CIPRIAN PORUMBESCU

-referat-

Compozitorul Ciprian Porumbescu s-a născut la 2/14 octombrie 1853, în comuna

Şipotele Sucevei, judeţul Suceava, fiind fiul preotului Iraclie Porumbescu.

A făcut studii muzicale în localitatea natală, în perioada 1859-1864, apoi la Ilişeşti, cu Simon
Mayer (vioară) şi la Suceava, cu Ştefan Nosievici.

A urmat apoi cursurile Institutului teologic din Cernăuţi (1873-1877), unde a studiat armonie şi
dirijat de cor, precum şi cursuri în Viena (1879-1881), unde a studiat armonie cu Anton
Bruckner. În paralel a urmat cursurile facultăţilor de filosofie ale Universităţii din Cernăuţi (1878-
1879) şi Universităţii din Viena (1879-1881). În prima zi a lunii mai din anul 1874, a cântat
împreună cu corul seminariştilor, la uşa biroului rectorului, noua sa compoziţie intitulată ''Cântec
de Mai''.

Ciprian Porumbescu a susţinut năzuinţele românilor din Bucovina, aflată în componenţa

Imperiului Austro-Ungar, a făcut parte din societatea studenţească ''Arboroasa'', a compus un
imn al acesteia, precum şi alte cântece menite a fi interpretate la seratele muzical-literare care
se ţineau săptămânal.

A fost dirijor al corurilor societăţilor ''Arboroasa'' din Cernăuţi (1875-1877), ''România Jună'' din
Viena (1879-1881), ''Reuniunea română de gimnastică şi cânturi'' din Braşov (1881-1882),
precum şi al corului Bisericii Sf. Nicolae din Scheii Braşovului (1881-1882). A fost, de
asemenea, profesor de muzică la şcolile române din Braşov (1881-1882). A susţinut, totodată,
concerte-lecţii şi comunicări ştiinţifice în ţară şi în străinătate.

A izbutit să tipărească la Viena, în 1880, o mică antologie de cântece studenţeşti, intitulată

''Colecţiune de cântece sociale pentru studenţii români'', prilej cu care au văzut pentru prima
dată lumina tiparului ''Cântecul tricolorului'', împreună cu ''Cântecul gintei latine'', ''Imnul Unirii'',
''Inimă de român'', ''Hora'', precum şi o serie de cântece studenţeşti.

De la Viena a venit la Braşov, unde, de la începutul anului 1881, a lucrat la opereta ''Crai nou'',
pe text de Vasile Alecsandri. La cele două spectacole de premieră, din 27 şi 28 februarie 1882,
opereta ''Crai nou'' s-a bucurat de un succes răsunător. ''Cu 'Crai nou' apăruse adevărata
operetă românească, după modelul operetei franceze şi vieneze, fără a fi câtuşi de puţin
copiată după ele.

Ciprian Porumbescu a compus muzică de teatru, muzică simfonică, muzică de cameră, muzică
corală şi muzică vocală. Dintre numeroasele sale creaţii amintim: ''Cvintet de coarde cu flaut'' şi
''Cvintet de coarde'' (1875), ''Reverie'' (1880), celebra ''Baladă pentru vioară şi pian'' (1880),
''Hora Braşovului'' (1881), ''Rapsodie română'' (1882) etc.

Bolnav de tuberculoză, cu sănătatea din ce în ce mai şubredă, Ciprian Porumbescu a plecat în

toamna anului 1882 în Italia, unde a stat îndeosebi la Veneţia şi Genova şi a vizitat Roma,
Florenţa şi Pisa. În pofida şederii în Italia, boala sa a continuat să se agraveze, iar în februarie
1883, Ciprian Porumbescu s-a întors la Stupca, unde s-a şi stins din viaţă, în casa părintească,
la 25 mai/6 iunie 1883. A fost înmormântat la Stupca, sat care astăzi îi poartă numele.