica sau etapa !ematomului primar din focarul de fractura, dureaza 6 zile. -!ematomul provenit din !emoragia vaselor osului, periostului, contine atat elemente sangvine,cat si elemente de os,periost,maduva. -un proces !iperemic cu p7 acid si o adevarata inflamatie acuta aseptica caracterizata prin diapedeza celulara, capilare de neoformatie, vasodilatatie si staza sanguina care favorizeaza ano#ia celulelor si acidoza. -invazie de fibroblasti ce dezvolta o retea fibrinoproteica, in mod concomitent se produce la nivelul e#tremitatilor osoase fracturate un proces de resorbtie cu disparitia subst. fundamentale , disocierea fibrelor de colagen si dizolvarea sarurilor fosfocalcice. 2. Etapa fibrinoproteica $ 6-+8 zile de la fractura -are loc retractia c!eagului* invadarea celulelor mezenc!imale in zona cu multiplicarea si metaplazia lor in osteoblaste si condroblaste sub influenta unor factori locali !ormonali, enzimatici, umorali si mecanici 9: se creeaza o retea de substanta fundamentala si fibre de colagen. 3. Etapa calusului osos primitiv(condroida) 2 dupa 2+ de zile.

-matricea proteica sub actiunea fosfatazei alcaline se mineralizeaza, are loc precipitarea cristalelor de !idro#iapatita pe fibrele de colagen formand lamelele osoase primitive, asezate dezordonat. ;. Etapa calusului osos definitiv : survine la cateva luni dupa fractura* solicitarile mecanice (in special presiunea determina formarea unui calus definitiv cu structura lamelara !aversiana 2 osificare,osteoliza .alusul prezinta ; aspecte morfologice$ calusul periostic incon'oara fragmentele calusul endostal 2 survine in dreptul canalului medular calusul cortical 2 apare mai tarziu intre fragmente calusul parosteal 2 incon'oara vec!iul focar de fractura.

2,. 3o1ler in fractura e calcaneu <ng!iul 1o!ler 9 ung!iul format din dreapta ce uneste marginea superioara a tuberozitatii posterioare cu punctul cel mai inalt a suprafetei calcaneene si o a doua dreapta ce uneste acest punct cu marginea superioara a tuberozitatii anterioare. Acest ung!i are o valoare de circa 30 grade si este desc!is posterior. )ractura talamica$ -gradul I ung!i = 38 grade -gradul II ung!i aproape de zero grade -gradul III ung!i negativ. 21. 4seu o5artro-a 0 este o complicatie locala tardiva a unei fracture care consta in lipsa consolidarii acesteia (mobilitate in focar, durerea reapare, radiografic nu e#ista calus interpus intre fragmentele fracturii pe o durata mai mare de 8-> luni. &ratamentul pseudoartrozei este eminamente c!irurgical$ -indepartarea tesutului fibro-sclerotic -desfacerea canalelor medulare si alezarea acestora acestora. -osteosinteza ferma de compactare cu ti'a rigida sau placa si suruburi. -osteoplastia cu grefa osoasa spongioasa autogena din creasta iliaca purtatoare de celula suse osteoformatoare. 22. 6ntorsa (grava) e genunc1i. entorsele intereseaza aparatul ligamentar intern, se poate intinde, desira sau rupe total insertiile sau fibrele ligamentului colateral intern, fasciculul superficial dar si fibrele anterioare, mi'locii si posterioare ale ligamentului colateral intern profund. leziunea incrucisatelor se asociaza obisnuit cu cea a colateralului intern$ incrucisatul antero-e#tern e cel mai frecvent interesat si leziunea sa poate fi o smulgere a insertiei osoase prespinale, o dezinsertie de pe condilul femural sau o ruptura partiala sau totala a celor 3 fascicule ale lig incrucisat anteroe#tern. In entorsa grava de genunc!i, leziunea colateralilor se asociaza cu leziunea capsulara, cu leziunea incrucisatelor si a meniscurilor. &RIA%A 3E)A/&A a lui -?%-3-@7<E - leziunea ligamentului colateral intern ambele fascicule - leziunea ligamentului incrucisat anteroe#tern - leziunea meniscului intern

AE3&A%A 3E)A/&A a lui &RIBBA&$ - leziunea unui ligament colateral - leziunea ambelor ligamente incrucisate - leziunea capsulei posterioare - leziunea meniscului - leziunea musc!ilor labei de gasca(pentada int - ruptura de tendon de biceps femural - ruptura bandeletei "aissiat.(pentada e#t 23. Complicatiile fracturilor inelului pelvin. a. complicatii viscerale$ - uretrovezicale - vasculare - nervoase - intestinale - rupturi rectale sau vaginale. b. complicatii osteoarticulare $ -calusul vicios este regula in fractura cu deplasare 2 deformarea bazinului, scurtarea membrului pelvine si asimetrie cu distocie la femeie - artroza co#ofemurala si sacroiliaca - necroza capului femural este aproape regula in lu#atiile posterioare de cap femural c!iar si necomplicat cu fractura de acetabul - entorse recidivante ale simfizei pubiene si sacroiliace. 24.7oc 1emoragic, embolii, le-iuni e ve-ica /oc !emoragic- complicatie ma'ora care pune viata bolnavului in pericol in functie de rapiditatea instalarii, intinderea leziunilor, precum si de localizarea fracturilor. Embolia grasoasa- este o complicatie grava si consta in aspirarea unei bule grasoase medulare de la nivelul focarului de fractura in torentul circulator. Ea produce$embolie grasoasa pulmonara cu dispnee, 'ung!i toraci, paloare, tuse !emoptoica Embolie grasoasa cerebrala$stare de somnolenta, amnezie, confuzie Rar embolie grasoasa cardiaca si renala Retentie de urina pe fondul unei boli prostatice la batrani*infectii urinare*leziuni uretrale* rupturi intra sau e#traperitoneale vezicale 25. 8uxatia scapulo51umerala Articulatia scapulo-femurala este o articulatie sferoidala, unde amplitudinea miscarilor este amplificata si de participarea celorlalte articularii ale umarului acromioclaviculara, sternoclaviculara, interscapulotoracica, subacromiodeltoidiana. - mecanism de formare$ indirect 2 cadere pe umar sau pe mana cu bratul in abductie la C0 de grade si rotatie e#terna. - In functie de pozitia capului !umeral fata de glena scapulei a. luxatiile anterointerne (C8D -lu#atia anterointerna e#tracoracoidiana$ capul !umeral se afla pe marginea anterioara a glenei determinand o decolare a capului minima 2 sublu#atie.

- lu#atie anterointerna subcoracoidiana 2 cadere cu bratul in abductie, rotatie interna si retroductie -: se rupe capsula anterioara si inferioara capului !umerusului migreaza sub coracoid. - lu#atie anterointerna intracoracoidiana 2 capul !umeral vine mediala si anterior de coracoida. - lu#atie subclaviculara. b. luxatiile anteroinferioare (subglenoidiana) 2 abductie e#agerata, capul !umeral este blocat subglenoidiana. c. luxatiile posterioare$ capul !umeral se lu#eaza posterior de cavitatea glenoida in regiunea de sub spina omoplatului. clinic$ - durere si impotenta functionala totala Eatitudine umilaF, Eumar in epoletF, relieful deltoidian sters si capul !umerusului lipseste din glena. tratament$ repunerea ortopedica* repunerea este o urgenta iar prezentarea peste 2 zile se incadreaza in termenul de lu#atie vec!e iar peste 2 saptamani nu se mai poate repune decat sangerand procedee$ procedeul von Artl, procedeul 7ipocrate, p.%'anelidze, procedeul Goc!er (pag. H0-H+ dupa repunere se imobilizeaza intr-un banda' toracobra!ial uscat de tip %essault timp de 3 saptamani. 26. 9rmarirea umarului in epolet 1olnavul descrie mecanismul de producere si vine la consult in Eatitudine umilaF. Isi tine capul inclinat de partea leziunii, cu sau fara torticolis antalogic* cotul flectat la C0 de grade, iar bratul contralateral sustine antebratul si mana ce se gasesc in pronatie. /e va face diagnosticul diferential cu fracturile de clavicula, fractura de col c!irurgical al omoplatului, lu#atia scapulo-!umerala. 2!. Consoli area 2 reprezinta formarea calusului si repararea tesutului osos cu recapatarea formei si structurii sale de dinaintea fracturii. +in ecarea 2 presupune alaturi de formarea calusului si recuperarea biologica cat mai precoce a functiei segmentului respectiv fracturat, adica reluarea activitatii normale fara sec!ele de dinaintea fracturii. 2#. 8e-iunile nervoase 3ervii sunt interesati prin contuzie, torsiune, desirare sau rupere. Beziunile nervoase pot fi de tipul$ - 3E<R-AARAIIE 9 in urma intreruperii functionale, dar cu integritate anatomica - AI-3-&"E/I/ 9 in urma zdrobirii cu pastrarea continuitatii tecilor /c!0ann se pierde influ#ul nervos - 3E<R-&"E/I/ 9 cand impulsul nervos este pierdut datorita intreruperii continuitatii anatomice a nervului. 2$.Ce inseamna neuropraxie? Reprezinta o leziune nervoasa aparuta in urma intreruperii functionale, dar cu integritate anatomica.

3,. "ecanismele e pro ucere ale fracturilor in irecte Arin mecanism indirect intelegem fractura care se produce in alt loc decat la locul de actiune al mecanismului de producere 2 agent traumatic. Acestea sunt cele mai frecvente. "ecanismele de producere indirecte ale fracturii sunt$ fle#ia $ prin e#agerarea sau redresarea curburilor oaselor, depasind elasticitatea normala* forta care se e#ercita asupra unei e#tremitati osoase, cealalta fiind fi#ata, rupe osul in zona de ma#imei curburi. tractiunea $ prin contractii violente se produce smulgerea de fragmente osoase pe care erau inserate tendoane. compresia $ in acest caz forta actioneaza in lungul osului si e#plica fractura in urma precipitarilor-caderilor de la inaltime, asa se fractureaza astragalul, calcaneul, platoul tibial, corpurile vertebrale. torsiunea $ forta este !elicoidala, actionand prin rasucirea membrului. 31. .racturile incomplete si complete a. fracturile incomplete sunt mai frecvente la copii - fisurile$ singura fractura incompleta mai rar intalnita la copii Reprezinta intreruperea unei corticale osoase si numai radiografiile din incidente diferente poate sa le depisteze. deformarea osului in grosime$ dislocatia trabeculara metafizara care apare ca o ingrosare fuziforma in urma unui mecanism de presiune in lungul osului. ruperea incompleta$ produsa prin traiect de tip fisura numai la corticala dinspre conve#itatea osului. Este fractura care datorita grosimii periostului si elasticitatii osului apare ca ruptura unei crengi verzi de arbore 2 Efractura in lemn verdeF infundarea $ fractura incompleta intalnita mai cu seama la oasele late craniene. b. fracturile complete $ intereseaza ambele corticale osoase. 32. *raiectul e fractura a. traiectul simplu este traiectul prin care fractura detaseaza 2 fragmente care la nivelul focarului de fractura au diverse forme$ - transversal - oblic scurt - oblic lung - spiroidal - longitudinal cu diverse forme b. traiectul comple# de fractura$ - traiect 1I)-.AB 2 traiectul in care fractura se produce eta'at la nivelul aceleiasi diafize separand trei fragmente osoase 2 specifica oaselor lungi. - traiect .-"ABEI I3 ARIAA %E )B<&<RE 2 intre cele doua fragmente principale apare un al treilea produs in segment prin mecanism spiroidal ca aripa desc!isa a unui fluture. - traiect de )RA.&<RA .-"I3<&I4 2 fractura cu cel putin 3 fragmente in focar poarta numele de fractura cominutiva. 33. /eplasarea fragmentelor osoase %

- translatia unui fragment in urma deplasarii inainte, inapoi, inspre e#tern, inspre intern fata de celalalt. - ascensiunea unui fragment in lungul celuilalt - rotatia unui fragment in 'urul a#ului sau sau rotatia fiecarui fragment in 'urul a#ului sau, cand apare si decala'ul fragmentelor - ung!iularea unui fragment fata de celalalt in acelasi plan. 34. 7emne irecte si in irecte e fractura a. /emne de probabilitate sau indirecte de e#istenta ale unor fracturi sunt importante si reprezinta descoperirea la bolnav a unor semne ce ne fac suspecti asupra unei fracturi, dar ele mai apar si in contuzii, entorse si in lu#atii. - durerea si impotenta functionala relativa - ec!imoza$ leziunea tegumentara primara caracterizeaza prin acumularea de sange in straturile superficiale ale dermului* ea apare tardiv si la distanta si traduce prezenta sangelui la nivelul focarului de fractura. - flictena$ leziune primara tegumentara caracterizata prin acumularea de lic!id in straturile superficiale ale dermului, ea traduce prezenta presiunii la nivelul focarului de fractura ( mai ales la nivelul gleznei sau genunc!iului , trebuie punctionata in mediu aseptic putand sa complice eventuala fractura prin desc!iderea tegumentului. - deformarea regiunii$ datorata deplasarii fragmentelor osoase, nu este patognomonica pentru fracturi. - tumefactia$ edemul posttraumatic al segmentului respectiv - scurtarea regiunii. b. /emne de siguranta$ au mare valoare diagnostica prin obiectivarea e#istentei fracturilor$ - durerea in punct fi# osos$ trebuie deosebita de cea din punctul ligamentelor si atunci cand este vie este semn de certitudine. - mobilitatea anormala 2 mobilitatea dintre fragmentele osoase in cazul fracturilor complete decelate la palpare. - crepitatia osoasa$ se deceleaza odata cu mobilitatea anormala, nu trebuie confundata cu crepitatia fina a c!eagurilor a !ematomului fracturilor si se aseamana cracmentului produs de ruperea unui lemn uscat* se datoreaza frecarii fragmentelor osoase fracturate si deplasate la palparea acestora in focarul de fractura. - intreruperea continuitatii osoase 2 palparea fragmentelor osoase e#puse superficial sub tegument o evidentiaza. - lipsa transmiterii miscarii $ de-a lungul unui os este semn de fractura completa. 35. Complicatiile generale ime iate ale fracturii 5 sunt dependente de violenta agresiunii traumatismului si de terenul asupra caruia se actioneaza$ congestia pulmonara$ apare la batranii ce pastreaza pozitia de decubit dorsal, se instaleaza rapid mergand pana la bron!opneumonie. <neori pneumonia se poate complica cu reactie pleurala lic!idiana ce apare o data sau la sfarsitul pneumoniei (para sau metapneumonica .

 complicatii urinare$ retentia acuta de urina cu glob vezical, ulterior retentiei de urina poate sa apara infectia urinara la varstnici, alte complicatii sunt ruptura uretrala si ruptura vezicala intra sau e#traperitoneala. agravarea unor boli cronice aflate intr-un stadiu compensat, sau trecerea dintrun stadiu infraclinic la unul clinic manifest, de e#emplu$ uremia terminala ce complica IR.* ciroza decompensata portal si parenc!imatos, acidoza de la un diabetic. embolia grasoasa$ consta in aspirarea unei bule de grasime medulare de la nivelul focarului de fractura in torentul circulator poate produce$ - embolie pulmonara grasoasa$ dispnee, 'ung!i toracic, paloare, tuse !emoptoica, senzatie de moarte iminenta. - embolia grasoasa cerebrala $ stare de somnolenta, amnezie, tulburare vizuala. socul traumatic alaturi de socul !emoragic. 36. Clasificarea fracturilor esc1ise )ractura desc!isa 2 comunicarea focarului de fractura cu e#teriorul printr-o plaga produsa de catre agentul traumatic. In functie de desc!iderile tegumentare avem$ - tip I$ desc!idere punctiforma, sau sub 2 cm - tip II$ indiferent de lungimea desc!iderii tegumentului dar cu indemnitatea tesuturilor subiacente tegumentului. - &ip III$ desc!idere tegumentara delabranta cu suferinta !ipodermica, musculara, aponevrotica, false membrane, corp strain. "endoza si Anderson impart tipul III astfel$ IIIa $ cand tegumentele acopera tesuturile sub'acente dar pediculat cu suferinta mare a acestora. IIIb $ focarul de fractura este denudat osul apasand scalpat. IIIc $ cand a#ul vascular si nervos principal al segmentului respectiv este intrerupt. 3!.Complicatiile locale ime iate comunicarea focarului de fractura cu e#teriorul printr-o plaga produsa de catre agentul vulnerant 2 fractura desc!isa. infectia duce la lic!efierea calusului fibrinoproteic prin to#inele microbiene 2 se impiedica polimerizarea substraturilor fundamentale impiedicandu-se astefel fi#area sarurilor minerale la nivelul calusului primitiv, se distrug fosfatazele alcaline prin acidifierea mediului. leziuni nervoase$ pot interesa nervii din vecinatatea oaselor fracturate$ - nervul radian lezat la nivelul santului de torsiune a !umerusului 9: mana in gat de lebada (nu mai face e#tensia mainii pe antebrat sau a degetelor pe mana . - 3ervul ulnar la nivelul epitro!leei 9: mana in grifa cubitala (cu degetele in !ipere#tensia )+ si !iperfle#ia urmatoarelor - 3ervul median la plica cotului 9: mana de predicator - 3ervul sciatic popliteu e#tern la nivelul gatului peroneu.

 leziuni vasculare 2 isc!emie cutanata cu escare se produce mai ales la nivelul eminentelor osoase pot fi evitate prin aplicarea unui gips neocluziv. - isc!emie profunda de durata 2 afecteaza nervii dupa >-6 ore, apoi musc!ii. trombozele venoase $ consecutiv isc!emiei arteriale se dezvolta la nivelul venelor satelite arterelor si dau complicatii embolice. interpozitia partilor moi. .omplicatii locale tardive$ intarzierea de consolidare$ fractura nu consolideaza in timpul cuvenit pentru refacerea structurii osoase unui segment anume, datorita reducerii imperfecte, imobilizarii incorecte sau scaderea reactivitatii org bolnavului. calusul vicios$ complicatie a unei fracturi reduse incomplet sau deplasata in aparat gipsat* reprezinta o consolidare a focarului de fractura, dar cu antrenarea unor tulburari functionale$ decala' si ung!iulare. &ratament$ osteoclazia, osteotocmia, rezectia. pseudoartoza$ lipsa consolidarii fracturii, bolnavul prezinta o mobilitate in focar, reapare durerea, radiografic nu e#ista calus, timpul normal alocat consolidarii este mult depasit (:8-> luni . osteoporoza post-traumatica$ sindromul /<%E.G- BERI.7E, greu de tratat, are un determinism vascular, nervos, psi!ic, endocrin, simpaticul avand un rol deosebit in patogenie. - suferinta manifesta prin cianoza tegumentara, !iper!idroza, tegumente reci si subtiate* caracterizata prin dureri la mobilizare, atrofie musculara, edem dur la nivelul gatului mainii. E#emplu$ reabsorbtia osoasa difuza si de aspect tigrat. - nevrita tardiva $ iritatia unui filet nervos de catre calus osteoame periarticulare post-traumatice$ formatiuni osoase aparute dupa principiile calusului in revarsatele mari sg cand s-a inceput prea iute mobilizarea si cand articulatia s-a masat edem post-traumatic$ staza limfatica redoare articulara $ reducerea dureroasa a mobilitatii articulare si apare dupa o imobilizare indelungata 2 atrofia prin inactivitate, fibroperiarticulara. artrita traumatica$ inflamatie aseptica a sinovialei si capsulei cu scaderea secretiei lic!idului articular. osteita cr. cicatricea tegumentara aderenta litiaza renala 3#.*ratamentul pseu artro-ei(avivarea capetelor) &ratamentul pseudoartrozei este eminamente c!irurgical$ -indepartarea tesutului fibro-sclerotic -desfacerea canalelor medulare si alezarea acestora acestora. -osteosinteza ferma de compactare cu ti'a rigida sau placa si suruburi. -osteoplastia cu grefa osoasa spongioasa autogena din creasta iliaca purtatoare de celula suse osteoformatoare

3$. *ratamentul local al fracturilor E#ista 3 tipuri de tratamente locale$ - tratament ortopedic - tratament c!irurgical - tratament ortopedico-c!irurgical ARI3.IAII$ a. Reducerea fragmentelor deplasate b. "entinerea reducerii prin imobilizarea focarului de fractura c. Recuperarea biologica cat mai precoce. &ratamentul c!irurgical 9 stabilizarea focarului de fractura 2 imobilizarea in general cu ti'e pt diafizele oaselor lungi, placi si suruburi mulate dupa aspectul oaselor, suruburi, cercla'e de sarma sau cu brose dupa particularitatile fiecarei fracturi. &ratamentul ortopedico-c!irurgical este tratamentul care se adapteaza unor bolnavi care nu isi permit tratamentul c!irurgical (coma, varstnici si nici tratament ortopedic datorita cominutiei fracturare $ raportul corticala,medulara in favoarea corticalei si gradului mare de instabilitate fracturara. 4,. 4rincipiile urmarite in re ucerea fracturii (pag 20-2+ - tratament ortopedic$ sub anestezie locala, generala intravenoasa sau ra!idiana sau simpla sedare a bolnavului* dupa o pregatire psi!ica a acestuia in care I se e#plica manevra* se purcede la efectuarea de manevre in focar, e#terne, deplasand fragmentele osoase la nivelul focarului de fractura manual in sens invers producerii acestuia* se trece apoi la imobilizarea in aparat gipsat. - tratament c!irurgical $ reducerea sangeranda 2 sub anestezie generala intravenoasa cu I-&* pe cai de abord prestabilite cu mena'area elementelor vasculo-nervoase, prin insertii musculare se patrunde la nivelul focarului de fractura, se manevreaza cu gri'a fragmentele osoase cu a'utorul unor instrumente speciale osoase si se reduce fractura, apoi se va stabiliza prin materiale de osteosinteza* se va imobiliza apoi membrul afectat. 41. 4rincipii e tratament & re ucere si recuperare biologica Recuperarea biologica 2 consta in inceperea cat mai precoce a contractiilor musculare sub aparatul gipsat, avand rol de prevenire a !ipotrofiei musculare, permitand micromiscari la nivelul articulatiei si favorizand baleia'ul lic!idului articular ce va impiedica fibroza articulara, scleroza seroaselor, denutrierea cartila'ului si va permite dupa suprimarea aparatului gipsat o mobilizare progresiva, blanda fara bai calde, mobilizari passive sau brutale. 42.Ce e re ucerea ortope ica? 4ezi ;+ 43.:e ucerea sangeran a 4ezi ;+ 44. Ce este osteosinte-a? Imobilizarea fragmentelor osoase prin te!nica c!irurgicala folosind implante metalice poarta numele de osteosinteza. "aterialele de osteosinteza sunt$ ti'e pentru diafizele oselor lungi, placi si suruburi mulate dupa aspectul oaselor, suruburi, corda'e de sarme,

brose dupa particularitatile fiecarei fracturi. %e multe ori este nevoie de protectia unui aparat gipsat care sa asigure un comfort antiinflamator postoperator. 45. Cum se eplasea-a fragmentele osoase in fractura e clavicula ? )racturile de clavicula se clasif in fracturi ale +,3 interne, +,3 medie, +,3 e#terne +,3 interna a claviculei 2 traiectul de fractura $ - intern de insertia /." cand fragmentul intern este deplasat inferior, iar cel lateral este deplasat superior. - Ae insertia /." cand fractura este fara deplasare datorita balantei ec!ilibrate intre actiunea acestuia din urma si a musc!iului subclavicular si ligamentul costoclavicular. +,3 e#terna 2 traiectul este $ - prin ligamentele coracoclaviculare (trapezoid si conoid si fractura este fara deplasare. - In afara ligamentelor coracoclaviculare 2 apare o deformare nereductibila la apasare. +,3 medie 2 traiectul este transversal, oblic scurt, oblic lung, cominutiva, cu fragment intermediar, cu fragment intermediar ce se poate aseza perpendicular pe clavicula sub piele putand determina complicatii vasculonervoase, tegumentare sau ale domului pleural, la copil poate fi de tip J in lemn verde K deci fara deplasare. la adult $ fragmentul intern este tras de /." in sus si inapoi* iar fragmentul sub actiunea greutatii subtoracic si contractura musc!iului pectoral si deltoid este deplasat inauntru, in 'os si inainte producand o amgulare a fragmentelor. 46.Cum e atitu inea umila Apare in lu#atiile scapulo-!umerale posterioare cand pacientul se prezinta cu capul aplecat spre partea afectata 4!. .racturile extremitatii istale si proximale ale 1umerusului. )racturile e#tremitatii pro#imale (portiunea cuprinsa intre interliniul articular scapulo!umeral si cu marginea inferioara a insertiei musc!iului mare pectoral 2 mecanism direct $ +. fractura parcelara a capului !umeral 2. fractura colului anatomic 2 f. intra-articulara * atitudine de umar umil * tratament ortopedic 2 %essault 2 saptamani. 3. fractura tro!iterului 2 &<1ER-5I&A&EA "ARE 2 contractie violenta a musc!ilor rotatori e#terni ( supraspinos, subspinos si rotund mic cu deplasarea fragmentului inapoi si in sus, bolnav cu atitudine umila* banda' %essault +0 zile in fracturi fara deplasare sau cu deplasare mica si aparat gipsat toracobra!ial in abductie la fracturi cu deplasare mare, la tineri 2 reducere sangeranda si osteosinteza cu brose sau ;. surub. 8. fractura tro!inului 2 &<1ER-5I&A&E "I.A 2contractie violenta a m.subscapularului 2 imobilizare %essaul +0 zile. >. fractura colului c!irurgical $ mecanism de producere$ -

- add$ fragmentul diafizar este in adductie si rotatie interna datorita contractiei musc!iului mare pectoral si fragmentul epifizar este in abductie si rotatie e#terna prin contractia musc!iului supraspinos si rotund mic. - abd$ fragmentul distal este tractionat in sus si inauntru datorita musc!iului pectoral mare si deltoid* fragmentul epifizar este in rotatie interna. Lfracturi cu deplasare,depresiune ca lovitura de topor EsubdeltoidianF* ec!imoza tardiva bra!iotoracica 7E33EM<I3. Lfractura fara deplasare sau deplasare mica 2 banda' %essault 2 saptamani Lfractura cu deplasare mare 2 reducere ortopedica 1-7BER si imobilizare %essault 2-3 saptamani. Ltratament c!irurgical 2 reducere sangeranda si osteosinteza cu surub, cu grefe, brose sau osteosinteza contramedulara, apoi imobilizare %essault +0 zile. )racturile e#tremitatii distale a !umerusului$ +. fracturi supracondiliene 2 !ipere#tensie, traiect de fractura oblic de sus in 'os, dinainte inapoi sau prin !iperfle#ie. - ec!imoza GIR"I//-3, brat scurtat* linia "alaigen si triung!iul 3elaton modificate - imobilizare in aparat bra!iopalmar pt ; saptamani (cotul la C0 de grade - tratament c!irurgical. 2. fracturile supra si intercondiliene 2 traiect E&F, E4F, ENF -fractura intraarticulara -tratament ortopedic (fractura cu mare cominutie reducere si imobilizare pt 2-3 saptamani in aparat gipsat cu cotul la C0 de grade. -tratament c!irurgical 2se practica abordul transtricipital sau transolecranian, fi#are cu suruburi sau brose * cotul se mentine procliv 6 zile. 3. fractura de epitro!lee 2 smulgerea ligamentului colateral intern ;. fractura condilului !umeral e#tern 8. fractura osteocartilaginoasa >. fracturi ale condilului intern 6. fracturi cominutive H. fractura-decolare C.fracturi ale epicondilului 4#..racturi e iafi-a 1umerala 5zona delimitata superior de marginea inferioara a insertiei marelui pectoral si inferior de linia conventionala ce trece la ; laturi de deget deasupra interliniului articular al cotului. /ediul fracturii$-+,3 medie 2 traiect transversal si cominutiv -+,3superioara- oblic scurt -+,3 inferioara - oblic lung si spiroid -fragmentul pro#imal este tractionat anterior, iar frgmentul distal ramane verical si rotat intern -brat deformat in crosa cu ec!imoza distala -aparat toraco-bra!ial >-Hsapt 4$..ractura si luxatia5vezi +>

5,. "orfologia 7tanciulescu - fractura +,3 medie a diafizei cubitale se insoteste de dureri de lu#atia capului radial si poarta numele de fractura lu#atie "-3&E-@IA-/&A3.I<BE/.<, capul radial se poate lu#a anterior sau posterior, particularitatea acestei entitati clinice este posibilitatea tratarii ei prin repunerea lu#atiei capului radial care atrage dupa sine reducerea fracturii in suferintele recente. .and nu este posibil, se trece la tratamentul c!irurgical care reduce fractura si o fi#eaza ferm cu o ti'a sau cu placa dupa care lu#atia se repune aproape singura. 51. Ce este semnul creionului? (fractura cubitusului) Reprezinta diastazisul interfragmentar de la nivelul olecranului cand tricepsul bra!ial trage fragmentul pro#imal in timp ce fragmentul distal ramane atasat de diafiza. Intre fragmente apare o distanta in care se poate introduce un creion. 52.Cum se numeste fractura inversa? 53. .ractura extremitatea proximala a femurului cuprin e% - EAI)I5I-BI5A .AA<B<I )E"<RAB - )RA.&<RIBE .AA<B<I )E"<RAB - )RA.&<RIBE .-B<B<I )E"<RAB - )RA.&<RIBE "A/I4<B<I &R-7A3&ERIA3 - )RA.&<RA "AREB<I &R-7A3&ER - )RA.&<RA "I.<B<I &R-7A3&ER. 54. .ractura masivului tro1anterian. -fracturile marelui tro!anter -fracturile micului tro!anter -fracturile pertro!anteriene $ - simple sau comple#e - subtro!anteriene - intertro!anteriene - tro!anterodiafizare clasificarea E4A3/ $ -stabile -instabile 55. .ractura iafi-ei femurale & tratament c1irurgical, osteosinte-a - regiunea delimitata superior de o linie orizontala trecuta sub micul tro!anter iar inferior de o linie orizontala la > cm pro#imal de interliniul articular al genunc!iului. - tratamentul in fractura de femur este c!irurgical* in fracturile cominutive sau cand e#ista contraindicatie tratamentului c!irurgical, se face tractiunie directa prin tuberozitatea tibiala ; saptamani si apoi gips pelvipedios 2 luni. &ratamentul c!irurgical$ osteosinteza cu ti'a rigida G<3&/.7ER cu focar desc!is sau fara desc!iderea focarului sub control R#. osteosinteza cu 2 ti'e de tip E3%ER. osteosintezsa cu placa si suruburi pentru fracturile din O pro#imal si +,; distal ( %./ pt. O distal, %"/ pt. O pro#imal .

osteosinteza centromedulara cu focar inc!is sub ecran R# &4 cu bloca' static si dinamic in fracturile cominutive. 56. Clasificarea 2ar en gradul I $ fracturi incomplete gradul II $ fracturi complete fara deplasare gradul III $ fracturi complete cu mica deplasare la care corticala posteroinferioara este un arc frant, capul femural basculat in abductie, fragmentul distal rotat e#tern, iar intre traveele osoase cervico-capitale si cele cervico-diafizare in ung!i desc!is posteroe#tern. gradul I4 $ fractura completa cu mare deplasare, cu sinoviala si repliul pectinofoveal rupte, fara contact intrafragmental, intre traveele cervicocapitale si cele cervicodiafizare e#ista din punct de vedere radiologic un paralelism. Ba varstnici se indica artroplastia partiala* cu proteza de tip "oore sau &!ompson* reprezinta un gest de terapie intensiva care la bolnavii varstnici este singura posibilitate de a evita complicatiile generale imediade ale fracturilor ce ucid bolnavul. 5!.Clasificarea fracturilor pretro1anteriene vezi 8; 5#. Clasificarea fracturilor extremitatii istale a femurului. 5 fracturile condililor femurali tratament ortopedic$ gips femuropodal > saptamani, mersul fiind permis la 3 luni* fractura cu deplasare 2 reducere sangeranda P fi#are cu surub. 5 fracturile supracondiliene tratament$ gips pelvipodal > saptamani* c!irurgical$ osteosinteza elastica in arc secant de tip Ender sau osteosinteza cu cui-placa %./ ce elimina imobilizarea gipsata. 5 fracturile bicondiliene. 5$. .ractura platoului tibial. a. fracturile platoului tibial e#tern - separarea cu detasarea unei tuberozitati - infundarea asociata deseori cu fractura de cap de peroneu$ poate fi anterioara,posterioara, interna sau e#terna. - mi#te $ separare si infundare. b. fracturile platoului tibial intern$ -separare -infundare$ anterioara, posterioara, interna, e#terna si centrala - mi#te c. fracturile bituberozitare$ - simple cu separare in E&F, ENF, E4F inversat. - comple#e$ fractura tuberozitara se asociaza cu fractura subtuberozitara 6,. .ractura pilonului tibial Ailonul tibial 9 epifiza tibiala distala delimitata de linia interarticulara a gleznei si o linie la 8 cm pro#imal de acestea. -fracturile supramaleolare -fracturile marginale 2 anterioara - posterioara

- bimarginale - fracturi sagitale 61. .ractura calcaneului - se produce prin cadere de la inaltine 9: cominutie prin mecanismul de sfaramare ca rezultat al actiunii divergente a 2 forte in acelasi punct$ greutatea individului si planul dur pe care cade. - din punct de vedere anatomopatologic$ talamice (articulare fara, cu deplasare, adica infundare verticala sau orizontala. e#tratalamice (e#traarticulare 2 fractura in cioc de rata a marii tuberozitati comple#e 2 fracturi de calcaneu asociate cu alte fracturi de glezna. )ractura talamica dupa valoarea ung!iului 1o!ler$ - gradul I 2 ung!i mai mic de 38 grade - gradul II 2 ung!i apro#imativ egal cu zero - gradul III - ung!i negativ. 62. Contu-iile % se intalnesc frecvent ca rezultat al unui traumatism direct prin cadere, strivire sau lovire cu un corp dur. Aot fi usoare (spontan nevizibile sau grave (leziuni profunde * pot fi si superficiale (ec!imoze, !ematom sau profunde (contuzie musculara cu rupture musculara . Ec!imoza 9 leziune tegumentara primara caracterizata prin acumularea sangelui in straturile superficiale ale dermului. /eromul 9 acumulare de lic!id in straturile superficiale ale dermului in urma actiunii unui agent traumatic tangential dezlipind tegumentul de planul subiacent si cu producerea unor leziuni ale vaselor limfatice. )lic!ena 9 leziune tegumentara primara caracterizata prin acumularea de lic!id in straturile superficiale ale dermului, traduce cresterea presiuni cu un spatiu ine#tensibil. 63.O luxatie este mai grava ecat o entorsa? Bu#atia este mai grava 64. 2ra ele entorsei +. @radul I 2 intindere ligamentara 2. @radul II 2 ruptura partiala a capsulei sau ligamentelor 3. @radul III 2 ruptura totala ligamentara sau smulgerea insertiei osoase. 3 forme clinice$ a. entorsa usoara$ durere redusa, 'ena functionala, tumefactie dureroasa fara semne R# 9 entorsa de grad I. b. entorsa moderata$ durere vie, impotenta functionala partiala, tumefactie evidenta, ec!imoza, mobilitate normala, fara semne R#., entorsa de gradul II c. entorsa grava 2 durere vie, impotenta functionala totala, tumefactie, ec!imoza intinsa, puncte dureroase ligamentare, mobilitate anormala, largirea spatiului articular,R#.traduse ruptura totala sau smulgerea insertiei osoasa, entorsa grad III 65. 8igamentele incrucisate. 5 se gasesc posterior in fosa intercondiliana, se insera pe fetele intercondiliene ale femurului si pe ariile intercondiliene ale tibiei.

 ligamentul incrucisat posterior 2 se insera pe aria intercondiliana posterioara a tibiei,se fi#eaza pe fata intercondiliana a condilului medial (partea ei anterioara . ligamentul incrucisat anterior - se insera prin e#tremitatea inferioara si pe aria intercondiliana anterioara a tibiei, iar cu cel superior pe fata intercondiliana a condilului lateral (partea posterioara . 66. Cate meniscuri sunt in organism? H $ cate 2 la fiecare genunc!i, 2 temporomandibulare, 2 acromioclaviculare. 6!. Cum este bratul in 87;? 1olnavul prezinta durere si impotenta functionala totala. In lu#atiile anterointerne bolnavul prezinta Eatitudine umilaF cu capul inclinat pe partea bolnava, antebratul si mana umarului lu#at in pronatie sunt sustinute de mana si antebratul sanatos. <marul Ein epoletF, relieful deltoidian sters, capul !umeral lipsind din glena. 1ratul este scurtat si rotat intern in abductie dureroasa (semnul 1erger . In lu#atia posterioara durerile sunt vii, semnele clinice si forma umarului poate fi nemodificata cu e#ceptia ireductibilitatii rotatiei interne si prezenta capului !umeral sub ung!iul acromionului. 6#. Care este cea mai frecventa 87;? B/7 6$. 4roce ee e repunere ale 87;. (pag #,5#1) +. procedeul von Artl 2. procedeul 7ipocrate 3.procedeul %'anelidze ;.procedeul Goc!er !,. /e cine este at numele luxatiei? Este dat de sensul deplasarii fragmentului distal din articulatia respectiva. !1. 8uxatia cotului. - se produce prin cadere pe palma cu antebratul in e#tensie si supinatie fata de brat. a. in lu#atia posterioara 2 capsula anterioara si ligamentul lateral intern si e#tern se rup* apofiza coronoida aluneca sub tro!lee in foseta olecranului si e#tremitatea superioara cubitusului si radiusului se deplaseaza posterior. - clinic$ antebratul in pronatie sustinut de mana sanatoasa intr-o e#tensie de +30 2 +;0 de grade, antebratul pare mai scurt, se palpeaza proeminenta transversala a tro!leei !umerale anterioare* varful olecranului este deasupra liniei ce uneste epitro!leea si epicondilul , antebratul prezinta miscari osoase de lateralitate. - repunerea si imobilizarea in atela gipsata posteriora bra!iopalmara 2sapt. b. in lu#atiile anterioare 2 cotul este in e#tensie, din profil bratul pare alungit*(lu# incompleta , in lu#atia completa 2 cotul este flectat si bratul pare scurtat * poate fi lezat musc!iul cubital.

!2. 8uxatia e sol . - mecanism de producere $ traumatism indirect ce actioneaza in a#ul coapsei este in fle#ie si adductie fortand capul femural se lu#eaza posterior in fosa iliaca e#terna, daca coapsa

este in abductie accentuata capul femural se lu#eaza anterior iar daca coapsa este in o usoara abductie 2 se prod lu#atie centrala cu protruzia capului femural in micul bazin. -dupa pozitia capului femural avem$ lu#atie posterioara$ -- iliaca inalta 2 capul ascensionat inapoia acetabulului in fosa iliaca e#terna. -- iliace 'oasa sau isc!iatice2 cand capul vine in contact cu spina sciatica. lu#atie anterioara - - inalte iliopubiene 2 capul este situat inaintea ramurii orizontale a pubelui -- 'oase 2 obturatoare- capul situat inaintea gaurii obturatoare .linic$ - lu#atia posterioara inalta $ e#tensie completa, adductie si rotatie interna* capul femural se palpeaza in fosa iliaca e#terna, marele tro!anter este ascensionat , !alucele atinge creasta tibiala anterioara contralaterala , membru scurtat cu >-6 cm. - lu#atia posterioara 'oasa $ soldul este in fle#ie de C0 de grade, rotatie interna, adductie, membrul este scurtat cu 3-; cm, genunc!iul atinge coapsa contralaterala. - Bu#atie anterioara inalta $soldul este in rectitudine , abductie si rotatie e#terna in afara,scurtat cu +-2 cm. - Bu#atie anterioara 'oasa 2 fle#ie accentuata, abductie, rotatie e#terna, cu genunc!iul proiectat in afara. !3. .orme clinice ale osteomielitei. - forma to#ica - forma septicemica -forma pioemica -forma atenuata -forma piogena -forma osteomielitei cronice. !4. *ratamentul entorselor. Este in functie de gradul entorsei$ -se practica infiltratii cu #ilina +D sau crioterapie pentru a intrerupe refle#ele simpatice nociceptive* continuand cu antiinflamatorii nesteroidiene* pozitie procliva pentru 2;-;H ore. - entorsa de grad I 2 imobilizare cu fasa elastica. - entorsa de grad II 2 gips 2 saptamani pentru glezna si 3-; saptamani pentru genunc!i. - entorsa de gradul III 2 indicatie c!irurgicala , imobilizare in aparat gipsat ;-> saptamani. !5. 2ar en <+, pacient 3, ani% Ba bolnavii tineri se indica artroplastia totala in varianta cimentata sau necimentata in functie de calitatea osului, iar la adultii varstnici se indica artroplastia bipolara care reprezinta mentinerea capitalului osos acetabular cu posibilitatea trecerii la totalizarea protezei la aparitia fenomenelor de cotiloidita eroziva.