Poluarea Si Locuirea

POLUAREA I LOCUIREA
MSURI DE PROTECIE MPOTRIVA POLURII
-Studiu asupra cartierului Colentina-
CHIRCU NICOLETA ROXANA

NICA IONICA VIORELA
TEFAN BIANCA
Studente la Facultatea de Arhitectur, Spiru Haret
ASPECTE GENERALE
n acest studiu am analizat diferitele aspecte ale polurii care afecteaz zona Colentina,
din Bucureti. Grupul social studiat a fost alctuit din persoane cu vrste cuprinse ntre 18
50 de ani, pentru a obine rezultate ct mai obiective. Rezultatele aciunii s-au evaluat prin
msurarea impactului asupra grupului int i a nivelului de implicare n activitile sociale de
zi cu zi.
Bucuretiul este cea mai mare aglomerare urban a Romniei cu industrie variat, 5 centrale
termoelectrice i numeroase centrale termice, cu zone de locuine n care nclzirea se face cu
crbune, pcura sau lemne i cu un trafic rutier intens. Totui prezint un nivel moderat de
poluare cu oxid de sulf , un nivel mai ridicat de poluare cu oxizi de azot i un nivel crescut de
poluare amoniac. n timpul sptmnii, concentraiile medii zilnice ale plumb sunt de 2 - 3,5
g/mc adica de 2 - 3 ori peste norma sanitar. Pe lng marilor platforme industriale ale
oraului Bucureti aciditatea totala a atmosferei depete 1000 g/mc n 24 ore.
Metoda de analiz folosit a fost sondajul de opinie. Acesta s-a realizat n noiembrie
decembrie 2014. S-a preferat metoda fa n fa, respondenii fiind chestionai n
reedinele proprii i pe strad. Au fost chestionate 30 persoane de sex masculin i feminin.
Cercetarea a avut ca scop determinarea gradului de poluare n zona Colentina, efectele
resimite de locuitorii zonei i msurile de protecie luate de acetia pentru a avea un trai ct
mai sntos. Am ales aceast zon deoarece am considerat-o ca fiind una dintre cele mai
poluate zone din Bucureti, aici ntlnind toate tipurile de poluare: poluarea apei (Lacul
Plumbuita), poluarea aerului i poluare fonic, n principal datorit traversrii zonei de ctre o
arter principal de circulaie ( oseaua Colentina).
Cuvinte cheie eseniale n nelegerea articolului : poluarea, grad de poluare, poluarea
aerului, poluarea apei, poluarea fonic, msuri de protecie.
POLUAREA. GENERALITI
Din punct de vedere etimologic, termenul de poluare provine din latinescul
polluere
care
nseamn
a
murdri
a
pngri,
a
polua i la origine a fost folosit pentru a caracteriza efectul unei aciuni umane a crei
consecin a fost deteriorarea mediu de via propriu. Ulterior, sensul su s-a extins i asupra
unor procese naturale al cror efect este identic. Prin urmare, poluarea poate fi de mai multe
tipuri, adic natural i artificial, ultima avnd cea mai mare amploare. La Conferina
Mondial ONU asupra mediului din anul 1972, s-a dat prima definiie a polurii, si anume ca
poluarea este considerat drept modificarea componentelor naturale sau prezena unor
componente strine, ca urmare a activitii omului i care provoac prin natura lor, prin
concentraia n care se gsesc i prin timpul ct acioneaz, efecte nocive asupra sntii,
creaz disconfort sau mpieteaz asupra diferitelor utilizri ale mediului la care acesta putea
servi n forma sa anterioar (Conf. Dr. Ioan Povar 2006, Poluarea i protecia mediului,
Universitatea Spiru Haret, pag. 4). Aceast definiie afirm oficial faptul c cea mai intens
poluare este rezultatul activitiilor antropice. General, poluarea este definit ca totalitatea
proceselor
prin
care
se
introduc n mediu, direct sau indirect, materie sau energie cu efecte dunatoare sau nocive
care altereaz ecosistemele, diminueaz resursele biologice i pun n pericol sntatea omului
(Conf. Dr. Ioan Povar 2006, Poluarea i protecia mediului, Universitatea Spiru Haret, pag.
4). Din definiia de mai sus reiese c poluatul este un factor (materie sau energie) care
introdus n mediu nconjurtor ntr - o cantitate foarte mare, depind limita acceptat de
vieuitoare i de ctre om, mpiedic dezvoltarea normal a acestora. Prin activitile lui, omul
produce poluare, indiferent de sectorul n care se desfoar aceste activiti. n perioada de
dinaintea revoluiei industriale, aproximativ toate produsele care produceau poluare erau de
natur organic i n cantiti relativ mici, astfel nct puteau fi uor transformate prin
procesul de biodegradare.
Cele mai multe procese industriale din prezent, si anume tehnicile de cultur agricol,
zootehnia, cercetarea stiinific, aglomerrile urbane, toate reprezint surse de poluare. Fr
ndoial, procesele de producie, care sunt sisteme deschise, prin multitudinea de materiale
utilizate, dar i prin complexitate, sunt printre cele mai importante surse de poluare a
mediului; acestea au urmtoarele caracteristici n comun: sunt disipative de resurse, adic
raportul de utilizare al acestora este mereu subunitar (materie prim/ materie rezultat < 1);
sunt ireversibile termodinamic (excepiile sunt foarte rare); sunt consumatoare de resurse
naturale neregenerabile sau neregenerabile la scara timpului uman; sunt generatoare de
subproduse sau deeuri, datorit randamentului sczut de transformare i n primul rnd
produc poluare.
Urmarea acestor procese este introducerea n mediu, pe diverse ci, a anumitor
substane cu stabilitate temporal mare, nedegradabile prin procese biologice naturale
(numeroasele produse de sintez, masele plastice, deeurile radioactive sau radionuclizii
artificiali, etc). Lipsa contiinei ecologice a populaiei, neglijena i ignorana, dar n primul
rnd preocuparea redus sau inexistent a factorilor de decizie pentru problemele mediului
nconjurtor au fost i sunt n continuare baza ideii c ecosfera are capaciti nelimitate de a
absorbi i de a neutraliza agenii poluani. Oamenii de tiin au demonstrat c adevrul este
diferit i c sunt tot mai uzuale cazurile n care cantitatea de poluani depete capacitatea
natural de neutralizare a acestora, iar ecosistemele se degradeaz drastic, modificrile care se
aduc nsa distrug ecosistemelor.
Efectele polurii sunt diverse si nenumrate, iar sfera de aciune a unui poluant este
complex. Acelai poluant poate avea un efect direct asupra unuia sau mai multor
componente ale geosistemelor sau a societii, ori efecte indirecte asupra acestora. Acestea
depind de natura, cantitatea, toxicitatea i durata de aciune a poluantului i se pot grupa n
urmtoarele categorii, dup cum urmeaz:
-efecte meteorologice i climatice, prin perturbarea evoluiei normale a factorilor
meteorologici i a climei;
-efecte ecologice, prin deteriorarea calitii ecosistemelor;
-efecte toxicologice, prin coninutul de substane toxice cu aciune direct sau indirect asupra
lumii vii, inclusiv a organismului uman;
- efecte epidemiologice, prin agenii patogeni sau condiionat patogeni care pot provoca
epidemii;
-efecte economice
-efecte sociale, ca o consecin a deteriorrii mediului de via i a perturbrii mecanismelor

economice i sociale (Conf. Dr. Ioan Povar 2006, Poluarea i protecia mediului,
Universitatea Spiru Haret, pag. 9).
Modalitatea obinuit de monitorizare a factorilor de mediu este aceea n care se
opereaz cu termeni care definesc concentraia poluantului ntr-un anumit element al mediului
(aer, ap, sol). Concentraia total a poluanilor care sunt n atmosfer ntr-un anumit moment
dat este dat de suma concentraiilor tuturor poluanilor aflai n atmosfer n acel moment
dat. n mod curent se folosesc urmtorii termeni:
-limita de detectare nivelul sub care un poluant nu poate fi decelat n mediu;
-limita de concentrare la care se resimte efectul poluant dar care se situeaz sub concentraia
maxim admisibil;
-concentraia maxim admisibil (CMA) nivelul superior de concentraie reglementat prin
acte normative care se stabilete sub limita la care efectele sunt duntoare pentru
organismele vii. CMA are valori diferite pentru interval de 30 minute, 24 ore, sau valoarea
medie anual i, n egal este stabilit pentru fiecare poluant n parte. Aceast difereniere este
necesar deoarece accidental, unele emisii pot atinge concentraii de zeci de ori mai mari
dect valorile medii anuale, iar n asemenea cazuri pot avea efect letal. Din acest motiv n
unele state se utilizeaz concentratia maxima admisibil excepional, al crei nivel de
concentraie este peste CMA, dar sub limita la care este duntor sau nociv;
-gradul de persisten a poluantului reprezint durata n care o substan exercit efect
poluant; difer n funcie de natura poluantului, durata i concentraia emisiei, condiiile de
relief i climatice locale (Conf. Dr. Ioan Povar 2006, Poluarea i protecia mediului,
Universitatea Spiru Haret, pag. 9).
POLUAREA. TIPURI DE POLUARE

La nivel larg, poluarea constituie contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care
afecteaz sntatea omului, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele
vii i mediul n care triesc). Poluarea mediului nconjurtor se realizeaz cu dou tipuri de
materiale poluante ce pot fi clasificate astfel: materiale poluante biodegradabile cu
descompunere rapid, un exemplu comun fiind apa menajer; materiale poluante
biodegradabile cu descompunere lent: hrtia, plasticul; materiale poluante nondegradabile:
materialele radioactive, compui chimici stabili. Un procent semnificant al populaiei
Bucuretiului este afectat de depirile standardelor de calitate a aerului: poluarea cu ozon,
dioxid de azot i pulberi n suspensie, care afecteaz grav sntate oamenilor.
Toi locuitorii sectorului 2 al municipiului Bucureti triesc, n prezent, ntr-un mediu
urban marcat de numeroase disfuncionaliti. Aglomerrile umane exercit tensiuni
periculoase asupra mediului, care se regsesc, evident, n mediul urban. Principalele
activitile i aspectele majore care afecteaz mediul urban sunt: traficul rutier, lipsa unor
sisteme de transporturi dezvoltate care s motiveze diminuarea utilizrii autoturismelor
proprii, industria, deeurile menajere stradale (care relev un management defectuos i o
depozitare necontrolat a acestora), poluarea din trafic (cu depiri dese ale concentraiilor de
pulberi n suspensie), absena depozitelor ecologice de deeuri.
n sectorul 2 al municipiului Bucureti au fost identificate urmtoarele tipuri de
disfuncionaliti: poluarea aerului ; poluarea apelor ; poluarea solului ; poluarea fonic;
ponderea redus a zonelor cu ap i a fntanilor arteziene, ca surs de umectare i oxigenare a
aerului din atmosfer, lipsa suprafeelor de verdea n cartiere; parcarea mainilor pe spaiile
verzi; predominana suprafeelor de asfalt i beton; salubrizare precar; pericolul pe care l
reprezint insalubr a locuinelor i influena acestora asupra strii sntate a locatarilor.
POLUAREA AERULUI
Poluarea aerului, prezent nc de la descoperirea focului de ctre oameni i folosirea
acestuia pentru nclzire, pregatirea hranei sau agricultur (prin arderea plantelor de pe
suprafaa de pmnt ce trebuia s fie cultivat mai trziu), iar ncepnd cu secolele XVIII XIX n activitai industriale, cele mai poluante dintre acestea. Unele dintre materialele
poluante sunt monoxidul de carbon provenind din industrie, care formeaz smogul, oxizii de
azot i hidrocarburile emise de la autovehicule i avioane; dioxidul de carbon prin acumularea
acestuia n atmosfer i care provoac nclzirea global prin efectul de ser. ntreaga planet
depinde de calitatea aerul, acesta se cere a fi curat este pentru o stare de santate excelent a
tuturor vieuitoarelor. Prin aer se poate rspndete cu uurin o gam variat de noxe, care
afecteaz toate constituentele mediului nconjurtor.
n urma activitilor desfurate n sectorul 2, exist muli factori poluani care
afecteaz zilnic locuitorii acestui sector: traficul rutier, autovehiculele nvechite, industria,
arderea deeurilor; plumbul din aer are efecte negative asupra mediului si asupra oamenilor,
deoarece exist riscul de a afecta creierul i astfel copiii prezint dificultai la nvare.
Deasemenea copiii care cresc ntr-un mediu poluat, sunt cel mai expui la afeciuni ale
plmnior i de respiraie.
PRINCIPALELE SUBSTANE POLUANTE ALE AERULUI

Poluanii chimici ai atmosferei provin din diverse surse: procesele naturale i emisii
ale unor activiti antropice, recombinri ale unor substane naturale sau artificiale,
navtmtoare sau toxice.
Compui organici volatili (COV) sau hidrocarburile (benzin, eteri de petrol, benzen, aceton,
cloroform, esteri, fenoli, sulfur de carbon, etc) deriv din prelucrarea ieiului i a produselor
petroliere, din composturile menajere, agricole sau industriale i din emisiile mainilor care
folosesc motoare cu explozie. Deasemenea sunt i rezultatul unor procese naturale. Procesele
incomplete de ardere determin hidrocarburi policiclice cancerigene (benzoantracen,
clorantren). Vegetaia este o surs naturala de hidrocarburi terpenice cu o producie estimat
la 109 t/an (Neacu, 1986). Unii dintre compuii organici volatili stau la baza formrii
ozonului. Cele mai ridicate nivele de concentraii sunt nregistrate n spaiile de producie i
n centrele urbane cu trafic auto ridicat. Acestea au efecte mutagene i cancerigene asupra
organismului uman. Monoxidul de carbon (CO) este un gaz incolor, inodor i insipid i
reprezint unul dintre cei mai importani poluani al atmosferei. Monoxidul de carbon este
mai greu dect aerul i concentraii maxime se mregistreaz la partea inferioar a troposferei.
Se adun cu uurin n formele negative de teren, dar totodat i n spaiile nchise.
Concentraia natural n troposfera nepoluat este de 0,1 - 0,2 ppm i este emis de erupii
vulcanice, incendii, descrcri electrice i fermentaiile anaerobe din mlatini. Concentraiile
naturale alea acestui gaz sunt de numai 0,06 ppm n emisfera sudic i de 0,2 ppm n cea
nordic; concentraiile maxime pe vertical se nregistreaz n partea inferioar a troposferei.
Cele mai importante activiti care au ca rezultat emisii poluante sunt arderile incomplete ale
carburanilor n motoarele cu explozie i arderea combustibililor fosili; ambele genernd
cantiti mai mari dect suma celorlalte emisii poluante.
O surs important de producere a polurii o constituie gazele de eapament. Catalizatorul
catalitic montat la autoturisme poate reduce emisia de CO i NOx cu pna la 90%. Normele
actuale prevd o emisie maxim a acestor gaze de 2 - 4% din volumul total al carburantului.
Valorile maxime medii zilnice admise sunt de 2 mg/m3 (6 mg/m3 n 30 minute). n
Romnia, emisiile de CO au scazut de la 143 kg/an/locuitor n 1989, la 104,9 kg/an/locuitor n

1993 (Platon,1997). Monoxidul de carbon formeaza cu hemoglobin un compus stabil,
carboxihemoglobina care mpiedic transportul de oxigen la plmni i esuturi. Astfel ca se
determin efecte diverse asupra organismului uman, dintre care menionm afeciuni
cerebrale, dereglri de sarcin, malformatii, iar la niveluri de cca 80% de fixare a
hemoglobinei chiar i decesul. Dioxidul de carbon (CO2) intr de obicei n componena
atmosferei n proporie de 325 ppm. Acesta este principalul gaz care ajut la formarea
efectului de ser (dup Roberts sunt vaporii de ap). n timpul secolului XX, cantitatea
total de CO2 din atmosfer a crescut cu o rat medie anual de aproape 1 ppm, acest rat
fiind cu mult depit ns n ultimele trei decenii (1,29 ppm ntre 1965 - 1985 i 1,50 ppm
ntre 1985 - 1995). Pentru natur i mediul nconjurator CO2 este un compus primordial care
ns devine toxic pentru om n concentraii de peste 2 - 3%, i nociv la concentraii de peste
25 - 30%. Concentraiile maxime acceptate sunt de 0.3 mg/mc de aer. Cantitatea de dioxid de
carbon a sczut n Romnia de la 8,6 tone/an/locuitor n 1989 la 5,3 tone/an/locuitor n 1993.
Compuii sulfului (oxizii de sulf i acidul sulfhidric) sunt rezultatul n proporie de 67% a
proceselor naturale i de 33% prin activiti antropice astfel: 96% dintre ele provin din surse
care staioneaz care utilizeaz arderea combustibililor fosili i numai 4% sunt emise de
mijloacele de transport, adic de sursele mobile.
POLUAREA AERULUI N CONSTRUCII

Cazurile n care nivelul de poluare a atmosferei interioare este mai ridicat dect cel al
atmosferei din afara cldirilor, adic atmosfera exterioar, sunt din ce n ce mai des ntlnite,
fr a ne referi la atmosfera spaiilor industriale. Printre cele mai importante surse de poluare
intern, putem meniona arderea combustibililor, fumatul, agenii de splare, unele
echipamente electrice, la care putem adaug poluarea cu unde electromagnetice i sonore
(televizoare, radio, cuptoare cu microunde, etc). n sens general, acest tip de poluare este
necunoscut de oameni, deci de aceea este i neglijat. Totui, la nivelul ansamblului atmosferei
terestre, fumatul reprezint o surs cu grad de poluare infim, atmosfera interioar, cea din
cldiri, este intens afectat de acesta. Fumul de igar eliminat n aer conine peste 4.000 de
substane chimice diferite, din care peste 300 sunt toxice pentru om (nicotina, arsenic, radon,
cianuri, fenol, DDT, azbest, benzen, monoxid de carbon, formaldehida, etc.) i alte 43 de
substane sunt cancerigene (http://sanatate.org). Cei mai toxici compui ai fumului sunt
nicotina, gudroanele i monoxidul de carbon. Nicotina stimuleaz inima prin eliberarea de
catecolamine care determin creterea tensiunii arteriale, dar i frecvena cardiac i nevoia de
oxigen a inimii. n acelai fel, nicotina stimuleaz sistemul nervos, atandu-se de receptorii
colinergici centrali dup numai 7 secunde de la inhalare n organism. Aceast substan toxic
activeaz cile neuro-umorale i duce la eliberarea de hormoni i neurotransmitori. In acest
fel se explic efectele euforice aduse de fumat i instalarea dependenei de nicotin.
Gudroanele din fumul de tigar sunt cancerigene pentru organismul uman, iar monoxidul de
carbon reduce capacitatea de transport a oxigenului i favorizeaz apariia aterosclerozei. O
persoan care fumeaz zilnic oprete n plmni doar 15% din cantitatea total de fum, restul
de 85% fiind eliberat n atmosfer. O persoan nefumtoare care respir aerul dintr-o ncpere
n care se fumeaz este expus la aceleai riscuri ca i cel care fumeaz, deci fumeaz pasiv.
De asemenea crete riscul de deces prin boli cardiace cu 30% i apare riscul de cancer
pulmonar. n aceeai msur agraveaz astmul alergic i alergiile respiratorii.
Dup multe estimri, s-a ajuns la concluzia c fumarea unei singure igri scurteaz viaa cu 7
minute, iar fumarea unui pachet de igri pe zi scurteaz viaa cu 140 minute/zi, 51.100
minute/an sau 35,5 zile/an.
POLUAREA APEI
Apa este o resurs natural neregenerabil pentru mediul nconjurtor i suport al
materiei vii pe Terra, al crei volum total (mri, oceane, gheari, lacuri, ruri, ape subterane,
etc) este apreciat la 1,386 mld. km3. Fcnd un raport la acest volum, apa dulce reprezint
doar 2,53 % (35 029 240 km3), iar apa subteran, alturi de cea din lacuri i ruri reprezint
0,76% (10 623 120 km3) din apa total de pe planet. Aproximativ 2/3 din apa subteran este
acumulat n structuri acvifere situate sub 700 m adncime, astfel c exploatarea lor este
foarte costisitoare, iar apele freatice sunt foarte vulnerabile. Faptul c astzi societatea uman
se confrunt cu o criz acut de ap dulce i c aceasta se va accentua pe msura creterii
populaiei i a necesitilor acestora este un lucru din ce n ce mai evident. Conform
recomandrilor fcute de Organizaia Mondiala a Sntii, necesarul zilnic de ap calculat
pentru a acoperi toate necesitile unui adult este de 100 l. La aceasta ns se adaug i
volumele mai mari de ap, necesare n industrie, agricultur i n alte utiliti urbanistice.
Poluarea apei este definit ca orice modificare a compoziiei sau a calitii apei, ca
rezultat al activitilor umane sau n urma anumitor procese naturale, astfel nct aceasta s
devin neadecvat utilizrilor sale. Poluarea apei se realizeaz prin apa menajer, apa
industrial i prin produsele chimice (ngrminte si pesticide) utilizate n special n
agricultur; de asemenea i prin deversarea controlat a reziduurilor ori accidental.
Veriga de lacuri de pe rul Colentina este atacat n permanen de o multitudine de
deeuri care se acumuleaz n apropierea acesteia: deeuri menajere, stradale i chiar
industriale. Datorit neetaneizrilor, canalele pentru ape transport poluanii n apa
subteran.
Lacul Plumbuita
POLUAREA SOLULUI
Pedosfera este un sistem dinamic deschis, polifazic i polifuncional, alctuit din
compui organici i anorganici care rezult n urma interaciunii dintre litosfer, hidrosfer,
atmosfer i biosfer. Solul este suportul natural al fitocenozelor crora le asigur necesarul
de ap i nutrieni (Conf. Dr. Ioan Povar 2006, Poluarea i protecia mediului, Universitatea
Spiru Haret, pag. 27-28). Calitatea solului alturi de potenialul biologic al plantelor verzi
determin capacitatea de producie a ecosistemelor (fitomasa total), astfel asigurndu-se cea
mai mare parte din necesarul de hran pentru oameni i animale. Din totalul suprafeei de
uscat neacoperit de gheari de 13.069 milioane ha, 33,15 milioane ha (0,24%) revine
terenurilor lipsite sol. Vulnerabilitatea pedosferei este determinat de plurivalena
schimburilor de materi, energie i informaie cu celelalte geosisteme ale Terrei. Procesele de
pedogenez sunt, n primul rnd, procese naturale lente, n comparaie cu cele de degradare
natural sau cele cauzate de unele activitti antropice ale cror efecte distructive sunt
accelerate. Degradarea solului este urmarea a dou tipuri de procese: mutarea componentelor
solului datorit aciunii apei, vntului sau omului; modificarea intern a solului cauzat de
unele procese fizice, chimice sau biologice. Activitile umane poluante face parte din cea de
a doua categorie. Poluarea solului este determinat de ... orice aciune care produce
dereglarea funcionrii normale a solului ca suport i mediu de via n cadrul diferitelor
ecosisteme naturale sau antropice (Ru - Conf. Dr. Ioan Povar 2006, Poluarea i protecia
mediului, Universitatea Spiru Haret, pag. 28). Aceasta lucru semnific faptul c poluarea
solului include pe lng procesele fizicochimice determinate de noxele care ajung pe sol sau
n sol, i procesele naturale (eroziune, alunecri de teren, aluvionare, etc) i activitile omului
care determin degradarea solului (cariere, halde, depozite, construcii, etc).
Poluarea solului are un caracter constant i multe surse naturale sau antropice, iar
printre cele mai importante fiind industria, agro-zootehnia i activitatea menajer. Aceasta se
realizeaz direct, prin depunerea de deeuri solide, utilizarea de pesticide sau ngrminte
nglobate n sol, sau indirect, din aer (sub form de gaze, pulberi sedimentate, soluii sau
suspensii apoase) sau din ap (precipitaii, ape industriale, menajere). Atmosfera sau apele pot
fi supuse unor fenomene de nlturare a poluanilor, recptndu-i n acest mod n mare parte
calitile pe care le avea anterior. Poluarea solului prezint un grad de pericol foarte crescut,
ntruct nu exist procedee de depoluare, iar anihilarea natural a poluanilor este un fenomen
cu mult mai ncet dect cel de poluare. Deoarece prin poluare se deregleaz echilibrul
complex dintre compuii solului, toate funciile sale vor fi afectate, respectiv cele fizice,
fizico-chimice, chimice, biologice i biochimice, iar n acest caz se va micora
productivitatea. Pe lng acest lucru, poluanii din sol sunt nglobai n masa vegetal, iar in
acest fel, prin intermediul lanurilor trofice, ajung la animale i la om. Aceste aspecte impun o
tratare aparte a proteciei solului prin activiti de prevenire a polurii, n acelai timp cu cele
de mbuntiri funciare.
Poluarea solului se face n mod direct, prin deversri de deeuri, ngrminte,
pesticide, sau indirect, prin apa de la ploile contaminate cu ageni poluani splai din
atmosfer i infiltrarea n sol a apelor contaminate. Cele mai contaminate soluri se vor gsi n
apropierea surselor de poluare. Impactul cel mai mare cu privire la poluarea solului l au
deeurile menajere; depozitarea acestora n recipiente deteriorate, ajut i conduce la
infiltrarea n sol a substanelor rezultate din dezintregrarea reziduurilor.
Cartierul Tei Toboc
Strada Ramuri Tei
POLUAREA FONIC
Poluarea sonor are ca sector de manifestare n special mediul urban n tot ansamblul
su, cu o concentrare maxim n apropierea zonelor cu funcii industriale i de transport
(zonele industriale, artere i noduri rutiere, proximitatea aeroporturilor i a capetelor de
culoare aeriene). Sunetele i zgomotele au efecte variate asupra omului. Poluarea sonor
nregistreaz cele mai ridicate valori n mediul urban. Omul contemporan este nsoit n
permanen de zgomote cu provenien i intensitate diferit, iar nivelul maxim al acestora
fiind atins pe parcusul zilei. Pe primul loc se plaseaz transportul rutier i feroviar, fiind urmat
de activitile industriale, comerciale i de antierele de construcii. Zgomotul rezultat de la
numrul mare de mijloace auto de transport, numr care crese pe zi ce trece, creaz progresiv
o stare continu de stres. Se apreciaz c majoritatea sunetelor cu o frecven care se situeaz
ntre 2000 i 3000 Hz (5-6 dB), creaz un disconfort sczut. Chiar i infrasunetele pot produce
efecte nocive asupra organismului, mai ales atunci cnd se produc n acelai timp cu zgomote
de intensitate foarte ridicat.Efectele provocate de poluarea sonor asupra organismului uman
se traduc prin disconfort psihic, tulburri psihice i fiziologice, leziuni ale organului auditiv,
boli gastro-intestinale i chiar boli ale aparatului cardio-vascular. Pentru persoanele care
lucreaz n mediu industrial cu surse continue i intense de zgomot, dup 4-5 ani este posibil
s apar surzenia permanent. Efecte psihice i fiziologice asemntoare cu cele de mai sus
pot fi determinate i de trepidaiile provocate de circulaia auto, liniile de tramvai sau metrou
sau de anumite activiti industriale. Nivelurile admisibile pentru vibraii i zgomote sunt
stabilite prin acte normative.
Poluarea fonic lezeaz starea psihologic i biologic a oamenilor i a altor
organisme din natur. Noxele acustice au efecte negative asupra tuturor comunitilor umane;
transporturile terestre, aeriene, antierele de construcii, stadioanele (Stadionul Dinamo din
cartierul tefan cel Mare), discotecile (Bamboo din cartierul Tei), emit n atmosfer zgomote
insuportabile, cu o varietate decibelic mare. Din cauza acestora, locuitorii sectorului 2 sunt
supui unui stres permanent. Sursele de zgomot sunt nengduitoare, intervenind n case,
birouri, coli, grdinie. Efectele patologice produse de zgomot sunt surditatea traumatic i
perturbri ale sistemului nervos. Actual, se cuta soluii pentru a evita pe ct posibil
producerea i transmiterea zgomotelor; blocurile care se vor construi n viitor trebuie s aib
un strat fonoabsorbant antiimpact. Ideal pentru mediul inconjurtor i pentru oameni, ar fi s
se introduc perdele izolante de arbori n jurul cartierelor rezideniale. Pn n prezent, n
Romnia nu s-au stabilit norme de calitate sonor a mediului.
Efectele sunetelor asupra organismului uman
POLUAREA CU DEEURI
Deeul reprezint restul dintr-un material prelucrat, consumat sau folosit, ceea ce
rmne n urma unui astfel de proces, reprezint de asemenea, deeu. Problema gestionarii
deeurilor desi este veche, problema societatii umane cu deeurile este recent i este
rezultatul dezvoltarii economice din ultimul secol determinnd astfel cresterea exploziv a
produciei de bunuri i consumul acestora, rezultnd si creterea produciei de deeuri. n anul
1990, n rile membre ale OECD volumul total nregistrat al deeurilor a atins 45 cifra
uimitoare de 9 miliarde de tone, din care 420 de milioane tone fiind deeuri urbane, 1,5
milioane tone de deeuri industriale n care sunt incluse 300 de milioane tone deeuri toxice i
circa 7 miilioane de tone erau reziduuri din producia de agricultur, energie, demolri i
minerit. n funcie de sursele mari produse de deeuri acestea pot fi clasificate n urmtoarele
tipuri de categorii: industriale, agricole, urbane, din minerit, din energie, mluri rezultate din
dragri, separarea mineralelor utile sau a crbunilor din steril, procese industriale, canalizare.
Exist diferene n clasificarea deeurilor n diverse ri sau grupuri de ri, determinate de
specificul economiei. Lund n considerare impactul asupra mediului i al managementului,
deeurile pot fi mprite n urmtoarele categorii : biodegradabile ( adic cele care sunt sub
influena bacteriilor aerobe sau anaerobe i sunt descompuse i reintegrate circuitului
materiei) i nebiodegradabile (adic cele reprezentate prin stabilitatea n timp).
Procentul inegal al spaiului verde urban pe cartiere o dereglare important este
reprezentata, pentru toate cartierele sectorului 2, uzarea i distrugerea spatiilor verzi urbane.
Chiar daca n sectorul 2 sunt existente 22 de parcuri, n majoritatea dintre acestea se observ
un grad accentuat de degradare: crri improvizate de trecatori transformate n alei, lipsa
irigaiei, spaii verzi nestropite cu soluii specifice mpotriva insectelor, garduri vii care
trebuiesc reabilitate, poluarea cu deeuri menajere (Parcul Naional, Parcul Plumbuita, Parcul
Cosmos, Parcul Verdi), spaii care au nevoie de organizare i de corectare, igienizarea i
refacerea funcionalitilor lor normale.
Lacul Fundeni
Lacul Plumbuita
Prin acumularea fr control a deeurilor din construcii s-a format i halda de steril
din Pantelimon, semificnd un microrelief antropic. Artificializarea topografic se regasete
n desfiintarea structurii profilelor de sol, pnzei freatice; nsemnand costuri de mediu
imense. Artificializrile topografice se ocup cu conceperea ecosistemelor antropice i
antropizate la un nivel foarte ridicat, pstrat la acest grad nalt prin consumuri mari dar n
acelai timp indispensabile de energie. Depairea limitelor acestora devine duntoare att
societii ct i naturii. Artificialul nu este benefic societii umane dect dac acesta se
integreaz in natura, devenind o parte normal a acesteia, prin creterea confortului i
bunstrii omenirii, servind la conservarea i revigorarea mediului natural.
Managementul deeurilor i gestionarea produciei difera de la o ara la alta sau chiar
si n interiorul aceluiai stat, tinnd cont de poziia persoanei sau a institutiei. Guvernul,
consumatorii, productorii dar i formaiiile ecologiste se afla de cele mai multe ori pe poziii
foarte variate, interesele lor ajungnd s fie adesea contradictorii. Profitul este diminuat de
investiile ecologice, reducnd astfel i posibilitatea de a susine concurena pe o piat
suprasaturat. Dup anul 1976 rile europene au introdus sisteme multiple de control i
management a deeurilor, emitnd i unele strategii fcute s diminueze producia acestora.
Un exemplu de succes al managementului deseurilor l reprezint Marea Britanie, care
reglementeaza printr-o lege de protectie a mediului, incepand cu anul 1990, oblignd
producatorul de deseuri sa urmareasca tot parcursul deseurilor produse pana la eliminarea sau
depozitarea lor. nclcarea acestei legi prevede sanciuni sub forma de amenzi al cror valori
pot fi nelimitate, acestea fiind stabilite n funcie de daunele provocate omului sau naturii.
Totui exista o pondere de cca 30% dintre generatorii de deeuri ce nu au o evident clar cu
privire la ceea ce se ntampl cu deeurile produse dup ce acestea parasesc incinta uzinei. O
parte din ari au adoptat si elaborat o ordonare pe patru niveluri diferite gestionarea deeurilor:
n pofida reciclrii se incearc producerea mai mic de deeuri; se prefer reciclarea n locul
incinerarii; se prefera arderea deseurilor decat depozitarea pe teritoriul national; este
preferabil depozitarea deeurilor att n interior ct i extrateritorial n detrimentul emisiilor
necontrolate. Metodele cele mai utilizate pentru eliminarea partial sau total a deeurilor sunt
: reciclare, tratare, incinerare, modurile diferite de depozitare. Nu toate deeurile urbane,
periculoase sau toxice sunt depozitate n spaii adecvate. ntotdeauna gunoaiele au fost
ignorate, iar n majoritatea arilor, printre care i Romnia, aceast situatie se menine i
astzi. Spatele curilor, terenurile nefolosite din intravilan, periferia localittilor, malurile
apelor i lacurilor, unele rmuri si unele ape sunt utilizate pentru a scap de deeuri. Mai
10
mult de 90% din deeuri sunt prost/gresit depozitate chiar i n ziua de astzi . Gropile
ecologice s-au realizat n momentul n care s-a constatat ca depozitarea nepotrivit a
deeurilor n gropi de gunoi obinuite devin o surs permanent de poluare a hidrosferei i
solurilor, costurile solutionarii acestor efecte fiind mult mai mari dect construirea unor spaii
adecvate ecologice de depozitare.
S-au fcut cercetri asupra unor cladiri ce au pus n eviden un grad foarte mare de
poluare; sindromul cldirii bolnave este generat de substanele nocive acumulate n aerul
din interiorul cldirilor. Sindromul de cldire bolnav este rezultatul unui fenomen ce apare
la un numar mare de persoane dintr-o cladire, care manifest anumite simptome n interiorul
cladirii, disparand la iesirea din incinta si reaparand la intoarcere; adesea simptomele creeaz
o stare de disconfort. Emisiile din lacuri, vopsele, detergenti, diverse materiale de finisare,
adezivi, ventilaie artificial , fum de igar, sunt substane toxice, care constituie motivele
de apariiei a acestor cldiri avnd efecte negative asupra vieii oamenilor care locuiesc si/sau
lucreaza n interiorul acestora. Deseori cldirile noi sau proaspt renovate au o calitate
inferioar a aerului. Interiorul acestor cldiri contine poluani emii de materialele de
construci, cum ar fi : betonul, elemente folosite pentru izolare, fibre, plcile aglomerate,
adezivi, vopsele; n locuinele noi se afla poluanti chimici pui n libertate n cantiti mai
mari, fa de cele vechi; in cladirile noi, eliberarea compuilor volatili este de durat ( pn la
cateva luni). La rndul lor, calculatoarele genereaz radiaii care duneaza grav sntii.
Manifestrile prin somnolen, stri de disconfort, alergii respiratorii sau cutanante,
dificulti de concentrare, grea, inrosirea ochilor, grad accentuat de stres sunt specifice
Sindromului cldirii bolnave. Afeciunile legate de acest sindrom i reprezentative
ecosistemului urban sunt urmtoarele: boli neuropsihice, respiratorii, cardiovasculare. Aceste
efecte se dezvolt pe o perioada ndelungata. Numeroasele obiective industriale nu sunt
preocupate de calitatea mediului, ci de producie, profit; dei dein o pondere mic n poluare,
analizate individual, proliferarea acestora conduce la o cretere a polurii, acestea acionnd
sinergic (Marineanu S., 2007). n aceste medii inconjurate de elemente nocive plantele
introduse purific aerul, alturi de politici urbane care s vizeze mbuntirea locuirii
colective.
Numarul relativ mare al drumurilor din beton i bolovani de ru, balast i pmnt, este
motivul pentru care sistemul tramei stradale din sectorul 2 sa aiba o eficien de trafic
scazuta, unde consumul de combustibil, emisia noxelor, poluarea fonic s fie principalele
probleme de mediu din sectorul 2. n sectorul 2, pe toate cele 286 de strzi, locuiesc 40 000 de
persoane, aprox. 10% din populatia sectorului. Alimentarea cu apa si canalizarea nu exista in
aceasta zona. O problem deosebit de grav a sectorului 2 reprezint existena a 7 zone
depresionare, unde trebuiesc construite staii de pompare, pentru ap i pentru canalizare:
Floreasca, Terasa Colentina, Petricani, Fundeni, Pantelimon, Plumbuita, Ostrov.
Factorii de mediu sunt foarte alterai n cartierul Tei Toboc, n perimetrul strzilor
Rosie-Petricani, Plumbuita-Steaua din cauza lipsei canalizrii din majoritatea zonei,
inexistena lucrrilor hidrotehnice de protecie i regularizare a albiei Colentinei, depozitarea
deeurilor menajere din construcii i prezena aparatelor electrocasnice pe malurile lacului
Plumbuita, a nivelului sczut de trai si a infracionalitii, a consumului de droguri in parcuri
dar i n preajma mnstirii Plumbuita; adugndu-se dezinteresul locuitorilor n ceea ce
privete meninerea cureniei.
MSURI MPOTRIVA POLURII AERULUI:

-scderea emisiilor de gaze i pulberi n aer prin folosirea filtrelor i a unor tehnologii noi
aplicate n industrie;
11
-construirea de vehicule care polueaz aerul ct mai puin;

-amenajarea de zone verzi de protecie;
-producerea energiei prin tehnologii nepoluante (eolian, solar);
-folosirea carburanilor nepoluani de ctre autovehicule sau montarea de filtre speciale pe
acestea;
-recuperarea i exploatarea substanelor reziduale utilizabile ;
- diminuarea consecinelor surselor de poluare prin amplasarea ntr-o ambian geoclimatic
n urma unui studiu tiinific;
-folosirea unor sisteme i mijloace de transport ct mai puin poluante;
-reglarea corespunztoare a arderilor la autovehicule cu scopul de a reduce eliminarea
poluanilor;
-nlocuirea combustibilului poluant cu cel mai puin poluant (combustibil inferior si superior);
-sigurana folosirii arderilor complete a combustibililor utilizai n industrie, echiparea
ntreprinderilor industriale cu aa zise instalaii speciale de reinere a poluanilor;
-extinderea si ngrijirea/protejarea zonelor verzi, a gardurilor vii,a parcurilor;
-protejarea/ngrijirea pdurilor;
-construirea de ntreprinderi la periferia zonelor de locuit mutnd astfel poluarea n afara
localitilor;
-tratarea din prealabil a combustibilului folosit sau materiilor prime pentru scderea
concentraiei poluanilor;
-interzicerea claxonatului i a altor surse ce pot polua fonic.
MSURI MPOTRIVA POLURII SOLULUI:

-construcia de zone de depozitare a gunoaielor;
-micorarea eroziunii solului prin plantare de arbori;
-folosirea neleapt a pesticidelor, ngrmintelor i a metodelor agrotehnice care maresc
fertilitatea solurilor etc.;
-realizarea unor spaii de epurare a apei;
-modernizarea gropilor de gunoi existente;
-creterea nivelului securitii nucleare;
-mai buna administrare a polurii industriale i a substanelor chimice folosite n procese
industriale;
-pstrarea zonelor mpdurite i folosirea lemnului pdurilor doar n limita aprobat prin lege;
-lupta impotriva eroziunii solului;
-strangerea igienic a deeurilor menajere folosind recipiente speciale, strngerea selectiv pe
tipuri de deeuri;
-perioade ct mai scurte de colectare a deeurilor, reciclare, punerea n valoare sau
distrugerea controlat a acestora;
-stoparea defririlor excesive, diminuarea punatului necontrolat;
-oprirea aratului necorespunztor;
-urmrirea activitilor poluante (de tipul forajelor pentru petrol);
-utilizarea de materiale reciclabile i biodegradabile.
-colectarea rezidurilor menajere n recipiente special sortate (hrtie, metal, material plastic
sticl,etc.) precum i reciclarea acestora.
MSURI MPOTRIVA POLURII APEI:

-realizarea mai multor baraje;
12
-purificarea apelor reziduale (substane chimice, folosind filtre, bacterii biodegradante etc.);
-realizarea de bazine speciale de colectare a deeurilor i rezidurilor, cu scopul de a opri
deversarea direct n apele de suprafa;
-realizarea unor zone de protecie a apelor;
-refolosirea apei n circuit nchis dup purificari totale sau pariale;
-oprirea fabricarii unor produse toxice (DDT, detergeni nebiodegradabili, etc.);
-marirea de suprafee irigate cu ap uzat;
-majorarea capacitii de autopurificare a cursurilor naturale folosind: creterea diluiei la
deversarea efluenilor n cursurile naturale, creterea capacitii oxigenarii naturale a rurilor
prin realizarea unor praguri, cascade etc.,
-amenajarea complex a cursurilor naturale cu acumulri, reaerisirea artificial a cursurilor
naturale folosind echipamente speciale mecanice plutitoare, turbinri, derivri, etc.;
-realizarea de staii de epurare a apelor reziduale din diverse localitai;
-efectuarea lucrrilor de ndiguire i de realizare a barajelor;
-interzicerea aruncrii i depozitarii pe maluri sau n ruri a deeurilor de orice fel;
-scderea cantitii i concentraiei poluanilor folosind tehnologii de fabricaie care reduc
cantitatea de ap.
Problema epurarii apelor reziduale este att de tip economic (redobndirea de produse
petroliere antrenate i refolosire a apei recirculate), ct i de tip sanitar, cu scopul de a evita
impurificarea apelor primitoare.
Pentru reducerea polurii aerului este important aplicarea taxelor de mediu pentru
autovehicule. Fabricanii din domeniul auto au un rol imporant prin aplicarea pe noile
vehicule de filtre mai performante (EURO 7), ce reduc cantitatea de noxe rezultate n urma
arderii carburanilor.
Comisia European i de Agenia European de Mediu au dezvoltat un proiect n urma
cruia a fost realizat harta polurii pentru Bucureti (rosu - foarte poluat, galben - poluare
scazuta). Se observa ca zona Colentina este colorata in rosu, rezultand un grad de poluarea
foarte ridicat.
13
FENOMENE METEOROLOGICE PROVOCATE DE POLUARE

Evaluarea consecinelor polurii atmosferice este deseori dificil de efectuat. Emisiile
de mare intensitate sunt identificate uor, efectul lor fiind de multe ori uor de determinat.
Exist totui i poluani care modific echilibrul fizicochimic din atmosfer, afectand teritorii
cu ntindere temporal i/sau spaial diferit (pornind de la regiune, continent, emisfer sau
glob). Pe termen scurt, consecinele acestora se pot percepe i remedia, n timp ce altele, n
momentul n care se percep ca fiind rezultatul unor cauzelor cumulate n timp.
Efectele pe termen lung ale polurii atmosferei sunt : efectul de ser, degradarea
stratului de ozon i ploile acide. O parte dintre acestea au dus la schimbarea climei la nivel
global. Semnalul de alarm este tras n 1970 i apoi n 1974 cnd s-a constatat c CFC
(CluoroFluoroCarburile) i BFC (BromoFluoroCarburile) distrug stratul de ozon. Acetia sunt
produi de sintez coninnd halogeni, neinflamabili deci cu o mare stabilitate chimic.
Producia lor ncepe n anul 1930 i timp ndelungat s-a considerat c sunt inofensivi. Unele
dintre calitile lor s-au dovedit a fi duntoare. Astfel, s-a descoperit c stabilitatea chimic
ridicat le asigur o persisten ndelungat n atmosfer, fapt care permite antrenarea lor pe
vertical, spre pturile superioare ale acesteia. n mezosfer i la partea superioar a
stratosferei, deci dincolo de stratul de ozon, radiaia UV rupe legturile chimice i elibereaz
atomii de halogen care sunt foarte reactivi i se combin cu un atom de oxigen din molecula
de ozon, formnd un oxid de halogen. Deoarece acesta este foarte instabil, va reaciona rapid
cu un atom liber de oxigen, dar n acest fel se elibereaz atomul de halogen care reacioneaz
cu o nou molecul de ozon. Un singur atom de clor poate distruge pn la 100 000 de
molecule de ozon. Procesul este accelerat n prezena cristalelor de ghea din norii
stratosferici fapt care explic scderea concentraiilor de ozon deasupra inuturilor polare.
Majoritatea compuilor chimici implicai n distrugerea stratului de ozon acioneaz i ca gaze
de ser, fiind, deci, implicai n modificrile recente ale climatului. Astfel, moleculele de CFC
sunt de cca 10.000 de ori mai eficiente n procesul de captare a a energiei termice dect cele
ale dioxidului de carbon, iar pe seama lor este pus creterea temperaturii globale. (Conf. Dr.
Ioan Povar).
Cele mai importante consecinte ale efectelor degradrii stratului de ozon sunt :
-transformarea stratificrii termice a atmosferei, determinnd astfel modificri climatice;
-mrirea intensitii radiaiei UV-B la nivelul solului mpreun cu efectele asupra lumii care
rezult din acest lucru;
-diminuarea efectului de ser;
-avantajarea procesului de formare a smogului fotochimic prezent n troposfera joas din
zonele industriale;
-scderea produciei de biomas nsemnnd reducerea productivitii la hectar, a produciei
de pete, etc. Scderea cu 16 % a concentraiei de ozon atmosferic determin scderea cu 5%
a produciei primare de fitoplancton oceanic, avnd aceeai valoare cu circa 7 milioane de
tone de pete pe an ;
-efectele care duneza organismului uman sunt caracterizate de slbirea sistemului imunitar
la infecii i mrirea frecvenei cancerului de piele. 1% ozon +2 % cancer de piele.
Unul dintre cele mai suprtoare fenomene care au loc din cauza polurii atmosferei n
marile aglomerri urbane este instalarea smogului ce are consecine imediate care decurg din
acesta; micorarea vizibilitii, transformri fiziologice la organismele vii, iritare a cilor
respiratorii . Smogul reprezenta iniial un amestec de fum, SO2 i cea, care se formeaz n
deosebi n condiiile climatului cald i umed din Londra. Astzi, acesta este recunoscut sub
numele de smog sulfuros sau smog reductor. Alt tip de smog a fost descoperit la nceputul
anilor 40 in Los Angeles, un ora intracolinar cu climat relativ uscat i cald. Acesta fiind
14
determinat de o combinare de hidrocarburi i oxizi de azot rezultai din poluarea care, n

prezena radiaiei solare, au efect oxidant primind denumirea de smog fotochimic sau smog
oxidant. n concluzie, procesul de formare a smogului fotochimic se realizeaz n urma unor
reacii succesive, reacia fotochimic primar fiind cea de producere a oxigenului atomic prin
descompunerea dioxidului de azot.
Ploile acide reprezint una dintre cele mai grave consecine ale polurii atmosferei,
fiind considerate un factor important de stres chimic asupra mediului. O ploaie dintr-un
mediu nepoluat, pe care o putem numi ploaie pur, este slab acid, avnd o valoare medie a
pH-ului de 5,66. n anumite situaii pH-ul ploilor poate avea valori foarte sczute, caracterul
lor fiind puternic acid. Prin ploi acide sunt nominalizate precipitaiile lichide al cror pH este
mai mic de 5,7. Compoziia ploii nu este omogen pe toat durata de producere i difer de la
zon la zon. Cele mai acide sunt cele care cad pe timp de furtun i care au o durat redus.
Ploile acide se formeaz n troposfer i sunt consecina reaciei dintre apa atmosferic sub
form de radical hidroxil si oxizii de azot i de sulf prezeni n atmosfer. Cantitatea acestora
variaz n funcie de intensitatea proceselor de poluare. Aceti oxizi sunt antrenai de
dinamica atmosferic pe orizontal la sute de km distan iar pe vertical cel puin pn la
partea inferioar a tropopauzei (11+15 km) (Conf. Dr. Ioan Povar- POLUAREA I
PROTECIA MEDIULUI). Ploile acide pot ajunge sa afecteze i zone aflate la sute de km de
locul de poluare. Printre efectele acestora se enumer:
-modificarea compoziiei chimice a apei i solului. Dac acestea ajung pe soluri uor acide (de
pdure) sau bazice (rendzine) aciditatea este anihilat sau redus. Exist unele ape care au
capacitate natural de anihilare datorit existentei unor ioni neutralizani i pot nltura pentru
scurt timp efectul aportului de acizi. Apele i n special lacurile de munte sunt destul de
expuse din cauza mineralizaiei reduse, deci a capacitii scazute de neutralizare; sunt
afectate n acest caz animalele acvatice. Pe o perioad ndelungat de timp aceste ploi acide
pot determina modificarea calitii ecosistemelor.
- distrug vegetaia pdurilor, fiind cele mai afectate din cauza unor mecanisme complexe cum
ar fi ncetinirea fotosintezei, descompunerea materiei organice, srcirea solului n calciu, etc.
Pdurile din zonele mai nalte sunt considerate cele mai vulnerabile din cauz ca ele pot fi
incluse n perioade mai ndelungate de timp n masa noroas, intrnd n contact cu coloizii sau
suspensiile acide;
-distrugerea unor culturi direct sau prin modificarea calitii solului;
-atacarea materialelor de construcie (igl, tabl) i a monumentelor de art, afectarea
lacurilor, a suprafeelor acoperite cu lacuri, a celor zincate, cromate sau nichelate, etc.
-pot avea efecte directe sau indirecte asupra populaiei, n principal prin transformarea pHului surselor de ap de suprafa sau subterane.
Unul dintre cele mai importante aspecte ale mediului este problema unei posibile
schimbri a climatului global ca o consecin a amplificarii efectului de ser n urma
influenei intensificrii activitilor antropice. Efectul de ser a aprut n acelasi timp cu
formarea atmosferei terestre i acioneaz ca un mecanism esenial n dezvoltarea vieii
reinnd pe timp de noapte, la partea inferioar a troposferei, energia caloric primit de la
radiaia solar n timpul zilei. Astfel se reduce remarcabil amplitudinea termic ce ar putea
avea consecine dezastruoase. Efectul de ser l provoaca gazele de ser naturale i/sau
artificiale, dintre care enumerm NOx, CO2, CH4, dar i substanele CFC, mpreuna cu
vaporii de ap i ozonul. Gazele de ser desi rein radiaia infraroie emis n sens invers de
ctre Pmnt, permit totusi trecerea radiaiei solare de unde scurte.
Noi, oamenii, suntem elementele care suport impactul propriilor sale activiti ce au
efecte negative asupra mediului. Suntem n acelai timp i sursa principal a deteriorrii
15
mediului, dar i principalul receptor al efectelor negative. Impactul format de aceste efecte se
arat pe mai multe planuri:
-planul fiziologic poluanii stabilesc inconveniente senzoriale i schimbri funcionale i
patologice;
-psihice aciunea direct asupra sistemului nervos, fapt care determin schimbri de
comportament, sau aciune indirect prin constituirea unor condiii de producere i prin
cumularea efectelor factorilor de stres;
-morale pentru c stabileste alterarea unor concepte i valori ca o repercursiune a
ndeprtrii de realitile naturii;
-sociale alterri n structura populaiilor, a grupurilor, schimbri ale structurii economice i
ale condiiilor dezvoltrii sociale, schimbarea cantitativ i calitativ a hranei.
CUM NE AFECTEAZ POLUAREA SNATATEA

Organizaia Mondial a Sntii (OMS) a informat publicul c experii internaionali
au descoperit ca aerul poluat poate fi cauza cancerului pulmonar si cancerului vezicii urinare.
Profesorul doctor Florin Mihlan, preedintele Societii Naionale de Pneumologie din
Romnia ne explic ntr-un interviu pentru cititorii Romnia liber cum ne afecteaz poluarea
sntatea. Acesta ofer cateva sfaturi pentru a diminua expunerea la poluare i pentru a ajuta
la prevenirea unei serii de boli grave cauzate printre altele de poluare. Nu este o surpriz.
Semnalele au fost repetate de multe ori n literatura stiinific. n cazurile de cancer pulmonar
n care nu se descoper o cauz imediat, este clar c intervine poluarea, de la cea industrial,
pn la cea casnic. Sunt extrem de muli factori de poluare la care suntem expui, despre care
se vorbete din pcate foarte puin, dar care n timp acioneaz n special asupra plmnilor,
genernd o serie de afeciuni, explic profesorul doctor Florin Mihlan.
Cum ne afecteaz poluarea organismul i prin urmare sntatea?
Particulele poluante inhalate la un moment dat ajung s se depun la nivelul alveolei,
unde este filtrat aerul i unde este mbogit sngele n oxigen, unde se fac epurrile de dioxid
de carbon, genernd reacii de aprare a organismului. Din aceasta cauz, n momentul n care
intrm ntr-un loc poluat, declansm o tuse sau avem secreii n exces. n timp, aceste
particule poluante ne afecteaz funcia respiratorie a organismului. Toata lumea pierde din
capacitatea respiratorie circa 25 de ml pe an, n mod fiziologic. Particulele poluante i
fumatul grbesc declinul capacitii respiratorii de pn la trei ori. n concluzie, un individ
expus exagerat la fum de igar, sau la poluare, risc la varsta de 40-45 de ani s aib o
capacitate respiratorie limitat, ncepand s gfie la eforturi mici, pornind de la mersul pe
trepte, pn la mersul n plan orizontal sau n repaus, stnd n pat. Acestea sunt efectele
particulelor poluante asupra arborelui respirator. n plus, aceste particulele provoaca n
organism o nmulire anormal a celulelor i apariia celulelor atipice, canceroase la nivelul
plmnilor.
Care sunt bolile ce pot fi declanate sau agravate de poluare?
Excluznd cancerul pulmonar, poluarea este un factor generator sau de risc pentru un
grup uria de boli respiratorii cronice, n care se ncadreaz astmul bronic, bronita cronic,
enfizemul pulmonar i la care se adaug fibrozele interstiiale (bronectaziile). Important de
16
tiut este c dup ce ne expunem la poluare, imunitatea organismului nostru scade, riscul de
infecii respiratorii crescnd.
Care este incidena bolilor cauzate de poluare n Romnia?
Cifrele din domeniul bolilor respiratorii sunt alarmante. Se discut foarte mult despre
tuberculoz, ce ne pune pe primul loc n Europa ca prevalen, dar este totui o boal
infecioas n scdere, n timp ce uitm c mai sunt o multime de boli cronice legate de
poluare care bat la u i de care v-om fi obligai s ne ocupm serios, pentru ca pun o
presiune imens asupra sistemului. Exist aprox. un million de bolnavi de BPOC, adic 1 din
10 romni sufer de boala aceasta, mai avem ntre 800.000 i 1.200.000 de astmatici aduli i
copii, cancerul bronhopulmonar reprezint primul motiv de mortalitate n rndul brbailor, la
femei ajungndu-se pe locul doi sau trei, dar este ntr-o cretere vizibil. n ceea ce privete
restul bolilor respiratorii nu detinem date statistice, dar din ceea ce observm n spitale,
numrul cazurilor este ntr-o continu cretere, mai ales n sezonul rece.
Cum arat aceste cifre n comparaie cu restul Europei?
Comparativ cu restul Europei, stm prost datorit faptului ca toate aceste afeciuni
non-transmisibile cronice beneficiaz de programe i registre naionale, care la noi nu exist
nc. Programele naionale pot mblnzi desfurarea acestor afeciuni i pot strnge legtura
ntre medicul de familie i medicul specialist, lucru care permite o depistare precoce a
pacienilor i supravegherea lor mai bun n timp. n Romnia, bronita cronic i enfizemul
pulmonar se descopera tardiv, de cele mai multe ori cnd afeciunile sunt severe, iar astmul
bronic este de multe ori subdiagnosticat din cauz c este confundat cu infecii banale. De
aici, rezult i alte probleme, cum ar fi monitorizarea pacienilor pe termen lung.
COMPORTAMENTUL OAMENIILOR PRIVIND PREVENIREA POLURII

ntr-un articol publicat de Laura Nistor (DISPOZIII COMPORTAMENTALE
PRIVIND PREVENIREA POLURII N ROMNIA) se investigheaz cteva aspecte n
legtur cu tipurile de dispoziii comportamentale ale cetenilor romni de a contribui
financiar la prevenirea polurii. n principal, aceasta se intereseaz de posibilii predictori
sociostructurali, axiologici i politico-ideologici a dou variabile dependente: dispoziia spre
activitatea de a contribui financiar la prevenirea polurii, respectiv dispoziia spre pasivitate,
neleas ca refuzul participrii la costurile acestei activiti. Dat fiind relativa noutate
investigaional a obiectului n spaiul autohton (printre puinele studii vezi de exemplu, B.
Voicu 2007) , s-a urmat strategia grounded theory (teoria generat pe parcursul cercetrii)
(Strauss i Corbin, 1991), neleas nu n sens calitativist, ci n termenii unei abordri
flexibile: dei anumite efecte ale unor variabile independente puteau fi intuite pe baza
constatrilor din literatura de specialitate, s-a preferat s nu se elaboreze ipoteze rigide,
lucrnd cel mult cu ipoteze intuitive, dorind ca, pe baza rezultatelor obinute n urma
analizelor statistice, s se circumscrie un cadru conceptual, prin care s poat fi descrise
dispoziiile comportamentale studiate. n articolul de fa, acestea din urm reprezint
variabilele dependente ale analizei. Este vorba de trei enunuri ce constituie itemii unei scale
tip Likert i investigheaz intensitatea lurilor de poziie n patru trepte (deloc acord n mic
msur acord n mare msur acord n foarte mare msur), fa de dispoziia de a
contribui financiar, la nivel individual, pentru prevenirea polurii, respectiv fa de
responsabilitatea exclusiv a guvernului n ceea ce privete problematica prevenirii polurii.
17
Itemii n cauz sunt inclui n ambele valuri ale EVS (1999 i 2005); n cele ce urmeaz
redm varianta n limba romn din chestionarul EVS/BOP 2005: n ceea ce privete
protecia mediului, n ce msur suntei de acord cu urmtoarele afirmaii (n foarte mare
msur, n mare msur, n mic msur, deloc, NS, NR): A da o parte din venituri, dac a
fi sigur c aceti bani vor fi folosii pentru a preveni poluarea. A fi de acord cu o cretere a
taxelor, dac banii rezultai ar fi folosii pentru prevenirea polurii. Guvernul trebuie s reduc
poluarea mediului, dar aceasta nu ar trebui s m coste pe mine niciun ban.
IGIENA MEDIULUI
Igiena Mediului reprezinta o ramur de activitate a medicinii pentru ca studiaz efectul
factorilor de mediu (factori externi) asupra organismului uman i asupra geoecologiei, cu
scopul de a cunoate influenele mediului asupra ecosistemelor n ansamblul lor. Nivelul mare
al polurii din ultimele decenii a dus la intensificarea monitorizrii complexe a factorilor
principali de mediu. Activitatea de cercetare a mediului este orientat n dou direcii distincte
din punctul de vedere al igienei mediului:
- analiza calitativ i cantitativ a factorilor de mediu folosind metode fizice (radiometrie,
termometrie, etc), fizico-chimice, chimice, i biologice;
- analiza efectelor polurii asupra sntii ecosistemelor i a organismului uman.
n aceast aciune complicat este obligatorie respectarea principiilor si uniformizarea
metodologiei de lucru pentru a asigure o interpretare corect a rezultatelor obinute.
Dintre acestea se enumera:
- determinarea unor obiective de aciune pe termen mediu i lung;
- precizarea unui numr de parametri pregnani capabili de a asigura acoperirea unui spectru
ntreg de consecine n raport cu specificul polurii, tipul de emisie i caracteristicile zonei
respective;
- determinarea unui interval de eantionare i a unor tehnici de analiz astfel nct s se
asigure gsirea elementului poluant i supravegherea acestuia pe ntreaga durat de reziden
n mediu.
REZULTATE INTERVIURI
1
2
Sex
Varsta
Adresa
Feminin
18-25 de ani
Alea Doamna Ghica
Masculin
25-35 de ani
Str. Copaceni nr.47. bl.w3 ap33 et, 8 scara A
Feminin
25-35 de ani
Teiul Doamnei
Masculin
35-50 de ani
Teiul Doamnei
Masculin
18-25 de ani
Sos. Colentina
Feminin
18-25 de ani
Sos. Colentina
Feminin
25-35 de ani
Alea Doamna Ghica
Feminin
35-50 de ani
Bucuresti, Teiul Doamnei
Masculin
25-35 de ani
Sos. Colentina
18
10
Masculin
35-50 de ani
Soseaua Colentina nr 332 sect 2 Bucuresti
11
Feminin
25-35 de ani
Bd. Camil Ressu, nr.13, bl.58B,sc.A, ap.19
12
Masculin
18-25 de ani
Alea Doamna Ghica
13
Feminin
25-35 de ani
Bucuresti, Teiul Doamei
14
Feminin
25-35 de ani
Str. Doamna Ghica
15
Masculin
35-50 de ani
Aleaa Sinaia
16
Masculin
18-25 de ani
Masculin
25-35 de ani
Oras:Bucuresti, Sector 2, Str.Nada florilor nr 6 , Bloc 6 , Sc.2 , Etj 5 ,

Ap.72
18
Feminin
25-35 de ani
Sos. Colentina
19
Masculin
25-35 de ani
Str. Cristea Mateescu
20
Masculin
18-25 de ani
21
Masculin
18-25 de ani
22
Masculin
18-25 de ani
Bucuresti,sector 5 ,str Lacul Plopului
23
Feminin
18-25 de ani
Bucuresti, sector 5
24
Masculin
25-35 de ani
Str. Doamna Ghica nr. 125
25
Feminin
25-35 de ani
Strada Silistea nr 11
26
Feminin
18-25 de ani
Intrarea Abanosului
27
Masculin
25-35 de ani
Soseaua Colentina, Nr. 8
28
Masculin
25-35 de ani
29
Feminin
25-35 de ani
30
Masculin
18-25 de ani
17
Ce msuri luai mpotriva polurii ?

1
Nu e un lucru pe care il pot controla la o scara larga. Pot controla lucrurile mici, cum ar fi - reciclarea,
economia resurselor etc
Sincer nu stiu cum sa rasund la aceasta intrebare . Nu iau niste masuri exacte impotriva ei doar am
grija sa nu fac si mai mult rau decat este .
La nivel personal cred ca o masura ar fi perecerea unei perioade cat mai indelungate in spatii mai
putin poluate, cum ar fi in parcuri sau la munte.
Vitamine. Aruncarea gunoiului in zibe special amenajate.
Sortarea gunoiului (hartie/plastic/metal/diverse) si reciclarea PETurilor.
Pentru aer folosesc purificator de aer, iar pentru poluarea fonica, geamuri termopane. De asemenea,
detin o masina electrica, care nu polueaza.
Incerc sa fac cat mai mult sport, mentin curatenia in casa indepartand praful si cresct plante de interior
care ajuta la purificarea aerului.
Merg pe jos, nu cu masina personala
Plantez cat mai multe plante in curtea personala.
10
niciuna pana acum
19
11
Pe cat permite timpul, in secolul 21 sa-mi asigur vacante, iau orice ocazie am sa ma retrag la munte,
pentru aerisirea atat corpului cat si psihicului personal.
12
Incerc sa pastrez curatenie in jurul meu
13
Reciclare selectiva
14
Folosirea mai rara a autovehicului personal, reciclarea pet-urilor, izolarea fonica a locuintei
15
folosirea mijloacelor de transport in comun, izolarea mai buna a locuintei, reciclarea peturilor.
16
Nu arunc deseurile pe jos si nici nu poluez fonic. In rest, nu iau masuri.
17
Incerc cat de mult cu putinta
18
cred ca institutiile competente ar trebui sa ia mjasuri asupra poluarii iar noi oamenii sa nu mai
aruncam pe jos diferite chesti care polueaza mediul
19
Nu imi mai aerisesc locuinta natural si incerc sa port o esarfa in jurul gurii si a nasului cand merg pe
strada
20
incerc sa protejez mediul prin respectarea regulilor privind deversare de substate toxice in locuri
special amenajate , crearea unor spatii verzi cat mai bogate in copaci
21
incerc sa protejez mediul prin respectarea regulilor privind deversare de substate toxice in locuri
special amenajate , crearea unor spatii verzi cat mai bogate in copaci
22
Reciclare,cand am cum si unde
23
folosesc uneori creme impotriva radicalilor liberi
24
Respect termenul de verificare si schimbare a pieselor la masina, diminuand astfel nivelul de emisii de
gaze.
25
Incerc sa reciclez deseurile atat cat este posibil pentru a mentine un petic de natura mai curat.
26
Incerc sa le ofer oamenilor care neglijeaza respectarea naturii , aruncand deseuri la intamplare ,
indrumare spre un comportament mai sanatos.
27
Plantez copaci si flori pentru a produce cat mai mult oxigen.

n ceea ce privete protecia mediului, care este prioritatea dumneavoastr?
28
Poluarea aerului este cea mai grava, pentru ca putem alege ce apa sa bem sau de unde provin
alimentele, insa aerului este cel care il primim fara posibilitatea de a alege.
29
Otravirea pamantului este cea mai grava. Are efect si asupra sanatatii populatiei, si asupra economiei.
30
Poluarea apei nu numai ca este inestetica, dar ne si otraveste.
Cum v afecteaz poluarea sntatea ?

1
Nu stiu
Pe mine personal nu am observat mare diferenta dar la persoanele in varsta se observa dificultatiile
de respirare, de miscare . Am vazut foarte multa lumea in varsta care poarta la gura o esarfa fix din
cauza asta .
Odata cu intensificarea traficului si cu toate micile comoditati care definesc traiul modern, si mediul
are de suferit, iar prin poluarea aerului, emisia de CO2 si lipsa oxigenului - datorata totodata si
imputinarii spatilor verzi - si organismul uman este afectat - putand duce de la simple migrene la boli
serioase. Deasemenea si poluarea fonica poate duce la stres.
imi afecteaza starea de sanatate prin aerul de proasta calitate de unde provin probleme de plamani.
Respiram aer plin de impuritati, care ajung pana la urma in organismul nostru si reduc eficienta
intregului organism.
Poluarea din cauza prafului provoaca tuse, iar cea fonica impiedica odihna.
20
Apar probleme respiratorii, insomnii, imi este afectat tenul
Aerul devine greu se respirat
Imi scade sistemul imunitar.
10
Astmul reprezinta una din cele mai frecvente boli cauzate de poluare
11
Personal, poluarea care ma afecteaza, datorat fiind zona urbana in care locuiesc, este poluarea
rezultata in urma numarul mare de autoturisme existent. Noxele emise in aer, impreuna cu inaltimile
ridicate ale cladirilor fac atmosfera din cadrul orasului una greoaie si deloc 'oxigenata', afectandu-mi
pe termen lung sanatatea, iar pe termen scurt avand efecte asupra puterii de concentrare, nivelului de
energie si aspectului pielii individului.
12
imi diminueaza energia
13
In foarte multe moduri
14
Somnolen, alergii respiratorii sau cutanante, senzaii de disconfort
15
aerul poluat din Bucuresti afecteaza sanatatea cailor respiratorii, senzatii de disconfort, iar poluarea
fonica ne deranjeaza somnul.
16
Momentan nu ma afecteaza.
17
Incer sa evit zonele aglomerate
18
cred ca aerul poluat este extrem de nociv pentru plamani, insa poate fi un factor major de risc pentru
intregul organism
19
Efectul pe care toi l simim atunci cnd respirm aer poluat este lipsa oxigenului care ar trebui s
ntrein arderile celulare normale. Senzaia de aer irespirabil i insuficient este dat de faptul c
primul instinct al organismului este acela de a se apra de produii toxici din aer. De aceea, produce
mai mult mucus, urmat de contractarea muchilor care nconjoar cile respiratorii. Prin urmare, ne
este din ce n ce mai greu s respirm i s lum din aer preiosul oxigen.
20
pierderea energiei si a vigorii
21
pierderea energiei si a vigorii
22
Foarte mult
23
nu mi`o afecteaza in mod vizibil. cel putin nu intr-un fel sesizabil la ora actuala. probabil efectele o sa
se observe peste ani si la un nivel mai adanc (sistem respirator, calitatea pielii, imbatranire prematura
etc)
24
Cred ca aerul poluat influenteaza virozele respiratorii care le am in anotimpul rece.
25
Calitatea scazuta a aerului imi ingreuneaza respiratia.
26
Ma imbolnavesc foarte des.
27
Nu stiu sa va zic exact, dar calitatea apei potabile cu siguranta afecteaza in timp.
Care factor credei ca afecteaza cel mai mult?
28
Defrisarea zonelor impadurite.
29
Managementul lipsit de raspundere asupra gropilor de gunoi si a deversarilor chimice.
30
Lipsa de educatie a oamenilor asupra consecintelor
Ct de deranjat suntei de acest aspect ?

1
Ma deranjeaza atunci cand imi impediedica buna desfasurare a activitatilor zilnice.
Deranjat?? Putin spus dar nu avem ce face asta este tara in care locuim dar ea nu se schimba si nu
se iau masuri impotriva lor noi ca persoane nu avem ce face deoarece nimeni nu asculta .
21
Este deranjant si este important ca pe viitor sa se ia masuri in acest sens.
foarte deranjat
Ca si locuitor in capitala, ma afecteaza in mod direct. As dori o schimbare in bine
Sunt destul de deranjata deoarece, masurile impotriva poluarii ar trebui luate de primarie, nu de
fiecare cetatean. Iau in considerare ideea de a ma muta din aceasta zona.
Foarte tare
Destul de deranjata
Destul de deranjat.
10
nu atat de derajat incat sa iau o masura pana in momentul de fata
11
Maxim, chiar daca la un anumit nivel o afirmatie in acest gen este ipocritica de la premisa, fiecare om,
inclusiv eu, contribuind la poluarea zilnica prin simpla existenta.
12
Foarte deranjat
13
Foarte deranjata
14
Imi afecteaza activitatea de zi cu zi, deoarece imi confera o stare de disconfort
15
cat de cat.
16
Momentan sunt deranjat, dar cred ca o sa se rezolve si problema poluarii in timp.
17
Destul de deranjant. Vara uneori din cauza noxelor nu poti respira.
18
destul de deranjati cred ca suntem toti, avand in vedere ca fiecare ne dorim un mediu cat mai curat
19
Destul de mult, nu este in regula ce se intampla
20
sunt iritat de faptul ca inhalez substante toxice
21
sunt iritat de faptul ca inhalez substante toxice
22
Destul de deranjat
23
nu foarte deranjat
24
In primul rand, este deranjant din punct de vedere estetic. Nu imi place sa vad gunoiul pe strada sau
in rauri si lacuri.
25
Atat de deranjata incat le-as spune celor care arunca gunoaie pe strada sa le ridice si sa le puna la
cos.
26
Destul de mult.
27
Suficient cat sa va zic ca platim taxe degeaba.

Cum v afecteaz poluarea?
28
Suntem un popor de oameni bolnavi cronic.Cred ca e un raspuns suficient.
29
Ii imbolnaveste pe cei dragi.
30
Nu cred ca mai conteaza asta.
Suntei mulumit() de calitatea i estetica spaiilor verzi din cartierul dumneavoastr ?

1
Nu.
In mare masura sunt multimuit de ele . Sectorul 3 fiind cel mai curat si ordonat in care avem multe
spatii verzi si 2 parcuri mari ( Parcul Titan si Parcul 23 August ).
22
Locuiesc intre doua parcuri, deci comparativ cu alte zone pot spune ca sunt norocoasa in acest
aspect.
Nu. Desi in zona romana se curata des spatiile verzi, oamenii din zona arunca gunoi mereu in zonele
verzi.
Nu. Se poate investi mai mult capital in igienizarea sectorului 5 / Capitalei. Locuitorii vor polua si mai
mult cat timp nu se vor lua masuri.
Nu, ar trebui sa fie mai multe spatii verzi si amenajate corespunzator: mai multi copaci si gazon, nu
doar arbusti sau flori. De asemenea ar trebui sa existe mai multe banci in parcurile existente.
Da. Zona in care stau este o zona cu foarte multe spatii verzi, care mai purifica aerul de la atata
poluare.
Relativ. Parcurile ar trebui sa aiba mai multi copaci, sa existe mai multe spatii cu flori in diferite culori
pt a crea si o imagine placuta.
Nu,datorita modului in care sunt organizate si intretinute.
10
nu
11
Comparativ cu restul zonelor din metropola in care locuiesc, sunt multumita de acest aspect, sectorul
3 avand un interes in oferirea locuitorilor un spatiu verde intr-un centru urban.
12
Nu neaparat, nu sunt ingrijite
13
Nu. Spatiile verzi sunt in numar mic si neingrijite corespunzator
14
Nu, deoarece aceste spatii nu sunt ingrijite
15
relativ. parcurile sunt din ce in ce mai bine puse la punct, dar tot mai apae gunoaie datorita romanilor
needucati.
16
Sunt cateva parcuri si spatii verzi insa nu indeajuns de multe.
17
Da, sunt multumit. Am doua parcuri aproape de zona mea.
18
NU
19
Nu, din pacate nu sunt atat de multe spati verzi, iar cele existente lasa de dorit prin estetica si calitate
20
monentan nu sunt multumit
21
monentan nu sunt multumit
22
Nu,cred ca este doar unu
23
nu. nu am un parc in care sa pot sa alerg, langa bloc este un maidan unde toata lumea isi arunca
gunoaiele si unde periodic sunt adunate si arse. in gradina blocului vegetatia nu prea mai exista, fiind
acoperita de mucuri de tigara si gunoaie.
24
Nu.Unele sunt in regula, altele mai putin.
25
Oarecum. Aici cred ca este si vina celor care isi petrec timpul liber in ele, nu numai a celor care le
ingrijesc.
26
Da. S-ar putea si mai bine, dar asta ar insemna educarea oamenilor in acest sens, lucru care pentru
unii este imposibil.
27
Nu. Ar putea fi amenajate toate spatiile verzi, nu doar parcurile. Atunci ar fi mai multa parte din natura
sa se lupte cu poluarea produsa de oameni.
Care credei ca ar fi soluia diminurii polurii aerului?
28
Consider ca si proprietarii de autoturisme au partea lor de vina , nerespectand standardele de

functionare. Reducerea numarului de masini ar conta considerabil
29
Alegerea unor persoane mai capabile la nivelul Ministerului mediului.
30
Educarea populatiei si poate recompensarea lor.
23
Suntei mulumit() de modul n care sunt colectate i depozitate deeurile menajere n

cartierul dumneavoastr?
1
Oarecum.
De cand sau inserat noile puncte de colectare a gunoiului menajer este mult mai bine . Deoarece
avem posibilitatea de a sorta gunoiul . este mai multa ordine iar mirosul neplacut a disparut aproape
complet
Nu. Inafara de zona parcului nu exista zone in care sa fie luate in considerare solutii de colectare
selectiva a deseurilor menajere pentru reciclarea lor.
Da. Insa gunoi oricum este in zonele publice pe jos.
Nu, sunt de parere ca nu exista nicio initiativa.
Nu. Desi exista pubele speciale pentru separarea deseurilor pe categorii, acestea nu sunt golite la
timp, iar pe strazi nu exista suficiente cosuri de gunoi. In schimb, colectarea deseurilor de la bloc se
efectueaza corespunzator si la timp.
Nu. Ma deranjeaza ca oamenii nu stiu sa recicleze, iar atunci cand deseurile menajere sunt colectate,
masina de gunoi polueaza aerul cu un miros oribil.
Relativ..sunt luate de masinile de gunoi dar nu am vazut sa fie si sortate astfel incat sa fie reciclate
(cele care pot fi reciclate).
Nu.
10
nu
11
Nu, nu sunt multumita de cum societatea trateaza aspectul in general, nefiind o prioritate deseurile
menajare sunt inca raspandite mai mult in preajma locurilor de colectare decat in ele propriu-zis.
12
Nu am bagat de seama, dar sunt zone in care nu se colecteaza gunoiul
13
Nu. Deseurile menajere sunt colectate in mod necorespunzator
14
Nu, deoarece nu se aplica separarea deseurilor pe categorii
15
da. am observat ca firmele de salubrizare fac o treaba buna, dar inca nu se respecta separarea
deseurilor pe categorii.
16
Nu, este un cartier neingrijit.
17
Nu nu sunt multumit , deoreace se face intr-un mod igienic din toate punctele de vedere.
18
NU
19
Nu peste tot, in ceea ce priveste ghenele private ale blocurilor este acceptabil, in rest este o bataie de
joc
20
da
21
da
22
Nu,este o colectare la comun si asa creste poluarea
23
nu, nu exista politici de reciclare. totul este adunat la un loc.
24
Nu. Pe timp de iarna, sunt colectate mai rar, ceea ce duce la mirosuri neplacute si imprastierea
deseurilor pe strada.
25
Da, dar asta este rezultatul unei bune administrari a blocului, nicidecum a institutiilor de stat.
26
Da. Din acest punct de vedere, sunt foarte multumita.
27
Nu, dar asta tine mai mult de administrarea zonei, care nu este foarte organizata.
Credei ca ar fi suficient pentru a reduce poluarea?
28
Da.
24
29
Sigur. Poate si aplicarea de amenzi celor pusi sa se ingrijeasca de respectarea mediului ar fi un plus.
30
Cu siguranta. In tarile dezvoltate, in schimbul deseurilor se ofera sume modice, insa oamenii sunt mai
motivati.
Ce grupuri sociale prsesc aceast zon din pricina polurii ?

1
Sincer sa fiu nu pot sa va dau un raspuns exact la aceasta intrebare.
Nu cred ca poluarea in aceasta zona este mai intensa decat in altele, din nou aducand in discutie
prezenta celor doua parcuri din cartier, si apropierea relativa si de un al treilea parc intr-un cartier
vecin. Astfel nu cred ca acesta este motivul principal pentru care grupurile sociale sa paraseasca
aceasta zona.
nimeni.
Persoanele cu un venit mediu spre mare
Persoanele cu varsta cuprinsa intre 35-45 de ani, in general familii cu copii mici.
In general oamenii cu o varsta inaintata, care prefera sa se retraga intr-o zona rurala, mai putin
poluata.
Oamenii mai in varsta
Familiile
10
Persoanele de varsta a doua sunt cele ce se retrag intr-un spatiu cat mai linistit si nepoluat
11
Nu consider ca sunt grupuri sociale care parasesc zona din cauza poluarii, nefiind o zona
preponderent industriala pentru ca poluarea sa reprezinte un motiv principal in parasirea zonei.
12
Grupurile instarite presupun, care tin la sanatatea lor
13
Familiile cu copii, ingrijorate pentru sanatatea acestora
14
Tinerii
15
ecologistii
16
Cei din clasa sociala superioara migreaza catre centrul si nordul Bucurestiului probabil pentru ca sunt
zone mai curate(nu din cauza poluarii cu pulberi sau poluarii fonice, ci a deseurilor)
17
Cei care isi petrec mare parte din viata lor in mediul urban , atat cat
18
persoanele care isi permit
19
In mare parte tinerii pleaca din aceasta zona
20
oamenii care tin la sanatatea lor
21
oamenii care tin la sanatatea lor
22
Nu stiu
23
nu cred ca o paraseste nimeni pt ca prea putini iau in seama problema aceasta. cand ai o chirie
convenabila, ultimul lucru la care te gandesti e sa pleci din cauza poluarii sau a lipsei pomilor. daca ar
fi totusi sa numesc grupuri care ar putea lua in seama astfel de aspecte ar fi probabil vorba de familiile
cu copii nou nascuti sau mici
24
Tinerii parinti, care nu doresc sa isi expuna copiii la medii neigienice.
25
Nu stiu sa va zic, nu locuiesc de foarte mult timp in zona.
26
Familiile cu copii mici, ce doresc sa isi poata lasa copiii la joaca fara a fi intr-o alerta continua asupra
igienei.
25
27
Batranii, care vor sa isi petreaca ultima parte a vietii intr-o zona mai placuta.
Credei c aplicarea unor sanciuni ar fi o soluie?
28
Cu siguranta.
29
Nu cred.Nu ar aduce decat revolta in randul oamenilor.
30
Nu care sa faca o schimbare considerabila.
Ce grupuri sociale se mut aici, ignornd problema polurii ?

1
Tineri
Din ce am observat foarte multi tinerii care se muta in aceasta in zona din cauza celor doua parcuri si
a posibilitatii de a iesi si a interactiona intr-un mediu curat si linistitor
Probabil oricine are un interes in zona, fie comercial, fie personal.
tineretul
Cei care nu isi permit sau sunt legati emotional de zona.
Persoane de pana in 35 de ani, care au neaparata nevoie de o locuinta, indiferent de zona.
Tinerii studenti ce urmeaza o facultate, neavand o alta solutie decat acceptarea poluarii.
Tinerii, cei cu familii care au nevoie sa fie mai aproape de locul de munca sau care gasesc
apartamente la preturi convenabile lor.
Studentii
10
tinerii in special, cei ce reprezinta forta de munca si sunt nevoiti sa fie cat mai aproape de centru
Bucurestiului
11
Grupuri sociale pentru care primeaza alte motive in cautarea unei locuinte, precum distanta fata de
centrul orasului, prezenta transportului in comun ca si conexiune cu arterele principale ce traverseaza
orasul s.a.
12
Cele care o fac din necesitate
13
Tineri, studenti cu venituri mici si medii
14
Oamenii cu o situatie materiala proasta
15
ignorantii
16
Un cartier neingirjit devine din ce in ce mai accesibil pentru categoriile sociale inferioare.
17
Cei care isi doresc un status mai ridicat.
18
grupurile sociale care chiar isi doresc sa locuiasca in mod special in acea zona
19
Persoanele care nu isi permit sa se mute intr-o zona mai putin poluata.
20
oameni la care situatia financiara nu implica alte optiuni
21
oameni la care situatia financiara nu implica alte optiuni
22
Nu stiu
23
oricine vrea o chirie ok, intr-o zona decenta
24
Cred ca studentii sunt cei care se expun cel mai usor, din cauza lipsei veniturilor, fiind o zona mai
accesibila economic.
25
Studentii si familiile cu un venit scazut.
26
Studentii in principal.
26
27
Familiile cu venit mic.
Credei c este un pericol creterea numrului de maini ?

1
Da, desi tehnologiile evolueaza si poate in viitor va exista un nr mai mare de masini cu consum redus
Din pacate da. Aceasta crestere exploziva a autovehiculelor este o mare problema nu numai la
adresa poluarii cu pulberi in suspensie dar si poluarea fonica si poluarea mediului plus aglomerarea si
pierderea trotuarelor .
Da, Singura solutie este tercerea la o alta varianta combustibil care sa nu polueze in aceiasi masura.
da.
Cat timp masinile nu sunt electrice, categoric ele posteaza un pericol asupra igienei mediului.
Automobilele sunt cea mai mare cauza a poluarii cu dioxid de carbon in prezent.
Da, este un pericol.
Da. Cu cat numarul de masini este mai mare, cu atat si pericolul poluarii este crescut.
Da
Da
10
da, cresterea numarului de masini influenteaza destul de mult poluarea din zona.
11
In opinia mea, da, consider un pericol eminent rezultant din nevoia de confort a omului ce creste cu
trecerea timpului in detrimentul nevoi de trasport ce poate fi satisfacuta si prin alte cai, nefiind necesar
achizitionarea unei masini per persoana, in cazul unei familii.
12
Da
13
Da
14
Da, absolut
15
da
16
Nu, atata timp cat se vor fabrica si comercializa masini cu un nivel minim de poluare.
17
Nu cred ca este un pericol crestea numarului de masini , atata timp cat se conmbate poluare prin
implementarea unui risc scazut de noxe.
18
relativ
19
Da, acestea afecteaza calitatea aerului
20
da
21
da
22
Nu
23
da
24
Cu siguranta. Din punct de vedere al poluarii aerului, masinile sunt cel mai mare daunator.
25
Da. Mai multe masini, mai multa poluare a aerului .
26
Da, pentru ca multi proprietari nu au venituri care sa le permita intretinerea unui autovehicul, fapt care
duci la poluare a aerului si fonica foarte ridicata.
27
Da. In curand o sa dispara toate spatiile verzi pentru a face parcari.
Care tip de poluare credei c v afecteaz cel mai mult ?
27
poluarea apei
poluarea cu pulberi de suspensie
poluarea apei
10
poluarea apei
11
12
13
14
poluarea fonica
15
16
17
18
19
20
21
22
poluarea apei
23
poluarea apei
24
25
26
poluarea fonica
27
poluarea apei
28
CONCLUZIILE INTERVIURILOR
Am intervievat persoane care locuiesc n zona Colentina, cu vrste cuprinse ntre 1850 de ani, de sex masculin i feminin, cu privire la condiiile de trai din aceast zon.
La ntrebarea Ce msuri luai mpotriva polurii ? 15 persoane din 30 au rspuns c
nu arunc gunoiul la ntmplare i recicleaz; 7 persoane au rspuns c planteaz ct mai
multe plante, alte 5 persoane c nu folosesc maina personal dect cnd este strict necesar.
Considerm n acest fel c 50% din oameni sunt preocupai de poluare, ns nu toi fac ceva n
aceast privina.
12 persoane din 30 consider c poluarea aerului i afecteaz cel mai mult, suferind de
respiraie ngreunat sau boli respiratorii, iar 5 persoane din 30 se plng de scderea energiei.
Concluzionm c majoritatea oamenilor chestionai sunt deranjai n primul rnd de poluarea
aerului, majoritatea plngndu-se de afectarea activitilor zilnice.
Din punct de vedere al calitii amenajrii spaiilor verzi, 15 persoane sunt
nemulumite, fie din cauza oamenilor, fie a managementului, n timp ce alti 15 spun c sunt
multumii, dar se poate i mai bine. Fiind o populaie din care 50% nu i petrece timpul liber
in parcuri, tragem concluzia ca cei 50% nu au deprins acest obicei din cauza nengrijirii
zonelor verzi sau a lipsei educaiei oamenilor n privina gunoiului.
18 persoane din 30 nemulumii de modul de colectare a deeurilor. 3 persoane cel
puin susinnd c dei oamenii recicleaz, ele ajung la groapa comun de gunoi, iar 12
persoane din 30 susin c modul de curare al strzilor este cel necorespunztor.
nelegem ca majoritatea oamenilor sunt nemulumii de mediul neigienic n care sunt
nevoii sa i desfoare activitile.
n general, din zon pleac oamenii care ating un nivel de trai mai ridicat, precum cei
care deja i-au atins anumite targeturi n carier i persoanele n vrst sau cei cu copii mici,
iar cei care se mut n zon, ignornd problema polurii sunt tinerii, n special studenii.
Majoritatea persoanelor chestionate consider c nmulirea numrului de maini este
ngrijortor, fiind un factor responsabil principal al polurii aerului. 75% din populaia
intervievat este ngrijorat de poluarea cu pulberi de suspensie.
CONCLUZII GENERALE
Plecnd de la faptul c resursele naturale sunt limitate i c posibilitile de exploatare
a resurselor de materii prime sunt restricionate, c mediul nu poate suporta efectele polurii
dac se depete un anumit prag i c necesitile umane sunt ntr-o cretere continu,
ajungem la concluzia c trebuie gsit o cale de armnonizare a dezvoltrii tehnologice
moderne i de asigurare a sustenabilitii acesteia prin aplicarea unor msuri de supraveghere
a mediului i de gsire a unor soluii de protejare a acestuia. La baza acestui proces trebuie s
stea o informare ct mai complet i complex care s permit o analiz i o gndire global,
care s asigure ns aciuni imediate cu caracter local.
Din analiza rezultatelor chestionarului de percepie, se poate constata faptul c
locuitorii sectorului 2 nu sunt mulumii de condiiile de mediu i de locuire. Se impune:
amenajarea, protecia, conservarea de spaii verzi care s rspund necesitailor cartierelor din
sector; monitorizarea surselor de zgomot, respectndu-se actele normative n vigoare;
29
gestionarea cu responsabilitate a deeurilor; nlturarea tuturor surselor de mirosuri neplcute;

responsabilizarea i implicarea cetenilor n gestionarea problemelor de mediu. Mediul n
care locuiesc bucuretenii sectorului 2 este definit de calitatea aerului, apelor, spaiilor verzi,
de gestionarea atent a deeurilor, de monitorizarea surselor de zgomot, precum i de mediul
n care muncesc. Strns legat de aceti factori, influenat i determinat imediat sau dup o
perioad de timp, este starea de sntate a populaiei. Problema esenial a dezvoltrii durabile
o reprezint stabilirea unui echilibru ntre nevoia dezvoltrii economice i sociale n ritm
susinut i protecia i ameliorarea strii mediului. Oamenii condamn poluarea aerului, a
solului, a pdurilor i a apei i consider poluarea industrial, chimic i a noxelor drept
principalele surse ale polurii, n general. Mizeria, gunoaiele - n general, deeurile sunt
probleme care i afecteaz pe cea mai mare parte dintre respondeni.
30
BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
www.unibuc.ro
http://www.noiscriem.net/2013/07/masuri-impotriva-poluarii-solului-apei.html
http://tendintein.ro/ce-este-poluarea/
http://stirileprotv.ro/stiri/international/cat-de-poluat-e-orasul-tau-32-de-hartionline-care-ne-arata-mizeria-din-aerul-europei.html
5. http://www.afm.ro/acte_necesare_restituire_taxa_poluare.php
6. http://www.araum.ro/prevenirea-poluarii/
7. http://www.romanialibera.ro/societate/utile/interviu-cu-prof-dr--florin-mihaltan-cum-ne-afecteaza-poluarea-sanatatea-316853
8. http://biblioteca.regielive.ro/cursuri/geografie/poluarea-si-protectia-mediului96481.html?ref=doc3
9. http://www.dictionardesinonime.ro/
10. http://dexonline.ro/
31
CUPRINS
ASPECTE GENERALE ................................................................................................................................. 1
POLUAREA. GENERALITI ...................................................................................................................... 1
POLUAREA. TIPURI DE POLUARE ............................................................................................................. 3
POLUAREA AERULUI ................................................................................................................................ 4
PRINCIPALELE SUBSTANE POLUANTE ALE AERULUI .............................................................................. 4
POLUAREA AERULUI N CONSTRUCII ..................................................................................................... 5
POLUAREA APEI ....................................................................................................................................... 6
POLUAREA SOLULUI ................................................................................................................................ 7
POLUAREA FONIC .................................................................................................................................. 8
POLUAREA CU DEEURI ........................................................................................................................... 9
MSURI MPOTRIVA POLURII AERULUI: ............................................................................................. 11
MSURI MPOTRIVA POLURII SOLULUI ............................................................................................... 12
MSURI MPOTRIVA POLURII APEI ..................................................................................................... 12
FENOMENE METEOROLOGICE PROVOCATE DE POLUARE .................................................................... 14
CUM NE AFECTEAZ POLUAREA SNATATEA ....................................................................................... 16
COMPORTAMENTUL OAMENIILOR PRIVIND PREVENIREA POLURII ................................................... 17
IGIENA MEDIULUI .................................................................................................................................. 18
REZULTATE INTERVIURI ......................................................................................................................... 18
CONCLUZIILE INTERVIURILOR ................................................................................................................ 29
CONCLUZII GENERALE ........................................................................................................................... 29
BIBLIOGRAFIE ........................................................................................................................................ 31
32

Poluarea Si Locuirea

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Poluarea Si Locuirea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

POLUAREA I LOCUIREA

MSURI DE PROTECIE MPOTRIVA POLURII

-Studiu asupra cartierului Colentina-

CHIRCU NICOLETA ROXANA

-efecte sociale, ca o consecin a deteriorrii mediului de via i a perturbrii mecanismelor

POLUAREA. TIPURI DE POLUARE

PRINCIPALELE SUBSTANE POLUANTE ALE AERULUI

Romnia, emisiile de CO au scazut de la 143 kg/an/locuitor n 1989, la 104,9 kg/an/locuitor n

POLUAREA AERULUI N CONSTRUCII

Cartierul Tei Toboc

Strada Ramuri Tei

Efectele sunetelor asupra organismului uman

MSURI MPOTRIVA POLURII AERULUI:

-construirea de vehicule care polueaz aerul ct mai puin;

MSURI MPOTRIVA POLURII SOLULUI:

MSURI MPOTRIVA POLURII APEI:

FENOMENE METEOROLOGICE PROVOCATE DE POLUARE

determinat de o combinare de hidrocarburi i oxizi de azot rezultai din poluarea care, n

CUM NE AFECTEAZ POLUAREA SNATATEA

COMPORTAMENTUL OAMENIILOR PRIVIND PREVENIREA POLURII

Alea Doamna Ghica

Str. Copaceni nr.47. bl.w3 ap33 et, 8 scara A

Alea Doamna Ghica

Bucuresti, Teiul Doamnei

Soseaua Colentina nr 332 sect 2 Bucuresti

Bd. Camil Ressu, nr.13, bl.58B,sc.A, ap.19

Alea Doamna Ghica

Bucuresti, Teiul Doamei

Str. Doamna Ghica

Oras:Bucuresti, Sector 2, Str.Nada florilor nr 6 , Bloc 6 , Sc.2 , Etj 5 ,

Str. Cristea Mateescu

Bucuresti,sector 5 ,str Lacul Plopului

Str. Doamna Ghica nr. 125

Soseaua Colentina, Nr. 8

Ce msuri luai mpotriva polurii ?

Vitamine. Aruncarea gunoiului in zibe special amenajate.

Sortarea gunoiului (hartie/plastic/metal/diverse) si reciclarea PETurilor.

Merg pe jos, nu cu masina personala

Plantez cat mai multe plante in curtea personala.

niciuna pana acum

Incerc sa pastrez curatenie in jurul meu

Nu arunc deseurile pe jos si nici nu poluez fonic. In rest, nu iau masuri.

Incerc cat de mult cu putinta

Reciclare,cand am cum si unde

folosesc uneori creme impotriva radicalilor liberi

Plantez copaci si flori pentru a produce cat mai mult oxigen.

Poluarea apei nu numai ca este inestetica, dar ne si otraveste.

Cum v afecteaz poluarea sntatea ?

Apar probleme respiratorii, insomnii, imi este afectat tenul

Aerul devine greu se respirat

Imi scade sistemul imunitar.

imi diminueaza energia

In foarte multe moduri

Somnolen, alergii respiratorii sau cutanante, senzaii de disconfort

Incer sa evit zonele aglomerate

pierderea energiei si a vigorii

pierderea energiei si a vigorii

Cred ca aerul poluat influenteaza virozele respiratorii care le am in anotimpul rece.

Calitatea scazuta a aerului imi ingreuneaza respiratia.

Ma imbolnavesc foarte des.

Defrisarea zonelor impadurite.

Managementul lipsit de raspundere asupra gropilor de gunoi si a deversarilor chimice.

Lipsa de educatie a oamenilor asupra consecintelor