Sunteți pe pagina 1din 4

Iacob Vlad

Paralizia cerebrală

Paralizia cerebrală este o tulburare cronică a mișcării din cauza leziunii sistemului nervos
central. Paralizia cerebrală se manifestă prin mișcări reflexe involuntare și contracții musculare
(spasme) care pot afecta o parte a corpului sau tot corpul. Apare în timpul copilăriei. Problemele
comune includ, printre altele: coordonare slabă, musculatură rigidă, musculatură slabă, probleme
la înghițire sau vorbire și tremur. De asemenea, ar mai putea exista probleme
cu senzațiile, vederea și auzul. 

Semne si simptome

Semnele si simptomele pot varia de la persoana la persoana si in functie de zona creierului


afectata. Acestea pot fi usoare sau severe. Problemele de miscare si coordonare asociate cu
paralizia cerebrala pot include:

 Variatii in ceea ce priveste tonusul muscular, acesta poate fi prea rigid sau prea moale;

 Muschi rigizi si reflexe exagerate;

 Muschi rigizi si reflexe normale;

 Ataxia sau lipsa de balans si coordonare musculara;

 Tremor si miscari involuntare;

 Convulsii;

 Tulburari ale abilitatilor motrice fine;

 Disfagie.

Paralizia cerebrala poate afecta intregul corp sau poate fi limitata in principal la un singur
membru sau parte a corpului.

De obicei simptomele apar inainte de varsta de 3 sau 4 ani.

Cauze
Iacob Vlad

Paralizia cerebrala este provocata de o anomalie in dezvoltarea creierului, de obicei inainte de


nastere. Cu toate acestea insa, leziunile aparute la nivelul cerebelului inainte, in timpul sau la 5
ani dupa nastere, ar putea provoca si ele paralizia cerebrala.

Mai mult decat atat, cerebelul este responsabil si de memorie, abilitatea de invatare si cea de
comunicare. Din acest motiv unele persoane cu paralizie cerebrala prezinta si probleme de
comunicare sau invatare. Lezarea cerebelului mai poate afecta vederea si auzul.

In majoritatea cazurilor, cauza nu este cunoscuta. Factori care pot duce la probleme cu
dezvoltarea cerebrala pot include:

 Mutatii genetice. Acestea pot duce la o dezvoltare anormala;

 Infectii materne – care pot afecta dezvoltarea fatului;

 Intreruperea sursei de sange catre creierul aflat in dezvoltare;

 Sangerari cerebrale, fie in uter sau dupa nastere;

 Infectii ale fatului, care pot provoca inflamatii la nivelul creierului sau in jurul lui;

 Leziuni traumatice la nivelul capului suferite de nou nascut prin cadere sau alte accidente;

 Lipsa de oxigen in timpul nasterii.

Factori de risc

Anumiti factori pot prezenta un risc ridicat de dezvoltare a paraliziei cerebrale, cum ar fi:

 Nasterea prematura;

 Greutate mica la nastere;

 Numarul de bebelusi aflati in uter. Riscul de aparitie a paraliziei cerebrale creste odata cu
numarul de bebelusi care impart uterul.

 Un scor Apgar mic, care este folosit pentru a evalua sanatatea fizica a bebelusilor la nastere;

 Expunerea mamei la anumite substante toxice in timpul sarcinii;


Iacob Vlad

 Herpes. Acesta poate fi transmis de la mama la copil in timpul sarcinii si poate afecta uterul si
placenta. Inflamatia provocata de infectie poate afecta in mod negativ dezvoltarea sistemului
nervos al copilului.

 Sifilisul. O infectie bacteriana cu transmitere sexuala;

 Infectare cu virusul zika. Aceasta poate provoca microcefalie sau dezvoltarea insuficienta a
craniului sau creierului.

 Afectiuni ale bebelusului, cum ar fi meningita bacteriana, encefalita virala, icter sever sau
netratat si sangerari cerebrale.

Complicatii

Probleme de coordonare si slabiciunea musculara pot contribui la un numar mare de complicatii


atat in timpul copilariei cat si la varsta adulta. Acestea includ:

 Imbatranire prematura. Este posibil ca un tip de imbatranire prematura sa afecteze persoanele


cu parazilie cerebrala aflati in jurul varstei de 40 de ani.

 Malnutritia. Actiunea de inghitire a bolului alimentar sau alimentarea in sine ar putea fi


afectata datorita acestei boli. Afectiunea poate ingreuna atingerea nivelului necesar de
nutrienti, in special pentru bebelusi, ceea ce poate afecta cresterea si poate duce la oase fragile.

 Afectiuni legate de sanatatea mintala. Este posibil ca persoanele cu paralizie cerebrala sa aiba
afectini asociate cu sanatatea mintala cum ar fi depresia. Izolarea sociala si dificultatile
prezentate de paralizia cerebrala pot contribui la aparitia depresiei.

 Boli pulmonare sau cardiovasculare. Persoanele cu paralizie cerebrala ar putea dezvolta boli
cardiovasculare, pulmonare sau tulburari de respiratie.

 Osteoartrita. Aceasta poate fi cauzata de presiunea exercitata asupra articulatiilor sau din cauza
pozitionarii anormale ale acestora, datorita hipertoniei musculare.

 Osteopenia. Fracturile datorate unei densitati osoase mici pot fi cauzate de mai multi factori,
de la lipsa de mobilitate la nutritie slaba sau chiar medicamentele antiepileptice.

Preventie

Majoritatea cazurilor de paralizie cerebrala nu pot fi prevenite, cu toate acestea insa, este posibila
o reducere a riscurilor. Daca o persoana este insarcinata sau planuieste sa ramana insarcinata,
acesta trebuie sa aiba grija de sanatatea ei, sa primeasca ingrijire prenatala adecvata si sa fie
Iacob Vlad

consultata cat mai des de medicul specialist pentru a ajuta la prevenirea infectiilor, a nasterii
premature si a greutatii corporale mici la nastere.

Diagnosticarea

Medicul va intreba parintii despre istoricul si dezvoltarea bebelusului si despre istoricul medical
al mamei in timpul sarcinii.

Acesta va observa si examina postura copilului, miscarile, tonusul muscular, abilitatile motorii si
reflexele.

In functie de varsta, acesta ar putea cere si o analiza a dezvoltarii intelectuale.

In procesul de diagnosticare, trebuie inlaturate alte afectiuni cu simptome similare cum ar fi


tumorile sau distrofia musculara.

Stabilirea unui diagnostic clar poate dura mai mult timp, deoarece evaluarea trebuie efectuata de
mai multe ori.

Medicul mai poate apela si la diferite teste cum ar fi cele de sange, electroencefalograma, CT si
RMN sau ecografie.

Tratament

Obiectivul tratamentului este de a imbunatati limitarile si de a preveni complicatiile. Tratamentul


poate include dispozitive de asistenta, tratament chirurgical, medicamente si terapii.

In ceea ce priveste dispozitivele de asistenta, acestea pot fi ochelari, proteze auditive, cadre, sau
scaune rulante.

Medicamentele anticonvulsivante sau relaxantele musculare orale sunt folosite des pentru
tratarea paraliziei cerebrale.

Operatia ortopedica poate fi folosita pentru a ameliora durerea si pentru a imbunatati mobilitatea.
Aceasta ar mai putea fi necesara pentru a slabi muschii incordati sau pentru a corecta anumite
anomalii osoase.

S-ar putea să vă placă și