BOTULISMUL

Este o intoxicatie alimentara produsa prin ingerarea de alimente care contin

exotoxina botulinica elaborate de agentul botulismului care este clostridium
butulinum care prezinta 6 tipuri: A,B,C,D,E,F. Tipurile A,B,E dau boala la om.
Bacilul botulimic produce o exotoxina care se inscrie printre cele mai
puternice care determina producerea bolii, boala care in esenta consta dintr-
un ansamblu de elemente neuroparalitice, traduse prin paralizii totale sau
partiale datorate leziunilor din bulb precum si leziunilor de la nivelul nervilor
cranieni.
Din punct de vedere epidemiologic:
- Sursa: solul si intestinul unor animale si a unor pesti
- Cale de transmitere: alimentele contaminate, reprezentate in special
de zarzavaturi, fructe, carne, conserve de peste insufficient spalate si
sterilizate.
Cel mai mare risc il au conservele de casa din vegetale.
Unii bacilli botulimici cum e tip E, nu modific deloc conserva care pare
proaspata cu miros normal.
Celelalte tipuri de bacilli botulimici altereaza alimentele determinand un
miros si gust dezagreabil si producand bombarea capacului.
Bacilii pot infecta plagile in special ale membrelor, precum si in cazul
fracturilor deschise.
S-a semnalat prezenta si la sugari fiind explicata prezenta bacililor botulimici
ingerati cu hrana.
Tabloul clinic: Incubatia este intre 12 si 36 ore, in cazurile mai usoare, in
cazul incubatiei mai lunga, boala debuteaza cu senzatie de rau, greata, dureri
abdominale si uneori cu diaree, bolnavul prezinta cefalee, ameteli, slabiciune,
temperatura normala in mod frecvent, astenie accentuate, puls rar si slab,
mucoasa bucala rosie si lucitoare (ca o oglinda) si apar paralizii ale nervilor
cranieni, cele mai frecvente sunt :
-paraliziile ocular exprimate prin: diplopie, strabism, pierderea reflexului
de acomodare la distanta
-paralizii faringiene determinate de:tulburari de deglutitie, voce ragusita,
vorbire dificila, pot sa apara paralizii la gat,membre si rar la muschii
respiratorii.
Evolutie: de obicei este severa, moartea apare in 7-10 zile, rezultat al
paraliziei respiratorii sau al paraliziei de deglutitie, pot fi si evolutiii medii si
usoare cu recuperare lenta.
Diagnosticul de laborator care obliga la izolarea bacilului botulimic prin
cultivarea germenului anaerob, cultivarea este efectuata din alimentul ui
incriminat din lichidul de varsatura, din scaunul bolnavului sau din plagile
suspecte.
-identificarea bacilului botulimic din sangele bolnavului, care reprezinta o
analiza de urgenta, toxina botulimica posibil a fi identificata intrucat ea
persista in sangele bolnavului si dupa 3 saptamani de la debutul bolii, toxina
se poate identifica si din lichidul cefalorahidian al bolnavului.
Diagnosticul diferential obliga la diferentierea botulismului de alte afectiuni
precum accidentele hemoragice, cerebrale, encefalite, tumori cerebrale,
intoxicatia cu alcool metilic sau ciuperci.
Prognosticul este rezervat si este cu atat mai grav cu cat perioada de incubatie
este mai scurta.
Tratamentul obliga la spalatura gastrica, clisma si purgativ la aparitia
primelor semne de boala, in vederea evacuarii tubului digestiv de resturile
alimentare ce contin toxina.
Tratatementul specific consta in alicarea foarte urgenta a serului antibotulimic
initial polyvalent, ulterior al serului antibotulimic monovalent, in momentul
tulburarilor de inghitire bolnavul este hranit prin sonda gastrica cu solutie de
glucoza, vitaminele B1 si de clorura de sodiu.
Profilaxia bolii se face prin educatia sanitara si indepartarea conservervelor
suspectecare prezinta miros dezagreabil si cu capacul bombat