Sunteți pe pagina 1din 7

IRIGATIA CEREBRALA

Irigatia encefalului consta dintr-o circulatie arteriala si o circulatie venoasa. In creier nu


exista vase limfatice.
Particularitile circulaiei cerebrale
VASCULARIZATIA ARTERIALA
Circulatia arteriala a creierului, provine din patru surse principale: cele doua artere
carotide interne si cele doua artere vertebrale. Fiecare din aceste vase poseda teoretic un
teritoriu de irigatie bine definit dar in acelasi timp, anastomozandu-se intre ele la baza
creierului, devine evidenta posibilitalea suplinirii vascularizatiei in caz de obstructii. Pe de
alta parte, particularitatile metabolice ale tesutului nervos mai ales necesitatile mari de
oxigen!, corelate eu modalilatea de distributie de tip terminal! a arterelor dupa ce au patruns
in substanta nervoasa, explica varietatea si gravitatea tabloului clinic, in cazul unor
intreruperi ale circulatiei sanguine in aceste vase.
In cadrul sistemului arterial encefalic, deosebim doua subsisteme:
- sistemul carotidian si
- sistemul vertebro-bazilar.
Sistemul arterial carotidian, este reprezentat de artera carotida interna si ramurile sale
colaterale si terminale. "rtera carotida interna este ramura laterala terminala a arterei carotide
comune, din care se desprinde la nivelul marginii superioare a cartila#ului tiroid anterior! si
procesului transvers al vertebrei C$ posterior!.
"portul de sange la emisferele cerebrale este asigurat de ramurile terminale ale arterei
carotide interne in numar de patru. Fig.%!:
- cerebrala anterioara,
- cerebrala mi#locie,
- coroidiana anterioara si
- comunicanta posterioara.
1
Fig. % Circulatia arterial cerbral
Sistemul arterial vertebro-bazilar este format din:
artera bazilara vas neperec&e, se formeaza din unirea celor doua artere vertebrale, la
nivelul santului bulbo-pontin.
artera cerebeloasa anterioara in!erioara ia nastere din %'( proximala a arterei
bazilare.
artera cerebeloasa su"erioara ia nastere inaintea bifurcatiei terminale.
"rterele celor dou #umti simetrice ale encefalului sunt interconectate prin anastomozarea
ramurilor terminale, realiz)nd un poligon arterial descris de *I++I, dispozitiv unic -n
organism Fig..!.
Fig... Poligonul arterial *illis
2
Circulatia venoasa
/enele creierului nu posed valve, iar pereii lor sunt extrem de subiri din cauz c nu
au strat muscular. 0le formeaza . sisteme:
- un sistem de vene superficiale pe suprafata emiferelor,
- un sistem de vene profunde aflate in apropierea plexurilor coroidiene.
"ceste vase penetrez ara&noida 1i stratul meningeal intern al durei mater pentru a drena -n
sinusurile venoase.
#IZI$L$GIA CIRCULA%IEI CEREBRALE
Circulatia cerebrala prezinta o serie de particularitati in raport cu circulatia sistemica,
determinate de o serie de conditii anatomo-fiziologice. "stfel ea se desfasoara intr-un
parenc&im suspendat in interiorul unei cavitati osoase inextensibile, prin suspensie &idraulica
reprezentata de lic&idul c&efalo-ra&idian. In aceste conditii peretii vaselor cerebrale sufera o
dubla presiune: prima determinata de sangele circulant iar a doua determinata de parenc&imul
cerebral. "tunci cand presiunea parenc&imului creste procesele expansive endocraniene!,
circulatia sangelui este deficitara datorita cresterii rezistentei vasculare cerebrale.
Circulatia cerebrala se desfasoara in conditiile in care vasele creierului se gasesc in
ortostatism, la aproximativ 23 de cm deasupra cordului. ,e apeciaza ca la o presiune
sistemica medie de %33 mm 4g ar trebui sa corespunda o presiune arteriala cerebrala medie
de 5. mm 4g. Prin interventia mecanismelor nervoase si c&imico-umorale de regenerare se
mentine o presiune de perfuzie cerebrala constanta. Privind structura peretior vaselor
cerebrale s-a constatat ca fibrele musculare ale acestora sunt mai putin dezvoltate in raport cu
vasele din restul organismului, iar fibrele elastice sunt mai numeroase si orientate in mod
diferit.
Presiunea efectiva de perfuzie a creierului este reprezentata de gradientul presiunii
dintre artera carotida interna si vena #ugulara. Cum presiunea sanguina #ugulara este de 6 7
%3 mm 4g, poate fi negli#ata, iar presiunea de perfuzie a creierului poate fi considerata egala
cu presiunea sanguina de la nivelul arterei carotide interne sau arterei &umerale. Comparata
cu presiunile de perfuzie ale altor organe, presiunea arterelor cerebrale este cea mai #oasa din
organism, dar ea nu este influentata de modificarile tensiunii arteriale sistemice decat atunci
cand aceasta atinge un nivel critic. ,caderea lenta pana la un anumit nivel 53783 mm 4g! a
tensiunii arteriale sistemice nu modifica debitul sanguin cerebral pentru ca se produce
3
concomitent o scadere a rezistentei vasculare cerebrale. ,ub aceste limite, apar la inceput
semnele unor tulburari functionale si apoi leziuni organice. Instalarea brusca a unei
&ipertensiuni arteriale determina o serie de tulburari a caror important depinde de gradul
&ipoxiei cerebrale acute. In cazul unei &ipertensiuni arteriale permanente, debitul sanguin
cerebral se mentine la un nivel constant datorita cresterii rezistentei vasculare cerebrale si,
deci, rezistentei la curgere. 9ar in aceste conditii survine o serie de alterari ale peretilor
vaselor sanguine cerebrale care apoi nu mai posibilitatea unei reactii prompte si adecvate
la modificari tensionale.
Citeste si "e acest lin& si mai or'anizeaza !iziolo'ia ca sa "oti trece la AVC((
&ttp:'':::.creeaza.com'familie'medicina'FI;I<+<=I"-CI>C?+"@I0I-
C0>0A>"%$8.p&p
ASPECTE GENERALE ALE ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE
4
5
6
7