SCARLATINA

Îndrumător: Conf.Dr. Băncescu Adrian

Cazanaru Alina Mihaela

Chilerescu Mihai
Crucică Cristina Angela
Enache Luciana
Gavriluță Laura-Alexandra
Gutan Ioana Adelina
Lupușor Ciprian
Petrișor Oana
Rapcea Anca
Șerban Răducu Bogdan
Toma Ciprian George
Vișan Hariclia
Voicu (Crupă) Roxana Mihaela
 Introducere

Scarlatina este o boală infecțioasă bacteriană,

determinată de anumite serotipuri de streptococ beta
hemolitic de grup A (SGA- Streptococcus pyogenes), care
produc toxina eritrogenă sau eritrotoxina.1,2
Semne clinice (1)
După o incubație de 3-6 zile, scarlatina debutează brusc
cu febră, angină eritematoasă, cefalee, vărsături.
Perioada de invazie este caracterizată de apariția
enantemului și apoi a exantemului.
Faciesul în scarlatină este plâns, ˶pălmuit̋ (˶masca lui
Filatov˝), cu paloare în jurul gurii și congestia obrajilor.
Apare adenopatie submandibulară sau laterocervicală
dureroasă.3
Fig. 1

Sursa fig.1 : https://www.bbc.com/news/health-31873696

 Semne clinice (2)
La nivelul limbii avem ciclul lingual, care începe cu limba
saburală, încărcată, ce se descuamează de la vârful limbii
spre bază, ca apoi să devină zmeurie și în final lăcuită.3

Fig.2

Sursa fig.2:https://www.mydr.com.au/health-and-videos/video-scarlet-fever
Semne clinice (3)
La 24-36 de ore de la debut, se instalează exantemul
caracteristic scarlatiniform. Acesta este un eritem difuz,
punctat, cu mici papule, care începe pe gât, torace și se
generalizează rapid, respectând palmele și plantele.
Tegumentul este aspru la palpare.3
Exantemul se accentuează la nivelul pliurilor de flexie:
cotului, axilei, inghinal. Prin confluarea elementelor,
exantemul capătă aspect liniar și se remarcă creșterea
fragilității capilare. Acestea poartă denumirea de ˶liniile
Pastia˝. După o evoluție de 4-5 zile, se produce o
descuamare fină a tegumentului, care durează 3-4
săptămâni.3
Semne clinice (4)

Figura 3. Figura 4.

Sursa:
Fig.3. https://www.cbsnews.com/news/scarlet-fever-makes-a-dangerous-comeback/
Fig.4. https://medlineplus.gov/ency/imagepages/19082.htm
Diagnosticul de laborator si agentul etiologic(1)

Diagnosticul de laborator în scarlatină este

microbiologic.2
Se recoltează la internare exudat faringian din care se
realizează cultură.4
Streptococii beta-hemolitici de grup A sunt coci Gram + ,
sferici sau ovoidali, se dezvoltă în perechi sau lanțuri, sunt
imobili, nesporulați și determină hemoliză completă pe
geloză sânge, fiind catalazo-negativi. Produc în cultură
colonii înconjurate de zone clare, transparente, la nivelul
cărora globulele noi sunt lizate.1
Diagnosticul de laborator si agentul etiologic(2)

Figura 5

Sursa Fig.5:https://www.cdc.gov/groupastrep/diseases-hcp/scarlet-fever.html
 Diagnosticul de laborator si agentul etiologic(3)
Streptococii beta-hemolitici de grup A prezintă în
structura lor: capsula care conține acid hialuronic ce
servește drept factor de virulență; polizaharidul C care este
carbohidratul specific de grup; peptidoglicanul care conferă
rigiditatea peretelui celular; proteina M care este antigenul
major de virulență.3
 Diagnosticul de laborator si agentul etiologic(4)
Anticorpii din produsele extracelulare folosiți în
serodiagnosticul infecției streptococice: ASLO
 Anti-Dnaza B
 Antihialuronidaza
 Anti-NAD-aza
 Antistreptokinaza

Anticorpii specifici de tip ASLO apar între 4-8 săptămâni

după infecție la pacienții netratați cu antibiotice eficace.3
De menționat!
Testul de depistare rapidă a antingenului Streptococului
betahemolitic grup A este utilizat frecvent în practica clinică,
în special în pediatrie, pentru identificarea germenului în
faringite acute și începerea promptă a tratamentului
antibiotic, înainte de a aștepta rezultatele culturii care devin
disponibile în 24-48 ore. Sensibilitatea testului variază între
80-95%, iar specificitatea acestuia este de 98%.

Sursa: Dr. Laura Asafte

 Sursa Figura 6

Sursa este întotdeauna umană!1

 Bolnavii cu angine streptococice care sunt contagioși

până la 48 de ore de la începerea tratamentului antibiotic.
 Purtătorul preinfecțios care este contagios cu 1-3 zile
înainte de debutul bolii.
 Purtătorii sănătoși de streptococi producători de toxină
eritrogenă care pot fi contagioși 7-14 zile.1

Sursa Fig.6:https://pixabay.com/ro/vectors/specman-om-desen-animat-persoana-161930/
 Căi și mod de transmitere
Calea de transmitere cea mai frecventă a scarlatinei
este aerogenă, prin picături Flṻgge și este favorizată de
aglomerațiile de copii (școli, grădinițe).
Au fost semnalate cai de transmitere rare prin alimente,
apă sau lapte contaminat.3
Figura 7

SursaFig.7:http://www.tilyniculae.eu/category/daily/page/5/
Receptivitate, factori favorizanți și răspândire
Receptivitatea este mare la copiii cu vârsta cuprinsă
între 5 și 15 ani, este rară la copiii sub 3 ani.1
Imunitatea antitoxică este pe viață, dar nu prezintă
imunitate antistreptococică pentru alt tip.
Factorii favorizanți pentru scarlatină sunt:
-vârsta 5-15 ani
-colectivitățile de copii
-aglomerațiile
Scarlatina are o raspândire globală, fiind prezentă pe tot
globul; se manifestă epidemic, fiind comune epidemii în
sezonul rece în colectivitățile de copii.1
 Scarlatina în România (1)
În anul 2017 în România, au fost raportate 2379 de cazuri
suspecte de scarlatină din care 1922 au fost clasificate ca fiind cazuri
de scarlatină, restul (457) fiind infirmate. 1541 au fost confirmate cu
laboratorul, 47 au fost clasificate cazuri probabile și 344 au fost cazuri
posibile.2
Din totalul de 1922 de cazuri de scarlatină, 139 cazuri s-au grupat
în focare (109 au constituit focare de colectivitate și 30 de cazuri
focare familiale), restul fiind cazuri izolate.2

Incidența bolii în anul 2017 la nivelul României pentru populația ≤

14 ani a fost de 47,7%000 locuitori, cu 9,5% mai mică decât în anul
2016 când a fost 52,6%000 locuitori.2
 Scarlatina în România (2)

Figura 8: Incidența cazurilor de scarlatină pe grupe de vârstă, România 2017

Sursa Fig.8:
https://cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/1003-analiza-evolutiei-bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-pentru-a
nul-2017/file
 Scarlatina în România (3)

Figura 9: Ponderea cazurilor de scarlatină pe genuri, România 2017

Sursa Fig.9:
https://cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/1003-analiza-evolutiei-bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-raport-
pentru-anul-2017/file
 Scarlatina în România (4)

Figura 10: Rata incidenței lunare a cazurilor de scarlatină, România, 2017

Sursa Fig.10:
https://cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/1003-analiza-evolutiei-bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-rapor
t-pentru-anul-2017/file
 Scarlatina în România (5)

Figura 11.Distribuția geografică a incidenței scarlatinei, România, 2017

Sursa Fig.11:
https://cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/1003-analiza-evolutiei-bolilor-transmisibile-aflate-in-supravegh
ere-raport-pentru-anul-2017/file
 Măsuri de prevenire
• Generale:2
1.Educarea părinților cu privire la boală (semne, simptome,
moduri și căi de transmitere).
2. La primele semne de boală să retragă copilul din
colectivitate și să se prezinte la medicul de familie.
3. Educarea copiilor în ceea ce privește igiena, spațiul
personal.
4. Asigurarea ventilației corespunzătoare în colectivități.
5. Igienizarea zilnică a spațiilor de joacă, claselor, băilor, etc.
• Specifice:2
Nu există măsuri specifice. Nu este niciun vaccin care să
inducă imunitate pentru eritrotoxina streptococică!
 Măsuri de control (1)
Atitudinea față de caz (1):
Cazurile confirmate/ probabile vor fi izolate timp de 48 de
ore de la începerea antibioterapiei.
Convalescenții de scarlatină vor fi urmăriți în continuare de
către medicul de familie/ de colectivitate, pentru efectuarea
corectă a tratamentului și a controalelor de laborator (ASLO,
VSH și fibrinemie- la 30 de zile de la debutul bolii), precum și a
controalelor clinice periodice până la constatarea stării de
sănătate.2
Dacă investigațiile de laborator sunt modificate, pacientul
este trimis către secția de boli infecțioase în vederea stabilirii
conduitei terapeutice.
Buletinele de analiză vor fi trimise la DSP județeană/ a
municipiului București.2
 Măsuri de control (2)

Figura 12: Fișa de însoțire a probelor biologice pentru diagnosticul scarlatinei

Sursa Fig.12:
https://cnscbt.ro/index.php/metodologii/scarlatina/451-metodologie-de-supraveghere-scarlatina-2016-01-08-2016/file
 Măsuri de control (3)
Atitudinea față de caz (2):
Foștii bolnavi de scarlatină vor fi primiți în colectivitate în
funcție de starea clinică, pe baza avizului medical dat de către
medicul de familie.
Repetarea investigării exsudatului faringian la sfârșitul
tratamentului cu antibiotic se face prin intermediul medicului
de familie și este recomandată în:
1. Istoric de febră reumatică
2. Angine streptococice recurente în cadrul familiilor
3. Scarlatina apărută în focare de colectivități închise sau
parțial închise
4. Scarlatină în focare de febră reumatică acută sau
glomerulonefrită postreptococică.2
 Măsuri de control (4)
Atitudinea față de contacți
Identificarea tuturor contacților este realizată de către
medicul de colectivitate/ medicul de familie și DSP.
Contacții familiali vor fi supravegheați de către medicul de
familie timp de 10 zile de la depistarea ultimului caz și se
efectuează examenul bacteriologic.2
Contacții din colectivități preșcolare și școlare vor fi
supravegheați zilnic de către medicul de colectivitate timp de 10
zile de la apariția ultimului caz de scarlatină. Contacții de clasă/
grupă febrili și/sau cu angina eritematoasă vor fi investigați cu
laboratorul și li se va administra tratament profilactic (penicilina/
cefalosporina de generația I) timp de 10 zile.2
Întoarcerea în colectivitate se poate face dupa 48 de ore de
la administrarea tratamentului și prezentarea avizului
epidemiologic.2
 Măsuri de control (5)
Atitudinea față de purtătorii de Streptococ de grup A2
Sunt tratați cu antibiotic în următoarele situații:
1. Fac parte din focare de angina streptococică/ scarlatină
2. Dacă locuiește cu un pacient care are RAA
3. Daca are RAA
4. Dacă lucrează în spital, unități de asistență socială,
asistență medicosocială, sector alimentar, învățământ.
Aceștia vor fi trimiși către secția de boli infecțioase și
vor urma schema terapuetică prescrisă de medic, fiind
dispensarizați prin medicul de familie, conform
recomandărilor făcute de medicul de boli infecțioase.
 Măsuri față de factorii de mediu2

1. Spălarea corectă a mâinilor cu apă și săpun

2. Dezinfecția în focarul de scarlatină detectat intr-o

unitate de educare a copiilor;

3. Se va face educație sanitară adresată în special

personalului didactic, părinților, copiilor și angajaților din
sectorul alimentar, privind modalitățile de transmitere a
scarlatinei și riscul afecțiunilor poststreptococice.
De reținut! (1)
Conform legislației actuale, scarlatina este o boală aflată
sub supraveghere pasivă, cu raportare obligatorie .2
Furnizorii de servicii care depistează un caz probabil sau
confirmat de scarlatină trebuie să completeze fișa unică de
raportare și sa o trimită în maximum 5 zile către DSP
județeană/ a municipiului București sau în cazul unui focar a
fișei de raportare a focarului de scarlatină. 2
Este o problemă de sănătate publică prin complicațiile
tardive pe care le poate determina:4
 reumatism articular acut
 glomerulonefrită acuta poststreptococică
 miocardită
De reținut! (2)
• Cultura din proba de exsudat faringian este ˶investigația de
aur˝ pentru diagnosticul anginelor streptococice;
• Nu se folosesc teste rapide, deoarece nu sunt specifice;
• Recoltarea probelor de exsudat faringian se face înainte de
începerea tratamentului cu antibiotic;
• Medicul de familie are un rol major în urmărirea și
dispensarizarea cazurilor;
• Aplicarea corectă a măsurilor de prevenire și control (în rândul
pacienților si contacțiilor).
• Populația luată în supraveghere: populația României ≤ 14 ani.
• Nu există vaccin.
• Imunitatea antitoxică este pe viață, dar nu prezintă
imunitate antistreptococică pentru alt tip.2
 De vizionat!

Sursa:https://www.youtube.com/watch?v=eZGHdqK3ceQ&t=20s
Bibliografie
1. Prof. Univ. Dr. Aurel Ivan, Tratat de epidemiologie a
bolilor transmisibile, Editura Polirom, 2002;
2. Metodologie de supraveghere a scarlatinei în România,
01.08.2016;
3. Ileana Rebedea, Boli infecțioase
4. https://cnscbt.ro/index.php/rapoarte-anuale/1003-analiz
a-evolutiei-bolilor-transmisibile-aflate-in-supraveghere-r
aport-pentru-anul-2017/file
VĂ MULȚUMIM !