Bacilul botulinic

(intoxicaţia botulinică)
 NOŢIUNI GENERALE
Clostridium botulinum este un bacil Gram-pozitiv strict
anaerob, avînd 2 forme – vegetativă şi sporulată;
Sporii sunt extrem de rezistenţi la factorii fizici şi chimici
– rezistă la fierberea obişnuită (se distrug doar peste 5-6
ore); autoclavarea la 120 C distruge sporii în 15-30 minute;
Botulismul (intoxicaţia botulinică) reprezintă o boală
infecţioasă gravă, rar întîlnită, caracterizată prin paralizie
musculară flască, cauzată de botulotoxină;
Toxina botulinică (botulotoxina) este produsă de bacteria
Clostridium botulinum;
 Forma vegetativă în condiţii anaerobe elimină una din cele mai puternice toxine
bacterio-microbiene (1 microgram de botulotoxină este letală pentru fiinţa
umană). Botulotoxina este termolabilă şi la fierbere este distrusă peste 10-15
minute;

Sunt cunoscute 7 tipuri de clostridii botulinice (A,B,C,D,E,F,G). În

RM botulismul este determinat de tipurile A,B şi E, mai frecvent tipul B
(65-70%).
Mecanismul de acţiune a botulotoxinei – blocarea funcţiilor tubului
digestiv şi sistemului nervos la nivel de sinaps (blochează eliberarea
acetilcolinei), care conduce la paralizia muşchilor respiratori şi scheletali
cu consecinţe grave.
Prognosticul este cu atît mai sever iar mortalitatea cu atît mai mare,
cu cît perioada de incubaţie este mai scurtă.
 EPIDEMIOLOGIA BOTULIZMULUI
Sursa de infecţie – animalele domestice şi sălbatice, mai ales erbivorele,
mai rar animalele poichiloterme (peşti, crustacee, moluşte), în intestinul
cărora se acumulează C.botulinum, excretat apoi cu fecalele în mediul
extern, unde va persista în stare sporulată;
Trecerea sporilor în stare vegetativă pe substraturi organice în condiţii
anaerobe, în special la temperaturi 22-37 C, este însoţită de acumularea
germenilor şi toxinelor lor;
Omul se contaminează ca şi în alte toxicoinfecţii alimentare, prin
produsele alimentare; Transmiterea se poate face şi prin contactul direct al
unei plăgi cu solul sau cu obiectele contaminate.
C.botulinum este o bacterie prezentă la nivelul tractului
gastrointestinal al copiilor, fiind cauza botulizmului infantil.
Mai frecvent botulismul apare după ingestia unor preparate din carne
şi a ciupercilor conservate în condiţii casnice, fără prelucrare termică
corectă. Omul se mai poate imbolnavii prin fructe şi legume, conservate în
condiţii casnice, peşte sărat, afumat ori conservat .
Aciditatea crescută, oxigenul şi uscăciunea inhibă creşterea bacteriei;
Cazurile de botulism se înregistrează mai frecvent primăvara (aprilie-
mai), cînd se utilizează mai des produsele conservate.
 FORMELE DE BOTULISM
Infantil (botulizm intestinal) – cauzat de ingerarea sporilor
C.botulinum, care apoi se
dezvoltă în intestinele copilului cu eliberarea botulotoxinei.
Alimentar – cauzat de alimentele ingerate, infectate cu botulotoxină;
perioada de incubaţie constituie 12-36 ore (limitele 6 ore – 10 zile).
De plagă – mai puţin caracteristic, cauzat de producerea
botulotoxinei în plaga infectată cu C.botulinum. Perioada de incubaţie –
4-14 zile.
În SUA fiecare an se constată aproximativ 100-120 cazuri de botulizm,
dintre care 65% botulizm infantil , 15% botulism alimentar şi 20%
botulism de plagă.
Toate 3 forme de botulism posedă potenţial letal şi sunt considerate
urgenţe medicale.
Botulismul alimentar este extrem de periculos prin posibilitatea afectării în
masă a populaţiei de la o sursă comună (alimente infectate sau act de terorizm
biologic).
 TABLOUL CLINIC AL BOTULIZMULUI
Incubaţia durează de la 2 ore pînă la 14 zile (mai frecvent 6-24 ore);
Debutul este acut, cu tulburări digestive: greaţă, vomă, dureri abdominale
paroxistice, urmate de o diaree moderată, substituită peste un timp scurt de
constipaţie tenace. De obicei, tulburările gastrointestinale sunt discrete (sau
chiar absente);
Alte semen clinic: slăbiciune generală progresivă, cefalee, ameţeli,
xerostomie, sete chinuitoare;
După 6-24 ore de la debut (uneori fiind primele simptome) apar dereglări
oftalmologice: diplopie, vedere neclară, ptoză, strabizm, midriază, nistagm, .
Concomitent apar semne de afectare a nervului glosofaringian: tulburări
de deglutiţie, vocea devine răguşită, ori dispare complect (afonie).
Alteori apar paralizii ale diferitor grupuri de muşchi (gît, membre), iar în
formele grav apar paralizii ale muşchilor respiratorii şi insuficienţa
respiratorie.
Alte semne, care se pot asocia sunt diminuarea tuturor secreţiilor:
lacrimale (ochii uscaţi, fotofobie), salivare (gura uscată, sete intensă), nazale,
sudorale, digestive.
 BOTULISMUL INFANTIL

Apare mai ales în primele 6 luni de viaţă, avînd ca prim

simptom constipaţia, urmată de paralizii ale nervilor cranieni:
ptoză palpebrală, oftalmoplegie, paralizia deglutiţiei.

Ulterior paralizia se extinde la muşchii trunchiului cu

insuficienţă respiratorie acută.
Diagnosticul se face în baza datelor clinice şi celor de laborator.

Analizele de laborator includ:

Determinarea prezenţei toxinei botulinice în sîngele, serul, scaunul
sau eliminările de plagă a pacientului;

Decelarea sporilor Clostridium botulinum în alimentele ingerate,

coprocultură sau însămînţările din eliminările de plagă;

Electromiografia

Consultaţia medicului-infecţionist, medicului-neurolog, medicului-

oftalmolog
 TRATAMENTUL BOTULISMULUI
Spitalizare de urgenţă a bolnavului, depistarea precoce a
persoanelor expuse contactului cu toxina botulinică.

Insuficienţa respiratorie şi paralizia musculaturii scheletale

necesită, la majoritatea bolnavilor, ventilaţie artificială în decursul
a cîtorva săptămîni, terapie intensivă complexă şi îngrijire;
Vindecarea se face lent, paraliziile se remit în luni de zile;
Tulburările de acomodare apărute ca urmare a paraliziilor şi
parezelor muşchilor oculari, pot necesita corecţie cu ajutorul
ochelarilor.
 MORTALITATEA ÎN BOTULISM

În perioada 1910-1919 în Statele Unite ale Americii moartea prin

botulism a constituit 70%, pentru ca ulterior să scadă spectaculos pînă
la 9% în anul 1980 şi 2% în anul 1990.
Această performanţă a fost posibilă, în mare măsură, datorită
dezvoltării aparatelor de respiraţie artificială şi antitoxinelor botulinice.

În cazurile netratate mortalitatea poate atinge 60%.

OMS (2005) a prezentat datele mortalităţii în diferite forme de

botulism: forma infantilă – 1.5%; forma alimentară – 10%; forma de
plagă – 7.5%.
 PROFILAXIA BOTULIZMULUI
Nu se recomandă conservarea în condiţii casnice a produselor din
peşte şi carne, întrucît acţiunea termică nu depăşeşte 100 C.

Fructele şi legumele utilizate în conservare trebuie să fie proaspete,

bine spălate, şi se va respecta regimul termic (fierberea timp de 30-60
minute) şi cel de păstrare la temperatură mai joasă de +10 C.

Nu se recomandă a conserva în condiţii casnice ciuperci, marar,

leuştean, pătrunjel, morcov, sfeclă, deoarece se spală greu de ţărnă,
care poate conţine bacili botulinici.

Produsele conservate în condiţii casnice înainte de utilizare trebuie

prelucrate termic prin fierbere timp de 15-20 minute.