Din p de vedere al structurii cordul este alc din int spre ext din endocard,miocard si epicard.

Endocardul
este str care captuseste inima la int si care se cont fara demarcatie cu endoteliul vaselor mari(care
pleaca sau vin la cord).Structural are vreo 4 stratrui.Spre int este endoteliul t subendotelial-fibre
conjunctive si cel rare urmeaza un str conjunctivo musc-fb conj si musc cu foarte multe terminatii
nervoase foarte bine reprezentate la niv atriilor.Si str subendocardic cu t conj-lax cu vase
sanguine,limfatice,terminatii nervoase.Peste tot reprezentat dar lipseste la niv cordajelor tendinoase si
m papilari.
Miocardul
Este stratul cel mai bine reprezentat al cordului format structural din 2 tipuri de celule.Miocardul
embrionar/t excitoconductor si respectiv miocardul adult,miocitii de lucru,fibra striata de tip cardiac
care se insera pe scheletul fibros al inimii.
Scheletul fibros al inimii.Este o retea complexa de t conj situata la baza ventriculilor si care ofera ins
miocardului de lucru,oraganizat in niste struc conj dispuse sub forma unor inele care circumscriu
orificiile atrio-ventr dar si orif arteriale.O alta forma de existenta a acestui schelet fibr este reprez de
trigonurile fibroase dr si st.Ele sunt struc conj dispuse intre orificiul aortic si orif A-V avand acelasi rol-de
a oferi suprafata de insertie aparatului valvular.Ultima componenta a scheletului fibros este partea mbr
a septului interventricular.Inelele fibroase-semicercurile tendinoase ale lui Lower.Per ansamblu acest
schelet fibros al inimii indeplineste urm roluri functionale:
-ofera insertie miocitilor de lucru(miocardului adult)
-confera pozitia cordului si mentine pozitia cordului in int sacului pericardic
-asigura discontinuitatea electrofiziologica intre miocardul atrial si ventricular permitand ca singura cale
de legatura dintre cele 2 tipuri de miocard sa fie t excitoconductor
-asigura o baza stabila dar in acelasi timp deformabila aparatului valvular al inimii.
Inelele fibroase/semicerculrilese gasesc la baza ventriculilor si circumscriu orif mitral si tricuspid si
respectiv aortic si al tr pulmonar.Cele 2 orificii A-V si orif aortic sunt situate aprox in acelasi plan.Orif tr
pulmonar este situat ant su sup de acestea cu aprox 5 mm.Aceste inele nu corespund in totatlitate
atrioventricular.Orificiul aortic este situat central in cadrul acestor inele si este conectat structural cu
toate celelalte orificii,dar in mod particular este conectat cu cel al tr pumonarei prin tendonul
infundibular sau lig conului pulmonar.Orificiile arteriale circumscriu aortei si tr pulmonar si se gasesc la
jonctiunea dintre miocardul ventricular si pereteii aortei si respectiv tr pulmonar practic continuandu-se
cu tunica medie a aortei si respectiv a tr pulmonar.Sunt dispuse sub forma unor inele fibroase -3 arcurisi ofera insertie valvulelor pulmonare.Inelele A-V se gasesc la joctiunea dintre ventriculi si atrii si sunt
dispuse tot sub forma unor arcuri tendinoase care se cont in int aparatului valvular cu niste lamele
conjunctive care ofera insertie cuspidelor.Aceste inele fibroase ale orif tricuspid si mitral impreuna
formeaza planul ventil al inimii,care este mobil spre deosebire de inelele de la baza aortei si tr pulmonar
care sunt fixe marind atriile si facilitand intoarcerea sangelui la inima.Aceste orificii tricuspidiane si
mitrale sunt intarite ant si post de niste benzi conjunctive care se numesc fila coronaria si care pornesc
de la niv trigonurilor fibroase. Trigonurile fibroase-struc conj sit stric intre orificiul aortic si orif atrioventr dr si st.Trigonul fibros st de dimensiuni mai reduse este situat intre orif aortei si respectiv A-V st si
de la niv sau porneste fila coronaria ant a orificiului mitral.Trigonul fibros dr mai voluminos decat cel

st,dispus intre orif aortic si respectiv mitral si tricuspid.De la niv sau pornesc filum cornaria ant si post al
orificiului tricuspid si filum coronaria post al orif mitral.Trigonul fibros dr mai poarta numele de corpul
fibros central al inimii.Trigonul fibros dr se cont in partea posterosup a asa cu tendonul Todaro-banda
subendocardica de t fibros sit in peretele atriului dr care participa la delimitarea trigonului Koch care
contine nodul atrioventr.In partea ant se cont cu portiunea mbr a septului interventr.In sf ultima
componenta a scheletului fibros-partea mbr a septului interventr.O portiune subtire de form aovalara
,elastica sit in partea sup a septului interventr conectata cu trigonul fibros dr si respectiv in partea inf se
cont cu partea musc a septului interventr(3/4 din sept este muscular iar 1/3 este mbr).
Structura miocardului-este reprezentat de fibra musculara micardica adulta care din p de vedere struc
seamana cu o fibra scheletica in sensul ca are striatii dispuse transversal dar are un singur nucleu dispus
central similar fibrelor musc netede.Din p de vedere al contractiei-este rapida similar musculaturii
scheletice dar in acelasi timp prezinta si automatism,activitate ritmica caracteristica musculaturii
netede.Din p de vedere morfofunctional miofibrila este alc din striatii dispuse transversal (discuri clare si
intunecate),dar mai are un reticulendoplasmic bogat si intre aceste striatii trasnversale se interpun niste
straitii scalariforme-Eberth,care rerezinta niste complexe joctionale care ancoreaza miofibrilele si le fac
sa functioneze ca un sincitiu.Contractia este rapid propagata in toata masa miocardului.Miocardul este
dispus in miocard atrial si miocard ventricular.IN privinta miocardului atrial,mult mai subtire,el prezinta
2 tipuri de fibre-superficiale si fibre profunde.Fibrele superficiale ale miocardului atrial sunt comune in
ambele atrii si au o dispozitie particulara.Sunt dispuse intr-un facicul circular si altul vertical dand
aspectul de esarfa.Fibrele profunde ale miocardului atrial sunt caracteristice fiecarui atriu.Ca dispozitie
sunt circulare si respectiv ansiforme,caracteristice fieecarui atriu.Cele circuare se condenseeaza in jurul
atriilor la niv orif,numai in cazul atriului dr formeaza niste structuri particulare-creasta terminala,limbul
fosei ovale,mm pectineati,fascicolul Venghebach.In cazul atriului st nu dau niste elem speciale.
Miocardul ventricular-mult mai voluminos decat cel atrial,de 3 ori mai voluminos cel st decat cel dr.Are
si el tipuri de fibre superf si profunde.Cele superf sunt caracteristice ambilor ventricoli.Fibre cu un
aspect neregulat ce incep la baza ventr ins pe orif a-v se indreapta spre vf ventr unde au o dispunere
incrucisata creand vertex cordis dupa care se reintorc spre baza ventr.Fibrele profunde au in principal o
cat de fascicole circulare care asigura contractia ventr.
Vascularizatia-asigurata de cele 2 artere coronare dr si st.Au originea in portiunea initiala aortei,la niv
aortei asc .arterele coronare sunt adaptate dinamicii volumetrice a cordului din timpul revolutiei
cardiace.(in diastola se alungesc odata cu relaxarea fb miocardului ,in sitola devin plicaturate,sinuoase
cu dimensiuni mai reduse)Per ansamblu au un calibru de 4-4.5 mm.Ele nu sunt fixe.IN ateromatoze cu
depunere de placi la niv coronarelor aceasta alungire si revenire nu mai are loc.Aceste trigoane fibroase
la persoanele in varsta se osifica si impiedica mecanica cordului.Artera coronara st are orig la niv aortei
asc in dr sinusului aortic st deasupra valvei semilunare st.Are un traiect descendent de la orig trecand
initial intre tr pulmonar si atriul st si apoi intre acesta si urechiusa st. si dupa 1-1.5 cm patrunde in segm
st al santului coronar,strabate o mica portiune la niv santului coronar pe fata sterno-costala a inimii
unde sub numele de artera interventr ant coboara in santul cu acelsai nume de pe fata sternocostala.Artera interventr ant se desprinde.colaterale ventriculare dr si st si ami da o categorie de
ramuri septale.Dintre colat ventr st sunt mai lungi si se distriubie fetei sternocostale a ventr st.Dintre ele
artera diagonala a ventr st care in 20 % din cazuti poate sa fie dubla.Colateralele ventr dr se distribuie
unei mici parti din fata ant a ventr dr si partial m papila dr.Iar dintre aceste colat dr se distribuie flancului
st a conului pulmonar-artera infundibulara st.Septalele-mai numeroase 7-15 si se distribuie celor 2

treimi ant a septului interventricular,partial m papilari septali,trabeculei septomarginale care contine

ramura dr a fasc atrio-ventr-banda moderatoare ,coloana musc de ordinul 2,diviziunii ant a ramurii st a
fasc Hiss A-V.Artera circumflexa a inimiicont traiectul arterei coronare st la niv segm st a santului
coronar unde va fi insotitata de vena mare a inimii parcurgand santul pe fata pulmonara si apoi
peunde se termina in dr santului interventricular posterior.In sub 1/3 din cazuri se paote termina ca
interventr post.Da colaterale atriale si colat ventriculare.Colat atriale-3-4 la nr,se distribuie celei mai
mari parti a AS si dintre ele cea mai cea este a atriala a marg st.Artera atriala a marg st se termina in dr
orif v cavei sup si in 35% din cazuri din ea se desprinde artera nodului sino-atrial.Intr-un nr si mai putin
de cazuri artera nodului atrio-ventr poate sa ia nastere si ea din circumflexa inimii dar numai atunci cand
circumflexa st devine interventr post.Colat ventr-mia putin numeroase si le numim ant si post
vascularizand ce a mai rams-fata pulm si respectiv fata diafragmatica a ventr st,partial papilarii ant si
post st.Dintre ele cea mai importanta este artera marginii st. care coboara pe fata pulmonara a inimii
pana aproape de vf acesteia.Artera coronara dr are org in de la origine are traiect desc psre dr trecand
intre urechiusa dr si tr pulm.Se va gasi in segm dr al santului coronar.Coboara si in apropierea marginii dr
cordului este isotita de vena micaimpreuna cu care se indreapta spre fata diafragmatica a cordului
unde se termina de regula cele 2 r terminale ale coronarei dr a marginii dr si artera interventr post.Pana
da aceste ramuri da colat-atriale ventr si septale.Colat atriale 3-4 se distribuie celei mai mari parti a
atriului dr,portiunii juxtaseptale a atriului st,septului interatrial,in peste 65-70% da artera nodului
sinoatrial.Colat ventr-4-8 la nr ,se distribuie bulbului aortic,flancului dr al conului pulmonare dand artera
infundibulara dr care se anastom cu infund st,celei mai mari portiuni din fata sternocostala a ventr
dr,papilarului ant dr si partial celui post,partii juxtaseptale din septul interventr al ventr st.Colat septale
se distribuie 1/3 post a septului interventr,mm papilari septali,diviziunii post a ramului st a fascicolului
Hiss A-V.In ceea ce priveste teritoriul global,dominanta in peste 60% din cazuri inima prezinta o vasc
predominant din coronara st.In mai putin de 23 % din cazuri exista un echilibru si in mai putin de 17%
din cazuri exista o dominanta dr.Tipurile de anastomoza-nu avem de a face cu acea terminatie de tip
inosculatie.Exista anastom intre div arterecare au fost impartite in anastomoze intracoronariene(intre
cele 2 coronare)si anastomoze intre teritoriile de distributie ale celor 2 coronare si destul de frecvent
anastom extracoronariene-intre vasele coronare si vasela rteriale care deservesc pericardul.Nu sunt
eficiente.
Sangele venos al cordului este colectat de tributarele sinusului coronarian vena mare mica si medie si o
alta cat care se deschid prin orif proprii in atriul dr si o alta categorie venele mici care se deschid prin
foraminule in AD cat si in VD.Sinusul coronarian cea mai mare vena a cordului,se gaseste in segm st a
santului mebrionar,este un rest a canalului embrionara Cuvier-din partea dr ia nastere vena oblica si din
partea st sinusul coronar.Sinusul coronarian este inclavat in struc AS avand in struc sa fibre musculare
stirate dar se deschide la niv atriului dr la niv unui orif propriu-valvula lui Tebesius.Este o vena de forma
ampulara 2-3 cm pe 0.8 grosime si la niv sau dreneaza vena amre medie si mica a inimii.Vena mare
incepe in aproepierea vf inimii colectand sangele venos si urca prin santul interventricular ant,la st
arterei interventr ant.Ajunge in dreptul santului coronar,incruciseaza coronara st si se varsa in segm st a
sinusului coronar.Colecteaza sangele venos din AS VS si VD de pe fata sternocostala.Vena medie a inimii
colecteaza sangele venos de pe fata diafragmatica acordului ,urca prin santul interventr post insotind
artera cu acealsi nume si se varsa in sinusul coornarian ,colecteaza sangele venos din VD si VS.Vena mica
ia nastere la niv marg dr,colecteaza sangele venos din Ad si VD.Merge iprin segm dr a santului coronar
insotind artera coronara dr si se vasrsa in partea dr a sinusului coronar.Venele astea ant ale inimii se
gasesc pe fata ant atata a VD cat si a VS ,colecteaza sangele de aici si se deschid in peretele atriului dr

prin orif de sine statatoare.Venele mici ale inimii sunt dispuse subepicardic si coelcteaza sangele venos
al Ventriculilor si se deschid prin orif mici,foraminule in A si in V.
Inervatia simpatica,visceromotare are org in centrul cardioaccelerator toracic la niv coloanei
intermediolaterale T3 T5.Axonii formeaza calea vegetativa simpatica,strabat ..unde fac sinapsa cu g
postgang si paoi sub forma n cardiaci cervicali sup mij si inf si alat de fb cervicale toracale formeaza
componenta simpatica a plexului cardiac.Plexul parasimpatic are org intr-o pop neuronala in nc ambiguu
in bulb-nc brahiomotor al n 9 10 si 11.Are 2 neuroni pre si post gang numai ca sinapsa se face in peretele
viscerului,microgang sit in peretii atriilor-gag lui Wriesberg.Impreuna fb cardiace cervicale formeaza
plexul cardiac dispus la baza inimii care are o comp superf si o comp profunda.Plexul superf este dispus
intre crosa aortei ant si artera pulm dr si este format in principal de n cardaic cervical sup st care are
doar fb eferente si din nn cardiaci proveniti din vagul st.Plexul profund este dispus intre crosa aortei ant
si bif traheii post si este format de restul fibrelor.De regula plexul cardaic superf si o mica comp din cel
profund insoteste coronara st,restul coronara dr.La niv cordului aceste retele nerv se impart in plexuri
miocardic subendocardic epicardic cu ramurile astea coronare,cu gg nervosi dispusi predominant in
peretele atriilor pt parasimpatic.S-a constat o bogatie a fb colinergice in peretii miocardului atrial deci
predominant fb colinergice se distribuie miocardului atrial si o bogatie a fb adrenergice miocardului
ventricular.Simpaticul-vasodilatatie si cardioacceleratie si parasimpaticul invers.