Numele şi prenumele: S.

M,
Sexul masculin,
vârsta 14 ani,
ocupaţia - elev cu CES în clasa a VIII-a.
Biografia elevului: A.T. s-a născut în Orașul Simeria, judeţul Hunedoara, la data de 12
aprilie 2003, tatăl său fiind muncitor necalificat şi mama casnică. La vârsta de patru ani
copilul a fost părăsit de tată, acesta din urmă nemanifestând niciodată dorinţa de a ajuta
familia. Creşterea copilului a devenit o sarcină a mamei, care s-a zbătut mereu în greutăţi
materiale. Dintr-o relaţie anterioară mama mai are doi copii în întreţinere. În ultimii ani
mama a avut mai Şcoala Gimnazială Specială – Centru de Resurse şi Documentare
privind Educaţia Incluzivă/Integrată, Cluj-Napoca | 205 „Programe şi servicii de intervenţie
psihopedagogică pentru elevii cu CES”, revistă anuală, nr. 1/2018 Simpozion Naţional,
ediţia XXII 07 decembrie 2018 mulţi concubini, cu care a stat perioade de până la doi ani.
Elevul a terminat clasa a VII-a cu media 6,40 și a beneficiat de programă adaptată la
matematică în ultimii 2 ani. Structura de personalitate: Rezultatele evaluării de la finele
anului şcolar sunt mult mai bune, semn că în acest interval de timp s-a lucrat mult cu acest
elev, reuşind astfel o oarecare dezvoltare din punct de vedere aptitudinal. La toate testele
de aptitudini şi inteligenţă, subiectul a obţinut cu 1-2 centile mai mult decât la evaluarea
iniţială. Nu putem afirma că acest copil a devenit în timpul acestui an şcolar mai inteligent,
însă anumite capacităţi psiho-motorii au suferit o mică dezvoltare datorită, în primul rând,
puterii de concentrare a atenţiei, diminuării factorilor perturbatori din familie, datorită
motivaţiei căpătate în timpul programului de consiliere, a preocupării profesorilor pentru
persoana sa, a interesului manifestat pentru a intra la un liceu bun. Definirea problemei: În
urma mai multor şedinţe de consiliere au fost identificate mai multe probleme ale elevului,
dintre care menţionăm următoarele: 1. Motivaţie scăzută pentru învăţare, care se
datorează următoarelor cauze: atenţie concentrată şi distributivă foarte slabă, inteligenţă
slabă (C.I. = 92), insuficienta preocupare a mamei pentru situaţia copilului, posibilităţi
materiale foarte reduse, nesolicitarea ajutorului profesorilor, absenţele repetate de la
şcoală care au determinat agravarea unora dintre problemele menţionate mai sus. 2.
Probleme de relaţionare în grupul şcolar şi în grupurile de prieteni, lipsa de comunicare.
Acestea pot fi puse pe seama absenţei modelului parental pozitiv, a agresivităţii
manifestate uneori de mama copilului şi de concubinii acesteia, agresivitate care s-a
manifestat atât sub forma verbală cât şi fizică. 3. Probleme legate de alegerea şcolii.
Elevul a mărturisit că ar dori să urmeze un liceu în domeniul artistic, având o înclinaţie
nativă spre desen, însă s-a confruntat cu numeroase obstacole financiare, cu
descurajarea din partea mamei care tot timpul i-a reproşat că nu va putea urma nici o
şcoală cu notele pe care le-a obţinut până acum. Planul de intervenţie: Obiectivele
consilierii: obiective particular-operaţionale: cognitive, afective, psihomotorii, volitiv-
caracteriale. Strategia consilierii (strategia de intervenţie). Confruntarea sau rezolvarea
problemei. Aceasta este una dintre cele mai dificile etape ale procesului de consiliere,
deoarece acum se desfăşoară o adevărată „luptă” între atitudini, motivaţii, idei vechi şi noi.
În etapele anterioare a fost definită şi recunoscută problema, iar în această etapă se trece
la rezolvarea ei. Şcoala Gimnazială Specială – Centru de Resurse şi Documentare privind
Educaţia Incluzivă/Integrată, Cluj-Napoca | 206 „Programe şi servicii de intervenţie
psihopedagogică pentru elevii cu CES”, revistă anuală, nr. 1/2018 Simpozion Naţional,
ediţia XXII 07 decembrie 2018 Primul pas în rezolvarea acestei probleme a reprezentat
chiar apelul la ajutorul oferit de psiholog, pentru a evita eşecul şcolar. Pentru
îmbunătăţirea relaţiei copil-părinte, s-au purtat numeroase discuţii cu părinţii pe diverse
teme, cum sunt: acordarea atenţiei, aprecierea copilului, stabilirea limitelor, ignorarea,
izolarea, pedepsirea, agresiunea (fizică, emoţională) etc. Pentru cazul prezentat în acest
context, în consilierea mamei s-a pus un accent deosebit pe aprecierea copilului de către
aceasta, evitând să descurajeze copilul indiferent de context, comportament ce o
caracteriza înainte de consiliere. Aceasta schimbare de atitudine a mamei a dus în timp la
creşterea stimei de sine a elevului, îmbunătăţindu-şi imaginea despre el însuşi. Am
observat că elevul a avut probleme în prelucrarea informaţiilor, evidenţiate prin punctajele
mici obţinute la testele care măsoară procesele cele mai importante pentru dezvoltarea
cunoaşterii: atenţia, percepţia şi memoria. În ceea ce priveşte atenţia, s-a avut în vedere
faptul că un copil trebuie să stăpânească două abilităţi contradictorii: capacitatea de a se
concentra asupra acelor aspecte ale mediului care sunt relevante şi foarte valoroase
pentru sarcinile pe care le au şi capacitatea de ignorare a multitudinii de stimuli relevanţi.
Capacitatea de învăţare este asociată cu memoria. Cele mai obişnuite tipuri de memorie
sunt: de lungă durată, de scurtă durată, secvenţială, auditivă, vizuală, mecanică,
recunoaşterea şi reamintirea. Copiii necesită experienţe repetate ale aceluiaşi eveniment
înainte de a putea fi stocate în memoria de lungă durată. Atenţia, percepţia şi memoria
sunt procese independente. Dacă un copil nu poate să fie atent, el nu va fi capabil să
perceapă informaţia şi să o stocheze în MLD. Aceluiaşi copil îi va fi greu să interpreteze şi
să stabilească legături între idei, dacă nu le are stocate în memorie. S-a avut în vedere în
timpul şedinţelor de consiliere cu subiectul şi reducerea timidităţii prin exprimarea emoţiilor
prin diverse metode, autoreflexia, încurajarea comportamentului asertiv. Evaluarea
eficienţei intervenţiei  În urma consilierii realizate cu mama elevului, aceasta constând în
special în discuţii privind agresiunea familială, neglijarea copilului, s-au constatat unele
modificări în comportamentul acesteia. Aceste modificări constau într-o atenţie mai mare
pentru copil, preocuparea pentru viitorul său dar şi pentru situaţia lui actuală.  Urmărirea
evoluţiei şcolare s-a realizat într-un mod foarte insistent. Datorită eforturilor profesorilor şi
schimbării atitudinii elevului faţă de activitățile educaționale, a frecventat şcoala în ritm
bun. A beneficiat și de o oră de sprijin pe săptămână la cabinet, la disciplina matematică,
unde a reușit să-și consolideze unele noțiuni necesare în progresul școlar individual. A
Şcoala Gimnazială Specială – Centru de Resurse şi Documentare privind Educaţia
Incluzivă/Integrată, Cluj-Napoca | 207 „Programe şi servicii de intervenţie psihopedagogică
pentru elevii cu CES”, revistă anuală, nr. 1/2018 Simpozion Naţional, ediţia XXII 07
decembrie 2018 demonstrat că are capacităţi mari de învăţare, dar trebuie să se insiste
mult pe latura motivaţională și pe recuperarea educațională .  Orientarea şcolară şi
profesională nu a fost o acţiune foarte dificilă, datorită în mare parte prezenţei unor
aptitudini artistice şi datorită dorinţei elevului de a extrapola această latură. Elevul îşi
doreşte să intre la Liceul de Artă din Deva, unde va avea posibilitatea să-şi dezvolte
capacităţile sale artistice.  Asigurarea unui climat psihic şi intelectual adecvat în vederea
dezvoltării unei relaţii armonioase a copilului cu familia, cu şcoala şi cu grupul din care
face parte este un punct care, după părerea mea a fost îndeplinit doar parţial. Şi în ceea
ce priveşte relaţia cu familia s-a observat o uşoară îmbunătăţire, însă nu putem fi siguri că
mama va continua să aibă un comportament dezirabil din punct de vedere psiho-social.
Noi le-am oferit premisele unei dezvoltări armonioase a familiei, însă nu putem garanta că
au continuat în acest fel