Sub 15- Gl tiroide, paratiroide si timus GLANDA TIROIDA gl endocrina ce se diferentiaza cel mai timpuriu, schita ei fiind vizibila

a la embrionul de 2 mm, la 24 de zile de viata intrauterina. In spatele tuberculului impar, pe linia mediana, in aria numita foramen cecum, endodermul da nastere unui diverticul care se infunda in sens caudal si dorsal in mezenchimul subiacent. Pediculul acestui diverticul sacular reprez can tireoglos. In decursul S 6, pediculul devine plin, apoi se fragmenteaza si dispare. Capatul sau cadal, dilatat si bilobat, devine si el solid. In S 7 epit care a proliferat devine form o placa transversala sit ventral de laringe. Aceasta placa este invadata de catre mezodermul din jur si separata in cord cel. Tot in aceasta perioada, corpul ultimo-branhial fuzioneaza cu masa principala glandulara. In S 8-embrion de 23 mm- cel epit grupate sub f de sfere pline se organiz in folicul-... in aparitia de cavit intre ele. Acest proc incepe la periferia gl, foliculii fiind inconj de o bog ret vasc. In luna a 3a apare coloidul, iar gl tiroida devine functionala. Form foliculilor primari inceteaza in luna a 4a , dar nr lor sporeste printr-un proc de inmugurire. Caps si stroma gl tiroide se diferent din mezodermul local extremit caudala a can tireoglos este reprez la adult de piramida Lalouette. GLANDELE PARATIROIDE isi au originea in al 3lea si al 4lea arc branhial din al 3lea arc se dezv: gl paratiroide inf- impr cu timusul- si de aceea se mai numesc si paratiroidele III. Cele sup/ paratiroidele IV deriva impreuna cu corpul ultimo-brahial prin intermed cariua cel C migreaza in tiroida- din arcul al 4lea si au o pozitie mai constanta decat cele inf, in aproprierea polului sup al tiroidei. TIMUSUL ia nastere din a 3a punga faringiana in S6 de gestatie, epit care inveleste prelung ventrala a acestei pungi prolifereaza in dir caudala dand nastere can timo-faringian, care cob si trece lat de pungile faringiene 4 si 5. in S7 can se oblitereaza, devine solid si se dilata spre port caudala, alcatuind mug timic. Cord solid care mentine leg intre mug si epit ectodermal de origine se fragmenteaza si dispare. Extremit caudala a timusului e ancorata de pericard care in aceasta per este in poz inalta-cervic. Cob sa antreneaza si timusul care patr in torace si in S8 se gas ant de cam anastomotic dintre v supracardinale, viitorul tr venos brahiocefalic stg. La acest niv mug timici dr si stg fuzioneaza. In s 10 printr-un proc de inmugurire secund apar acinii, care sunt inconj rapid de vase sanguine. Acinii la randul lor prolifereaza si dau nastere in zona corticala unei ret sincitiale in ochiurile careia, spre finele lunii a 3a, apar cel de tip limfocitar= cel timice mici. Ele se organiz in folic linf care se inmulteesc prin proliferare. Medulara timica de orig certa endodermala este caract prin prezenta corpusculilor concentrici Hassal. Acestia isi au orig fie in mezodermul capsular al gl si al septurilor separatoare dintre lobulii timicim fie prin proliferarea endoteliului vascular al capilarelor degenerate de la niv medularei timice insasi. La acest niv exista circa un mil de asemenea corpusculi. Mug timici accesori pot lua nastere, mai rar, din epit pungii a 4a si chiar din sinusul cervical.