ia'll d

',.. |

fl

INTRVNTIA IIIRURGIALA pr_ qi postprtori. ridl

o disip1in6 mdiinal6, studiaz6 Chirurgia rprzint6 rnaladiilin tratamntul rorao importanli ardinalo ar intvnliahirurgial. opra}ia hirurgialreprzinto intrvnli urativ.diagnstici s prin a}iuna ftuaz traumati asupra organlorqi tsuturilor bolnavului, Sunt unosuturmtoarl tipuri d operalii phirurgial: 1. opraliil urativ'ar s folossl mai ds qi dpindd sarinil stau in fa!6 hirurgului. 2. pera|iildiagnostis flossa ultima etap, d diagnosti'atuni 6nd prid alt mtod d invstigali nu posibil d stabilit diagnostiul. . opera1iileradial urativsuntprooizatea omplt s6 fi inlfurat foarul prosuluipatologi. 4. operaliile paliative s ftuaz6 u sopul de a salva viala paientului 9i in timpul astor intervnlii foarul patologi nu est in16turat omplet. 5. opratiil imdiat s indplins p india}iivital, atuni And pronostiul maladii. aminarea opralii brus inruttqt 6. opraliil urgnt s indplinspste un intrval mi d timp d la intrarea bolnavului in stationar' ar st nsar pntru ptecizara diagnostiului 9i pntru prgtira minimal6 a paintului 6tr intrvnlia hirurgiali. preg6tira 7. pera|iil amAnate_ p6n la 10 - 12 zi\e s ftueaz' propratori. 8. opra}iil programat s pot indpliniin ori timp la drinia pntruftuara bolnavului,6nd xis posibilit1i opralii.

t
t

!t

I I i il fl fl

l I il EI
fl

il f,
il f f f i
il "
JE
?l

9. in depnden!6 d faptul um stinliturat prosulatologi _ d o dat sau treptatdosbimopralii ftuatintr-untimp, doi timpi, t. ajoritata opraliilor hirurgial sunt sAngroas, s dreg1eaz' intgritata pili, muoaslorqi altor !suturiale organismului. lar' 6 opraliasto tram. Chirurgul sudzussr sria, 6 qoul postoerator' s dzvo1t6 ia bolnav dup opralie aasta st un $o traumati. in al$ timp ompliatiile postopratoriisunt spifie qi nu s asam6n u le survnit dup6 o traum5 intAmpltoar. ori oprali hiar ftuatlnt nu poat ava sus, fr o pregtir properatori a paienfului, ar st menit s6 ompnsez drglriled funlie al organlorintrn.
:

Prioada roratori
_ stintrvalulp are' bolnavul il Prioada preopratori trd la intrnarin stationarulhirurgialpini la momntul intrvnlii hirurgiale. Ast intrval d timp st divrs in dpnden!d aratrl prosului patologi. in maladiil grav, e prezintd un mare riol pntru via! bolnavului perioada propratorie ste minimal (opa{ia imdiat).Da s prvde un priol pentru via1ra bolnavului in viitorul apropiat _ perioada propratorie ste d o mai lung durat, dar limitat (operaliile urgnte). Pentru opera1iiieprogramatetimpul prg6tirii propratorii st difrit. Pntru a prvni ompliatiil opratorii sunt nsareurmtoarl: 1. d a stabili u prizie diagnostiulmaladii; 2. de a dpista omplia}iilemaladii 9i aftareaonomitnta difritor

ffi
irfl

fl E g

E I
;

organqi sistm prin stabilira gradului derglrilor funliiloracestoa;

5.

d a dtrmina indiatiil9i ontraindialiil trprafie; anstzi;

4. d a aleg ort mtoda intrvnlii hirurgiale 9i mtoda d

g i
{

5. de a majorafor!l imunologia organismuluibolnavului; 6. ftuaramisurilor mnit s5 migrzpriolul inflii ndogn (bai, birbrit, ur61ira tratului gastro-intestinal, sanaraavit61ii q.a.). bual, Da opralia s va ftuau nstzignralrl,e nrsar a inaint d operali bolnavul s fie onsulttd mdiul anstziolog, ar dtrmini varianta optimal d anstzi. Din momntul 6nd bolnavul tre hotarul bloului oprator s inpe - prioadaopratori, ar onst6din urmtoarle tape: 1. Aranjara bolnavului p masa d opratiin pozi1ia rsptivpntru i fiar intrvenlie hirurgial.

t t

I I i I I i I

2 . Indura bolnavului in narzsau ftuara anestzii loal. 3 . Pregtiraimpului oprator. 4. ffuara intrventii hirurgial (asul, momntul prinipal,
rstabiliraintgrit61ii!suturilor). tpa prinipal a prioadi opratorii st tapa feturii intervntii hirurgial. Durata asti tapmult dpind d faptul, u 6t6 prizi st dtrminat aratrul prosului patologi pentru ar s efectueazd intrventia hirurgial 9i d prgtireabrigdzii d opra}ipntru ffuara momntuluiprinipal al opra}ii. Dup6 finisarea opratii, 6nd bolnavl tre hotarul bloului operator, se inepe perioadapostratori.

t t
I I I I
I

Prida pstopratri
- stintrvaluld timp d la finisaraopralii Prioadapostopratori p6n6 la insnatoqiraomplt a bolnavului. Durata asti prioad st difrit6 in lare caz 9i mult dpind d aratrul maladii, voiumul intvnliihirurgial qi d starabolnavului. Pntru fiar hirurg sunt unosut 2 tipuri d voluli a prioadei - 16 omplialii qi u omplialii. postoperatorii Indpndnt d aratrul I intrvn{ii hirurgial in prioada

nsar d a fetuaun gir d m6suri, .i prmit bolnavului postopratori mai uqor s lupt u shimbrilin organism survin dup6 opralie: 1. Transportra bolnavului din sala d opraliin salon s ftuaz p branardin pozi1iulat. 2. Pozitia bolnavului in pat in priml or (zil) dup oprali trebui s orspund6 aratrului intrvn1iihirurgial ftuat qi prosului

I I I I

patologi (d obii pozilie ulat5, pozi1i Fovlr, pozi1i u apul ridiat,q.a.). 3. Supravghra bolnavului d 6tr prsonalul mdial ar o importan} foart mar in prioada postopratori. nesar d atras atn}i la aratrul respiratii, stara sistmului nrvos, uloara tgumntlor, aratrul pulsului. Un momnt foart important in st l d a impun bolnavul s ftuiz prioada-postoperatori mig6ri ativ, volumul 6rora trbuie s6 orespund aratrului intrvn{ii hirurgial. in prioada pstopratoritardiv st nsar ontrolul dup6 stara homostazi, fun}ii rganlor rspiratorii qi

t -r 3

ardiovasular. o are linista gnral a in prioadapostopratori o mar importan} bolnavului. ar nst in faptul, c6 bolnavul sr afl in salon narotiqi analgti. gi i se administreazlprparat postoperatr

* t

#
d

4. Supravghradui pansmntulapliatp plag5prmitla timp d a dpista omplialiil psibil _ hmoragia din plag6, vntralia plgii,q.a. rganlr' supurara 5. Msurile igieni au o mar importan{i in prvnira difritr omplialii in prioadapostopratori. Asta sunt - frelia pili u alool la bolnavii gravi s afl un timp indlungatin pozi1ieulat5 (prfilaia dubitusurilor), igiena avit1iibual rofilaxia parotiti), shimbul albiturilor in caz d vom sau And sunt imbibat u divrs ; Alimntara paienlilor trbui s orspundaratruluiintrvnlii hirurgial. Cu At mai dvrmbolnavul inpe s s alimntzu at6tmai rpdva lipsi nsitata d infuzii parntral. Conduita ativ in prioada postopratoriar o importan!6 mar in profilaxia omplialiilor srioas _ tromboembolii,pneumonii. Conduita ativ st omplxul de misuri inlud miqrilproe a bolnavului in pat, painful trbui s6 fi ridiat din pat in priml 24 _ 48 or dup6 operali, duaf i a lzictrurativ,alimntareapro. Conduita ativ a paintilor in prioada pro postopratoi irulalia sangvin,prosled regnrara !suturilor,funlia imbundt!gt intstinlorqi a sistmuluirspirator. Luta u durera postopratori are o dosbit importan!6 in prioadapostoperatorie. durrilor dpinde d araterul9i volumul Intnsittea intrventii hirurgial. Trauma psihi, calzatdd oprati qi durri apar dup opra{i provoa dreglri metabolie in organismul bolnavului _ dzvoltarea acidozei postopratoriigi drglarafunlii organlorxrtorii. Durra in prioada postopratorid obii apare pst 1 _ 1,5 or in sau dup6 rvin unogtiinlala cazlJl oprafiilor ftuatu anstzi1oa16 bolnavii dup6 narcoz6.Cu sop analgti s administrazprparatnaroti - analgetiromdol,mnopon,morfin). liminri,s6ng.

I i I i

I J I I I
I

t
E

i{ .'t

t
fl fl

Co mplia{iilpostprato rii
Tat omplia1iil survin in prioadaostopratori pot fi dvizat in gru mari: 1. Complialii in organl qi sistml la are s-a ftuat opralia (omplialiil,tapipinipalea opralii). 2. Complia}ii in organlla ar intvnliahirurgialaliun dirt6na avut. . Complialii din partaplegii postopratorii. , Complialiil din I grup6 apar din cauza rorilor thni qi tati omise d tr hirurg in timpul opratii cauza prinipal a astor omplialii std obii lipsa d rsponsabilitat a hirurgului. Pot ava lo urmtoarl omplialii: hmoragii sundar,dezo|tarea proslor purulente in zona intvnliei hirurgial qi in plaga postopratori, drglara funliilor organlor dup intvnli la l (dreglareapasajului tratului digstiv, a ilor biliar). De obii apari1ia aestorompliatii r indpliniraintrvnliilorhirurgialerpetate. Complialiil grupului II inlud: 1. Compliatiil din part sistmului nrvos a bolnavului:drglrid sotn' derglrisihi pan6 la dzvoltareapsihozi postoperatorii. 2. Complitii din parta organlor rsiratorii: pnumoni

t
I I

t
I

postoperatori'bron;it, atelectazdpulmonar6,plurzie sunt insotite

d insu.irint rspiratorie. Ca mai frvnt cauz,a astor ompliatii ste natcoza indplinit nprofesional, 6nd il rspiratorii nu s liberazi d onlinutul lor qi 6nd lipsqtonduitativa bolnavilor in prioadapostopratori. 3. Compliatiile din parta sistmului rdiovasular pot fi primare, atuni And insufiintaardial are 1o din ca:uza maladii ordului gi sundar, 6nd insufiin1a ardia6 apar p fonul prosului patologi grav in alte organ (intoxialie purulnt gravd", hmoragi

r
:i

# i g
i

postopratori, $.a.)' Cu sop d profilai a astor omplialii nsar supravghradinarni5 du funlia rdului ?n prioada postopatori 9i d asmnalupta u al pros patlogi prova6dzvoltara insufiin!i ardiovasular. Una din mplialiilpostopratrii din partasistmuluiardiovasular st dzvoltara trombozi, auza reia st staza sangvin, r$tra oagulabilita1iisAnglui qi aftara pr{ilor vaslor, dsori auzat' de inf1i.Trombozel l mai frvnt sunt intAlnit la bolnavii v6rstnii gi dasmnea|a bolnavii u prose onologie 9i u maladii a sistmului vasular(vari a mmbrlorinfrioar, tromboflbit roni). D obii tromboza s dzvolt in vnel mmbrlor infrioar 9i s caracteizeaz,prin durri, dm,fbr6 9i ianoza pili mmbrlorinfioar. nsarde mntionat astsimptomlasi s int6lnsfoartrar. C1 mai frvntin cazl| tromboziapar durri in muqhi gambi,arr s mrs in timpul mrsului qi la palparalor, 6to dat6apardm. Tromboza vnlor mmbrlor infrioar dsori st aauza aparifii uni ompliatii foartgravr: mbolia ramurilrmii a artripulmonar, a vaslor rnal. Profilaia omplialiilor vasular nesar d ineput in prioada propratori:s examinaz6 sistma d oagular a s6nglui, da st nsitats indi un urs d trapi u antioagulanli,s apli band elasti inaint de opra}ie la bolnavii u varie a membrelor infrioar.

t
I

t
i l i

t
i I
l
;

Profilaxia trombozeie nsard prlungitqi in timpul opralii(atarnara

fin6 fa! d vas 9i {suturi)qi in prioadapostoperatori - actiizarca ro a bolnavlui qi administrareain organismul lui a uni antittisufiint d lihid. 4. Comliatiil din parta tratului digstiv l mai ds sunt fun{ional. Una _ oluzia intstinaldinami' apar din omplia}iist parzaintstinal dup6 laparatomi. nesarde mnlionat,6 drglriledinamial funlii

*1

g
f,

fr

organrlor tratului digstiv pot ava lo in caz01 dzvoltrii unui ros patologi in avitata abdominal - pritonit6 postopratori(insufiinfa suturilor, g.a.) in azul 6nd st lus un pros patologi in avitata abdominal6 nsard a ftua traia d stimular a intestinului- introdura sondi nazogastral,introduerain rt a tubului pntru iliminarea gaze|or,listr d vauar'prparatantiholinstraozi rozrin, ubrtid), onduita ativ. 5. ii _ poart un aratr nuro-refletor. Tratamntul asti ompliatii s fetleaz"in d,pndn!6 d fatorii r au cauzat-o.
:

t
il

A II-a grupe d ompliatii

omplialiil in plaga opratori:

hemoragi,hmatoame,plastrom inflamatoriu, suputateaplgii u formara absului, flegmoni, indprtarea m6rginilor plgii u prolabaraorganlor intme (eventralia). Cauzl hmoragii pot fi: 1. alunara lig6turii d p vas; 2. nu a fost eftuathmostazadefinitiv in timpul oprii; 3. dzvoltareaprosului purulnt in plagi _ hmoragi roziv. Prosel inflamatorii in plag6 s dezvo1t6din calza inf1ii, 6nd nu sunt respetatregulile asepsii. ventratia poate avea lo din auza atdtaproesului inflamator in plag6 6t gi din caulamaladii deaz6(anr, avitamindz,anmie, $.a.). Profilaxia ompliatiilor asteigrup nesarde ineput in prioada properatori, prelungit in timpul opralii, rsptara asepsi i, atimarea fin fa! de lesuturi 9i in prioada postopratorifolosira antispsii.

il

I il
lr

FazIprioadipstopratorii
Sunt 3 faze:

I i

fl
i I I I I I
l . Proepr un intrval de 3-5 zile d la finisaraopralii.

2 . Tardiv - 2- sptmAnid la opra{iegi ar finisaz odat6 u ziua trnrii

din stalionar.

3 . indeprtt6 - intrvalul d timp d la tmara din sta{ionar pin6 la

ruprarea dplin a capacitdlii d mun. in faza pro pot ava lo hmoragii pro' 9o de divrs etiologie (hmoragi, toxi, alrgi, anafilati), omplialii pulmonare (ate|ectz, pnumoni d staz6),ompliatii ardiovasular aut, drgl6ri al fun}iilortrafului digestivqi urinar. in faza tardiv pot ava lo: pnumonia,pritonita' supurara plgii, fl botromoza, trombombolia. Compliatiil fazi indprtat de obii sunt auzat d roril thni qi tie omis de hirurgi in timpul oprafii. D obii u sopul tratamntuluiastorompliatii nsarintrvnlia hirurgial rptati.

t
I I I I

t
-

t I I I I L