Universitatea Liber Internaional din Moldova

Facultatea Biomedicin
Specialitatea Servicii Estetologice

Lucrare de laborator nr. 8

Tema : Morfologia i anatomia fructului i seminei

Scop : Studierea particularitilor structurale morfologice i anatomice
a fructului i seminei

Efectuat de studenta Brdan Ionela, grupa 172

Controlat de profesorul Gumovschi A.
 1. Definiia i funciile fructului
Fructul reprezinta ovarul care s-a transformat dupa fecundatie, fiind alcatuit din pericarp
(cu 3 straturi distincte: epicarp, mezocarp si endocarp)
La inceputul fructificarii, peretele ovarului mai are cloroplasti si este verde, dar, pe masura
ce se maturizeaza, cloroplastii dispar si se dezvolta alti pigmenti, care dau culorile specifice
fructelor.
Inainte de coacere, fructele contin acizi organici si tanin, care dau gustul acru si astringent.
La coacerea fructelor carnoase se acumuleaza amidonul, care apoi se transforma in glucoza,
fructoza si zaharoza, acestea dand gustul dulce al fructelor.

2. Morfologia fructelor
Dupa consistenta pericarpului, fructele se impart in doua maricategorii si
anume: fructe uscate si fructe carnoase. Cele care se deschid lamaturitate se
numesc fructe dehiscente, iar cele care raman inchise poartanumele de fructe
indehiscente.
In functie de caracterele pericarpului si de deschiderea saunedeschiderea
fructelor, acestea se mai clasifica in patru tipuri de baza:capsula, nuca, baca si
drupe.
a)- Tipul de capsula:
- capsula poricida, caracteristica plantei Papaver somiferum, se deschide prin
porii de sub stigmatulsteril;
- capsula loculicida se deschide in lungulnervurilor mediane ale carpelelor (cum
este cazulla Gassypium hirsutum);
- folicula este un fruct care provine dintr-ungineceu monocarpelar cu deschiderea
pe linia desudura a carpelei, de sus in jos (in partea opusanervurei mediane; se
intalneste la Delphiniumconsolida);
- pastaia este un fruct provenit dintr-un gineceumonocarpelar care se deschide fie
de-a lungulnervurei mediane, fie de-a lungul liniei de sudura acarpelei rezultand
doua valve (la Phaseolusvulgaris);
- silicva este un fruct caracteristic familieiCruciferae; deschiderea se face in doua
valve, desus in jos.
b)- Tipul de nuca. Reprezinta fructe uscate, indehiscente, cu pericarpultare (de
exemplu la Quercus robur, Fagus silvatica).
c)- Tipul de baca. Reprezinta un fruct carnos. La Solanum nigrum, pericarpul este
carnos, acoperit de un epicarp negru si neted. In interiorulfructului sunt multe
seminte reniforme cuprinse intr-un tesut dezvoltat numittesut placentar.
d)- Tipul de drupa. Este un fruct carnos, monosperm, cu endocarpsclerificat. La
Amygdalus communis se observa la suprafata fructului unepicarp acoperit cu peri
catifelati, un mezocarp subtire cu pulpa suculentacare se usuca la maturitate si un
endocarp dur, sclerificat (sambure); ininterior exista o singura samanta; la
maturitate, epicarpul si mezocarpul sedesfac de endocarp si crapa longitudinal.
Fructul de Cocos nucifera este tot odrupa uniloculara, rezultata dintr-un gineceu
tricarpelar sincarp, cu unexocarp neted si subtire, cu un mezocarp gros si fibros si
cu un endocarp pietros care inchide samanta cu un endosperm laptos.
e) Fructele compuse. Se numesc asa deoarece la formarea lor mai participasi
alte elemente florale sau chiar ale inflorescentei.
- conul (strobilul) la alcatuirea caruia participa si bracteile (fruct caracteristic la
planta Humuluslupulus - hameiul);
- sicona, fruct caracteristic la Ficus carica smochin care provine dintr-o
inflorescenta incare florile unisexuate sunt dispuse intr-un reptaculmare, urceolat;
dupa fecundatie, reptaculul semareste, devine carnos (si comestibil),
inchizandgineceele florilor feminine transformate in foartemulte nucule;- soroza,
fruct caracteristic la Ananas sp. ananas si care provine din toate partile
componente aleflorii (nu numai din carpele).
f) Fructele false
- boaba falsa, care este fructul de la maces (Rosacanina) la care receptaculul
floral se dezvolta ca ourna (fruct fals) inchizand in interior adevaratelefructe;
- galbula, care este fructul catacteristic de laJuniperus communis; provine din trei
solzi care seunesc si devin carnosi.
 3. Anatomia fructului
Peretele fructului (pericarpul), are o structur asemntoare cu cea a carpelei (care nu este
altceva dect o sporofil, adic o frunz adaptat
pentru producerea sporangilor i ca atare, are o
structur asemntoare unei frunze).
Aadar, peretele fructului prezint trei zone
anatomice: epicarpul, mezocarpul i
endocarpul.

Epicarpul este partea extern a fructului i provine din epiderma inferioar (extern) a
carpelei.
Epicarpul poate fi subire i acoperit cu un strat de pruin (la prun, via de vie), poate
prezenta peri (fructele de soia), coaste proeminente (la Onobrychis), sau poate fi gros,
prevzut cu buzunare secretoare (la Citrus) sau este parial lignificat (la Cucurbitaceae).
Mezocarpul (partea mijlocie a peretelui fructului) rezult din mezofilul carpelei i
reprezint partea cea mai dezvoltat a fructului (cu excepia fructelor uscate, unde
mezocarpul este mult redus, sau la citrice, unde mezocarpul este subire).
n mezocarpul fructelor crnoase se acumuleaz o mare cantitate de ap, n care sunt solvite
diferite substane (zaharuri, acizi organici etc.).
Endocarpul se afl la interior i ia natere din epiderma superioar (extern) a carpelei.
El poate fi foarte subire (ca la roii), gros i lignificat (la ciree) sau prezint peri
suculeni (la citrice).