1.

Ontogeneza sistemului nervos central n perioada antenatal. Factorii ce o influeneaz.

Sistemul nervos deriva din stratul ectodermal, care alaturi de mezoderm si endoderm se constituie deja din a 2-a saptamna gestationala. Principalele faze ale ontogenezei cerebrale n perioada embrionara cuprind n ordine succesiva: 1. neurulatia 2. formarea veziculelor cerebrale (prozencefalizarea) 3. neurogeneza (maturatia) 1. Neurulatia (Figura: Neurulatia) se produce din ziua 14 pna n ziua 30 de gestatie(g) si consta n formarea si nchiderea tubului neural, care anterior plutea sub forma de placa neurala n lichidul amniotic. Treptat, n saptamna a 3-a placa neurala ncepe sa se largeasca si sa se invagineze nspre mezoderm si endoderm, pentru a se nchide formnd tubul neural. Defectele de neurulatie determina n patologie disrafiile (anencefalie, encefalocel, meningo-cel, spina bifida etc.). 2. ncepnd din zilele 25-30 de gestatie (g) si continund pna n zilele 80-90 gestationale, urmeaza faza de formare a emisferelor cerebrale (prozencefalizarea) (Figura: Prozencefalizarea). nainte ca partea caudala sa fie deplin dezvoltata, partea anterioara a primei somite cervicale ncepe sa se evagineze si sa formeze flexiuni si cavitati, fiecare cu anumite semnificatii n dezvoltarea ulterioara. Initial se produc 3 evaginari: prozencefalul (creierul anterior), mezencefalul (creierul mijlociu), si rombencefalul (creierul posterior). Cu timpul, pe partile laterale ale prozencefalului apar alte 2 evaginari - veziculele optice - din care apoi se vor dezvolta nervii optici si o parte din globii oculari. n ziua 36, prozencefalul se divide n diencefal (posterior) si anterior in 2 vezicule telencefalice, care ulterior devin cele 2 emisfere cerebrale. Simultan se formeaza si cavitatile telencefalice, care pe parcurs formeaza ventriculii cerebrali. n acelasi timp cu divizarea creierului anterior (prozencefalul), se divide si cel posterior (rombencefalul) n 2 structuri: una anterioara, constituind viitoarea punte si cerebelul si una posterioara - viitorul bulb si nceputul maduvei spinarii. Cavitatile corespunzatoare devin ventriculul IV. Mezencefalul ramne neschimbat, din el dezvoltndu-se pedunculii cerebrali si lama cvadrigeminala. Cresterea si dezvoltarea continua si spre luna a 3-a. Concomitent, coarda spinala se extinde caudal, odata cu dezvoltarea coloanei vertebrale. Agresiunile de orice tip sau perturbarea acestei importante etape de formare a sistemului nervos induce malformatii morfologice majore ca: holoprozencefalia, arinencefalia, agenezia de corp calos etc. 3. Neurogeneza, care ncepe ntre saptamnile 8-10g si continua si dupa nastere, consta n proliferarea si migrarea neuronilor. Multiplicarea neuroblastilor n zonele germinative periventriculare din prima jumatate a sarcinii face ca stocul total de neuroni sa fie constituit definitiv spre 20 saptamni de gestatie (exceptie fac neuronii granulari din cortexul cerebelos si din fascia dentata din hipocamp). La ultima lor mitoza neuronii migreaza de-a lungul unor ghizi gliali, conform unei determinari genetice, pentru a constitui placa corticala. Ultimii neuroni care migreaza se aseaza n partea cea mai externa, asa nct straturile externe ale cortexului se vor dezvolta mai trziu dect cele profunde. Anomaliile din perioada neurogenezei pot produce reducerea migrarii (microencefalie, agirie, lisencefalie), dezordini n locul ocupat de neuroni n cortexul cerebral (displazii celulare) sau aglomerari n substanta alba de neuroni care nu mai ajung la locul lor predestinat din scoarta cerebrala (heterotopii). n perioada dintre lunile 3-9g (perioada fetala) sistemul nervos intra ntr-o faza distincta si importanta de dezvoltare numita perioada de maturatie, care nu se ncheie dect dupa ctiva ani de la nastere. n luna a 3-a, sistemul nervos central (SNC) este deja schitat n structura sa generala. Desi n forma rudimentara, exista toate componentele creierului, maduvei spinarii si a celor 2 organe de simt - ochiul si urechea, strns legate de dezvoltarea sistemului nervos. Ulterior apar conexiuni ntre ventriculii laterali, ventriculul 3 se reduce n marime si se diferentiaza comisurile interemisferice (corpul calos, trigonul si comisura alba anterioara). n a 2-a perioada de maturatie, care acopera ultimele 20 saptamni, se produce cresterea cerebrala, legata pe de o parte de multiplicarea celulelor gliale, nceputul mielinizarii si cresterea prelungirilor celulare (axonii). Paralel se maturizeaza sistemul enzimologic cerebral. Macroscopic apar primele rudimente ale scizurilor care se contureaza net abia spre sfrsitul perioadei (luna 4g.scizura silviana, luna 5g.- scizura Rolando, luna 6g.- scizura calcarina si santurile principale ale lobilor frontal si temporal). La sfrsitul lunii 8g. sunt formati toti lobii cerebrali. La nivel microscopic, n perioada fetala ncepe un proces foarte important pentru dezvoltarea sistemului nervos central deoarece ntre procesul de mielinizare si dezvoltarea functiilor specifice SNC exista un paralelism linear.

Mielinizarea este considerata principalul indicator al maturizarii sistemului nervos. Ea continua si dupa nastere (3 ani 1/2) dupa un program foarte strict nscris n genom. Astfel, exista o ordine a mielinizarii diverselor fascicule, cele ascendente fiind mielinizate naintea celor descendente. Mielinizarea este precedata de o marcata proliferare a celulelor gliale care sintetizeaza mielina (oligodendroglia). Se constituie o adevarata unitate functionala neuron nevroglie. Mielinizarea ncepe de la structurile mai vechi filogenetic si se termina la ultimele aparute pe scara evolutiei. Avnd n vedere ca structura creierului este, n mare, formata n perioada fetala, aspectele patologice ce se produc n aceasta perioada de dezvoltare rezulta n special din procese distructive, ischemice sau infectioase si nu realmente malformative.

2.

Particularitile anatomo-fiziologice ale encefalului la copii.

Creierul copilului cantareste: 85g la 1 an, greutatea se tripleaza fata de nastere la 3 ani (1200g) si la pubertatecantareste 1300-1400g. Cresterea creierului sugarului se face prin multiplicarea si diferentierea celulelor cerebrale, care se incarca cu pigment si se mielinizeaza. Primii care se mielinizeaza sunt receptorii si analizatorii cutanati, gustativi, olfactivi, acustici si optici. Scizurile si circumvolutiunile cerebrale se accentueaza in primii ani de viata. Maturarea morfologica a diferitelor segmente celulare este in funcctie de activitatea lor. Dezvoltarea motorie a sugarului se face in sens cranio-caudal si proximo-frontal. Caracterele dezvoltarii psiho-sociale si motorii, in functie de anumite perioade ale copilariei, se impart astfel: De la 0 la aproximativ 15 luni: varsta celei mai mici copilarii; De la 1la 3 ani: perioada expansiunii subiective; De la 3 la 6 ani: varsta descoperirii realitatii externe; De la aproximativ 6 la 9 luni ani: varsta dezagregarii subiective initiale; De la aproximativ 9 la 12 ani: perioada maturitatii copilului.

3.

Particularitile anatomo-fiziologice ale mduvei spinrii i lichidului cefalo -rahidian la copii de diferite vrste.

Maduva spinarii la nastere este mai bine dezvoltata decat SNC. Ingrosarile cervicale si sacrale se contureaza dupa 3 ani de viata. LCR Pana la 14 zi 14zi3luni 4-6 luni Dupa 6 luni incolor Incolor

Culoarea Xantocro incolor ma

Transpar Transpar transpare transpa Transpar enta ent nt rent ent

Proteina 0,4-0,8

0,2-0,5

0,180,36

0,16-0,24

Citoza

3/3-30/3 3/3-25/3 3/320/3

3/3-10/3

Felul cell Limfocite limfocite limfocit Limfocite e Proba Pandi + - ++ Pana la + Rar +

Glucoza 1,7-3,9 mmol/l

2,2-3,9

2,2-4,4 2,2-4,4

4. 5.

Factorii favorabili i nefavorabili ce influeneaz dezvoltarea neuro -psihic a copiilor n perioada postnatal. Dezvoltarea motorie a copilului n primul an de via.

Miscarile incipiente ale sugarului, masive si globale, activate de stimulii externi diversi, spasmodice si necoordonate din primul an de viata, tind spre coordonare, combinare, perfectionare si de izolare a unora dintre ele, din gestatia globala. Dezvoltarea motorie din primul an de viata poate fi impartita in 4 perioade sau etape trimestriale: Miscarile gurii si a ochilor din primele 3 luni de viata; Miscarile capului, gatului si ale membrelor din trimestrul al doilea de viata; Miscarile trunchiului, bratelor si ale mainilor de la 6-9 luni; Miscarile extremitatilor, limbii, degetelor si ale labelor picioarelor de la 9 la 12 luni. La o luna: mobilitate diferentiata numai in regiunea bucala (declansarea suptului la atingerea buzelor), mainile stranse, nu apuca, dar devin active la atingerea lor. La 3 luni: tine capul daca este sprijinit de umeri, culcat pe abdomen ridica capul si trunchiul, sprijininduse pe brate. La 5 luni: prinde obiectele oferite, mai intai intre degete, urmaretse cu privirea obiectele din jur, pana ce dispar si asteapta revenirea lor (asteptare vizuala). Pana la 5 luni prehensiunea este egala pentru ambele maini, iar la 1 an, la 70% dintre copii predomina prehensiunea dreapta. La 6 luni: prinde obiectele ci degetele, podul palmei si cu partea opusa a degetului gros. Sta in sezut, participa intens la viata din jur. Sustinut sub axile se sprijina in picioare, pt scurt timp. Se intoarce de pe spate pe abdomen si invers. Intins in decubitus ventral se sprijina pe coate si maini. Intinde mana spre obiectele pe care le vede. La 7 luni se intoarce dintro parte in alta si manuieste singur jucariile. La 8 luni se ridica singur la marginea patului. La 9 luni se ridica in picioare, face primii pasi sprijinit, executa miscarile cerute (da mana, duce degetul la buze), mananca singur un biscuit, isi tine biberonul.

La 10 luni merge sprijinit de o mana, apuca bidigital, sta in picioare nesprijinit. La 1 an face singur primii pasi, bea din canita, executa comenzi simple (insira cuburi, scoate o tableta din flacon, exeuta miscari simple la cererea adultului).

6.

Etapele dezvoltrii vorbirii la copil.

1,5 luni- gangureste aaa 2-3luni- gangureste gsi b 4luni- silabe 7-8,5luni- silabe baba gaga 8,5-9,5luni- repeta silabele cu intonatie diferita 9,5-18 luni- cuvinte: mama, baba; sunete simbolice: gav gav; tic tic; 18-20luni fraze din doua cuvinte 20-22luni- apare aprecierea unui obiect din mai multe; 22-24luni- bagajul de cuvinte constituie 300 18-24luni- I perioada: a?; ce?; 3ani- fraze complexe, percepe cazul in fraze; 4-5ani- fraze lungi, monologuri; perioada definitiva de dezvoltare a vorbirii. II perioda- de ce?

7.

Metodele de apreciere a dezvoltrii neuro-psihice la copii de diferite vrste.

Testul DenverII este destinat aplicarii la copii aparent-normal de la nastere pana la 6 ani si are in vedere performantele copilului in functie de varsta. Testul este valoros in screeningul copiilor asimptomatici cu posibile probleme, in conformitatea suspiciunilor folosind o metoda obiectiva, in monitorizarea copiilor cu risc in probleme de dezvoltare, ca de exemplu cei cu tulburari perinatale. Testul cuprinde 125 de probe care sunt dispuse in formularul testului in patru sectiuni, destinate a explora urmatoarele functii:

1. 2. 3. 4.

Personal-social- acomodarea cu adultii si interesul pt asigurarea nevoilor proprii Motricitatea fina- adaptabilitate- coordonarea ochi- mana, manuirea de obiecte mici si rezolvaea de diverse probleme, Limbaj- auz, intelegere, folosirea limbajului Motricitatea grisiera-sedere, mers, sarit, miscare, musculatura ampla,

Testul cuprinde urmatoarele compartimente:

1. 2. 3.

Motricitatea grisiera- tine capul, rostogoleste, sta in picioare Limbaj

Motricitate fina-adaptabilitate- urmareste obiectul, zornaie sunatoarea, apucaintre degete, face turn din cuburi, copiaza, coloreaza, alege, deseneaza, bea din ceasca, se dezbraca, se spala

4. 5.

Personal social- priveste, zambeste, isi priveste mana, cauta jucariile, joc cu palmele. Test de comportament

8. 9.

Particularitile dezvoltri neuro -psihice ale copilului nou-nscut. Reflexele fiziologice. Particularitile dezvoltrii neuro -psihice a copilului n primul an de via. neuro-psihice a copilului n primii 3ani de via.

10. Particularitile generale ale dezvoltrii 11. Noiune de retard neuro-psihic la copii.

Retardul mintal prezinta o stare de nedezvoltare sau dezvoltare incompleta a proceselor cognitive si a gandirii, care se produce pana la varsta de 3 ani cu afectarea inteligentei. Retardul mental este definit prin criteriile: Reducerea semnificativa a performantelor intelectuale, reflectata prin testul de inteligenta IQ mai mic de 70 si varsta mintala sub 14 ani la adult. Deficit al functiei de adaptare in cel putin 2 din domeniile de functionare a persoanei: comunicare, ingrijirea propriei persoane, integrare sociala, pregatire scolara, activitate profesionala. Nivelul capacitatii de integrare sociala divizeaza persoanele in: independenti social, semidependenti si dependenti social. Retardul mintal se clasifica in 4 forme si se bazeaza pe:

1. 2. 3. 4.

Nivelul deficitului intelectual Nivelul maxim al dezvoltarii mintale pe carel poate atinge la maturitate Nivelul dezvoltarii limbajului(scris si citit) Nivelul maxim de independenta sociala

12. Metode de stimulare a dezvoltri neuro-psihice la copii de vrst fraged. 13. Fiziologia lactaiei i reglarea ei.
Pregatirea gl.mamar pu lactatie:pu initierea si mentinerea secretiei suficiente de lapte matern sunt importante unele reflexe fiziologice atit materne (de oxitocina si prolactina) cit shi ale copilului nounascut,iar mai apoi sugar(sugere, inghitire) 1.Glandele mamare se pregatesc pu lactatie pe parcursul intregii perioade de sarcina. 2.In primele luni de sarcina influenta dominanta o au estrogenii,stimulind dezvoltarea ducturilor galactifere si alveolare,nrl carora intre 5-8 saptamini de sarcina se mareste rapid,se imbunatateste considerabil vascularizarea glandei mamere,vizibila chiar si la exterior. 3.Dupa trei luni de gestatie,cind incepe sa domine progesteronul,alveolele sunt dezvolate si activitatea tesutului glandular si secretia de colostru sunt stimulate de catre cresterea progresiva a concentratiei de prolactina. 4.Pe parcursul sarcinii producerea laptelui este inhibata de hormonii steroizi ai placentei(progesteronul in special)glanda fiind pregatita mai mult sau mai putin de producera laptelui de la 16 sapt de gestatie. Secreia lactat este sub influena factorilor endocrini i nervoi:

- Factorul endocrin este constituit de hormonii estrogeni i hormonul lactogenic placentar. Declanarea i meninerea secreiei lactate este sub controlul prolactinei secretat de hipofiz. n timpul graviditii aceasta este inhibat de hormonii estrogeni care au un titru foarte ridicat. Dup eliminarea placentei hormonii estrogeni scad brusc n sngele lehuzei i prolactina acioneaz liber, determinnd secreia lactat. Hormonii estroge ni, prin ntermediul hormonilor hipofizari (factorii mamogeni 1 i 2) determin transformrile glandei mamare n vederea lactaiei - Factorul nervos acioneaz reflex, prin intermediul excitaiilor provenite de la intero i exteroceptorii mamelonari i areolari, declanate de supt sau de storsul glandei mamare; el contribuie la formarea i meninerea secreiei lactate.

14. Metodele de meninere i stimulare a lactaiei.

FACTORII CARE INFLUENEAZ SECREIA LACTAT Acetia sunt: - vrsta femeile tinere au o secreie lactat mai abundent dect cele n vrst; - paritatea la primipare secreia lactat se instaleaz cu o ntrziere de cteva zile; - felul naterii interveniile la natere (cezariene, forceps, perineorafii) prin traumatisme i regim alimentar postoperator constituie factori inhibitori ai secreiei lactate; - alimentaia, repaosul, efortul fizic gradat i mai ales factorul psihic contribuie la meninerea unei secreii lactate satisfctoare; Stimularea secreiei lactate se realizeaz prin supt, storsul glandei mamare i asigurarea confortului psihic al mamei. Agalactia este extrem de rar, hipogalactia este mai frecvent la primipare, la intelectuale, la femeile care nu respect repaosul. Scurgerea spontan a secreiei lactate poate fi considerat mai degrab un semn de hipogalactie dect de bun lactaie. Stabilirea, dezvoltarea,mentinera si intreruperea lactatiei: 1.In rezultatul nasterii efectul inhibitor al hormonilor placentari se intrerupe,nivelul de progesteron scade brusc. 2.Odata cu nasterea si intreruperea progesteronului placentar,creste rapid concentratia de prolactina,care induce sinteza laptelui de catre glanda mamara.Sinteza laptelui in interiorul alveolelor este un proces complex ce include in sine si citeva mecanisme secretorii: exocitoza,secretia si transferul lipidelor, secretia apei si a electrolitilor si transferul imunoglobulinelor din spatiul extracelular.Reflexul prolactinei la copilul sugar se include maximal la evacuarea completa a laptelui produs,iar concentratia si activitatea prolactinei este maxima in perioada nocturna. 3.Aplicarea copilului nou nascut la sin prin includerea arcului reflector al oxitocinei stimuleaza ejectia laptelui produs. Reflexul oxitocinei e indus de mai multi factori:de excitarea receptorilor mamelonului,precum si de actiunea factorilor emotionali pozitivi legati de copil(imaginea lui,plinsul,contactul fizic si stringerea la piept,emotii pozitive legate de copil)Prin urmare pu a initia si stimula reflexul oxitocinei se va actiona prin stimularea factorilor mai sus enumerati prin: -aplicarea la sin cit mai precoce(in primele 1-2h dupa nastere)in conditiile unei nateri normale. -aplicarea cit mai frecventa,la cererea copilului(pu sugarii de pina la 6 luni de minimum 8 ori in 24h) -Aflarea mamei alaturi,in aceeasi incaper cu copilul, un contact fizic strins si permanent(ochi la ochi,piele la piele)imediar dupa nastere. O conditie obligatorie pu stabilirea, dezvoltarea si mentinerea lactatiei este aplicarea si pozitionarea corecta a copilui la sin.

15. Componena colostrului, laptelui de tranziie i a celui definitiv. nsemntatea colostrului,

pentru sntatea copilului. COMPOZIIA LAPTELUI UMAN Secreia glandei mamare cuprinde stadiul de colostru, lapte de tranziie i lapte matur, care difer prin compoziie, valoare caloric i cantitate. Colostrul este secreia lactat n primele 5 zile dup natere. Colostrul este un lichid galben opac, mai bogat n proteine i imunoglobuline (Ig) dect laptele uman matur. Proteinele variaz ntre 27-41 g/l i diminu odat cu stabilirea fluxului laptelui. Imunoglobulinele din laptele colostral au iniial valori foarte mari, care scad n primele zile dup natere. Din cantitatea total de Ig 90% sunt IgA, care nglobeaz anticorpii (Ac) antipoliomielitici, anticoli, antistafilococici, anticoxakie. Ac din colostru rezist la aciunea fermenilor digestivi i mpreun cu Ac secretai de intestin distrug germenii patogeni din tractusul digestiv, oferind un grad crescut de imunitate local. Lactoferina, imunoglobulinele A secretorii (IgAs), proteinele care leag vitamina B12, corticosteroizii, zincul, lipaza (stimulat de srurile biliare), alfa-amilaza, fosfatazele, proteazele i inhibitorii lor, precum i unii acizi aminai (taurina) ating nivelul cel mai mare n colostru acesta fiind adaptat astfel la necesitile noului nscut din primele zile de via. Glucidele sunt n cantitate total de 55-60 g/l. Lactoza este n proporie mic (37 g/l). Oligozaharidele sunt bogat reprezentate (23g/l) i favorizeaz implantarea bacilului bifidus n intestinul nou -nscutului. Lipidele totale sunt iniial n cantitate de 30g/l, n corelaie cu activitatea redus a lipazelor intes tinale ale n.n., iar nivelul lor crete ulterior. Acizii grai nesaturai mai ales cei eseniali sunt n cantitate mare i au rol n dezvoltarea sistemului nervos. Srurile minerale sunt n cantitate de 3,9g/l. Nivelul sodiului, fosforului, calciului, fierului, zincului, cuprului este mare n colostru fiind n concordan cu cel al proteinelor. Vitaminele A, E, C, B12 sunt bine reprezentate n colostru comparativ cu laptele matur. Valoarea caloric a colostrului este de 58 kcal/100ml. Laptele de tranziie Stadiul de lapte de tranziie este delimitat de ziua a 6 -a i a 10-a postpartum cu toate c modificarea constituienilor biochimici i imunologici nc mai continu pn la o lun. n aceast perioad scade coninutul de proteine, sruri minerale i pH -ul, i crete nivelul lipidelor i al lactozei. Laptele uman matur Laptele uman matur are un coninut n ap de 87%. Proteinele totale se gsesc n cantitate de 10g/l din care 4g/l cazeina i 6g/l proteinele din lactoser (lactalbumine i lactoglobuline). Laptele uman (l.u.) este un lapte de tip albuminos n comparaie cu laptele de vac (l.v.) care este bogat n cazein. Cazeina uman este sintetizat de glanda mamar din acizii aminai din snge i are trei fraciuni (alfa, beta i kappa-cazeina), ultima avnd rol n colonizarea cu Bacilus Bifidus a intestinului sugarului alimentat natural. Proteinele din lactoser au un rol fiziologic major: Alfalactalbumina conine lactosintetaza, enzim implicat n sinteza lactozei, ceea ce explic nivelul ridicat al lacto zei din laptele uman; Lactoferina este o glicoprotein capabil s fixeze reversibil fierul i particip la absorbia acestuia din lapte la nivelul intestinului i stomacului. Ea joac rol de chelator de fier sustrgnd elementul indispensabil multiplicrii unor germeni patogeni de la nivelul intestinului i astfel are aciune bacteriostatic. Lactoferina reprezint pentru sugar un factor suplimentar de protecie al intestinului fa de agenii patogeni, alturi de IgAs, lizozim i Lactobacilus bifidus.

Betalactoglobulina este absent n laptele uman i prezent n laptele de vac de aceea laptele uman este un aliment nealergizant. Albuminele serice (din lactoser) ndeplinesc rol de liganzi pentru folati vitamina B12, tirozin, zinc. Imunoglobulinele: - IgAs aglutineaz antigenii de origine alimentar, virusurile i enterotoxinele bacteriilor, blocnd aderarea lor la suprafeele epiteliale. IgAs conin anticorpi anti E. coli, Shigella, Salmonella, Klebsiella, Coxackie, Echo , virus poliomielitic, virus hepatitic B i virus rujeolic. - Ig G i Ig M sunt n cantiti mici n lapte i nu difer structural de imunoglobulinele serice. Enzimele laptelui uman au rol n digestia componentelor laptelui i n aprarea antiinfecioas. Dintre acestea cele mai importante sunt: - lizozimul - contribuie la liza unor germeni intestinali, poteneaz formarea anticorpilor; - lipazele - rol n digestia trigliceridelor laptelui uman; - alfaamilaza - catalizeaz hidroliza amidonului n maltoz i compenseaz deficitul amilazei pancreatice i intestinale la sugar; - proteaze i inhibitorii proteazelor - n cantitate mai mare comparativ cu laptele de vac, catalizeaz hidroliza proteinelor. n afara acestor componente laptele uman mai conine i aminoacizi liberi, dintre care taurina, cu rol n resorbia lipidelor i dezvoltarea creierului. Proteinele laptelui uman sunt absorbite i utilizate de ctre sugar cu un randament optim. Nici un procedeu fizic sau chimic nu permite obinerea unor proteine similare cu cele din laptele uman. Glucidele, n cantitate de 70 g/l, sunt reprezentate de lactoz (beta lactoz - 60 g/l, versus alfa lactoz n laptele de vac) i oligozaharide (10 g/l). Lactoza este surs de galactoz care intr n compoziia cerebrozidelor creierului. Oligozaharidele au rol n aprarea antiinfecioas nespecific, favoriznd colonizarea intestinului cu Lactobacilus bifidus. Acesta determin acidifierea mediului intestinal, inhibnd creterea germenilor patogeni, are rol antianemic i antirahitic (favorizeaz absorbia de Fe, Ca, vit. D i lipide) i intervine n sinteza de vit. B i K. Lipidele n cantitate de 36-40 g/l, sunt reprezentate mai ales de acizi grai nesaturai, dintre care acidul linoleic are rolul cel mai important. Trigliceridele conin un raport egal ntre acizii grai nesaturai i cei saturai. Acizii grai mono i polinesaturai (acid oleic, palmitoleic i linoleic) reprezint peste 1/2 din totalul de acizi grai din laptele uman i a u rol n maturarea sistemului nervos n perioada neonatal. Colesterolul i lecitina sunt n cantiti mai mari n laptele uman dect n laptele de vac. Prezena lipazei n laptele uman faciliteaz hidrolizarea lipidelor i favorizeaz eliberarea de acizi grai rapid utilizabili pentru metabolismul energetic. Srurile minerale Laptele uman are un coninut de 4 ori mai sczut n sruri minerale i oligoelemente comparativ cu laptele de vac. Coninutul de sodiu fiind mai redus, este evitat suprasolicitarea funciei renale. Dei laptele uman conine de 4 ori mai puin calciu i de 6-7 ori mai puin fosfor dect laptele de vac, raportul dintre cele dou elemente (Ca : P = 2 : 1) este favorabil pentru buna lor utilizare. Fierul se gsete n cantitate de dou ori mai mare n laptele uman, iar utilizarea sa este net superioar la sugarul alimentat natural, att n ceea ce privete absorbia intestinal ct i ncorporarea n molecula de hemoglobin. Coninutul n minerale al laptelui uman este puin influenat de aportul alimentar matern, el fiind asigurat de depozitele materne. Astfel, dac fosforul i calciul sunt insuficiente n dieta mamei, ele sunt obinute prin mobilizarea din depozitele osoase ale acesteia. Vitaminele. Laptele uman conine att vitamine liposolubile (A, D, E, K) ct i hidrosolubile (C, ac id folic, complexul vitaminelor B) n proporii variabile, n raport cu aportul alimentar. O diet echilibrat a mamei asigur aportul adecvat al acestor vitamine, cu excepia vitaminei D. Cantitatea de vitamin D din laptele uman nu asigur necesitile sugarului chiar n condiiile unei expuneri solare corecte, dar este mai mare comparativ cu cea din laptele de vac, ceea ce explic incidena mai mic a rahitismului la sugarul alimentat natural.

Valoarea energetic a laptelui uman matur este de 65-68 kcal/100ml

16. Importana i avantajele alimentaiei naturale pentru copilul nou -nscut i sugar.
Laptele matern este cel mai bun aliment pentru copiii sugari, asigurand toate necesitatile nutritive ale lor in primele 6 luni de viata si ii este necesar copilului pana in al 2-lea an de viata. Laptele matern este mai mult decat o simpla colectiee de nutrienti si o protectie unica impotriva infectiilor si alergiei. Alaptarea la san are efecte de lunga durata, avand in vedere cresterea si dezvoltarea. Efectele alaptarii sunt mult mai mari daca ea este inceputa cit mai devreme,adica chiar in primele 1-2 h dupa nastere,copilul va fi hranit la cerere si exclusiv natural in primele6 luni de viata. Principalele avantaje ale laptelui matern, pentru copil: - Contine anticorpi, substante care ajuta la protejarea bebelusului de infectii, pana ce propriul sau sistem imunitar se maturizeaza; - Este usor de digerat, ceea ce face ca sugarul sa fie mai ferit de probleme digestive (dureri abdominale, diaree, constipatie); - Este lipsit de factori alergizanti, ceea ce reduce riscul aparitiei unor probleme alergice, cum ar fi astmul, eczemele; - Studii recente au aratat ca alimentia la san poate ajuta copiilor susceptibili genetic la prevenirea diabetului zaharat de tip 1 (diabet juvenil); - Este proaspat si practic lipsit de bacterii, are temperatura optima, nu necesita preparare si nu costa nimic; - Sugarii hraniti natural au o dezvoltare dentara mai buna decat cei alimentati artificial. Alimentatia la san, pe langa toate avantajele pe care le are pentru sugar, este benefica si pentru mama. Alaptarea la san poate fi o rasplata suprema pentru ingrijirea bebelusului, momentele alaptarii ducand la crearea unei relatii profunde intre mama si copil. Alimentatia naturala ajuta la retractia uterului si la revenirea lui mai rapida la normal, precum si la scaderea riscului de aparitie a cancerului de san la mama. Pentru copil:

Reduce frecventa si durata patologiilor dispeptice Se micsoreaza raspandirea si durata afectiuninilor diareice Copilu e protejat contra infectiilor respiratorii Scade frecventa otitelor medii si recidivarea lor Protejeaza contra enterocolitei necrotice, bacteriemiei, maningitei, botulismului, infectii urinare Este posibil micsorarea riscului de maladii autoimune Micsoreaza riscul mortii subite Reduce riscul de dezvoltare a alergiei fata de laptele de vaci E posibila reducerea riscului de dezvoltare a obezitatii ulterior Imbunatateste acuitatea vizuala si nivelul dezvoltarii neuro-psihice Reduce riscul de dezvoltare a anomaliilor de muscatura datorita stimularii dezvoltarii adecvate a mandibulei

Importanta laptelui matern si avantajele lui fata de alte tipuri de lapte: Factorul alimentar reprezinta continutul si calitatea componentilor nutritivi ai laptelui matern si este destul de bn studiat.In functie de gradul de adaptare formulele de lapte artificiale imita mai mult sau mai putin continutul

factorilor nutritivi ai laptelui uman care difera de laptele de vaci sau altor mamifere,folosit uneori pu alimentatia sugarilor.

Este dmonstrat ca laptele matern dupa continut este net superior fata de toti inlocuitorii. Continutul l.m nu este constant schimbinduse pe parcursul celor 24 h a unui ciclu de lactatie.Continutul comparativ al l.m: P G L Minerale Vit Factori de protectie si imunomodulatori ai laptelui matern(Ig A,Anticorpi antivirus Imunoglobuline G A M D,lizozim,lactoferina,interleukina limfocite T B,interferoni,macrofagi complement C3,4,factori nespecifici antistafilococici,factori bifidum,factori biochimic,ribonucleaz,inhibitorii proteazelor,proteine ce leaga vit B12 si folatii,factorul antilambliozic,oligozaharide

17. Avantajele alimentaiei naturale pentru mam. 1) 2)

Stabilirea precoce a lactatiei dupa nastere reface mai devreme puterile mamei; Grabeste involutia uterului si micsoreaza riscul patologiilor post-partum, micsorand mortalitatea materna; micsorand hemoragiile contribuie la mentinerea pierderilor de hemoglobina (scazand pierderile), imbunatatind, astfel, nivelul fierului; Prelungeste perioada de amenoree, protejand aparitia unei sarcini; Accelereaza pierderile de greutate, acumulate pe parcursul sarcinii, femeia revenind mai repede la greutatea corporala de inainte de sarcina; Reduce riscul dezvoltarii cancerului mamar preclimateric; Reduce riscul dezvoltarii cancerului ovarian.

3) 4) 5) 6)

18. Probleme i obstacole

Din partea copilului:

n alptarea la sn.

- malformaii ale cavitii bucale (buza de iepure, gura de lup, retrognati smul); - infecii (rinite, otite, pneumopatii); - boli neurologice (hemoragii meningocerebrale, meningite, encefalite); - prematuritate; - boala hemolitic a nou-nscutului; - ictere; - vrsturi. Din partea mamei: - furia laptelui; - hipogalactia temporar a primiparelor; - mameloane ombilicate;(dispozitiv de aspirare clementa pu a determina mamelonul sa eevina proeminent) -angorjarea sinilor(congestie si edem)(apare cind se secreta rapid laptele in gl mamara si are loc un aflux puternic de singe si limfa) - ragade mamelonare;

10

- limfangite, -canale galactofore obturate -fisuri ale mameloanel,mastite,abces mamar Contraindicaii permanente: Cauze materne: Urgente postpartum si intralactionale: ICV,IR,IHEP,IpAcuta(lapte donat,oferit din ceasca) TBC(Forma deschisa) Herpesul(eruptii pe mamelon) HepB HIV Cancerul mamar Operatia cezariana Terapie medicamentoasa* - boli neuropshice: tulburri psihice grave/psihoza de lactaie, scleroza n plci, epilepsie/tratament cu anticonvulsivante; - alte situaii/boli: diabet zaharat, o nou sarcin cu vrsta de peste 20 sptamni. Cauze legate de copil sunt rare, unele chiar excepionale: DEREGLARI METABOLICE - galactozemie congenital; - intoleran ereditar/primar la lactoz; - fenilcetonurie. -boala siropului de artar -acidemia propionica -hiperplazia congenitala a suprarenalelor Buza de iepure(chirugical la 3 luni),gura de lup(palatoschizis)12 luni Anchiloglos(aderenta totala /partiala a limbii la planseul bucal,chirurgical friul) Icterul(daca apare la sfirsitul primei saptamini-probleme serioase,daca ind. De bilirubina in sng depaseste limitele fiziologice-pauza48h,apoi se ataseaza la sin) Copii cu masa mica la nastere(cu masa <1600g prin sonda)

19.

Hipogalactia (definiie, clasificare, profilaxie).

Hipogalactia- capacitatea de secretie diminuata a glandelor mamare in perioada de lactatie, secretia de lapte poate aparea in orice perioada a alaptarii.

11

Clasificare: In functie de cauza principala se deosebesc: primare si secundare In functie de perioadele de declansare: precoce(in primele 10 zile dupa nastere) si tardive In functie de gradul de insuficienta de lapte fata de necesitatile copilului se deosebesc 4 grade: I-sub 25%; II- sub 25-50%; III- sub 50-75%; IV- sub 75%; Cauze materne

dezvoltarea incompleta a glandei mamare nutritia deficitara a mamei sau conditiile psihosociale nefavorabile aparitia unei noi sarcini in lauzie greselile in alaptare anomaliile sanului (mameloane prea mari sau prea mici, mameloane scurte sau plate, ombilicate sau imperforate) ragade (rani aparute pe mamelon), angionevrite dureroase, infectii (limfangite, galactoforite, mastite) mastitele operate de la o sarcina anterioara duc la o reducere a laptelui cu 20% primiparitatea (prima sarcina) sau multiparitatea in raport cu varsta mamei prematuritatea, prin faptul ca prepararea glandei mamare nu este completa la data nasterii preeclampsia si eclampsia, prin tulburarile umorale si prin crizele dese care debiliteaza organismul travaliile lungi, epuizante, precum si sectiunea cezariana unele medicamente, utilizate sistematic post-partum (ex. ergotina sau unele medicamente psihotrope).

Cauze psihice. Se citeaza lipsa de bunavointa a mamelor, care nu si-au dorit copilul (in sarcini nedorite), emotiile puternice. Cauze endocrine. Se mentioneaza insuficienta hormonului luteotrop (LTH) sau insuficienta tiroidiana. Cel mai adesea se citeaza insuficientele hipofizare cauzate de sindromul Sheehan. Tratamentul profilactic. La consultatiile prenatale i se va recomanda gravidei masajul mameloanelor cu o panza aspra, care tonifica sanul, o alimentatie proportionala si variata. Prematuritatea se va combate prin toate mijloacele, la fel disgravidiile tardive si distociile care apar in travaliu. Dupa nastere, se va alege momentul potrivit al primei alaptari care trebuie sa se faca dupa 24 ore de la nastere, pentru copii nascuti la termen, iar la prematuri, in raport cu greutatea si dezvoltarea. Cauzele hipogalactiilor primare: 1.diferite perturbari neuroendocrine primare 2.Hipoplazia glandei mamar(mai rar) 3.Utilizarea neargumentata si abuziva a preparatelor hormonale 4.Administrarea anticonceptionalelor orale(hipo.tardive)

12

Cele mai frecvent intilnite sunt hipogalactii sunt de obicei secundare. Cauzele ce provoaca hipogalactia secundara: 1.aplicarea tardiva a copilului la sin dupa nastere 2.plasarea rara a copilului la sin 3pozitionarea si aplicarea incorecta 4.factori psihoemotionali, strsul 5.factori socioeconomici nefavorabili 6.patologiile extragenitale infectii virotice,boli renale grave,hepatice,anemiile,maladii cardiovasculare la mama 7.preparate ce suprima lactatia:adrenalina,noradrenalina,gastrocepina,cimetidina,ranitidina,famotidina,atropina,levodopa, progesteron, ergotamina.

20. Semnele ce indic poziionarea i aplicarea corect a copilului la sn.

Semnele pozitionarii corecte a copilului in timpul alimentatiei la san:

7) 8) 9)

Copilul este intors cu tot corpul spre mama si e strans lipit cu burtica de burta mamei Fata copilului se afla aproape de piept Corpul si capul copilului formeaza i linie dreapta

10) Mama sustine cu ambele maini capul si corpul copilului

Semnele aplicarii corecte la san:

11) Barbia copilului atinge pieptul mamei 12) Gurita este larg deschisa 13) Buza de jos este curbata catre exterior 14) Deasupra buzei superioare se observa o fasie mai mare a areolei dact sub buza inferioara
Semnele pozitiei incorecte in timpul sarcinii:

15) Corpul copilului este opus corpul mamei si nu e lipit de el 16) Barbia nu atinge sanul mamei 17) Se observa o fasei mare a areolei chiar si sub buza inferioara 18) Copilul face miscari rapide si scurte 19) In timpul alimentarii obrajii copilului sunt trasi inauntru 20) Copilul este excitat si refuza pieptul 21) Copilul poate emite sunete specifice 22) Mama simte dureri in timpul sugerii
13

Aplicarea la san incorecta cauzeaza:

23) Inflamari si fisuri ale mameloanelor 24) Aflux nesatisfacator al laptelui si crestere lenta a copilului 25) Stari de foame permanenta a copilului, care nu este satisfacut de alimentare 26) Induratie a mamelonului

21. Avantajele alimentaiei naturale fa de alimentaia artificial. 1. 2. 3.

este cel mai valoros aliment din punct de vedere calitativ, unic n compoziie, asigur toate substanele nutritive necesare copilului n primele 6 luni i rmne sursa nutritiv principal pn la 1 an; indiferent de vrst, mrimea i forma snilor, paritatea, 98% din femei pot alpta pe termen lung; fiecare femeie are lapte adecvat copilului ei; laptele femeii care nate prematur are mai multe proteine i lipide dect cel matur i i menine compoziia caracteristic colostrului 1 lun de zile dup natere pentru c prematurul are nevoie de un regim hiperproteic pentru cretere; laptele de mam i schimb compoziia n funcie de nevoile copilului, cnd este cald are mai mult ap, noaptea este mai gras i mai bogat n fier i sruri minerale; i menine calitatea indiferent de alimentaia mamei!!!; laptele de la nceputul suptului este mai apos (lapte iniial), iar la golirea snului este mai gras (lapte final), dand senzaia de saietate copilului, dac copilului i este sete suge mai puin timp, dac i este foame, mai mult, pentru a goli snul. Trebuie ncurajat golirea snului de ctre copil! i schimb gustul n funcie de dieta mamei, pregtind copilul pentru obiceiurile alimentare ale familiei;

4. 5. 6.

7.

22. Diversificarea alimentaiei sugarului. Tehnica i regulile de introducere a complimentului.

Principiile generale ale diversificarii alimentatiei sugarului

5. 6.

diversificarea va incepe numai daca sugarul este sanatos se va introduce cate un singur aliment nou, la un singur pranz, care se va mari treptat in zilele urmatoare la acelasi pranz, reducand proportional laptele, astfel in 7-8 zile sa se inlocuiasca complet pranzul de lapte cu noul aliment nu se introduc simultat 2 sau mai multe alimente noi, ci la intervale de minimum 5 zile. Aceasta este necesar pentru adaptarea copilului la noul produs si pentru monitorizarea tolerantei lui fata de acesta. La cele mai mici semne de intoleranta se exclude alimentul nou introdus pe un timp de 1-2 saptamani, pana la refacerea digestiva, dupa care se va incerca reintroducerea lui cu mai multa prudenta. alimentul nou complimentar va administra de preferinta cu lingurita si nici intrun caz prin biberon. Astfel se vor dezvolta deprinderile de alimentare pe deoparte, iar pe de alta parte- veti avea siguranta ca copilul a primit o hrana consistenta din punct de vedere nutritiv si caloric.

7.

8.

14

9.

consistenta alimentelor complementare se va schimba treptat de la o masa bine omogenizata la pireu, tocatura, apoi bucatelele mici.

10. nu este rational de administra doua pranzuri de acelasi fel pe zi. De obicei primul complement in zi se
administreaza la a doua priza alimentara, prima fiind cu lapte.

11. alimentul nou complimentar se administreaza inaintea laptelui pe care il inlocuieste, daca copilul este alimentat
artificial si dupa aplicarea la san, daca este alimentat natural

12. alegerea primului aliment nou se face in functie de starea de nutritie a sugarului: pentru sugarul eutrofic- pireu
de legume, iar pentru cel de nutritie scazuta- terci fainos fara gluten, oreferabil pregatit pe un amestec adaptat, iar in lipsa lui- pe lapte de vaci diluat, apoi integral.

13. toate pranzurile de diversificare trebuie sa aiba o valoare calorica mai mare dacat pranzurile de lapte, care se scot
din alimentatie.

14. daca sugarul refuza sistematic alimentul nou introdus, se renunta temporar la administrarea lui, deoarece exista
riscul aparitiei anorexiei psihogene la sugar.

15. pe masura cresterii copilului oferitii posibilitatea de a se alimenta singur, sa ia alimente cu manuta de exemplu,
dar continuati sal alimentati activ si sal incurajati sa manance.

16. diversificarea urmareste scoaterea treptata a pranzurilor legate de lapte in scopul obisnuirii sugarului cu
alimente asemanatoare alimentatiei adultului

17. pe parcursul diversificarii se efectueaza un continuu monitoring al starii sanatatii copilului.

23. Caracteristica alimentelor folosite n diversificarea alimentaiei sugarului.

Produsele selectate pentru pregatirea hranei complementare se deosebesc in mare masura la diverse categorii de populatie in functie de traditie si accesibilitate, dar in linii mari fac parte din grupurile expuse mai jos. Produse de origine vegetala Pe langa substantele nutritive produsele alimentare mai contin combinatii de diverse alte substante, majoritatea carora le gasim in plante. Produsele cerealiere- constituie alimentele de baza practic a tuturor categoriilor de populatie. 65-75% din continutul lor o constituie gucidele, 6-12%- proteinele, 1-5%- grasimile. Partea majoritara a glucidelor este reprezentata prin amidon. Cerealierele reprezinta o sursa de microelemte nutritive, concentrate mai cu seama in coaja boabelor, dar si fitati- substante ce impiedica absorbtia micronutrientilor. Cartofii- contin o cantitate neinsemnata de proteine, dar suficienta vitamina C si tiamina. Legumele si fructele sunt sursa principala de vitamine, minerale, amidon si fibre alimentare. Ele indeplinesc functia de aparare, prevenind insuficienta de microelemente nutritive si de regula foarte putine grasimi. Boboasele au mare importanta nutritiva, mai ales cand nu sunt suficiente produse de origine animaliere. Ele contin carbohidrati compusi, cum ar fi amidonul, fibre alimentare, vitamine, si minerale. Totodata ele contin si componente toxice, care au efecte de hemaglutinare si inhibare a tripsinei. Produsele de origine animaliera reprezinta o sursa importanta de de proteina, vitamina A fier si folat. Carnea si pestele conton destul de mult zinc, iar lactatele- calciu. Carnea, prin proteinele sale reprezinta o sursa importanta de substante azotoase cu o valoare biologica deosebita.Valoarea biologica este conditionata in special de continutul de aminoacizi esentiali.Grasimea din carne, pe langa aportul energetic, procura si acizii grasi esentiali : linoleic, linolenic, arahidonic.Prin continutul sau in substante

15

extractive, existente sau formate in procesul de pastrare si prelucrare termica, carnea favorizeaza secretia masiva a sucurilor gastrice stimuland digestia.In carnea si in produsele de carne, in conservele de carne alterate se dezvolta substante cu un pronuntat caracter toxic cum ar fi: amoniac, hidrogen sulfurat, peroxidaza si germeni, putresceina,cadaverina. Ouale contin o serie de nutrieni esentiali pentru echilibrarea metabolismului. Atunci cand echilibrul metabolic este perturbat apar si variatiile de greutate, poate chiar si perturbari ale hormonilor cu afectarea tiroidei, ceea ce va accentua si mai mult cresterea in greutate. Carnea de peste contine vitaminele A (necesara cresterii organismelor tinere si stimularii formarii globulelor rosii; lipsa vitaminei A duce la tulburari ale vederii, la uscarea pielii si la caderea parului), D (combate rahitismul), B (asigura functionarea sistemului nervos, protejarea pielii, a ochilor si a mucoaselor). Datorita continutului bogat in fosfor, carnea de peste are o actiune binefacatoare asupra sistemului nervos. Lactatele si produsele lactate Continut nutritive bogat, reprezinta un izvor de multe substante nutritive pentru organismul in crestere al copilului. Nu trebuie sa fie introdus inainte de implinirea varstei de 9-12 luni. Alimentele complementare se stabilesc pe baza capacitatii gastrice functionale si a greutatii corporale medii la diferite varste . Astfel s-au facut estimari asupra cantitatiilor de alimente din cadrul alimentatiei complementare pe diferite grupe de varsta.

24. Cronologia introducerii alimentelor complementare n alimentai a sugarului.

Produsele/ varsta in luni Suc de fructe Pireu de fructe Branza Galbenus 1/2Pireu de legume Unt Ulei vegetal Terci de crupe Carne tocata Ficat Paine Pesmeti Biscuiti 6 7 8 9 10-12

50 50 40

50 50 40 1/2

50 50 40 1/2 150 4 2.5 160 20 20 3-5 3-5 3-5

50 50 40 1/2 160 5 2.5 180 20 20 5 5 5

50 50 50 2/3 160 5 3 180 30 30 10 10 10

60-80 130 2 1-1.5 10-60 3 2 150 5-20 5-20

16

25. Clasificarea formulelor lactate, folosite n alimentaia artificial i mixt a sugarului i

caracteristica lor general.

8. 9.

Dupa gradul de adaptare: neadaptate, partial adaptate, adaptate, preparate speciale Dupa varsta la care sunt indicate: de start(prematuri,NN la termen), de continuare(de diversificare)

10. Dupa particularitatea tehnologica de pregatire: dulci, acidulate(fermentate) 11. Dupa sursa proteinelor: din lapte de vaca, din soia, din carne 12. Dupa particularitatea compozitionala: fara lactoza sau cantitatea redusa de lactoza, semicremate sau degresate,
cu continut sporit de lipide, cu continut sporit de proteine, cu continut sporit de vitamine oligoelemente, fara gluten, fara fenilalanina.

26. Formulele lactate dietetice, caracteristica lor, indicaiile pentru alptare.

Se clasifica in functie de contonutul deosebit:

18. Formule cu continut scazut de lactoza, sau fara lactoza( NAN bezlaktoznii, Similac-Izomil, Similac-Aldolac,
Nutrilon nizcolactoznii)

19. Formule adaptate fara lapte, continand proteina din soya, indicate pt copii cu intoleranta la proteina laptelui de
vaci, lactoza, precum si bolnavi de galactozemie: NAN, Bona, Nutri, Peptidi, Soya, Tuteli, Humana, Enfamil.

20. Formule adaptate ce contin hidrolizat de proteina din zer, indicate copiilor, care sufera de alergie la proteina
laptelui de vaci si lactoza, copiilor cu grad sever de prematuritate, copiilor cu mucoviscidoza, sindrom de malabsorbtie, precum si in perioada pre si postoperatorie: Alfare, Pepti-junior, Portagen, Puleva, Humana, Hipp HA 1si 2.

21. Formule adaptate, imbogatite cu Fe: detolac, nestogen, nutrilon, similac 22. Formule adaptate pt copii prematuri cu hipertrofie sau cu curba ponderala plata: alprem, prenan, neonatal, hipp
pre, enfalac, similac,frisovom.

23. Formule adaptate, recomandate copiilor cu dismicrobizm intestinal: NAN acidofil, bifidus, nan cu bifidobacterii. 24. Formule adaptate fara gluten pt copii cu celiachie: Hipp 1, NAN fara lactoza, Humana HN. 25. Formule adaptate fara fenilalanina pt copii cu fenilcetonurie: fenil free, similac-lofenalac.

27. Cele 10 condiii pentru alptarea cu succes conform OMS. 1. 2. 3. 4. 5.

Sa aiba o politica scrisa referitor la alimentatia naturala, care care sa fie comunicata frecvent intregului personal de ingrijire a sanatatii. Sa pregateasca intregul personal de ingrijire a sanatii privind capacitatile necesare implementarii acestei politici Sa informeze toate femeile gravide referitor la beneficiile si conduita alimentatiei naturale Sa ajute mamele sa initieze alimentatia naturala in prima jumatate de ora dupa nastere Sa arate mamelor cum sa alapteze si cum sa mentina lactatia chiar si atunci cand ele sunt separate de copiii lor

17

6. 7. 8. 9.

Sa nu ofere NN alimente sau lichide decat laptele matern, cu exceptia cazurilor, cand este indicat medical. Sa practice roomingul, permitand mamelor si copiilor lor sa stea impreuna 24 ore din 24 Sa incurajeze alimentatia naturala la cerere Sa nu ofere suzete,tetine copiilor care sug

10. Sa sustina crearea grupelor de sprijin pt alimentatia naturala si sa orienteze mamele catre aceasta dupa
externarea lor din spital sau clinica.

28. Noiune de alimentaie mixt i artificial. Reguli i cerine n alimentaia mixt a sugarului.
Alimentatia mixta este tipul de alimentatie, cand copilul pe langa laptele matern mai primeste pe parcursul zilei si un alt tip de lapte- amestec lactat adaptat sau neadaptat, raportul dintre ele fiind diferit. Daca copilul primeste lapte matern mai putin de 1/5 din ratia zilnica, rstul revenind amestecurilor lactate, se comsidera ca el este alimentat artificial. Indicatiile pentru o alimentatie mixta sunt: hipogalactia, absenta mamei de la unele supturi prin reluarea activitatii profesionale, prematuritate. Tehnica alimentatiei mixte cuprinde 2 metode: Metoda complementara este practicata in caz de hipogalactie: la fiecare alimentare copilul se aplica mai intai la san, apoi se administreaza suplimentul prin formula artificiala. Aceasta metoda este cea mai recomandabila, fiind fiziologica si contribuind la mentinerea si stimularea in continuare a lactatiei. Metoda alternativa este utilizata atunic, cand mama nu poate aplica destul de frecvent la san copilul, lipsind o perioada de timp de acasa. In acest caz se insista asupra alimentarii maxime cu lapte stors, iar deficitul se va compensa cu formula lactata, inlocuind una sau mai multe aplicari la san cu supliment. Aceasta metoda este mai putin recomandata, deoarece intervale mari intre aplicarea la san influenteaza negativ lactatia, reducand progresiv cantitatea de lapte produc dde catre mama.

29. Alimentaia artificial: indicaii, reguli i cerine privind volumul, produsele, regimul de
administrare. Alimentatia artificiala- este alimentatia sugarului in primele 4 luni de viata cu un alt lapte in loc de laptele matern. Tehnica de alimentatie artificiala include un sir de principii obligatorii si anume:

Noul aliment se va introduce in alimentatie numai cand copilul este sanatos.

Fiecare aliment nou se va introduce progresiv, prin talonarea tolerantei digestive, in cantitati mici, care ulterior se vor mari. Nu se vor introduce niciodata simultan doua sau mai multe alimente noi.

Nu este rationala folosirea a doua sau mai multe formule de aceeasi compozitie, folosirea mai multor formule mareste riscul aparitiei tulburarii digestive. Nu se va apela la schimbarea prea frecventa a alimentatiei sugarului la o stagnare neinsemnata a sporului ponderal sau la cea mai usoara schimbare a scaunului, mai ales in primele 3 luni de viata; fiecare aliment nou necesita o perioada de adaptare adecvata.

stagnare a sporului ponderal de unu, cinci- doua saptamani va impune modificari in dieta, calcularea ratiei alimentare de facto, normata de corectiile calitative si cantitative necesare.

18

Se va tine cont de particularitatile individuale ale sugarului in raport cu alaptarea la san alimentatia artificiala a sugarului impune respectarea unor reguli suplimentare de igiena ceea ce priveste pastrarea, pregatirea si folosirea vaselor necesare pentru prepararea amestecurilor latescente.

Se impun masuri suplimentare de sterilizare a biberoanelor si tetinelor, preparaea formulelor de lapte la fiecare masa. Daca bebelusul refuza un anumit supliment, nu se va insista, se renunta, apoi se va reluaadministrarea lui dupa cateva zile. Se vor urmari scaunele bebelusului, daca apar varsaturi, si se monitorizeazacresterea ponderala.

Pe toata perioada alimentatiei artificiale, si nu numai, parintii trebuie sa tine legatura cu medicul copilului, care va monitoriza starea de nutritie a copilului si evolutia curbei ponderale. Un lucru trebuie de avut in minte, si anume ca fiecare copil are apetitul sau si ritmul sau de crestere si dezvoltare, de aceea el nu trebuie comparat cu alti copii, ci evaluat din punct de vedere clinic de catre medic.

30. Cerinele OMS privind necesitile n ingredientele nutritive eseniale la copii. 31. Metodele de apreciere a volumului alimentar zilnic pentru copilul
nou-nscut i sugar.

Ratia alimentara poate fi calculata dupa metodele clasice bine cunoscute: volumetrica si energetica. Pt un NN in primele 7 zile de viata poate fi folosita formula Finkelstein: L=(N-1)*70sau 80 Din ziua a 7- 14 se poate folosi formula Apert: V=1/10 din greutatea corpului +200 De la varsta de 2 sapt pana la 6-8 saptamani: V=1/5 De la varsta de 6-8 sapt pana la 4 luni: V=1/6 De la varsta de 4 luni pana la 6 luni: V=1/7 6-9luni: V=1/8; 9-12luni: V=1/9; Dupa 4luni pana la 1 an ratia alimentara va constitui 900-1000m Metoda calorimetrica: I trimestru-120; II trim-115; III-110; IV- 100.

32.

Necesitile energetice ale copilului n primul an de via.

1-3luni-----120 kcal/kg/24h 4-6luni-----115 kcal/kg/24h 7-9luni-----110 kcal/kg/24h 10-12luni---100 kcal/kg/24h Cantitatea de glucide in ratia alimentara trebuie sa acopere 30% din cantitatea de calorii, care constituie in mediu 12.0-14.0g/kg Lipide: pana la 4 luni=6,5-6; 4-9luni=6,0-5,5; 9-12luni=5,5-5,0;

33. Particularitile alimentaiei copilului mai mare de un an.

19

1 asigurarea unui program regulat al prinzurilor, necesita sa fie servite in conditiii de perfecra igiena 2 absndonarea biberonului la consumarea alimentelor lichide 3 evitarea bauturilor dulci inainte de culcare, aceasta favorizeaza dezvolarea cariilor 4 evtarea consumului de lichide intre mase 5 evitarea consumului exagerat de dulciuri concentrat intre mese 6 eviatarea consolari copiluilui cu bombonica 7 evitarea fortarii copilului la masa 8 evitarea manevrei de stimulare a acceptarii alimentelor prin diverse tactici distractive sau santajului in timpul mesei Virsta 1-1,5 ani 1,5-3 4-6 6-11 12-15 Proteinele 4-4,5 4 3,5 3 2,5 Lipidele 4-4,5 4 3,5 3 2,5 Glucidele 15-16 14-15 14-15 12-13 10 Calorii 110 100 90 80-70 70-60

Ratia calorica este acoperita de laptele de vaca, un ou intreg la 2-3 zile, 30-50 de gr de carne de vita deasemenea unt smintina, uleiuri vegetale, se mai adauga biscuiti fructe legume, produse zaharoare. Numarul meselor este de 5 pe zi dintre care 3 mese principale si 2 suplimentare.

34.

Necesitile n proteine, lipide, glucide i energie a copiilor mai mari de 1 an.

1-3ani baieti-1230; fete-1165; 4-6anibaieti-1715; fete-1545; Proteine: 1-3ani=14.5g/zi; 4-6ani=19.7g/zi; Nevoile de glucide: - prematuri: 6 8 g/kg/zi n prima sptmn datorit deficitului tranzitor de lactaz, apoi nevoile cresc la 12 g/ kg/zi; - nou - nscut IUGR: 18-25 g/kg/zi n perioada neonatal, pentru a combate hipoglicemia; - sugar i copil mic: 12 g/kg/zi; - precolar: 10 g/kg/zi; - colar: 8 g/kg/zi.

Varsta in proteine ani

lipide

glucide

Calorii

20

1-1,5 1,5-3 4-6 7-11 12-15

4-4,5 4 3,5 3 2,5

4-4,5 4 3,5 3 2,5

15-16 14-15 14-15 12-13 10

110 100 90 80-70 70-60

35.

Produsele alimentare indispensabile, folosite n alimentaia copilului mai mare de un an, necesitile lor n raia zilnic.

n perioada 1-3 ani se impun modificri n alimentaia copilului care trebuie s fie ct mai variat, estetic prezentat, iar meniul s fie alctuit n funcie de gradul de dezvoltare i preferinele copilului. Se interzice administrarea alimentelor cu biberonul. Se recomand ca cel puin o mas pe zi s fie servit mpreun cu ntreaga familie, aceasta fiind o modalitate de cunoatere i interaciune reciproc. Nevoia de lichide la aceast vrst este de 125 ml/kg/zi. Nevoia de: - proteine 2,5-3 g/kg/zi; - lipide 4-5 g/kg/zi; - glucide 10-12 g/kg/zi. Necesarul de calorii la aceast vrst este de 80-100 Kcal/kg/zi. Laptele de vac nu va depi 500 ml/zi. Se va evita supraalimentaia cu glucide care predispune la carii dentare. Copilul va primi 3 mese principale i dou gustri: Masa de diminea va cuprinde 250 ml lapte de vac cu pine cu unt, gem / miere de albine, brnz telemea, ou, unc slab. Masa de prnz cea mai important, va fi compus din trei feluri: - felul I sup sau ciorb de zarzavat sau carne, cu legume pasate; - felul II carne tocat de pasre, vit (n medie 50 g), sub form de perioare, prjoale, rulad, cu sos sau garnitur de legume. Carnea de porc slab se recomand dup vrsta de 2 ani. Se contraindic carnea de berbec sau miel care se diger mult mai greu. - felul III desertul va fi constituit din compot, prjitur de cas. La sfritul mesei se vor oferi 100-150 ml ap. Masa de sear va fi compus dintr-un prim fel (budinc, salate de legume, omlet, papanai) i un al doilea fel care va conine 250 ml lapte sau iaurt cu pine sau biscuii. Ceale dou gustri de la ora 10 i 17 vor fi alctuite n general dinfructe i compoturi. Administrarea forat de alimente este cauza anorexiei psihogene, desntlnit n familiile cu copii hiperprotejai. Alimentele interzise la aceast vrst sunt:

21

- alimente care pot provoca aspiraie: nuci, alune, fructe cu smburi, semine, floricele de porumb, cartofi prjii, elin crud, pete cu oase,bomboane; - dulciuri: prjituri cu crem, cereale cu zahr, buturi rcoritoare cu arome artificiale de fructe; - alimente greu de digerat: crnai, carnea de oaie, vnat sau conservat mncruri prjite/grase, condimente; - mazrea, fasolea boabe, varza se pot introduce n alimentaie dup vrsta de 2 ani; - alcoolul, cafeaua, ceai negru, cola.

36. Produsele alimentare indispensabile, folosite n alimentaia copilului mai mare de 3 ani,
necesitile n raia zilnic. ALIMENTAIA COPILULUI NTRE 4 -7 ANI Copilul va primi 3 mese principale i 2 gustri. Compoziia meselor va fi foarte variat. Laptele va fi administrat n cantitate de cel mult 500 ml/zi. Fructele i legumele se dau crude, ca salate sau preparate. Carnea se d zilnic, n cantitate de 75 g, iar oul de 3-4 ori pe sptmn. Pinea, recomandabil cea integral, nu va depi 150-200 g/zi. Apa i dulciurile se indic la sfritul mesei pentru a nu afecta apetitul. Copilul va mnca la mas cu familia. n aceast perioad se va pune accentul pe nvarea bunelor deprinderi:splatul pe mini nainte de mas, periajul dinilor. ALIMENTAIA COPILULUI NTRE 7 - 15 ANI Regimul alimentar va fi asemntor cu cel al adultului. Copilul va primi 3 mese principale i 1-2 gustri pe zi. Masa de diminea este important deoarece este naintea programuluicolar. Alimentele trebuie s fie proaspete, suficiente cantitativ i cu valoarebiologic ridicat. Adolescenii adopt frecvent un regim alimentar cu coninut energetic sczut, care poate fi srac n vitamine (A, C, D) i minerale (Ca, Mg, Fe). Se recomand evitarea alimentaiei de tip fast food care crete risculdezvoltrii obezitii.

37.

Particularitile alimentaiei copiilor n instituiile colare i precolare.

Alimentatia prescolara- regimul alimentar trebuie sa asigure 80 kcal/kg/zi din care proteinele 15-18 %, lipid 23%, glucide 60%. Ratia proteica contine 500-600ml pe zi de lapte deasemenea brinza de vaci proaspata cascaval, carnea de pasare de vita porc, din lipide se pot folosi untul smintina uleiuri vegetale. Din glucide se foloseste piinea si produse de panificatie, paste fainoase fructe legume se prefera piinea neagra p/u continutul crescut de fibre alimentare. Prescolarul va primi 3 mese pe zi principale si 2 suplimentare se preferat sa ia masa impreuna cu familia, apa si dulciurile se dau la sfirsitul mesei p/u a nu afecta apetitul. Alimentat scolarului este asemanatoare cu a adultului are un ritm de crestere lent nevoile nutritive si energetice sint destinate p/u activitatea fizica si intelectuala si maturarea sexuala. Necesita un aport energetic de 50-50 kcal/kg/zi din care 30% lip, 55% gluc, 15% prot.

22