JUDEȚUL NEAMȚ

Hanul Ancutei – Neamt Mănăstirea Agapia – Neamt Mănăstirea Secu – Vanatori Neamt

Mănăstirea Pangarati – Neamt Statiunea Oglinzi – Targu Neamt Muzeul istorie si etnografie – Tg.Neamt

Casa Memoriala Veronica Micle – Lacul Bâtca Doamnei – Piatra Neamt Casa Memoriala I.Creanga – Humulesti
Targu Neamt

Casa Memoriala „Calistrat Hogas” Mausoleul vanatorilor de munte din Masivul Ceahlău
Targu Neamt

Varful Toaca – Neamt Cascada Duruitoarea – Ceahlau Mănăstirea Varatec – Neamt

Mănăstirea Durau – Neamt Lacul Izvorul Muntelui – Neamt Mănăstirea Bistrița – Neamt

Mănăstirea Neamț Cetatea Neamtului – Targu Neamt Cheile Bicazului

 Județul Neamț se află situat în partea de nord-est a României, în regiunea istorică Moldova și are ca
reședință de județ orașul Piatra Neamț. Acesta este cunoscut în special datorită Cheilor Bicazului și a
Masivului Ceahlău, însă aici există și câteva rezervații naturale, dar și numeroase peșteri, cascade și chei. De
asemenea, această regiune este foarte bogată în mănăstiri specifice zonei Moldovei, dar se poate mândri și cu istoria
sa, aici aflându-se Cetatea medievală a Neamțului.
Piatra Neamț. Orașul Piatra Neamț este reședința județului Neamț.
Piatra Neamț este un oraș atât de frumos, plin de viață, romantic, cu o istorie pe care o simți pe
stradă, cu parcuri frumoase și bine îngrijite, oameni pozitivi și cu bun simț. Am descoperit un oraș ce
păstrează în inimă muntele Pietricica. Am admirat un oraș aglomerat de case vechi bine păstrate și
conservate. Atracțiile și obiectivele turistice pe care le-am vizitat erau destul de aproape unele de altele.
Majoritatea sunt concentrate în centrul orașului: muzee, teatre, mănăstiri, biserici, case memoriale.

Curtea Domnească din Piatra Neamț

este un ansamblu de monumente istorice aflat în centrul orașului: Biserica domnească „Nașterea
Sf. Ioan Botezătorul”; Turnul lui Ștefan cel Mare; Muzeul Curții Domnești; ruine zid de incintă și ruine
beci, azi muzeu. Pentru mine nu sunt atât de importante obiectivele turistice, ci ritmul și atmosfera
experiențelor trăite aici. Sunt importante poveștile spuse într-o lumină cu totul nouă.

Biserica Domnească „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul”

a fost ridicată în perioada 1497-1498. Lăcașul reprezintă unul din cele mai reușite monumente
moldovenești. Fațadele bisericii atrage privirile și impresionează prin decorația originară în ceramică
policromă și acadramentele cu mici influențe ale goticului.

Turnul lui Ștefan cel Mare

- construit în 1499, turnul are o înălțime de 19 metri și este primul monument care atrage privirile
fiecărui turist.
 Tot aici există câteva obiective turistice importante pe care merită să le vizitați. Printre acestea se
află telegondola, care străbate o parte a orașului. Aceasta pleacă din zona Gării şi ajunge pe
muntele Cozla, de unde vara puteți face drumeții și puteți admira o panoramă fermecătoare a orașului, iar
iarna puteți schia pe pârtia amenajată în apropiere. Aici se află și Casa Memorială Calistrat Hogaș.
Nici arhitectura nu dezamăgește. În Piatra Neamț puteți admira Sinagoga de lemn „Baal Sem
Tov”, unică în Europa și Hanul Paharnicului, singura clădire din oraș ce mai amintește de piața veche a
acestuia.
De asemenea, în centrul istoric al orașului se poate vizita cum spuneam Complexul Medieval
„Curtea Domnească”, însă merită să treceți și pe la Muzeul de Artă Eneolitică Cucuteni, Muzeul
Etnografic, bisericuțele de lemn din oraș sau pe la Cetatea dacică de la Bâtca Doamnei, situată la 4
kilometri de oraș.
Tot în oraș este amenajată și o grădină zoologică și o bază hipică.
Târgu Neamț și Cetatea Neamțului
Târgu Neamț este un alt oraș important din acest județ. Aici se află Cetatea Neamțului, ridicată în
secolul al XIV-lea de către domnitorul Petru I Mușat, pe Culmea Pleșului (numit și Dealul Cetății). Pe
acest deal află și Monumentul vânătorilor de munte, cunoscut și ca Monumentul Eroilor.

În Târgu Neamț se află și Casa Memorială a  poetei Veronica Micle, iubita poetului Mihai
Eminescu și tot aici puteți vizita Casa memorială „Ion Creangă” din Humulești (sat transformat într-
un cartier al orașului), leagănul copilăriei scriitorului Ion Creangă.

Casa memorială Alexandru Vlahuță – Agapia

Casa memorială a scriitorului român Alexandru Vlahuță se află în localitatea Agapia, situată în
apropierea orașului Târgu Neamț. Aceasta a devenit muzeu în anul 1958.
Deși nu s-a născut aici (ci în Pleşeşti, judeţul Vaslui), casa poartă numele scriitorului deoarece
Alexandru Vlahuță obișnuia să locuiască aici, în special vara, unde venea împreună cu prietenii săi.
În casa memorială se mai păstrează încă mobilierul original, tablouri cu membrii familiei,
manuscrise, cărți și obiecte personale ale poetului și familie sale.

Muzeul popular Nicolae Popa – Târpeşti

 Poate că pentru mulți acest nume nu înseamnă nimic, vă spunem noi însă că acesta a fost unul
dintre cei mai mari meșteri populari români. Nicolae Popa a fost un sculptor specializat în măști populare,
un colecționar de artă şi de obiecte populare autentice, dar și un culegător de creații folclorice orale.
Mănăstirile din Județul Neamț
În județul Neamț se găsesc unele dintre cele mai frumoase mănăstiri din zona Moldovei. Cea mai
mare densitate de schituri și locașuri de cult religioase din această zonă s-au format în apropierea orașului
Târgu Neamț. Printre cele mai cunoscute mănăstiri de aici sunt: Mănăstirea Neamț, Mănăstirea Secu,
Mănăstirea Sihăstria, Mănăstirea Văratec și Mănăstirea Agapia. Pe lângă acestea, o altă mănăstire
importantă din județ este Mănăstirea Petru Vodă.
Mănăstirea Neamţ, situată pe raza comunei Vânători Neamţ, este cea mai veche ṣi însemnată
aṣezare monahală din Moldova.

Mănăstirea Agapia este renumită pentru pictura interioară executată de Nicolae Grigorescu care
a reuşit să îmbine cu succes stilul neoclasic cu tradiţia bizantină şi arta românească. A pictat aici 29 de
lucrări originale realizând un stil românesc al picturii religioase.
În satul mănăstiresc se poate vizita casa memorială a scriitorului român, Alexandru Vlahuţă.  
Mănăstirea Văratec este amplasată într-un cadru natural deosebit („Pădurea de aramă“) ṣi este
cunoscută ca fiind mănăstirea cu cel mai mare număr de maici din ţară. În satul mănăstiresc se află şi
mormântul poetei Veronica Micle.
În aceeaşi zonă a judeţului sunt situate şi alte mănăstiri sau schituri căutate în aceste zile: Sihăstria, Sihla,
Secu sau Horaiţa. La Sihăstria, slujbele respectă tipicul aproape ca la muntele Athos.

Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș

Unul dintre cele mai frumoase obiective turistice naturale din această zonă este Parcul Național Cheile
Bicazului – Hășmaș, care se întinde pe teritoriul județelor Neamț și Harghita. Drumul transcarpatic construit pe
serpentinele sale face legătura între localitățile Gheorgheni și Bicaz, care unesc regiunile istorice Transilvania
și Moldova.

Cheile Bicazului pot fi considerate unul dintre cel mai frumoase locuri ale județului Neamț și ale
României.  
 Traversarea Cheilor Bicazului impresionează orice turist aflat în trecere pe drumul ce leagă judeţele Neamţ
de Harghita, prin maiestuozitatea pereţilor de stâncă şi sălbăticia peisajului. Impresia puternică pe care o lasă
această minune a naturii se păstrează nu doar la prima incursiune prin serpentinele drumului, pe lungimea celor 8
kilometri de-a lungul cheilor.  
Spectacolul naturii creşte pe măsură ce urmezi drumul, iar când ajungi între pereţii stâncoşi ce te strâng ca
într-o menghină la „Gâtul Iadului”, te simţi precum o furnică. Senzaţia devine stranie când priveşti cum maşinile se
înşiră pe drumul înghesuit între stânci. Deşi e miezul zilei, miezul verii, dacă mai faci doi paşi în faţă ieşi cu totul
din imperiul soarelui, razele nemaireuşind să pătrundă aici. Şi atunci înţelegi de ce locul e împărţit în trei sectoare
numite Poarta Iadului, Pridvorul Iadului, şi Gâtul Iadului.

Este important ca șoferii să știe acest lucru. Cheile Bicazului sunt un examen pentru orice conducător auto.
Un adevărat iad pentru şoferii care trebuie să coboare pante cu înclinaţie de 9%, după cum e marcat pe indicatoare,
greu e şi să găseşti loc de parcare în cele trei zone unde turiştii roiesc la standurile confecţionate din lemn.
Acest parc adăpostește numeroase peșteri, cascade, avene și peisaje sălbatice de o frumusețe
rară. Cea mai cunoscută peșteră de aici este Peștera Neagră. Printre cele mai importante obiective turistice din
Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmaș sunt: Cheile Bicazului, Lacul Roșu, Vârful Hășmașu Mare, Vârful
Piatra Singuratică, Cheile Lapoșului, Cheile Șugăului, Cheile Bicăjelului, Peștera Munticelu, Peștera Neagră
și Peștera Tunel.
Pentru pasionații de drumeții, aici au fost amenajate 18 trasee turistice montane.
Barajul și lacul Bicaz
Dacă ajungeți în județul Neamț trebuie neapărat să treceți și pe la Barajul Bicaz. Acesta este considerat a fi
cel mai mare baraj artificial din țara noastră construit pe un râu interior (Râul Bistrița), iar ridicarea lui a durat 10
ani (1950–1960).
În urma construirii Barajului Bicaz a apărut și lacul artificial Bicaz, cunoscut și ca Lacul Izvorul
Muntelui. Aici se varsă mai multe râuri din apropiere, iar apa acumulată este folosită pentru a produce energie în
centrala hidroelectrică „Bicaz-Stejaru”.
În apropierea lacului se află și „Piatra Teiului”, un monument al naturii format dintr-o singură stâncă.
Barajul și lacul Bicaz se află la patru kilometri amonte de orașul Bicaz.
Masivul Ceahlău
Masivul Ceahlău este unul dintre cei mai frumoși și pitorești munți din grupa Carpaților Orientali, cele mai
înalte puncte al masivului muntos fiind Vârful Ocolașul Mare (1907) și Vârful Toaca (1904), cel din urmă fiind și
cel mai accesat de către turiști. Acesta face parte din rezervația naturală „Parcul Național Ceahlău”.
Cel mai impunător munte din Carpaţii Orientali, Ceahlăul este căutat de turişti indiferent de sezon. Traseele
urmează locuri de o frumuseţe sălbatică şi sunt marcate de obiective naturale încărcate de legende.    
Atracṭiile muntelui Ceahlău sunt variate, de la cea mai mică floare aflată pe vârf până la marile blocuri de
piatră cu forme spectaculoase. Porţile de intrare sunt din staţiunile  Izvorul Muntelui, Durău, dar şi prin Bicazul
Ardelean. Acest din urmă traseu poate fi făcut cu maşina până în Poiana Stănile, de unde se poate ajunge relativ
repede (circa o oră) la Cabana Dochia.  
Dacă sunteți pasionați de drumeții montane, puteți descoperi Masivul Ceahlău prin intermediul celor 7
trasee turistice amenajate aici, toate având ca destinație Cabana Dochia.
De asemenea, pe lângă vegetația bogată și aerul curat de munte, aici veți întâlni cascade, râuri, dar și
numeroase specii de păsări și majoritatea speciilor de animale sălbatice din Carpați. În plus, de pe Masivul Ceahlău
se poate vedea în depărtare orașul Bicaz și stațiunea turistică Durău, aflată la poalele acestuia.
 Lacul Cuejdel
Despre Lacul Cuejdel putem spune că este copia fidelă a Lacului Roșu, pe suprafața ambelor lacuri
putând fi observate bucăți de trunchiuri de copaci ieșite din fundul apelor.
Acesta se află în apropierea orașului Piatra Neamț și este unul dintre mai mari lacuri de baraj natural din
țara noastră. Pe marginea lacului au fost amenajate, în scop turistic, câteva foișoare.
Ca să ajungeți aici, cu mașina, puteți urma traseul DN 15C, Piatra-Neamţ – Târgu-Neamţ, de pe care se intră
apoi pe DC 165, în satul Magazia, unde drumul se bifurcă, se face stânga, către satul Cracăul Negru, pe DC 164,
neasfaltat, iar după 4 km, în satul Cracăul Negru, se urcă, spre stânga, pe valea pârâului Gardul, intrarea fiind marcată
cu o tablă indicatoare (singura ce se referă la Lacul Cuejdel), urmează aprox 5 km de drum forestier în urcare (în stare
bună) până pe cumpăna de ape dintre bazinele Gardului şi Cuejdelulu, apoi 2,5 km de coborâre până la coada lacului.
Lacul Cuejdel, numit uneori şi Lacul Crucii după forma sa, este unul din cele mai mari lacuri de baraj
natural din ţară. Din cauza colmatării, nu mai poate fi considerat cel mai mare lac de baraj natural din ţară ca volum
de apă, rămânând în urma Lacului Roşu. Totuşi, aspectul aduce mult cu celebrul lac din judeţul Harghita, mai ales
după trunchiurile de copaci ce străpung apa.  
Nu uitați și de cealaltă variantă de acces, tot cu maşina, pe drumul Piatra-Neamţ – comuna Gârcina
(DN15C) – satul Cuiejdiu (DC145), apoi, pe jos, pe drumul forestier Cuiejdiu-Buhalniţa până pe malul drept la
lacului.   
Lacul s-a format în mai multe etape începând cu anul 1978 pe cursul mijlociu al pârâului Cuejdel prin
surpări şi alunecări succesive la baza Culmii Munticelu. Etapa decisivă de formare a lacului a fost alunecarea de
teren din anul 1991, specialiştii susţinând că aceasta a fost cauzată, cel mai probabil de cutremurul din anul 1990, la
care s-au adăugat ploile intense din anul următor. Cu această ocazie barajul natural format a blocat întreaga vale,
determinând acumularea unei mari cantităţi de apă
Deși poate părea complicat și greu de ajuns, odată ajunși acolo, veți vedea că a meritat tot efortul.

Zimbrăria Dragoş Vodă

Dacă ajungeți în județul Neamț vă recomandăm să faceți o vizită și la Zimbrăria „Dragoş Vodă”. Aceasta
se află în Parcul Natural „Vânători Neamț”, declarat arie protejată de lege în anul 1999 datorită peisajului natural
autentic, al pădurilor, dar și al animalelor care trăiesc aici, printre care se numără și zimbrul autentic românesc.
Grădina zoologică „Dragoş Vodă”, sau „Zimbrăria” cum este cunoscut acest obiectiv turistic constituie un
prilej de popas pentru călătorul care ajunge în zona oraşului Târgu Neamţ. Din DN15, calea spre comuna Vânători
Neamţ, porneşte spre dreapta după circa 7 kilometri un drum care te lasă chiar la rezervaţia de zimbri.
„Vedetele” grădinii sunt cele cinci exemplare de zimbru care au şi cel mai mare spaţiu „de manevră”. De
la aleea centrală şi până la cele trei lacuri din vale, zimbrii pasc în voie nederanjaţi de gălăgia micuţilor vizitatori. 
Rezervația de Zimbri și Faună Carpatină „Dragos Vodă”, pe numele ei complet, este una din cele patru
rezervații de zimbri existente la noi în țară și printre cele mai mari din Europa. Aceasta a fost înființată în anul 1968
și se întinde pe o suprafață de aproximativ 11.500 ha. Pe lângă zimbri, aici trăiesc și cerbi carpatini, cerbi lopătari,
căpriori, vulpi, bursuci, iepuri, urși și lupi. Pentru turiştii care ajung aici, a fost construit şi un foişor de observaţie
din care se pot urmări mai bine mişcările erbivorelor protejate.
 HANUL ANCUȚEI
După unele documente păstrate, hanul ar data încă din secolul al XVIII-lea, când se pare că și-a deschis
porțile pentru negustorii aflați în trecere spre Roman, Suceava sau spre Iași. Pe atunci Hanu Ancuței se afla în
marginea unui sat care s-a strămutat apoi pe moșia boierilor Catargi.
Imaginea hanului este frumos surprinsă de către Mihail Sadoveanu: “Trebuie să știți dumneavoastră că hanul
acela al Ancuței nu era han, – era cetate. Avea niște ziduri groase de ici până colo, și niște porți ferecate cum n-am
mai văzut de zilele mele. Pe lânăa adăpost, hanul oferea oamenilor și prilej de petrecere. În cuprinsul lui puteai oploși
oameni, vite și căruțe și nici habar nu aveau din partea hoților… Porțile stăteau deschise ca la Domnie. Și prin ele, în
zilele de toamnă, puteai vedea valea Moldovei cât bătea ochiul și pâclele munților pe păduri de brad până la Ceahlău
și Halauca. Iar după ce se cufunda soarele înspre țărâmul celălalt și toate ale depărtării se ștergeau și lunecau în
tainice neguri, – focurile luminau zidurile de piatră, gurile negre ale ușilor și ferestrelor zebrelite. Contenea câte un
răstimp viersul lăutarilor, și porneau poveștile…”
 Această clădire a dăinuit multă vreme până când, prin anul 1943, proprietarul a dărâmat-o, rămânând doar
leagănul unor minunate povestiri sadoveniene. Cu zidurile în ruină, a vegheat întinderile pustii până acum două
decenii și jumătate, când a redevenit locul de popas atât de vestit odinioară, dar cu alte povestiri și alți eroi trăitori în
acele vremuri. Amenajat cu tot specificul unui interior de epocă, Hanu Ancutei se întipărește puternic în amintirea
vizitatorilor săi, cărora le oferă ospitalitate.
„Vinul este adus de Ancuța în cofăiel plin, cu ulcica mereu nouă, înainte ca povestitorul să își înceapă istoria,
toți vara ulcelele în cofăiel și lăutarii cântă. Din când în când Ancuța aduce de la foc pui fripți în tigla. Când vine
mușteriul, Ancuța îl întâmpină cu pui fripți în talger de lut și cu pită proaspătă.”
Asemenea existența tihnită la han s-a perpetuat de-a lungul anilor și se păstrează cu mare sfințenie și astăzi. În
același decor, dar o altă Ancuță întâmpină și astăzi cu zâmbetul pe buze oaspeții veniți din toată lumea, cu pâine și sare.
***
Hanu Ancuței. Locul care l-a inspirat pe Sadoveanu a fost de fapt cetate
Drumul european 85 ascunde un loc de legendă, Hanu Ancuței. Vestitul loc de popas, pentru
negustorii ce luau calea Romanului, Sucevei sau Iașiului, l-a inspirat și pe Mihail Sadoveanu. Astfel, a
apărut volumul de 9 povestiri numit ,,Hanu Ancuței” în care autorul a pus pe hârtie istorisirile drumeților
și viața arhaică a satului românesc.
Potrivit unor documente vechi, hanul lui Sadoveanu și-a deschis porțile în secolul al XVIII-lea. În
vremea boierilor Catargi, hanul a fost strămutat în Tupilați, ce aparține de județul Neamț. Hanul era o
adevărată cetate, după cum povestea scriitorul moldovean, întreaga clădire era realizată din piatră și
avea ziduri groase de 70 de centimetri.

Două mari porți din lemn de stejar permiteau călătorilor să intre în han. Bine împărțit, intrarea nu
se facea orișicum, o poartă era folosită ca intrare și cealaltă pentru ieșire. Cei care treceau pragul
hanului și doreau să înnopteze aveau de ales dintre 4 camere de odihnă. Cel care a ridicat Hanul
Ancuței s-a gândit la confortul oaspeților săi și a pus separat odăile de odihnă.
 De altfel, hanul dispunea de locuința hangiului, odaie pentru crâșmari, grajdul, birtul și cârciuma.
Sub aceasta din urmă, o mândră pivniță de 11 metri, din piatră de râu, ținea la rece licorile, bucatele și
alte bunătăți pregătite la han.
Obiective turistice in Neamț.
7 atracții ale județului pe care orice român ar trebui să le vadă

Pentru că județele României ascund comori nebănuite, ne oprim astăzi în Neamț ca să descoperim ce
are de oferit această zonă. Stațiunea Durău, Mănăstirea Agapia, pârtia de schi de pe Dealul Cozla, Hanu
Ancuței, Codrii de Aramă sau Cetatea dacică Petrodava. Acestea sunt doar câteva dintre atracțiile acestei
părți din Moldova, dar noi ne-am oprit la 7 dintre ele.
Lacul Izvorul Muntelui
Lacul de acumulare Bicaz (cunoscut de localnici ca Izvorul Muntelui) este locul în care Masivul Ceahlăul,
în zilele senine, se oglindește în apele de culoarea smaraldului. Un peisaj ce va lasa fără grai și care amintește de
Lacul Louise din Canada.
Apele adunate în acest baraj se întind pe o distanță de 40 de kilometri și au un volum impresionant de peste
1.250 de milioane de metri cubi. Fundul lacului ascunde adevărate comori pentru pescarii înnăscuți: păstrav,
mreană, clean, platică.
Pe timpul verii, cei care ajung în aceste magnifice locuri pot trăi aventura vacanței cu barca sau cu
hidrobicicleta pe luciul Lacului Bicaz.

Masivul Ceahlău
Se spune despre Masivul Ceahlău că este Olimpul romanilor, fiind considerat altarul Zeului Zalmoxis.
Așadar, loc legendar, de o mare încărcătură spirituală, precum multe zone din munții României, Ceahlăul reușește
să impresioneze.
Ca să ajungeți sus pe platou, puteți alege din cele 7 trasee montane special amenajate. Cel mai scurt dintre
ele durează 3 ore și jumătate și pornește de la Cabana Izvorul Muntelui (797 m), trece prin Curmătura Lutu
Roșu (1020 m) și în final ajunge la Cabana Dochia (1750 m).
Cel mai înalt vârf al ,,pietrei nestemate” a Moldovei (Descriptio Moldaviae, Dimitrie Cantemir) este Vârful
Ocalasu Mare, cu altitudinea maxima de 1907 de metri.

Zimbrăria ,,Dragoș Vodă” din Parcul Natural ,,Vânători Neamț”

 Știați că puternicul zimbru este cel mai mare mamifer de uscat din Europa, putând ajunge și la 800 de
kilograme? Dacă ajungeți în județul Neamț faceți o vizită și Zimbrăriei „Dragoş Vodă”. Este unul dintre puținele
locuri din România în care mai puteți zări aceste creaturi ce se află pe pământ românesc de sute de ani. Zimbrăria
se află în Parcul Natural ,,Vânători Neamț”, un loc care pe noi ne-a cucerit.
Cheile Bicazului
Dacă aveți la dispoziție mai multe zile libere spunem noi că merită să explorați Cheile Bicazului. De altfel,
Parcul Național Cheile Bicazului-Hasmas este unul dintre cele mai frumoase locuri din țara noastră. Un loc și cu
importanță istorică, datorită drumul transcarpatic ce leagă Moldova de Transilvania. Printre atracțiile parcului să
știți că se numără și Lacul Roșu, Cheila Sugaului, Peștera Neagră sau Vârful Hășmașu Mare și 18 trasee
montane, de încercat fiind echipați corespunzător.

Cetatea Neamț
O oprire se impune și la Cetatea medievală Neamț. Nu există turist care să ocolească această construcție
ridicată pe stânca Timus pe Culmii Plesului. De la o înălțime de 480 de metri, domnitorii moldoveni puteau vedea
Valea Moldovei și pe cea a Siretului până la drumul care trecea prin munte tocmai în Transilvania. Potrivit
izvoarelor istorice, cetatea a fost construită de Petru I, în secolul al XIV-lea, fortificată de Ștefan cel Mare și
distrusă de Mihai Racoviță. Azi, este monument istoric, iar turiștii pot afla între zidurile cetății, istoria locului.

Casa marelui povestitor Ion Creangă

Povestirile cu Nică a Petrei încă ne mai răscolesc amintirile din copilărie. Humuleștii-s tare vechi și tare-s
dragi cum nu-i alt sat. Pe strada Ion Creangă, la numarul 8 îndrăzniți să deschideți portița și să intrați în curte,
tocmai pășiți pe urmele ce le-a lăsat odată copilul Creangă. Astăzi, casa poartă cu ea o mulțime de povești ale
familiei și își ține ușile larg deschise pentru călătorii curioși.

Piatra Diavolului
Cum ajungeți în județul Neamț, întrebați pe ici pe colo de Piatra Diavolului sau Piatra Teiului, cum mai
este cunoscută de către localnici. Unul dintre cele mai bizare obiective turistice naturale din România se află în
regiunea Coada Lacului, în comuna Poiana Teiului.
Ciudata stâncă, despre care sătenii spun că noaptea se mișcă câte puțin, a fost așezată, în mod misterios, la
intersecția a 4 drumuri. Potrivit legendelor locale, demult, tare demult, la începuturile lumii, Diavolul a făcut pact
cu Dumnezeu că îi va lua locul când va rupe o stâncă de pe Ceahlău. Și așa s-a întâmplat, doar că, speriat, Diavolul
a scăpat pietroiul în apele Bistriței. Și de atunci, urâțenia, tot încearcă și încearcă să o ia de acolo.

31 August 2018

Un traseu cu numeroase atracții turistice:

Piatra Neamț – Tîrgu Neamț – Durău

  

Drumul de la Piatra Neamț la Durău, cu trecere prin orașul Tîrgu Neamț, vă va purta pe un itinerar
de vis în județul Neamț. Traseul este presărat cu numeroase atracții turistice și peisaje minunate, de la
cetăți, așezăminte mănăstirești și schituri vechi până la case memoriale și muzee populare, repere
emblematice pentru ținutul Neamțului.
Piatra Neamț, situat la poalele Pietricicăi, cu numeroase atracții turistice, supranumit și „Perla
Moldovei” este locul de unde plecăm pentru a vă dezvălui cele mai frumoase și interesante locuri din
partea de nord – est a județului Neamț.
Mănăstiri renumite ca Almaș, Horaița, Horăicioara, Văratec și Agapia, vechi lăcașuri sfinte, vetre
de credință și rugăciune și monumente istorice de arhitectură, vă așteaptă să le treceți pragul.
Pe raza comunei Gârcina se află pitorescul și spectaculosul Cuejdel, cel mai mare lac natural din
țară, așezat într-un peisaj sălbatic, sub aspectul unei păduri înecate cu numeroase trunchiuri care străpung
luciul apei. Mergând mai departe, turiștii care ajung la muzeul etnografic „Nicolae Popa” din Târpeşti
intră într-o lume de poveste cu numeroase personaje de basm, sculptate în lemn sau piatră și cu diverse
colecții de obiecte autentice, realizate cu migală și măiestrie de meșteri populari din satele din zona
Neamțului.
Orașul Tîrgu Neamț este renumit pentru „Humuleștii lui Creangă”, leagănul copilăriei universale
și Cetatea Neamțului, monument medieval de o valoare excepțională, unde s-au scris pagini importante în
istoria neamului.
Tot pe acest traseu veți putea vizita și ținutul zimbrului, o destinație premiată la nivel mondial,
aflată în Parcul Vânători Neamț, Casa Memorială Mihail Sadoveanu, dar și alte așezări monahale,
adevărate oaze de liniște și rugăciune, mănăstirile Neamț, Secu, Sihăstria, Sihla, Petru Vodă. Trecând
Viaductul Poiana Largului, în dreapta, veţi putea admira Piatra Teiului ieşită din adâncurile pământului,
monument al naturii, plină de fosile sarmatice.
 Ajunşi în sfârşit la Durău, veți putea admira stațiunea turistică aflată chiar la poalele Masivului
Ceahlău, într-o poiană însorită pe versantul de N – V, la o altitudine de 820 m. Aici, Mănăstirea Durău,
construită în anul 1835, este împodobită cu pictura în ceară, realizată de către renumitul Nicolae Tonitza
și ucenicii săi în anul 1935.
Stațiunea este și locul de pornire spre două dintre traseele montane care traversează muntele sfânt,
Ceahlăul, cu priveliști fascinante până spre vârful Ocolașul Mare (1907) și Vârful Toaca (1904 m), cu
trecere pe la Cascada Duruitoarea (1250 m) sau pe la Cabana Fântânele (1235 m).

Întrebare (2016)
Vreau să fac, din nou, un circuit prin țară, și aș dori ceva obiective mai deosebite (mai puțin
cunoscute) în zona Bicaz - Piatra Neamț

1.
Dacă te referi strict la zona cuprinsă între Bicaz și Piatra Neamț, nu și trecând de aceste limite, deci nu
Muntele Ceahlău, Cheile Bicazului, Lacu Roșu sau zona Târgu Neamț (cu Cetatea Neamț, Casa Arcașului, Humulești
și renumitele mănăstiri din preajmă), chiar dacă nu îmi este foarte clar ce înțelegi prin “obiective mai deosebite”
(doar mai puțin cunoscute?) pot să-ți spun următoarele:
De-a lungul șoselei, strict între Bicaz și Piatra Neamț (cam 25 km) poți vedea barajul de la Bicaz,
Hidrocentrala de la Stejaru, pe un drum secundar ajungi la Mănăstirea Pângărați (restaurată și mărită în ultimii
ani), treci pe lângă alte trei lacuri de acumulare cu barajele aferente pe râul Bistrița (Pângărați, Vaduri și Bâtca
Doamnei - Piatra Neamț) pe care poți vedea lebede și rațe sălbatice. În comuna Alexandru cel Bun (pe un drum
lateral, ajungi la Mănăstirea Bisericani - și ea foarte veche, dar înnoită recent) și la Mănăstirea Bistrița ctitoria lui
Alexandru cel Bun.
În Piatra Neamț poți survola orașul cu gondola, poți admira centrul vechi, poți merge pe Cozla la Colibele
Haiducilor sau la Cercul Gospodinelor (două restaurante minunat amplasate, dar nu prea lăudate de localnici),
găsești sumedenie de muzee și locuri de plimbare. Nu cred că - fiind într-un circuit - vei avea timp să te afunzi în
munți, dar pot sugera drumul de la Tarcău de unde poți face și drumeții doar cu piciorul.
În general, vestigiile istorice din Neamț (din zona sugerată de tine) la care am făcut eu referire sunt
arhicunoscute. Mai puțin cunoscut (și deci mediatizat) este Lacul Cuejdel aflat nu departe de Piatra Neamț. E ceva
care aduce cu Lacu Roșu, dar eu nu am ajuns încă acolo. Sora mea care a fost, mi-a spus că este de mers mult pe jos,
mașinile neavând acces în rezervație. Nu știu dacă în aceste condiții îți pot recomanda acest loc.
Îți doresc o călătorie frumoasă prin ținutul copilăriei mele și aștept impresiile tale la întoarcere!

2.
Nu stiu daca manastirile Secu si Sihastria intra in categoria celor cunoscute. Sunt mai catre coda lacului
Bicaz.
Tot in zona este si rezervatia de zimbri de la Vanatori-Neamt, manastirea Neamtului, casa memoriala
Mihai Sadoveanu.
In Targu Neamt, casa memoriala Ion Creanga, cetatea Neamtului.
In Piatra Neamt puteti urca cu Telecondola pe varful Pietricica de unde se vede tot orasul.

3.
Mănăstirile Secu și Sihăstria nu sunt mai spre coada lacului Bicaz. Spre coada lacului este drumul care duce la
Târgu Neamț și deci și spre aceste mănăstiri. În același capitol aș include și Mănăstirea Horaița, schitul Sf.
Teodora de la Sihla...
 Aproape de coada lacului Bicaz este Mănăstirea Petru Vodă, nouă, apărută după 1990, pictată pe exterior,
dar ca să ajungi la ea mergi (cu mașina) pe un drum cam accidentat. Sora mea care a fost la Mănăstirea Petru Vodă nu
m-a încurajat să merg și eu acolo tocmai din cauza drumului rău și în pantă.

4.
Pentru ca va stiu un impatimit al naturii si pentru ca m-ati facut sa-mi bag unghia in gat ca nu am fost pe
Valea Latoritei cand am avut ocazia va spun ce as face eu in locul dvs. As pleca din Bucuresti, spre Lacul Rosu, fie pe
DN 10, Buzau-Brasov, fie pe DN 2D, Focsani-Lepsa-Tg, Secuiesc, iar de acolo pana la Lacu Rosu, pe Valea
Oltului. Pentru a va zgandari si mai mult, as merge pe DN10 dinspre Buzau, iar din Intorsura Buzaului la dreapta pe
DN 13E spre Covasna, prin Zagon, apoi spre Tg. Secuiesc, prin Zabala.
De la Tg. Secuiesc as urma DN 11C spre Bixad, prin Turia, Balvanyos, as face un mic ocol pana la lacul
Sf. Ana, iar de la Bixad, pe DN12 m-as indrepta spre Lacu Rosu . Drumurile s-ar putea sa nu fie prea bune, dar stiu
ca un drum, oricat de rau, nu va va impiedica sa admirati natura. In Lacu Rosu gasiti cazare la hoteluri sau pensiuni,
iar de mancat nu va fi problema. In Lacu Rosu v-as recomanda doua nopti de cazare. Intr-o zi drumetii, evident pe jos
in zona Lacului si pe munte. Trasee sunt destule si au mai fost descrise de colegi.
O alta zi va obliga la o drumetie, obligatoriu pe jos, prin Cheile Bicazului. Am fost de multe ori prin chei,
numai pe jos, dar nu voi conteni sa recomand numai mersul pe jos prin chei. Acum cativa ani am traversat cheile pe
jos, pe o ploaie mocaneasca, dar nimeni nu a simtit ploaia si nici nu s-a suparat. Dupa iesirea din Chei se continua
drumul spre Bicaz, se urca la baraj, apoi pe marginea lacului si intoarcerea prin Ceahlau, Durau, Izvorul Muntelui, pe
DJ 155F. Din Ceahlau mai exista un drum pe malul lacului, dar nu cred ca este prea circulabil.
Pentru ziua urmatoare va sugerez Bicaz, Poiana Largului, apoi pe DN 15B, pana la Tg. Neamt . Daca pana
acum v-ati bucurat de frumusetile create de mana naturii, de data aceasta puteti admira realizarile omului. Ma refer
aici la manastirile Neamt, Agapia, Varatec, Secu, Sihastria, Sihla, Bistrita, cetatea Neamt, sau poate
mormantul Veronicai Micle din Varatec. V-ar mai ramane o plimbare prin Piatra Neamt, iar apoi intoarcerea
acasa.
Eu am facut traseul acesta in 1978, intr-o excursie de 8 zile cu autocarul, dar am stat doar o noapte in Lacu
Rosu.

5.
Bună seara. Din cele trei mănăstiri vechi menționate pe drumul dintre Bicaz și Piatra Neamț, la Bistrița
moldavă am ajuns și eu în acest an și am fost impresionat de construcțiile de acolo. Prin 2009 am urcat la Cetatea
dacică de la Bâtca Doamnei (Petrodava) - nu se păstrează mare lucru din ea, dar peisajele oferite de înălțimea pe
care e situată sunt superbe.
Greu de recomandat ceva mai puțin cunoscut sau mai deosebit. Aș mai putea aminti Muzeul de istorie și
etnografie Bicaz (acum 1-2 ani era închis, nu știu dacă a fost redeschis).
Legat de hidroenergetica românească poți observa de la distanță (poate și din apropiere) centrala
hidroelectrică „Dimitrie Leonida” (de la Stejaru), important monument ingineresc

6.
Atentie. DJ 155F sau axialul cum mai este cunoscut este cam praf; doar cu un auto de teren e recomandat.
In satul Izvoru Muntelui s-a facut recent un centru de vizitare al Parcului National Ceahlau, care
merita vizitat. Totodata, in zona este barajul Bicaz, al doilea ca marime din tara dupa Vidraru care e si el
impresionant, la fel ca si lacul de acumulare Izvoru Muntelui. Toate aceste obiective sunt in zona mentionata de
dumneavoastra.
O rectificare: in piatra neamt nu se ajunge cu gondola pe muntele Pietricica ci pe muntele Cozla.

7.
Am adaptat recomandările cererii dv (obiective mai puțin cunoscute) și am ținut cont de posibilitățile dv.
fizice în ton cu vârsta pe care v-o atribuiți. Pentru Piatra-Neamț și Bicaz, am limitat obiectivele la maxim 20 de
minute de mers cu mașina de centrul localităților:
- Piatra Neamț:
 o Bisericile vechi de lemn:
o Schitul Lipovenesc Bahrin: (în plus față de ce aveți descris în rewiew, pe dreapta după fosta școală din
Bâtca Doamnei cam la 5 min. de mers cu mașina – la trecerea peste un pod, aveți o cascadă ascunsă) Detalii
suplimentare, inclusiv despre alte două cascade din zonă accesibile auto (drum de pământ) – Lipoveni și Socolet.
o Muzeul de Istorie din Piatra Neamț: este beneficiarul unei colecții îngrijite și destul de bogate, iar circuitul
expozițional a fost refăcut în ultimul deceniu, destul de îngrijit.
- Obiective mai puțin cunoscute de lângă Piatra Neamț:
o DN 15 C - Pădurea de Argint Dobreni (15-16 km, drum asfaltat)
o DN 15 C – Schitul Almaș (aprox 15 km, drum asfaltat urmat de drum de pământ sătesc)
o DN15C - Lacul Cuiejdel
o DN15 – Biserica Roznovanu – în Parcul Roznovanu din Roznov (spre Bacău, 16km drum asfaltat)
o DN 15 D – Stânca Șerbești cu acces la stânga de pe DN 15 D la Girov spre Hanul Ancuței până în Comuna
Ștefan cel Mare (18-19 km). De acolo un drum de pământ vă duce până aproape de vârf, de unde mai este foarte puțin
de suit.

  - Drumul Piatra-Neamț - Bicaz:

O Punct de belvedere “La Cruce” de pe traseul DN 15 (Vaduri) – Sanatoriul Bisericani - la dreapta de pe DN
15 venind dinspre Piatra Neamț la aproximativ 7,5 km. Se suie serpentine (drum asfaltat) până se ajunge la un punt de
belvedere marcat printr-o troiță monument.
o Valea Tarcăului: cu grad de accesibilitate ridicat sunt Repezișurile Ianuș, Sihăstria Tarcăului
o Valea Tarcăului: cu grad de accesibilitate ridicat sunt Cascada Frasin, Cheile Aţei, Cascada Goşmanul,
Cascada Răchitiş
 - Bicaz:
o Schitul Cuviosul Paisie de la Neamt: mie mi-a plăcut, e în același timp și un punct de belvedere. Acces
cum veniți dinspre Piatra Neamț, spre dreapta (există un indicator pe DN15 în Bicaz)
  - Obiective nu foarte cunoscute de lângă Bicaz:
o Debarcaderul de la Potoci (aproximativ 13 km de la Bicaz, spre coada lacului): vaporaș pentru plimbări pe
lac. Nu vă recomand să mâncați la restaurantul de acolo, decât pentru perspectiva de a savura peisajul specific unui
restaurant plutitor.
o Păstrăvăria Cheița: cam la 6 km de centrul Bicazului pe DN12C cum mergeți spre Gheorgheni, aproape
imediat pe stânga după ieșirea din Bicaz. O ciorbă de pește pe care v-o recomand și un păstrăv cu mujdei și
mămăligă.

8.
În Gheorgheni eu Biserica armenească nu am prins-o niciodată deschisă.
Lângă Gheorgheni (ceva mai cunoscute însă):
- Castelul din Lazarea (aproximativ 6 km la nord de Gheorghieni pe DN12)
- Catedrala din Ditrău (aproximativ 15 km la nord de Gheorgheni pe DN12). Dacă aveți timp. merită să
urcați spre cumpăna apelor pe drumul Ditrău-Tulgheș. Drumul e asfaltat până în vârf.
- Peștera Șugău (la sud de Gheorgheni, la Voșlăbeni – aprox 10-11 km pe DN12, se face o derivație spre
peșteră, cale de aproximativ încă 5-6 km pe drum de pământ)

9.
Aș vrea să mai adaug câteva obiective din zona Tarcău: Muzeul de artă Iulia Hălăucescu, Mănăstirea
Tarcău și Schitul Sf. Mina.

10.
În zona Bicaz recomand cazare la Pensiunea Teo [***] la aproximativ 1 Km de Stațiunea Lacu Roșu și de
acolo se pot vizita Cheile Bicăjelului, la fel de spectaculoase, dar mai "sălbatice" decât Cheile Bicazului. În zona
Piatra Neamț recomand să vizitați Lacul Cuiejdel din comuna Garcina, în drumul spre Târgu Neamț.
 11.
Despre Cheile Bicazului nu pot decât să-ți spun că sunt cele mai impunătoare (și mai lungi) chei pe care le-
am văzut vreodată. SUPERBE !! Ele se întind pe vreo 8 Km după Lacul Roșu (mergând spre Bicaz) și trec prin trei
segmente denumite de oamenii locului... Poarta Iadului, Pridvorul Iadului și Gâtul Iadului...
Ei bine, eu voiam să-ți propun o posibilă variantă de traseu puțin cunoscută, pornind din Bicazul Ardelean
prin Telec – Tosorog – Tulghes continuând apoi prin Bradu – Bistricioara de unde ai 2 posibile variante: ori faci
dreapta spre comuna Ceahlau si statiunea Durau, ori mergi inainte pe coada lacului prin Poiana Largului spre Tg.
Neamt.
Cand am fost noi acum sa zic vreo 7 ani, traseul dintre Bicazul Ardelean - Tulghes era bunicel, usor
practicabil in special pentru un Logan care are garda la sol destul de inalta, alternand portiuni de asfalt (neintretinut)
cu drum de munte cu macadam. Dar ce peisaje vei intalni pe acest drum te vor lasa fara cuvinte si la propriu si la
figurat...