1-TERMODINAMICA BIOLOGICA (SAU BIOENERGETICA)

CONSERVAREA ENERGIEI

Living things succeed if they reproduce new generations- Charles Darwin

Pentru a reusi sa supravietuiasca, un organism viu trebuie sa fie dotat cu :

- Un mecanism de conservare si transmitere a informatiei genetice

- Abilitatea indivizilor de a trai suficient de mult pentru a se putea reproduce.

CONSERVAREA ENERGIEI: MECANISME

Bazele moleculare ale transformarii si conservarii energiei: structura complexelor

proteice care catalizeaza majoritatea proceselor energetice.

Reactiile fotochimice si procese de transfer de electroni in lantul respirator. Mitocondria

si rolul ei in supravietuirea celulara.

Fotosinteza, ecologie si incalzire globala. Cicluri majore in biosfera.

Cicluri majore in biosfera; All matter cycles...it is neither created nor destroyed...

CICLUL BIO-GEO- CHIMIC Miscarea materiei intre

componentele
sistemului terestru

Macronutrienti :
carbon,
hidrogen,oxygen,nitroge
n, fosfor,
sulf, potasiu,
calciu,fier,magneziu.

Micronutrienti: bor
(plante verzi, cupru
(enzime), molibden
(bacterii care fixeaza
azotul).
Sistemul terestru se divide in:
atmosfera
hidrosfera
litosfera
biosfera

Ciclul Biogeochimic generalizat - imagine

Ciclul hidrologic - imagine

Rezervoare - km3, %
Atmosfera 12 700, 0.001%
Oceane 1 230 000 000 97.2%
Lacuri 123 000 0.009 %
Rauri, fluvii 1 200 0.0001 %
Apa subterana 4 000 000 0.31%
Ghetari 28 600 000 2.15%
Populatia utilizeaza 12% din apa de suprafata!!!!

Ciclul global al carbonului imagine

Cresterea CO2 in atmosfera:

Fluxul inspre atmosfera:
Respiratia plantelor + respiratia solului + arderea combustibililor fosili + despaduriri +
degajare din oceane + efecte climatice...

60+60+6+2+103+0.6 = 231.6 mld tone/an

Fluxul dinspre atmosfera:
Fotosinteza plantelor + dizolvat in oceane...

120 + 107 = 227 mld tone/an

Diferenta de 4 mld tone/an este degajata in atmosfera.

Ciclul azotului imagine

Azotul este necesar ca nutrient pentru plante

Exista un procent foarte mare de azot in atmosfera (N2 = 80%), dar in aceasta forma nu poate fi
utilizat de catre plante. E nevoie de fixarea lui.

Fixarea azotului = Conversia chimica a N2 in forme mai reactive cum sunt NH 3 (amoniac) or
NO3 (nitrati).
Denitrificare = Converia chimica a nitratilor inapoi la forma N 2
.

Poluarea cu oxizi de azot (SMOG)= N02produs de automobile si alte surse de combustie

( o culoare maro carcteristica).

NO 2 conduce la producerea de ozon in troposphere.

Ozonul este necesar in stratosfera pentru a proteja suprafata terestra de radiatia UV, dar in
troposfera este poluant.

Ploaia acida

Producerea acidului nitric in atmosfera

NO 2 + OH ---> HNO 3

Producerea dioxidului de sulf in atmosfera SO 2 ( din arderea carbunilor) care duce la

formarea acidului sulfidric.

Acesti acizi sunt solubili in apa si produc ploaia acida.

Primul principiu al termodinamicii

Contine principiul general de conservare si transformare a energiei.

Energia interna a unui sistem contine energiile cinetice(de vibratie, translatie, rotatie) a
microparticulelor (molecule, atomi, particule subatomice) care compun sistemul si
energiile potentiale de interactiune reciproca dintre microparticule.

Energia interna (U) este o functie de stare.

U= Q L

In decursul proceselor dintr-un sistem, variatia energiei lui interne este egala cu caldura
primita minus lucrul mecanic efectuat.
Q>0 (caldura primita de sistem) proces endoterm.
Q<0 (caldura cedata de sistem) proces exoterm.
Transformare infinitezimala dU =dQ- dL
U- marime fizica de stare
Q, L - marimi fizice de proces (de transformare).
Sisteme inchise simple dU = dQ pdV
Entalpia
functie de stare care caracterizeaza fenomenele termice si chimice care se produc in
conditii de presiune constanta.
H = U + pV
dH = dU+pdV+Vdp
Izobar dp=0, deci dH = dU+pdV
Sau H = Qp adica variatia entalpiei intr-un proces desfasurat in conditii izobare este
egala cantitativ cu caldura schimbata in decursul procesului.
H>0 endoterme
H<0 exoterme

Legea lui HESS

Este o consecinta a principiului I al termodinamicii.
Enunt: Daca din anumite substante initiale se obtin, pe cai diferite, anumiti produsi finali,
atunci, indiferent de calea urmata, efectul termic total va fi unul si acelasi.
Efectul termic total
ETT = QV= U in procese izocore
ETT= QP= H in procese izobare

Bilantul energetic al unui organism viu si determinarea lui

Organismele vii pot fi asimilate unor masini termice care functioneaza in conditii izoterm
izobare.
Bilantul energetic BE= AE CE ( aport de energie cheltuiala de energie).
Bilant echilibrat AE = CE , BE=0 caracteristic starii stationare.
BE>0, AE >CE , organisme tinere in crestere. Caz patologic obezitate.
BE <0, AE <CE , , boli digestive, stari patologice cancer, tuberculoza, hipertiroidism.

Coeficientii izocalorici

Marimi termo- chimice introduse pentru a se putea calcula aportul energetic al unui
organism viu prin principii alimentare.
Principii alimentare= principalele trei clase de substante nutritive furnizoare de energie:
glucide, lipide , proteine.
Reactiile de oxido-reducere sunt furnizoare de energie primara (reactii de combustie).
Coeficienti izocalorici
Reprezinta cantitatea de caldura care se pune in libertate prin combustia (oxidarea)
unitatii de masa dintr-un principiu alimentar, in conditii determinate.
Ci = H/m [Kcal/g]
Coeficienti izocalorici: fizici, fiziologici, practici

Caloria- unitate de masura tolerate

1 cal = 4.1855 J
Caloria reprezinta caldura nesara unui gram de apa pura pentru a-si ridica temperatura cu
1 grad Celsius printr-o incalzire izobara la presiunea de 1 atmosfera.

Coeficienti izocalorici fizici

Reprezinta cantitatea de caldura pusa in libertate prin combustia unitatii de masa dintr-un
principiu alimentar, in conditii de laborator. Ei pot fi determinati prin metode
calorimetrice.
Produsi finali de ardere:
CO2, H2O- pentru glucide si lipide
CO2, H2O si N2 pentru proteine

Coeficienti izocalorici fiziologici

Reprezinta cantitatea de caldura eliberata prin oxidarea unitatii de masa dintr-un principiu
alimentar, pana la produsi finali de metabolism.
In conditii fiziologice, pentru proteine, produsii finali de metabolism sunt CO2,H2O si
substante organice complexe:ureea, acidul uric, creatina, creatinina.Deci combustia
proteinelor este incompleta.
In cazul proteinelor, coeficientul fiziologic este mai mai mic decat cel fizic.

Coeficienti izocalorici practice

Reprezinta cantitatea de caldura eliberata prin oxidarea unitatii de masa dintr-un principiu
alimentar, pana la produsi finali de metabolism, tinandu-se cont de gradul de
digestibilitate si de absorbtie al alimentelor.
Grad de digestibilitate
(%) = (mabs/ ming)x 100
cp= . Cfiz
Valoarea lui depinde de factori individuali, natura alimentelor(animala, vegetala) si
gradul lor de preparare.

Valorile coeficientilor izocalorici

 Calculul aportului energetic zilnic (AEZ):
AEZ = HZ= mgluccp,gluc +mlipidcp,lipid + mpcp prot,
Regula septimilor pentru un regim alimentar echilibrat:
4/7 glucide, 2/7 lipide si 1/7 proteine.

Calculul cheltuielilor energetice

Deoarece oxigenul nu se stocheaza, intensitatea reactiilor de combustie la un moment dat
este proportionala cu consumul de oxigen in unitatea de timp.
Echivalentul caloric al litrului de oxigen EQO2 reprezinta cantitatea de energie eliberata
prin consumarea in reactiile de combustie a unui volum de 1 litru de oxigen, masurat in
conditii standard.
Valoarea lui este intre 4,7 Kcal/litru si 5,05 Kcal/litru

Reactia generala pentru combustia metabolica a unui amestec de alimente:

Principii alimentare + n1O2 n2CO2 + n3H2O + alti metaboliti,
unde n1, n2 si n3 sunt numarul de moli respectivi.
Coeficient respirator= raportul dintre volumul de CO2 expirat si volumul de oxigen consumat, in
acelasi interval de timp.
QR= VCO2 / VO2 = n2/ n1
Valoarea maxima a coeficientului respirator este 1 si corespunde metabolizarii exclusive a
glucidelor. Valoarea minima este 0.7 ceea ce corespunde metabolizarii exclusive a lipidelor.
Cheltuiala energetica a organismului pentru o zi :
CEZ = EQO2 x VO2

Repartitia cheltuielilor energetic

 MB= metabolism bazal= minimul de energie necesar intretinerii functiilor vitale
(respiratie, circulatie, activitate nervoasa etc) 60%

ADS= actiune dinamica specifica a alimentelor= efortul biochimic de prelucrare a

alimentelor dupa absorbtie 5%

TR= termoreglare = cheltuiala energetica pentru stabilirea confortului termic, 10%

EM= efort muscular= activitate cu un necesar energetic variabil depinzand de munca

fizica prestata , 25%

Cheltuieli energetice zilnice

Munca de birou 2800 - 3000 Kcal/zi

Munca fizica grea 4500 - 5000 Kcal/zi

 Aspecte practice; fluide biologice

Fluide biologice

Fluidele biologice sunt lichidele care provin din organismele vii .

Acestea includ fluide excretate (sau secretate) de organism, dar si apa care este integrata
in tesuturi.
Aproximativ 60-65% din apa organismului viu este continuta in interiorul celulelor
( fluid intracelular) .
Restul de 35-40% este distribuit inafara celulelor ( fluid extracelular). Acesta include
fluidul dintre celule (interstitial ), limfa si sangele.
In organismul viu se afla intre 6 si 10 L de limfa , dar numai 3.5 - 5 L de sange.

Clasificarea fluidelor biologice:

Dupa tipul lor:
Fluid intracelular -cytosol sau matricea citoplasmatica= lichidul din interiorul celulelor.
Fluid extracelular
Fluid intravascular (plasma)
Fluid interstitial (continut in tesuturi)
Fluid Lymphatic circula in sistemul limfatic
Fluid transcelular- portiunea din continutul total de apa al organismului care se
gaseste in tesutul epitelial.

Proprietatile mecanice ale fluidelor biologice

Densitatea
Viscositatea
Tensiunea superficiala

Proprietati generale

Molecula polara
Coeziune si adeziune
Caldura specifica mare
Densitate maxima la 4oC
Solvent universal
Polaritatea moleculei de apa

In molecula de apa doi atomi de hidrogen formeaza o legatura polara covalenta cu atomul
de oxigen.
Apa este mai structurata decat alte lichide :
Regiunea din jurul oxigenului este incarcata negativ.
Regiunea in jurul celor doi atomi de H este incarcata pozitiv.
Molecula de apa este un dipol avand capetele opuse incarcate cu sarcini electrice de semn
contrar.
Apa are unele proprietati speciale datorita atractiei dintre aceste molecule polare.
Regiunea incarcata negativ ale unei molecule este atrasa de regiunea pozitiva ale
unei molecule vecine, formand legaturi de hidrogen.
Fiecare molecula de apa poate forma legaturi de hidrogen cu patru molecule
vecine.

Legaturile de hidrogen
Pastreaza moleculele de apa legate impreuna
Taria acestor legaturi este este slaba comparativ cu legaturile covalente
( aprox. 1/20 din taria unei legaturi covalente)
Aceste legaturi se formeaza, se distrug si se refac cu o frecventa mare.
Proprietati speciale conferite de aceste legaturi:
Coeziune
Rezistenta se modifica cu temperatura
Caldura mare de vaporizare
Se dilata la inghet
Versatilitate ca si solvent