Ministerul Educaţiei Tineretului şi Sportului al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

REFERAT

Lucrarea Individuală

Tema: Caracteristica Clostridium botulinum. Condițiile de

dezvoltare. Măsuri de profilaxie

A efectuat Studenta grupei TMAP -211

________________________ Ciobanu Dumitrita

semnătura nume, prenume

A verificat ______________ Netreba N

semnătura nume, prenume profesor

Chisinău 2023
 1.Caracteristica Clostridium Botulinum

Clostridium botulinium este o bacterie gram-pozitivă, anaerobă, prezentă în mediul

înconjurător (plante, sol, fructe, legume) sub formă sporulată. Bacteria are capacitatea de a
produce o toxină numită neurotoxina botulinică, care determină afectarea gravă a sistemului
nervos și muscular. Toxina botulinică este cea mai putemică toxină cunoscută. Toxina este
termolabilă - se inactivează prin încălzire la 80°C în 10 min și prin fierbere în 3-4 min.
Bacilii botulinici se găsesc în intestinul unor animale (rozătoare, porci, cai, pisici, câini)
care elimină prin materiile fecale cantități mari de germeni pe sol. 

Bacteria  pătrunde în organism pe calea alimentelor ce sunt păstrate în condiţii de

anaerobioză şi care nu au fost prelucrate termic corespunzător, de exemplu conservele de
legume, fructe sau peşte.  Lipsa oxigenului reprezintă o condiţie obligatorie pentru existenţa
şi înmulţirea bacilului. Mici cantităţi de oxigen pot fi acceptate datorită existenţei în
organism a unei enzime antioxidante, superoxid dismutaza. De asemenea, o persoană se
poate infecta dacă prezintă o plagă ce intră în contact cu bacteria din pământ sau praf.

Clostridium botulinum  sintetizează 8 diferite tipuri de neurotoxine, dintre care trei au

acţiune asupra organismului uman: A, B şi E.
Sunt identificate trei tipuri majore de botulism care diferă prin modul de
contaminare. Acestea sunt:
 toxiinfecţia alimentară botulinică (botulism clasic),
 botulismul de plagă
 botulismul sugarului.
Botulismul clasic  este cel transmis prin ingerarea alimentelor contaminate. Perioada de
incubaţie diferă de la câteva ore la mai mult de o săptămână. Primele simptome sunt
reprezentate de dureri în regiunea abdominală, alături de vărsături şi greaţă. Afectarea
neuromusculară se manifestă prin alterarea funcţiei unor muşchi ce îndeplinesc roluri
esenţiale pentru supravieţuirea organismului. Vederea este afectată din cauza dificultăţilor
de acomodare a cristalinului, dispariţia reflexului pupilar şi căderea pleoapelor. Disfagia şi
disfonia sunt consecinţele extinderii paraliziei până la nivelul muşchiilor faringelui şi
laringelui. Expresia facială este afectată de nefuncţionarea muşchiilor feţei, aceasta
devenind flască.  Severitatea simptomelor creşte pe măsură ce paralizia ajunge la muşchii
respiratori, riscând să se producă insuficienţă respiratorie.
Botulismul de plaga apare atunci când pe o plagă ajunge pământ care conţine bacteria.
Aceasta va fi incubată de la 4 zile la două săptămâni. Exceptând simptomele întâlnite la
tractul digestiv, tabloul clinic al botulismului de plaga se aseamănă cu cel al botulismului
clasic.
Botulismul sugarului apare prin înmulţirea la nivel intestinal a bacteriei, care îi oferă un
mediu adecvat colonizării. Simptomele includ constipaţie, oboseală, dificultăţi la înghiţire,
ţipăt redus şi restul simptomelor ce se datorează afectării neuromusculare produse de
toxină. Această formă de botulism se poate manifesta şi la adult, dacă acesta prezintă
anomalii la nivelul intestinului care sa ofere aceleaşi condiţii favorabile pentru multiplicare.

Cele mai multe dintre cazurile de botulism apar la copiii cu varsta sub un an si sunt
rezultatul expunerii acestora la sol contaminat sau prin consumul de alimente ce pot contine
bacteria. Se stie ca mierea de albine si siropul de porumb sunt cele doua tipuri de alimente
care pot fi contaminate cu spori de Clostridium (sporii sunt o forma prin care bacteriile
rezista, luni de zile sau chiar ani, atunci cand ajung in medii neprielnice dezvoltarii). Copiii
mai mari si adultii au mecanisme naturale de aparare, care impiedica dezvoltarea bacteriilor
in intestin, inainte ca acestea sa elibereze neurotoxina intr-o cantitate suficienta pentru
declansarea bolii.

Aproximativ 15% dintre cazurile de botulism sunt provocate de alimente care contin
toxina botulinica. Acestea pot fi conservate, preparate in casa sau industrial. Cel mai
frecvent, toxina botulinica a fost gasita in conservele care au putin acid, cum ar fi cele de:
sfecla, spanac, ciuperci si fasole verde, precum si in conservele de ton, dar si in pestele
afumat si sarat, precum si in produsele din carne: semipreparate de tipul carnatilor si al
suncii. Metoda de conservarea a unor alimente, prin adaugarea de ulei la suprafata acestora,
creeaza conditii de anaerobioza, propice pentru producerea toxinei botulinice. Toxina
botulinica este distrusa prin fierbere timp de 10 minute.

Botulismul, ca urmare a contaminarii unei plagi, apare in circa 20% dintre toate
cazurile de botulism si se datorează sporilor. Rata de aparitie pentru acest tip de botulism a
crescut in ultimii ani, datorita consumului de droguri, deoarece sporii bacteriei se gasesc in
pudra de heroina si cocaina. Botulismul nu se transmite de la persoana la persoana, dar este
recomandata evitarea contactului cu fluidele si secretiile bolnavilor.
 2. Condiții de dezvoltare
Botulismul este o maladie foarte periculoasă, cauzată de bacteria clostridium
botulinum.           
Ce legătură are boala cu conservele? Simplu. Sporii acestei bacterii se pot găsi oriunde, în
apă, sol, pe alimente. Sporii în sine nu produc daune organismului uman, chiar dacă sunt
ingerați, însă odată ce nimeresc într-un mediu favorabil ( mediu anaerob, adică fără aer,
aciditate scăzută) din ei cresc și se dezvoltă bacteriile. Un borcan conservat ermetic este
mediul perfect pentru dezvoltarea sporilor de clostridium, de aceea de cele mai multe ori
maladia apare din cauza consumului conservelor infectate.
Periculoasă maladia este prin faptul că toxina produsă de această bacterie afectează sistemul
nervos și duce la paralizii musculare. Semnele clinice apar la 18-36 ore de la ingerarea
produsului contaminat și includ:

 slăbiciuni, vertij
 vedere dublă, încețoșată
 dificultate de a înghiți
 slăbiciuni musculare, care evoluează descendent: inițial apar la nivelul gîtului și brațelor,
apoi sunt afectatați mușchii trunchiului și ulterior membrele inferioare
 căderea pleoapelor
 respirație îngreunată
 greață și vomă
 dureri abdominale
 diaree
Netratată în mod urgent, maladia poate progresa , ducînd la paralizia mușchilor
( trunchiului, membrelor). În caz de afectare a mușchilor antrenați în procesul de respirație,
poate surveni un stop respirator.

Alimentele ce favorizează dezvoltarea acestor bacterii (cu nivel scăzut de aciditate)  sunt:

 sparanghelul
 mazărea verde
 sfecla
 porumbul
 cartoful
 ciupercile
Un risc înalt prezintă și conservele de pește și semipreparatele de carne. De aceea trebuie să
fii extrem de atent la prepararea acestor alimente.
 3. Măsuri de profilaxie
Botulismul provoaca in mod clasic paralizia muschilor faciali mai intai. Acest lucru
poate cauza una sau mai multe simptome precum:
 Pleoape cazute
 Vedere incetosata sau dubla
 Dificultate la vorbire sau vorbire neclara
 Dificultati la inghitire
 Gura uscata

Educatia populatiei este importanta pentru preventie. Riscul de botulism poate fi

diminuat prin respectarea urmatoarelor reguli:
 Masuri stricte de reducere a contaminarii produselor crude inainte de prelucrare si
conservare – vegetale, carne (la abator, stocuri), peste, moluste;
 conservele alimentare, in special cele preparate in gospodariile personale:
conserve de came, de peste, de fructe si legume, insuficient sterilizate sau spalate;
 conserve din came afumata, sunca preparata in casa, mezeluri, carnati, unele
specii de pesti;

Alimentele contaminate pot aparea alterate ca gust si miros, iar cutiile de conserve
contaminate pot avea capacul bombat. Frecvent insa, alimentele pot sa arate perfect normal.
Conservarea unor alimente prin adaugarea unui strat de ulei la suprafata creeaza conditii de
anaerobioza si in conditiile unei temperaturi convenabile este posibila producerea toxinei
botulinice.
Alte masuri de preventie
 Controlului bacteriologic al conservelor si semiconservelor industriale inainte de
comercializare;
 Masuri de educatie sanitara a lucratorilor din industria alimentaa si a consumatorilor;
 Conservele bombate sau cu termenul de expirare depasit se exclude din consum;
 Evitarea alimentarii cu miere a copiilor sub varsta de 1 an, pentru a reduce riscul de
botulism infantil;
 Evitarea consumului conservelor de legume, carne si peste preparate in casa, care nu au
fost sterilizate prin fierbere minim 30 de minute;
 Evitarea consumului de conserve al caror capac bombeaza;
 Evitarea consumului de alimente cu aspect si miros neplacut;
 Curatarea atenta si spalarea riguroasa a produselor vegetale;
 Spalarea frecventa a mainilor;
 Conservarea la rece a mancarurilor incomplet preparate sau a produselor alimentare
perisabile;
 Alimentele cu aspect si miros neplacut nu vor constitui hrana pentru animale;
 Recipientele in care s-au aflat alimentele cu aspect si miros neplacut vor fi bine curatate
si fierte;
 Consumarea alimentelor pregatite pentru sugari imediat dupa prepararea lor, fara a fi
reincalzite sau pastrate la frigider;
 In cazul alimentelor gatite, asigurarea unei temperaturi de preparare de peste 70 grade
Celsius;
 Evitarea contactului intre alimentele nepreparate si cele preparate;
 Evitarea injectarii sau inhalarii drogurilor de strada;

Dezinfectarea si tratarea corecta a leziunilor cutanate, dar si terapia pentru ranile

infectate previn aparita botulismului.

SIGURANTA ALIMENTELOR este cea mai buna cale prin care se poate evita
contaminarea alimentelor cu sporii bacteriei botulinice. Este important de stiut ca această
bacterie prolifereaza in alimentele conservate necorespunzator.

Cateva reguli esentiale sunt:  

 fierberea alimentelor de origine animala (inclusiv laptele de vaca);

 nu se gusta conservele pentru a vedea daca sunt bune, in conditiile in care mirosul
este neplacut sau ambalajele de metal, bombate;

 excluderea unor alimente cu potential de risc din dieta copiilor mai mici de un an;

 pastrarea in frigider a uleiurilor infuzate cu plante sau usturoi;

 separarea alimentelor crude de cele gatite;

 mentinerea alimentelor la temperaturi corecte;

 folosirea de apa curata din surse verificate periodic;

 fierberea corecta a conservelor preparate in casa;

 pastrarea in conditii de igiena a carnurilor afumate, a pestelui crud;

 manevrarea in conditii igienice a mierii de albine de catre producator.

!!!!!!!! Fierberea la 100 de grade Celsius, timp de zece minute, distruge

neurotoxina si bacteria, dar forma vegetativa a acesteia, care se afla sub forma de spori,
moare la peste 120 de grade Celsius si sub presiune. Sporii sunt extrem de rezistenti si
pot ramane viabili chiar si dupa cateva ore de fierbere la temperatura de 100 de grade si
presiune normala. Bacteria nu poate prolifera in alimentele cu un pH acid (sub 4,5).