Sunteți pe pagina 1din 11

1.

In biostatistica, variabilele:
A) sunt notate obligatoriu prin litere mari sau prin cuvinte ce incep prin caracterul '$'
B) sunt multi-dimensionale si au obligatoriu valori ne-numerice
C) reprezinta caracteristici studiate ale indivizilor populatiei si au valori ce pot diferi de la individ la
individ
D) de tip numeric sunt reprezentate bine de catre caracteristici ale indivizilor populatiei
E) au distributii aproximativ normale, chiar daca valorile lor sunt negative
2.
Variabilele aleatoare sunt numite astfel deoarece:
A) sunt distribuite normal in familia variabilelor biologice care afecteaza fiecare specie in parte
B) valorile lor sunt legate de rezultate ale aruncarilor unor zaruri perfect echilibrate
C) au intotdeauna valorile 1, 2, 3, 4, 5 sau 6
D) au valori ce nu pot fi prognozate cu certitudine, dar distributia valorilor este cunoscuta
E) au comportament haotic, imprevizibil chiar si pentru specialisti
3.
Despre suma a doua variabile aleatoare se poate afirma ca:
A) varianta sumei este intotdeauna mai mare decat suma variantelor variabilelor
B) varianta ei este suma variantelor in caz ca variabilele aleatoare sunt discrete
C) varianta sumei este suma variantelor variabilelor doar daca media sumei este suma mediilor
D) media ei este suma mediilor variabilelor doar daca variabilele sunt discrete si algebric independente
E) media ei este intotdeauna suma mediilor variabilelor, dar varianta sumei este suma variantelor
variabilelor doar daca variabiele sunt independente
4.
Variabilele aleatoare, ca modele pentru fenomene biologice (si nu numai) intamplatoare, pot fi de
urmatoarele tipuri:
A) studiabile sau haotice
B) discrete sau continue
C) continue sau nestudiabile
D) fractale sau functionale
E) imprevizibile sau discrete
5.
Metodele statistice de prelucrare impun uneori transformari ale datelor biologice prelevate. Dintre
acestea, mai des intalnite sunt:
A) scaderea abaterii medii patratice din date, pentru a se obtine centrarea lor in jurul lui 0
B) standardizarea (prin care majoritatea valorilor vor fi situate ntre 3 si 3) si logaritmarea numerelor
pozitive
C) pozitivarea, prin care toate valorile categoriale (ne-numerice) devin negative, iar cele numerice devin
pozitive
D) normalizarea, pentru eliminarea valorilor anormale, si exponentierea, pentru eliminarea valorilor
negative
E) plasarea in forma de potcoava pe diagrame de tipul quantile-quantile pentru obtinerea unei distributii
normale a lor

6.
Despre variabilele aleatoare Bernoulli se poate afirma ca:
A) sunt cele mai simple variabile aleatoare discrete i sunt determinate de doar un singur parametru, ce
ia valori intre 0 si 1
B) servesc la modelarea fenomenelor de alegere intamplatoare intr-o alternativa
C) Modeleaz bine valorile numerice care apar n practic n legtur cu populaiile mici
D) Aproximeazbinealte distribuii precum binomiala
E) Sunt caracterizate de o functie numita distributie de probabilitate sau functie de distributie
7.
Distributiile normale, care apar in legatura cu multe populatii biologice "mari":
A) sunt implementate atat in EpiInfo cat si in Excel prin functia NORMDIST (cu trei argumente)
B) au ca valori posibile numerele reale pozitive si depind de un singur parametru, numarul gradelor de
libertate
C) sunt des utilizate in modelarea supravietuirii indivizilor in cazul unei imbolnaviri in masa
D) au densitati de probabilitate sub forma de "clopot Gauss", caracterizate de doi parametri reali, numiti
"medie teoretica" si "varianta teoretica"
E) sunt folosite pentru descrierea de evenimente "rare" ce pot aparea intamplator in cadrul populatiei
8.
Distributiile normale, care apar in legatura cu multe populatii biologice "mari":
A) sunt implementate, atat in Excel cat si in EpiInfo, prin functia DISTNORM, cu doua argumente, ce
reprezinta media si varianta
B) sunt caracterizate pe deplin de valorile a doi parametri reali, numiti "media teoretica" si "varianta
teoretica"
C) au ca valori posibile doar numerele pozitive, media lor este egala cu mediana iar varianta este 0
D) au "varianta teoretica" negativa indiferent de valorile mediei teoretice si ale medianei
E) au - ca variabile aleatoare - media egala cu "media teoretica", varianta egala cu "varianta teoretica",
iar calculele legate de ele sunt implementate in Excel in functia NORMDIST
9.
Pentru a calcula varsta unui pacient, atunci cand i se cunoaste data nasterii:
A) suntem obligati sa apelam la programe implementate care folosesc "timpul universal"
B) dispunem in Excel de functiile DAYS si YEARS, care pot exploata data curenta din parametrul TODAY_IS
C) avem la dispozitie in EpiInfo functiile DAYS si YEARS, care pot exploata data curenta din parametrul
SYSTEMDATE
D) este necesar sa inregistram codul numeric personal (CNP) al pacientului
E) se utilizeaza functia HOROSCOPE implementata in sistemul de operare Windows XP
10.
Dispunem de o variant a Microsoft Excel n limba romn i de nite date, depuse ntr-un domeniu,
pentru care dorim s aplicm testul hi-ptrat. Vom proceda astfel:
A) vom face apel la comanda Paired Tests, nainte de a calcula datele observate
B) vom face apel la funcia Chitest, dar dup ce calculm datele ateptate
C) vom face apel la funcia Tdist, dar dup gruparea datelor observate
D) vom face apel la o comand Chidist din meniul Teste
E) vom exporta datele spre alt soft, deoarece n Excel testul nu este implementat

11.
Statistica X2, introdusa de catre Karl Pearson:
A) are o distributie hi-patrat, cu un numar de grade de libertate care se calculeaza
B) are o distributie aproximativ hi-patrat dar poate fi interpretata si ca distanta intre datele observate
(experimentale) si cele teoretice
C) este de fapt o distanta Euclidiana ce masoara distanta ntre datele observate si cele experimentale
D) este o formula prin care se calculeaza probabilitatea unei medii aritmetice ponderate
E) are intotdeauna valori negative, destul de mari pentru a nu putea fi neglijate
12.
Diagramele de tip box-and-whisker-plot apar destul de des in studiile medicale, pentru prezentarea
sintetizata a datelor. Ele pot fi create:
A) cu usurinta in aplicatia Excel, care este dotata cu toate ingredientele grafice si de calcul necesare
B) doar dupa calculul valorii unui indicator de centrare (media, mediana) si a abaterii standard pentru
datele din esantion
C) dupa identificarea a 5% valori aberante din seria de date si eliminarea lor
D) fie pe baza mediei, abaterii standard si extremelor, fie pe baza medianei, cuartilelor si extremelor
E) in urma confirmarii normalitatii datelor provenite din esantionul studiat, si a desenarii histogramei
frecventelor relative
13.
Distributiile teoretice denumite "hi-patrat", utilizate cel mai adesea in situatii de confirmare a unei teorii
de catre experimentele efectuate:
A) au distributia valorilor simetrica in jurul originii
B) sunt discrete, cu valorile limitate de numarul gradelor de libertate
C) nu sunt implementate in softul statistic si prin urmare folosirea lor obliga la consultarea tabelelor de
logaritmi
D) au media teoretica egala cu numarul de grade de libertate
E) au ca valori posibile doar numerele pozitive, intrucat sunt sume de patrate (de normale standard)
14.
Culegerea datelor presupune folosirea - in aplicatiile dedicate prelucrarii statistice ce au fost studiate:
A) a formularelor de introducere de date in Excel, respectiv a modulului de analiza in EpiInfo
B) obligatorie a datelor numerice (de exemplu prin nlocuirea valorilor "M", "F" prin 0, 1)
C) a tabelelor indivizi x caracteristici (pe foi de calcul Excel), a formularelor de introducere de date (in
EpiInfo)
D) obligatorie a datelor ne-numerice (de exemplu prin nlocuirea valorilor 0, 1 prin "M", "F")
E) a valorilor terminate cu caracterul $
15.
Distributiile Student, utilizate in testarea statistica de semnificatie pentru calculul valorii p, atunci cand
esantioanele sunt mici:
A) exprima probabilitati de depasire a pragului, implementate in Excel in functia TDIST ce are patru
argumente
B) au densitati de probabilitate simetrice (in jurul originii) - ceea ce inseamna ca au media egala cu zero,
dar varianta lor este negativa
C) au ca valori posibile doar numerele pozitive care depasesc valoarea parametrului
D) pot fi folosite pentru crearea de esantioane reprezentative mari, prin metode de tipul boot-strap

E) sunt perfect determinate de un singur parametru (cu valori 1,2,3,4,...), si au toate media egala cu zero
16.
Distributiile hi-patrat, des utilizate in testarea de bonitate, dar si in testarea statistica de semnificatie
pentru calculul valorii p:
A) sunt determinate de parametrul real "numar de grade de libertate" si au media pozitiva
B) sunt perfect determinate de un singur parametru (cu valori 1,2,3,4,...), iar calculele necesare se pot
efectua in Excel folosind functia CHIDIST
C) au densitati de probabilitate asimetrice, pe partea negativa a axei reale
D) au ca valori posibile doar numerele negative, iar densitatile lor de probabilitate sunt simetrice in jurul
originii
E) exprima probabilitatea ca un esantion de 1, 2, 2, 4, ... indivizi sa fie ales reprezentativ pentru populatia
numerelor reale
17.
Confirmarea distributiei normale a unor date numerice observate pe un esantion se poate face:
A) prin aranjarea punctelor "in forma de potcoava" intr-o diagrama de tipul q-q
B) prin teste statistice de semnificatie, cu ipoteza alternativa bilaterala sau unilateral
C) fie printr-un test de bonitate (goodness-of-fit), sau printr-o diagrama de tipul quantile-quantile-plot
D) prin diagrame de tipul rozeta si prin teste de bonitate (goodness-of-fit)
E) printr-un test de ipoteza nula, in care se accepta ipoteza ca media datelor este anormala
18.
Intervalul de incredere 95% pentru proportia (pi) a imbolnavirilor, obtinut dintr-un esantion de volum n:
A) contine proportia imbolnavirilor cu probabilitate mai mare decat intervalul de ncredere 99%
B) este aproximativ egal cu cel cuprins intre proportia estimata p plus/minus radical din n x p x (1-p)
C) exprima faptul ca increderea in afirmatia "media esantionului este media corecta a populatiei" este de
95%
D) contine 95% dintre observatiile facute asupra populatiei, in ceea ce priveste media imbolnavirilor
E) poate fi folosit pentru a indica precizia cu care varianta esantionului se suprapune peste proportia
populatiei
19.
In experimentele biologice ce sunt denumite multinomiale:
A) fixam anterior experimentului numarul K de clase de indivizi ai populatiei, apoi extragem un esantion
din fiecare clasa
B) probabilitatea ca o observatie sa fie clasata intr-o categorie oarecare se modifica aleator de la o
observatie la alta
C) sunt cunoscute probabilitatile de a clasa o observatie oarecare in cele K categorii, iar aceste
probabilitati nu se modifica de la o observatie la alta
D) se iau n consideratie o infinitate de observatii, fiecare depinde de cea anterioara si influenteaza cea
care urmeaza
E) se acorda denumiri multiple fiecarei observatii efectuate asupra indivizilor esantionului
20.
Teorema limita central afirma c:
A) Dac se extrag mai multe esantioane dintr-o populaie oarecare, atunci mediile de eantion sunt
distribuite aproximativ normal

B) Dac se extrag mai multe esantioane dintr-o populaie oarecare, atunci valorile extrase sunt
distribuite aproximativ normal
C) Dac se extrag eantioane de volum n dintr-o populaie, atunci pentru valori mari ale lui n mediile
de eantion sunt distribuite aproximativ normal
D) Dac se extrag n eantioane dintr-o populaie, atunci pentru valori mari ale lui n mediile de eantion
sunt distribuite aproximativ normal
E) Dac se extrag n eantioane dintr-o populaie, atunci pentru valori mari ale mediilor acestea sunt
distribuite aproximativ normal
21.
Un interval de incredere 95% pentru medii:
A) Contine toate valorile parametrilor care se pot calcula pin extragerea tuturor esantioanelor posibile
B) Este apoape imposibil sa nu contin media reala din populatie
C) Conin cu certitudine toate valorile din populatie
D) Conin cu o probabilitate de 95% valoarea reala a mediei populatiei
E) Contine cu 95% incredere toate mediile si cu 5% incredere dispersiile obtinute prin extragerea tuturor
esantioanelor posibile
22.
Un interval de incredere 90% pentru medii:
A) Extremele se obtin ca o medie aritmetica a extremelor a 2 intervale de incredere de 85% si 95%.
B) Extremele sale reprezinta sunt cu 10% mai mici respectiv 90% mai mari decat media
C) Este mai larg decat un interval de incredere 80% pentru medii
D) Este mai larg decat un interval de incredere 95% pentru medii
E) Contine in interior orice interval de incredere 80%
23.
Lungimea unui interval de ncredere depinde de:
A) Coeficientul de incredere, nivelulde semnificatie i de varian
B) Coeficientul de incredere, medie i de deviatia standard
C) Coeficientul de incredere, volumul eantionului i de varian
D) Nivelul de semnificatie, volumul eantionului i de varian
E) Eroarea standard, mediana i de volumul eantinului
24.
Un esantion este reprezentativ dac:
A) Este stratificat dupa sex si grupe de varsta
B) Daca nu distrugem indivizii in urma experimetului
C) Distributia indivizilor din eantion reflect fidel distribuia pe straturi a populaiei
D) Il extragem cu ajutorul calculatorului utilizand o distributie normala
E) Alegem indivizii conform legii uniformitatii
25.
Functia TTEST din Excel, folosita pentru compararea mediilor a doua seturi de date numerice, are patru
argumente. Acestea reprezinta:
A) paritatea datelor din prima serie, paritatea datelor din a doua serie, parametrul de lateralitate, nivelul
de semnificatie
B) cele doua domenii in care sunt depuse seriile de date, lateralitatea si tipul

C) domeniul in care au fost depuse datele, gradul de reprezentativitate a esantionului, tipul de uni/bilateralitate
D) valoarea p asociata ipotezei alternative ce trebuie sa fie validata de catre seturile de date, cele doua
seturi de date, gradul de reprezentativitate a esantionului
E) domeniul in care gasim prima serie de date, domeniul in care se afla a doua serie de date, nivelul de
semnificatie si tipul comparatiei
26.
Testarea statistica de semnificatie, in forma clasica introdusa de catre Fisher:
A) presupune alegerea subiectiva a unui nivel de semnificatie mare, pe baza caruia se calculeaza un prag
de separare mic
B) este o metoda de stabilire a adevarului unor afirmatii statistice care exprima inegalitati sau
discrepante intre populatii
C) presupune precizarea din start a ipotezei alternative, care insa nu poate exprima o inegalitate
D) precizeaza ipoteza nula in contrapondere cu ipoteza alternativa, ultima fiind cea care va fi respinsa
E) confirma adevarul oricarei afirmatii ce exprima o coincidenta de parametri intre populatii diferite
27.
Despre o ipoteza alternativa ce se poate folosi in testarea statistica de semnificatie putem afirma ca:
A) este exprimata in termenii unor parametri ce caracterizeaza doua populatii distincte
B) exprima intotdeauna o inegalitate nestricta intre mediile datelor de dinainte si de dupa inceperea
tratamentului
C) este o afirmatie statistica ce se confirma prin acceptarea ca plauzibila a ipotezei nule
D) este o egalitate intre parametrii ce caracterizeaza doua populatii, exprimata in aceiasi termeni ca si
ipoteza nula
E) este afirmatia - ce nu poate exprima o egalitate - pe care o dorim confirmata prin respingerea ca
implauzibila a ipotezei nule
28.
Nivelul de semnificatie, folosit in testarea statistica de semnificatie, este:
A) increderea ca nu facem o eroare de tipul al II-lea atunci cand decidem ca o populatie biologica
raspunde la tratament
B) probabilitatea ca esantionul folosit sa nu fi fost reprezentativ, nici ales aleator
C) probabilitatea unei decizii eronate in caz ca ipoteza nula este, totusi, adevarata
D) nivelul de la care esantionul incepe sa fie suficient de mare
E) riscul, pe care ni-l asumam, de a nu respinge ipoteza nula atunci cand ea este, cu claritate, falsa
29.
Despre testarea statistica de semnificatie se poate afirma ca:
A) se aplica discriminatoriu indivizilor din esantionul considerat, dar da uneori rezultate implauzibile sau
chiar eronate
B) nu poate fi aplicata in studiile biologice intrucat logica clasica nu o confirma ca regula de inferenta
valida
C) este o metoda de confirmare a adevarului unor afirmatii particulare, confirmare care se bazeaza pe
respingerea "ipotezei nule"
D) consta in evaluarea subiectiva a esantionului, dupa ce a fost fixat un nivel de semnificatie obiectiv
E) este o metoda destructiva, indivizii din esantion fiind distrusi in urma experimentelor

30.
"Valoarea p" calculata in cadrul unui test de bonitate (goodness-of-fit):
A) este un numar pozitiv, dar mai mare decat numarul gradelor de libertate al alternativei
B) exprima gradul de concordanta intre cele doua populatii care se compara la nivelul proportiilor
afectiunilor majore
C) este interpretata ca distanta majora intre seturile de date experimentale obtinute din cele doua
esantioane comparate
D) trebuie sa fie "mica", cat mai apropiata de 0, pentru a putea accepta ca datele observate in
experimente confirma teoria propusa
E) poate fi obtinuta in Excel utilizand functia CHITEST, dar numai dupa efectuarea unor calcule
preliminare
31.
In testarea statistica de semnificatie, prin sintagma "ipoteza nula" intelegem:
A) afirmatia pe care o dorim confirmata (ca "adevarata") in urma testarii
B) evaluarea diferentiata a indivizilor din esantion, urmata de prelucrarea statistica a datelor obtinute
C) o afirmatie care exprima o egalitate sau o coincidenta, prezentata in aceiasi termeni ca si ipoteza
alternativa
D) o tehnica de lucru care se bazeaza pe respingerea categorica a "ipotezei alternative"
E) o decizie posibil eronata pe care incercam s-o evitam pe cat este posibil din punct de vedere uman
32.
In testarea statistica de semnificatie, nivelul de semnificatie pe care-l alegem:
A) este o concretizare a ideii de "diferenta semnificativa" intre indivizii populatiei biologice supuse
studiului
B) va fi cat mai apropiat de valoarea 1, pentru a putea respinge ipoteza nula
C) va determina aparitia unui prag de separare intre indivizii "normali" din esantion si cei "anormali"
D) trebuie sa fie cat mai mic, pentru ca el reflecta riscul de a lua eronat decizia de acceptare a ipotezei
alternative
E) este calculat pe baza luarii in considerare a 95% dintre posibilele medii corecte de esantion
33.
Testul t (Student):
A) nu se poate aplica daca datele de care dispunem nu sunt grupate "in perechi", de exemplu inainte si
dupa tratamentul pacientilor
B) are doua variante, pereche si nepereche, si se aplica unor seturi de date numerice pentru confirmarea
unor ipoteze statistice uni- sau bilaterale
C) se aplica pentru confirmarea apartenentei la aceeasi populatie a doua esantioane fara elemente
comune
D) este un test statistic de semnificatie care in biologie a fost folosit pentru confirmarea teoriilor
genetice
E) isi datoreaza numele faptului ca a fost aplicat pentru prima oara pe studentii unei universitati engleze
34.
Analiza variantei (cunoscuta si prin apelativul ANOVA):
A) determina variantele populatiilor pe baza multiplelor date obtinute din esantioane analizate in
momente succesive de timp

B) poate fi utilizata si la comparatia intre doua straturi ale unei populatii, in conditiile in care al treilea
strat este neutralizat
C) este utilizata pentru comparatii intre eficacitatile mai multor medicamente administrate la indivizi din
grupe de varsta diferite
D) nu face altceva decat sa discriineze intre proportiile care indica incidente ale unor maladii generalizate
E) este o generalizare a testului Student pentru mai mult de doua populatii (sau straturi), prin care se
poate confirma faptul ce populatiile (straturile) difera intre ele
35.
Pentru a putea efectua analiza variantei (ANOVA) pentru a compara mai multe populatii este necesar ca:
A) fiecare esantion extras sa faca parte dintr-o populatie distribuita conform unei distributii variabile
B) esantioanele sa fie extrase "in perechi"
C) s dispunem de date numerice provenite din esantioane extrase din populatiile studiate
D) toate populatiile din care au fost extrase esantioanele s aiba acelasi centru (medie)
E) anterior sa fi efectuat o testare statistica de semnificatie clasica
36.
Testele parametrice:
A) Sunt teste care se refera la parametrii cunoscuti ai unei populatii
B) Se bazeaza doar pe parametrii care pot fi calculati prin extragerea unui esantion aleator
C) Se bazeaza pe distributii perfect cunoscute apriori inainte de realizarea experimentului
D) Sunt folosite pentru a emite ipoteze referitoare la parametrii incerti ai unei populaii
E) Se refera la variabile care sunt distribuite aproximativ normal
37.
Curba ROC arata:
A) Relatia dintre specificitate si sensibilitate a unui test modificand valorile pentru nivelul de semnificatie
care delimiteaza valorile positive de cele negative
B) Relatia dintre valorile de predictive pozitive sau negative pentru un test aplicat apriori
C) Relatia dintre valorile normale si verosimile in raport cu cele anormale sau neverosimile
D) Aria sa ne indica daca testul a fost aplicat pe un esantion extras aleator
E) Relatia dintre specificitate si sensibilitate a unui test modificand valorile pentru pragul de separare
dintre valorile positive si negative
38.
In urma unui experiment clinic cu un medicament hipotensiv nou, efectuat asupra unui lot de 20 de
voluntari, s-a constatat c media valorilor TAS nainte de administrarea medicamentului este mai mic
dect media valorilor TAS de dup administrarea medicamentului. Ce se poate afirma?
A) testarea de bonitate efectuat n cadrul experimentului a euat din cauze necunoscute
B) nu dispunem de suficiente date, lotul fiind prea mic, pentru a conclude asupra eficacitii
medicamentului
C) ar fi trebuit s lum n considerare nu mediile valorilor TAS, ci proporiile n care valorile TAS scad
semnificativ
D) nu putem folosi testarea de semnificaie statistic, datele experimentale constatate nu sunt
consistente cu scopul medicamentului
E) lotul de voluntari a fost ales nerespectndu-se regulile de selecie aleatoare impuse de studiu
39.

Valoarea p a unei afirmaii fcute despre normalitatea unui set de date numerice obinute dintr-un
eantion reprezint:
A) riscul respingerii eronate a afirmaiei, ca fiind fals
B) riscul acceptrii eronate, ca valid, a afirmaiei
C) probabilitatea ca unele date s fie eronate
D) probabilitatea ca datele s fie distribuite normal
E) ncrederea pe care o avem n precizia instrumentelor de msurare
40.
Dispunem, n softul Epi Info, de nite date pentru care dorim s aplicm testul hi-ptrat. Vom putea face
apel, n modulul Analysis, la:
A) grupul de comenzi Read (Input)
B) comanda Means
C) comanda Chi-square
D) grupul de comenzi Table
E) comanda Tables
41.
Un tabel de date oarecare dintr-o baz de date:
A) este format din nregistrri distincte, asociate unor obiecte concrete si cmpuri de diverse tipuri,
asociate atributelor obiectelor
B) conine obligatoriu toate datele care se pot extrage de la un (singur) individ/pacient
C) conine aceleai date, stocate ns n diverse moduri, din motivul garantrii regsirii ulterioare
D) contine in mod necesar numele si prenumele pacientilor precum si CNP-ul acestora impreuna cu
medicatia prescrisa si este accesibil tuturor
E) este format din campuri ce pot contine diverse tipuri de valori asociate caracteristicilor pacientului
42.
ntre dou tabele de date coninute n aceeai baz de date:
A) nu pot exista legturi una-la-una, prin care fiecrei nregistrri din primul tabel i corespunde univoc o
singur nregistrare din al doilea
B) se stabilesc obligatoriu legturi unu-la-unu ntre cmpurile-cheie ale celor dou tabele
C) ambele au acelasi nume dar extensii diferite pentru diferentierea lor
D) se formeaz obligatoriu legturi ntre nregistrrile unuia i cmpurile celuilalt
E) pot exista legturi una-la-multe, fiecrei nregistrri dintr-un tabel putndu-i corespunde mai multe
nregistrri din cellalt
43.
Aplicaiile Access i Visual FoxPro au n comun urmtoarele:
A) sunt dotate cu instrumente auxiliare (wizard) pentru a veni n ajutorul utilizatorului aflat n dificultate
B) utilizeaz acelai tip de fiiere (cu aceeai extensie) pentru stocarea tabelelor de date
C) au aceleai comenzi, grupate n meniuri adecvate
D) au fiecare cate o baza de date care contine date despre toti utilizatorii si drepturile pe care le au
acestea asupra tuturor bazelor de date
E) pot sa realize pagini web dinamice
44.
Noiunea de dat are n informatic un neles clar: este o reprezentare a unei informaii

A) prin caractere crora li s-a atribuit un neles


B) printr-o succesiune/secven de cifre
C) prin formalizarea unor concepte adecvate prelucrrii automate
D) n mod unic, folosindu-se cifrele binare
E) n urma recepionrii ei de ctre destinatar
45.
Noiunea de baz de date este, din punct de vedere informatic:
A) un ansamblu destul de complex de diverse obiecte informatice
B) un ansamblu de tabele de date
C) un fiier de tip tabel de date, cu mai multe linii i cel puin dou coloane
D) o colecie de date cu legturi ntre ele
E) o structur complex format din memorii de multiple tipuri al cror coninut este controlat de unul
sau mai multe procesoare
46.
Firewall-rile sunt:
A) programe de protecie preiau i analizeaz pachetele de date ce urmeaz a fi transmise ctre anumite
porturi
B) programe care la execuia acestora pot efectua diverse aciuni de curatare asupra calculatorului
C) rutere necesare pentru stabilirea optim a traficului de comunicaie
D) programe utilizate pentru a preveni, detecta i elimina malware-ul, inclusiv viruii informatici, viermii
i caii troieni
E) ruter plasat n faa calculatorului cu scopul de a interzice accesul utilizatorilor care nu s-au
autentificat corect in retea
47.
Relativ la un dosar oarecare, utilizatorului unui sistem de calcul i se pot acorda urmtoarele drepturi:
A) de creare de fiiere n cadrul unui dosar, de modificare a coninuturilor fiierelor
B) de controlul accesului de la anumite gazde din internet
C) de accesare de pagini web dinamice
D) de eliminare/tergere de fiiere ale altor utilizatori
E) de acces la programe gratuite ce pot fi folosite sub licen public
48.
Un URL contine:
A) identificatorul protocolului folosit si numele resursei (numele calculatorului gazda, calea completa
spre resursa)
B) un protocol ce furnizeaza un flux sigur de date ntre doua calculatoare
C) tehnic de comunicare prin care paginile web se pot transmite de la un computer aflat la distan spre
propriul computer
D) sistem distribuit de pstrare i interogare a unor date arbitrare ntr-o structur ierarhic
E) un program care traduce datele dintr-un server web si tipareste datele intr-o pagina web
49.
Prelucrarea digitala a imaginilor presupune:
A) Procesarea prin operatii matematice a semnalelor reprezentate numeric avand ca scop atingerea
unor obiective dinainte propuse, specifice fiecarui domeniu de activitate

B) O conversie digital-analogica cu o etapa de esantionare urmata de o etapa de cuantificare


C) Determinarea energiei si compararea ei cu alte modele cunoscute
D) Diverse transformari cum ar fi: translaii, rotaii, simetrii, transformri de culoare, avnd ca scop
extragerea trsturilor importante
E) Planificarea de ctre roboi a interveniilor chirurgicale
50.
Segmentarea imaginilor se refera la:
A) preprocesarea datelor nainte de analiza lor
B) partiionarea imaginii n regiuni contigue cu proprieti specifice
C) urmrirea i controlul micrilor unui obiect
D) mbuntirii calitii imaginii prin reducerea zgomotului sau mbuntirea contrastului
E) extragerea de informaii n urma analizrii imaginii i obiectelor recunoscute si efectuarea de
sarcini cognitive